Штампај

Izaberi jezik * Select language:

Молим вас да се пријавите или се региструјете.
1 час 1 дан 1 недеља 1 месец Заувек
Пријавите се корисничким именом, лозинком и дужином сесије

[irina_iz_severina]

Parca o aud pe matusi-mea intrebind o vecina, la noi la tara: tanti Marioara, ce insemna POVOINIK ? si aud raspunsul  NE-NSURAT !
Exista si in sarbeste cuvantul ? sau unul asemanator ? Eu imi imaginez ca ar putea exista un cuvint, POVOLJNIK, care sa insemne o persoana care face ce doreste, neimpovarata de existenta unei familii.
Ce credeti ?
Multumesc dlui Virgil pentru urare, bine v-am gasit pe toti, prieteni vlasi !

[virgil]

Doamna Irina, nu stiu daca acest cuvant (povoljnik) inca exista in limba sarba moderna, dar fara indoiala ca interpretarea d-voastra este intemeiata bine. De fapt exista un mare numar de cuvinte de origine slava in limba romana, o mare parte a caror a fost epurat pe parcursul ultimelor doua secole si inlocuit cu neologisme din limbile franceza, italiana, etc. Acest fenomen face ca limba romana moderna sa fie mai greu de inteles printre cei educati in Serbia de est.

[Paun]

   ce insemna POVOINIK ? si aud raspunsul  NE-NSURAT !

Asta puaće-fi înţaľes cî ĭe "povoinik" uom liber, slobîd.

La Rumîńi đin Rîu poŕeśi, povoĭńic ĭe vuorba viĭe ş-în dzî đe astîdz. Aşa sa numĭesc o fuarmă đi colaś la pomană, care sa dau "l-aĭ đin lumĭe fara numĭe", iĭ sînt - în "vocabularu" babilor caŕe lucră pomeńiľi - colaś đ-aĭ sluobîdz. Spun: "Fă, fa, măĭ mulţ đ-aĭ sluobîdz, s-aĭ povoińiś sî daĭ l-aĭ đin lumĭe fara numĭe, sî naĭbă triĭaba cu pomana lu (cutaŕe şî cutaŕe)!" Aşća sînt colaś slobîdz, da aĭ-lalalţ nu sînt cî sa dau la numîr śî pi "nume": la Lună, la Suaŕe, la Dumńedzîu, la Maĭcapŕastîśe, la svići Aranźelu, la svići Pĭetŕe, la Strîmbataće, la Điŕeptaće, la punća raĭuluĭ ... şî aşa-nainće, păna la 13, 15, 17 or 19!

În Ţrna ŕeca (Buľouţ), dupa spusu lu domnu Filip Paunjelović, vuorba rumîńască "povoĭńic" ĭe tot una cu vuorba sîrbĭască "slobodan" (=liber): "Paun ĭe povoĭńic (=a înfăşura) să ńe ajuće la lucru" ĭe: Paun ĭe sluobîd, nu lucră ńimica, şî puaće sî ńi ajuće!"

Ţrna ŕeca (Crna reka, opština Boljevac), cu Rîu poŕeśi (Porečka reka, opština Majdanpek), sînt o zonă cu graĭu românesc întra graĭu banaţean (a Unguŕeńilor) şî graĭu oltean (a Ţarańilor). (Vĭedz carta: http://www.paundurlic.com/forum.vlasi.srbije/index.php?topic=12.0)

    Exista si in sarbeste cuvantul ?

Dacum. Povojnik (повојник), ĭe daru caŕe sa duśe la copil nascut đi curînd. Copilol mic s-a-nfăşură în scućic (la noĭ) da la Sîrbi "dete se (pre)povija u benkicu" ... Đin vorba "povoj" (scućic) şî đin lucru "povijati, prepovijati" (= a înfăşura) ĭasă şî "povojnica" (povoĭniţa) ca nume đi un obićeĭ (un ađet, o daćină).

Cum a rîtaśit în ţara rumâńască o vorbă batrînă cu rîdaśina sîrbĭască - şî sa proschimbat đi nu puaće sî sa cunuască, va-şći dracu đin balta vĭrđe! Da puaće ľesńe sî şćiĭe şî dr Nicolae Mocanu, dialectologol vostru, cî şî ĭel ĭe dracol maŕe, numa pitulat bińe dupa barbă albă!

 

[Onu]

Cred că la "povoinik" (cu înţelesul de "băiat bun de însurătoare, dar neînsurat") se mai zice în Oltenia (adică, de fapt, prin sudul Olteniei, în judeţul Dolj) şi "dănac".

Aceeaşi vorbă, cu acelaşi înţeleses, am auzit-o şi în două sate de "vlasi" de pe malul bulgar al Timocului, la Căpitănuţ (Kapitanovtsi) şi Gânzova (Gămzovo).

Pe malul sârbesc e vorba asta? 

[Paun]

    Pe malul sârbesc e vorba asta? 

Da, danak (nu: dănac), sa dzîśe în Rîu Poŕeśi la copil ajuns đi-nsurat, baĭat, pi sîrbĭaşće momak.

[Onu]

"Dănac" / "danak": tot un drac...