Florum  VLASI SRBIJE
 
RUMÂŃI SÂRBĬEŞĆ * ROMÂNII TIMOCENI * RUMÎŃI TIMOĆEŃI * VLACHS OF SERBIA * Created by 2007
Să pastrăm graĭu rumîńesk - să lunźim traĭu omeńesk!
Stapânu-domaćin: Paun Es Durlić, etnolog
FotoVLAHORIJA Vlaski recnik

Izaberi jezik * Select language: Srpski cir Srpski lat Româna Deutsch English
Молим вас да се пријавите или се региструјете.

Пријавите се корисничким именом, лозинком и дужином сесије
Напредна претрага  

Вести:

SKANDAL U NACIONALNOM SAVETU VLAHA:
 ODLUKA O "STANDARDIZACIJI" DONETA NA TEŠKOJ OBMANI ČLANOVA,
 JER SU IZJAVE DVOJICE UGLEDNIH NAUČNIKA O VLAŠKOM JEZIKU - IZMIŠLJENE!
http://www.paundurlic.com/forum.vlasi.srbije/index.php?topic=2080.msg8881;topicseen#msg8881


Аутор Тема: Consideraţii privind dispariţia limbilor cu trimitere la romanitatea balcanică  (Прочитано 710 пута)

Volcae

  • Библиотекар Флорума
  • *****
  • Ван мреже Ван мреже
  • Поруке: 1294

Thede Kahl
Consideraţii privind dispariţia limbilor cu trimitere la romanitatea balcanică
„Philologica Jassyensia”, An IV, Nr. 1, 2008, p. 134-135.


     Cetăţenii de limbă română din Serbia pot alege la recensământuri între denumirea de „român” (sârbă rumuni) sau „vlah” (sârbă vlasi). Din cauza emigrării şi asimilării, numărul românilor scade aici rapid: în 2002, 30.419 de persoane s-au declarat ca fiind de naţionalitate română, 29.512 considerând româna limbă maternă. Aşezările româneşti se întind până în centrul şi sudul Banatului sârbesc, independent de graniţele statale fixate in 1919, care au împărţit Banatul istoric. În Valea Timocului din estul Serbiei populaţia se declară „vlahă” (denumire istorică în cadrul romanităţii balcanice), iar gradul de identificare cu poporul român este scăzut. [p.134]

     Vlahii sunt mai degrabă dispuşi să se declare sârbi, motiv pentru care numărul lor oficial a scăzut de la 198.00 in 1953 la 54.700 in 2002. Cei ce se declară rumuni şi cei ce se consideră vlasi au atitudini diferite faţă de cultura română. Locuitorii Banatului sârbesc consideră ajutorul din partea statului român ca fiind binevenit, în timp ce încercările unor organizaţii de a păstra identitatea şi cultura românească în rândul populaţiei vlasi au rămas fără ecou, stârnind uneori chiar împotrivire. Pentru că incercările de promovare organizate de către statul român nu dau rezultate unde nu sunt dorite, ar trebui să se treacă la căutarea unor soluţii (pe plan lingvistic de pildă) pentru a eradica complexul de inferioritate al populaţiei vlasi, îmbunătăţind imaginea dialectului lor, considerat a fi incult şi ţărănesc.[p.135]

http://www.philologica-jassyensia.ro/upload/IV_1_kahl.pdf
Пријави уреднику   Сачувана