Rezultat pretrage:
 | Br | Vlaški | Rumunski | | Srpski | Gnezdo reči | | Reč u umotvorinama | | Mesto | | Vidi | | ||||||
| |||||||||||||||||||
| 3343 | ășke | așchie | ивер | ășke (mn. ășki) [akc. ășke] (i. ž.) — iver, treska ◊ kînd s-a ćopļit la muort stingiĭi đe s-a pus la groapă, atunća a dat fok la ășki și ļ-a dat đe pomană — kad su se tesale grede koje su se stavljale u raku, tada se iverje palilo i namenjivalo pokojniku [Tim.] ♦ dij. var. așkie [Kmp.] ♦ dij. var. ĭașkĭe [Por.] | Šipikovo | [Vidi] | ||||||||||||
| |||||||||||||||||||
| 4016 | bradoaĭe | brădoaie | качица | bradoaĭe (mn. bradoaĭe) [akc. bradoaĭe] (i. ž.) — kačica ◊ bradoaĭa ĭe un feļ đe putină mikă, đe ļemn ku kapak, în kare sa păzește pastrama — kačica je vrsta male kace od drveta, sa poklopcem, u kojoj se čuva pastrma [Tim.] | Šipikovo | [Vidi] | ||||||||||||
| |||||||||||||||||||
| 4231 | țițăĭkă | ţiţeică | љуљашка | țițăĭkă (mn. țițăĭč) [akc. țițăĭkă] (i. ž.) — ljuljaška, njihalica ◊ sora a mami kînd s-a dat îm țițăĭkă, a dato prĭa tare și a kazut dupa ĭa și ș-a frînt grumazi, ș-a murit — majčina sestra kad se popela na ljuljašku, prejako se zanjihala i pala je iza nje, polomila vrat i umrla ♦ sin. dădăuș [Tim.] ♦ dij. sin. kukiță [Por.] ♦ dij. sin. kukă [GPek] | (opis) Țițăĭka s-a fakut dim krĭakă tare de lemn. Sus a fost înkokržat kă se poate sî se atîrne de krĭaka lemnuluĭ supt kare s-adunat baĭeți ku fetele la dădăuș. Žos a avut o blană pe kare s-a stat ku pičoarili, da ku mînile s-a ținut la mižloku țițăĭči. Țițeĭka piste mižlok a fost învăluită ku bračirili. Țițăĭčile s-a fakut la Sîntoader. Țițăĭka a fost fakută dim lemn, da a fost și o formă legată de kraka lemnuluĭ ku frengie, șî aĭa s-a kemat dădăuș. — Ljuljaška se pravila od jake grane drveta. Na vrhu je imala kuku da može da se okači o granu drveta, pod kojim su se skupljali momci i devojke na ljuljanje. Dole je imala dašćicu na kojoj se stajalo nogama, a rukama se držali za sredinu ljuljaške. Ljuljaška je preko sredine bila omotana tkanicama. Ljuljaška se pravila na Todorovce. Ljuljaška je bila napravljena od drveta, ali je bila i jedna vrsta koja js o granu vezivala užetom, i ta se zvala dadauš. (Zapis po sećanju: Vojkica Paunović, Šipikovo, avgust 2017.) [Tim.] | Šipikovo | [Vidi] | |||||||||||
| |||||||||||||||||||
| 5746 | čedîr | umbrelă | кишобран | čedîr (mn. čedîre) [akc. čedîr] (i. s.) — kišobran ◊ a porńit ploaĭa, da ĭeu am uĭtat čedîru, și toată m-am udat — počela je kiša, a ja sam zaboravila kišobran pa sam sva pokisla [Tim.] ♦ dij. sin. umbrĭel [Por.] ♦ dij. sin. parazol [Buf.] | Šipikovo | [Vidi] | ||||||||||||
| |||||||||||||||||||
| 4232 | dădăuș | dădăuș | љуљашка | dădăuș (mn. dădăușă) [akc. dădăuș] (i. s.) — ljuljaška ◊ dădăușa ĭe un feļ de țițăĭkă, kare ĭe ļegată de kraka lemnuluĭ ku frengie — dadauš je vrsta ljuljaške koja je za granu drveta okačena užetom ♦ sin. țițăĭkă [Tim.] ♦ dij. var. dăĭnăĭuș [Crn.] ♦ dij. sin. kukiță [Por.] ♦ dij. sin. kukă [GPek] | Šipikovo | [Vidi] | ||||||||||||
| |||||||||||||||||||
| 3419 | dim | din | из | dim (predl.) — iz, od ◊ dim toate mărfiļi de lukrat în kîmp, če le-am adunat pin sat de muzeĭ, măĭ frumos ĭe săčeraru făkut dim lemn moale, kă pe ĭel no-l are nima altu în țara nostă — od svih stvari za poljoprivredu, koje smo sakupili po selu za muzej, najlepši je srparnik izrađen od mekog drveta, jer njega nema niko drugi u našoj zemlji ◊ a vazut ku oĭki luĭ, kum ĭasă dim kasa i — video je svojim očima kako izlazi iz njene kuće ♦ var. din [Tim.] ♦ dij. var. đin, đen [Por.][Pad.][GPek][Crn.] ♦ dij. var. dăn, dîn [Bran.][Hom.][Mlava][Mor.][Pom.][Res.][Stig][Zvizd] | Šipikovo | [Vidi] | ||||||||||||
| |||||||||||||||||||
| 5766 | fedeleș | fedeleș | ћутурица | fedeleș (mn. fedeleșurĭ) [akc. fedeleș] (i. s.) — ćuturica, buklija ◊ fedeleșu ĭeste vas de lemn în kare se duče apa și alta bere — buklija je drveni sud u kome se nosi voda i drugo piće ◊ la lok kînd ń-am dus la săpat, am dus apa ku fedeleșu, kî ĭeste vas de lemn în kare apa sta mult reče — kad smo išli da kopamo njivu, nosili smo vodu u bukliji, jer je sud od drveta u kome voda dugo ostaje hladna [Tim.] ♦ dij. sin. pluoskă [Por.] ∞ vas | Šipikovo | [Vidi] | ||||||||||||
| |||||||||||||||||||
| 4245 | krĭakă | creacă | грана | krĭakă [akc. krĭakă] (i. ž.) ● v. krĭangă [Por.] ∞ krĭangă | Šipikovo | [Vidi] | ||||||||||||
| |||||||||||||||||||
| 3341 | mamare | mamare | тетка, старија | mamare (mn. mamări) [akc. mamare] (i. ž.) — (fam.) tetka, izraz za stariju majčinu sestru ◊ mamare ĭe sora mumi mĭeļem măĭ mare đe kît ĭa — „mamare” je sestra moje majke, starija od nje ♦ / (skr.) < m(um)amare < muma mare — velika (ili starija) majka ♦ up. mamikă [Tim.] ∞ ńam | Šipikovo | [Vidi] | ||||||||||||
| |||||||||||||||||||
| 3342 | mamikă | mămică | теткица | mamikă (mn. mamič)[akc. mamikă] (i. ž.) — (hip.) tetkica, izraz od milja za mlađu majčinu sestru ◊ mamikă sa zîče la sora lu muma mĭa a măĭ mikă đe kît ĭa — „mamika” se kaže majčinoj sestri koja je mlađa od nje ♦ / (skr.) < mumă mikă — mala majka ♦ up. mamare [Tim.] ∞ ńam | Šipikovo | [Vidi] | ||||||||||||
| |||||||||||||||||||
| 4015 | pastramă | pastramă | пастрма | pastramă (mn. pastrame) [akc. pastramă] (i. ž.) — pastrma ◊ pastrama ĭe karńa du pe pork, taĭată bukaturĭ, pusă să știa ku usturoĭ și ku sare, și du pe tri zile sa friğe îm untură, sa puńe la urmă în tulumbe ku untură pistă ĭa kă să țîĭe toata vara — pastrma je svinjsko meso isečeno na komade, posoljeno i sa belim lukom ostavljeno da stoji, posle tri dana peče se u masti, na kraju se stavlja u kačicu i prelije mašću da se koristi celog leta [Tim.] ♦ dij. var. pastîrmă (Rudna Glava) ♦ var. păstrîmă (Tanda) [Por.] | Šipikovo | [Vidi] | ||||||||||||
| |||||||||||||||||||
| 4473 | pĭatră | piatră funerară | споменик | pĭatră3 (mn. pĭetre) [akc. pĭatră] (i. ž.) — (rel.) spomenik, nadgrobni kamen, znamen ◊ la noĭ pĭatra la-l mort să puńe lă anu — kod nas se nadgrobni spomeniku pokojniku podiže na godišnjicu smrti [Tim.] ♦ dij. sin. znamîn [Por.] ∞ pĭatră | Šipikovo | [Vidi] | ||||||||||||
| |||||||||||||||||||
| 4014 | pućińiu | budăi | бућка | pućińiu (mn. pućińie) [akc. pućińiu] (i. s.) — bućka ◊ în pućińiu s-a batut laptili sî sa aleğe untu — u bućku se bućkalo mleko da se odvoji maslo [Tim.] ♦ dij. sin. badîń [Por.] | Šipikovo | [Vidi] | ||||||||||||
| |||||||||||||||||||
| 3357 | săčerar | săcerar ? | српарник | săčerar (mn. săčerarĭ) [akc. săčerar] (i. m.) — (tehn.) srparnik, nosač srpova ◊ săčeraru ĭe fakut dim lemn ka kruča, kare pe părțili amîndoă are găurĭ să sa bađe săčerli ku vîrfurli în năuntru, să nu sa taĭe ala kare ăl duče — srparnik je izrađen od drveta kao krst, koji na oba kraka ima rupe u koje se umeću srpovi sa vrhovima unutra, da se ne bi posekao onaj koji ga nosi ◊ în săčerar s-a țînut săčerli — u srparniku su se držali srpovi ◊ kînd s-a dus la săčerat, săčeraru pănă la lok l-a dus vrun baĭat pe čumag pe umere — kad se išlo na žetvu, srpalnik je do njive nosio neki momak na štapu preko ramena ◊ kînd s-a furșit ku săčeratu, săčerli ĭară s-a-ntors în săčerar și l-a dus la kasă și l-a atîrnat în lok unde s-a țînut și alta marfă de lukrat în kîmp — kada je žetva bila gotova, srpovi su se vraćali u srparnik koga su donosili kući i kačili ga na mesto gde su se čuvale i druge poljoprivredne alatke [Tim.] ∞ sîśarat | Šipikovo | [Vidi] | ||||||||||||
| |||||||||||||||||||
| 5896 | skursură | scursură | остатак | skursură (mn. skursurĭ) [akc. skursură] (i. ž.) — ostatak ◊ bĭa și mînkă, kă aște sîn skursurile če a ramas de la praznik — pij i jedi, jer ovo su ostaci od slave [Tim.] | Šipikovo | [Vidi] | ||||||||||||
| |||||||||||||||||||
| 4026 | șușa | drum | пут | șușa (mn. șușele) [akc. șușa] (i. ž.) — put ◊ pănă la oraș să merğ tot pe șușa, să nu daĭ de drept pe potekă — do varoši da ideš samo putem, nemoj da ideš prečicom ♦ sin. drum, kaļe ∞ drum | Šipikovo | [Vidi] | ||||||||||||
| |||||||||||||||||||
| 3340 | tătămare | tatamare ? | ујак | tătămare [akc. tătămare] (i. m.) — ujak, ali onaj koji je stariji sestrin brat ◊ tătămare sa zîče la unkĭ, frate lu muma kare e măĭ mare de kît ĭa — tatamare se kaže ujaku, majčinom bratu koji je stari od nje [Tim.] ∞ ńam | Zvučni prilog: Uĭka-tătămare, el ĭe măĭ mare de kît muma mĭa; muma mĭa și ku ĭel sînt fraț — uajak-tatamare, on je stariji od moje majke; moja majka i on su braća. (Kaz. snimio: Durlić, Šipikovo, 2. 11. 2008) | Šipikovo | [Vidi] | |||||||||||
| |||||||||||||||||||
| 6129 | tontoakă | tontălău | глуперда | tontoakă (mn. tontoače) [akc. tontoakă] (i. ž.) —(augm.) gluperda ◊ numa să fače o tontoakă grea, kare nu înțeleğe nimik — samo se pravi da je teška gluperda, koja ne razume ništa [Tim.] ∞ tuont | Šipikovo | [Vidi] | ||||||||||||
| |||||||||||||||||||
| 4461 | tululoĭ | torofină | шаровина | tululoĭ [akc. tululoĭ] (i. s.) ● v. turuĭag [Tim.] ∞ kukuruḑ | Šipikovo | [Vidi] | ||||||||||||
| |||||||||||||||||||
| 4983 | vîzlă | vâslă | евењка | vîzlă (mn. vîzle) [akc. vîzlă] (i. ž.) — (bot.) evenjka, venka ◊ vîzlă ĭeste viță de viĭe ku strugurĭ la ĭa, atîrnată la streșină să să usuče de ĭarnă — evenjka je kita spletenih grozdova, obešena pod strehom da se suši za zimu [Tim.] ♦ dij. sin. ivenk [Por.] ∞ viĭe | Šipikovo | [Vidi] | ||||||||||||
| |||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||
Lista kazivača iz mesta: Šipikovo
Id | Ime | Prezime | Nadimak | Godište | Zanimanje | Selo | Oblast | Telefon |
| 25 | Vojkica | Paunović | sekretar MZ | Šipikovo | Timok | |||
| ||||||||
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||