| VORBAR - LEXICON RUMÂNESC cu ortografia a limbei românești literară (opis sadržaja u izradi) |
| a ă b ț č ć d dz dž đ ď e f g h i î i k l ľ m n ń o p r s ș ś t ť u v z ј ź |
| a |
* a mîncat
* a gaćit lucru
* grîu a rasarit
* a mĭeu
* a tĭeu [Por.]
* a?! śe ḑîś?!
* raspunsu cu „a” nuĭe omeńiesc [Por.]
* aăla uom
* aăla copil
* aĭa muĭarĭe
* aăļa muĭerĭ [Por.]
* aăsta uom
* astanuapće (=asta + nuapće) [Por.]
* dacă nu baź sama unđe ĭe abaćarĭa, aĭ sî rataśeșć [Crn.]
* sa abaće đin drum în lăturĭ
* unđe să va abaća lumĭa-ĭa, cînd sa va puńa pluaĭa?
* sa abaće pi la nuoĭ [Por.]
* sîngur ĭe đivină śe ĭe abatut đi pi drum
* lasă-l, vĭeḑ cî ĭe zminćit șî abatut la cap [Crn.]
* abatut đin minće [Por.]
* abĭa ĭeșîrîm đin morśilarĭ [Por.]
* apa fĭarbe cu aburĭ
* abur đi śĭață
* frumuos ĭe vara pin zăpușală, cînd vińe đi vrunđiva vrun abur đi vînt [Por.]
* apa fĭarbe șî aburĭașće
* batu un vîntuț, șî ńe aburi un miruos frumuos đi la fluorĭ đin građină [Por.]
* dupa pluaĭe caldă vara, đin pomînt ĭasă multă aburiĭe
* unđe sa fĭerb uaļiļi, dacă nu sa đeșchid ferĭeșćiļi, sa faśe mare aburirĭe, șî pi stîclă sa prinđe śĭață [Por.]
* stîcla la ferĭastă ĭe aburită, nu sa vĭađe pin ĭa ńimica
* n-a uscat rufiļi, numa ļ-a lasat aburiće în cutariță [Por.]
* s-a bulnavit la lucru đin vro aburĭală grĭa [Por.]
* a batut pin crĭanźe un aburĭel cald [Por.]
* dupa pluaĭe, a veńit pista nuoĭ un danf aburuos, cald [Por.]
* ńiś abușļa nu ĭeșîm đin așa ĭarnă grĭa [Por.]
* copilu crĭașće, a porńit sî mĭargă abușîļa [Crn.]
* ață đi cusut
* ca pi ață
* ļagă ața, faśe nuod [Por.]
* nu ațîța focu [Kmp.]
* ļamńiļi sînt zîmosăś, nu sa puaće ațîțîĭa fuocu cu ĭaļe [Por.]
* fuocu ĭe ațîțîĭat
* a veńit ațîțîĭat đi śeva, șî sa luvă la gîlśavă [Por.]
* ațîșuară supțîrică [Por.]
* ața sa mînžîașće cu carbuńe, sa-nćinźe țapîn pi grîndă, șî sa traźe la mižluoc ca la arc, șî sa slubuađe să đa-n grindă
* maĭsturu ațuĭașće grinda đi śopļit [Crn.]
* cînd sa apucă đi śopļit, maĭsturu ațuĭașće ļiemnu
* ļiemnu ĭe ațuit, ńi apucîăm sî śopļim [Crn.]
* a tuors o ață gruoasă ca źeĭśtu, un ațuoń cu tuot [Por.]
* carńe ațuasă [Por.]
* nu aćeĭa copilu în țoļiță supțîre, cî ĭe afară tare frig [GPek]
* nu lasa fĭaćiļi afară, că nus aćiĭaće bińe [Por.]
* đimult n-a fuost atîta țolamă, acumă labdă aćiĭatura întrĭagă, numa că nu sa măĭ puartă așa fĭeļ đi aĭnă [Por.]
* ariśu aćins sî faśe gĭem
* cînćico-sta ińima mĭ-aćins [Crn.]
* la prazńic ĭe ađet sî sa aćingă grinda cu lomanarĭa [Crn.]
* trîabe adapa vićiļi la borugă
* pluaĭe, adapă pomîntu [Por.]
* vrĭamĭa ĭe đi adapat vićiļi [Crn.]
* fusă sîaśita mare, șî pluaĭa đi astîḑ điață un adapat bun la pomînto-sta uscat [Por.]
* adapatuarĭa a sacat, unđe am adapa vićiļi, nu șću [Crn.]
* vićiļi, cînd sînt satuasă, sîngure trag la vro baltă or vrun lac unđe puot sî gasască adapatuare
* adapatuarĭa ĭe pļină đi frunḑă
* a facut adapatuare đin butuarcă [Por.]
* grabĭesc, adauară dau la ćińe
* đ-adauară îț spun cî aĭa nuĭe bun śe lucri [Por.]
* a adauga fir la fir [Hom.]
* uom đi adavĭeră
* făĭ đi adavĭeră, să nu sa mîńiĭe [Por.]
* adastă o țîră
* adăst pe čińeva [Dun.]
* cu uomo-l adăurat am trait bun
* fraće, sora dăorată [Por.]
* ma žuor c-am vorbit adăvarat
* aĭde acuma sî povestîm adăvarat, sî nu ńi mințîm [Crn.]
* vreu să-ț spun śeva adăvărat [Por.]
* apă adîncă
* padurĭe adîncă
* vaļe adîncă
* suomn adînc [Por.]
* ogașu ĭe adîncat dupa pluaĭa-sta [Por.]
* alat adîns đi un lucru
* s-a dus adîns la ĭel [Por.]
* trîabe adînśi ĭaruga-sta
* m-am pus să adînc ĭaruga, numa n-am sapă bună
* pluaĭa adîncĭaḑă boruga [Por.]
* adînśimĭa rîuluĭ [Por.]
* nu adînźi, pănă nu aźung ĭo [Por.]
* l-aĭ marĭ, numa cu adîvereḑală sa trĭaśe [Por.]
* trăbe aduna pĭatra đi pi luoc, cî sa apruapiĭe vrĭamĭa đi arat
* lumĭa adună berechetu
* chińezu adună lumĭa în sat [Crn.]
* a aduna unu cu duoĭ [Por.]
* pruńiļi sînt adunaće, măĭ vro stamînă ș-o sî fiĭe rachiĭe [Por.]
* adunatuorĭ la pruńe
* gramadă đ-adunatuorĭ, veńiț đin tuaće părțîļi [Por.]
* drumaind, đață într-o munće pista o adunatură đi inș ńicunoscuț, șî trĭecu pi lînga ĭa tacînd [Por.]
* uomu aduarmĭe ascultînd la ćińe
* muma aduarme copilu [Crn.]
* nu-m adurmi înbracat, că ći pumeńesc cu bataĭe [Por.]
* adurmită, pi mîna luĭ, am visat cum zbuor pi śĭerĭ [Crn.]
* duarme bińe, să nu viń adurmit la lucru
* s-a pus un adurmit pi mińe [Por.]
* ma prins o adurmĭală, numa mi sa duarme [Por.]
* apa adusă đi la fîntînă [Crn.]
* adus cu śeva [Por.]
* drumu s-a umplut đi adusatură dupa pluaĭa-sta [Crn.]
* aduc cĭaĭa đin luoc
* aduśe minća [Crn.]
* copiļe, sî-ț aduś minća la luoc, cî n-o sî će petrĭeś bun
* aduśe unu cu altu
* în cînćic trîabe sî sa aducă vuorbiļi cu vĭarsîcu [Por.]
* varḑă aḑîmă
* pîńe aḑîmă [Crn.]
* așa ńi ađetu
* ș-a facut ađetu sî mintă
* n-arĭe așa ađet [Crn.]
* ađet rău
* ađet đi bîtrîńață
* ađet babĭesc [Por.]
* arma ađiră [Zvizd]
* sa afańaḑă ața pi mosuor [Por.]
* sfuara mi s-a afanat la sarśină, statuĭ s-o proļeg [Por.]
* afară bańi đin pungă
* scuaće uoĭiļi afară
* ĭeș afară [Crn.]
* sĭ află unđe nu-ĭ luocu [Crn.]
* dacă asta nuĭe bun, află śuava măĭ bun [Por.]
* am aflat aĭa śe am catat [Crn.]
* s-a ghinđit, șî la urmă aflat că așa feļ đi lucru nuĭe bun
* adunat doĭ cu doĭ șă aflat cî ĭe patru [Por.]
* învață copuoĭu să fiĭe bun aflatuorĭ đi žuaviń [Por.]
* aftaĭ, copiļe, śe măĭ așćeț? [Por.]
* afumă ca mașîna đi vuoz
* afumă carńa sî nu să strîśe
* afumă puomi đi brumă [Crn.]
* nu mis tutunźiu, afum numa cînd șî cînd [Por.]
* carńe afumată
* suobă ĭe pļină đi fum [Crn.]
* nu l-a cîrpit calumĭa, numa l-a afumat cu calaĭu [Por.]
* nu ma afurisî ńiścotrĭabă, că nu ț-am facut ńiś un rău [Por.]
* ĭel ĭe uom afurisît
* marĭe afurisît a fuost, traĭu ĭ-a trecut đi la batăĭ pîn la fur
* buală afurisîtă [Crn.]
* firĭaĭ afurisît [Por.]
* luoc bun đi agarat puorś-aĭ sîrbaćiś, care fac șćetă în luoc [Por.]
* agîră sî trĭeś drumu cînd nuĭe ńima
* nu ma agîra, cî ći văd [Por.]
* śe va fi agĭet, nu șću, așa-m-uḑît đĭ l-aĭ batrîń [Por.]
* ano-sta, în agustă, a fuost sîăśită mare, a sacat șî rîu în Vaļa mare [Por.]
* vinu, șăḑ aiśa, nu sta acolo [Por.]
* aĭ șî vaĭ [Por.]
* a sămanat aĭ bașća pļină
* dacă puće, miĭe aĭu mult îm plaśe [Stig]
* aĭa mîncarĭe nuĭe bună
* aĭa pućină curĭe
* aĭa vrĭamĭe a trecut đimult [Crn.]
* aĭa fată ĭe tare frumuasă
* nu stau đi „aĭa” acuma [Por.]
* aĭdană ĭe uom cîta ćocńit la cap [Por.]
* aĭdańit sa ḑîśe đ-aăla care ĭe cîta ćocńit la cap [Por.]
* aĭde, pļecaț cu lucru
* bun, aĭde, lasaț aĭa aiśa
* ma, aĭde, unđe puaće aĭa să fiĭe așa?
* aĭde, aĭde, śarcă dacă cućeḑ! [Por.]
* aĭduc ĭe uom vićaz care a fuźit în duos đi rău turśilor, șî đi acolo iĭ baće șî omuară [Por.]
* n-a putut în alt fĭeļ: turśi fac rîaļe, iĭ - aĭt - în aĭduśiĭe [Por.]
* muara aĭduśĭască la Strńac, în Arnaglaua, a facuto Ļică Golub, cînd a fuźit în duos đi bugarĭ [Por.]
* nu sa măĭ pitulă, a-nśepu să fure aĭevi
* am visat, ama parche ĭe aĭevĭa [Por.]
* un aĭman đi uom, sî n-aĭ trĭabă cu ĭel
* aĭman đi copil, đi tuoț sa atîrnă șî cu tuoț sa baće
* aĭman ńidoturnat, n-a putut să gaćască ńiś șcuala mică [Por.]
* nu samînă cu asta, aĭmintrĭa ĭe facut [Por.]
* aĭna s-a purtat pistă camașă șî pistă oprĭeź [Crn.]
* o aĭtucă đi uom, tuoț fug đi ĭel [Por.]
* vorbĭașće aĭurļa [Hom.]
* aĭușu crĭașće în viĭ, șî pi luocurĭ uđiluasă [Crn.]
* ac đi cusut
* ac đi mașînă
* ac đi cusut la saś
* ac đi ștroit
* ac đi înpuns vićiļi cînd sî unflă
* ac la pușcă
* ac đi gĭață [Crn.]
* ac đi pîăr [Por.]
* ac încheptorat [Zvizd]
* ăće, acoluo s-a întîńit, șî s-a luvat la bataĭe
* (u izr.) đ-acoluo
* đ-aculuo baće vîntu [Por.]
* акоļа ḑîśem cînd ĭe śeva măĭ apruape đi nuoĭ, đi cît śi ĭe aĭa đi care ḑîśem cî ĭe acoluo
* acoluo ĭe đepartat, șî nu sa vĭađe, da acoļa ĭe măĭ apruape, șî sa vĭađe cu uochi [Por.]
* ḑama-sta la caldură înśape acri [Por.]
* ḑama s-a acrit, nuĭe đi mîncare [Por.]
* la cosît măĭ dulśe sînt acriturļi
* muĭarĭa a pus prĭa multă acritură în ḑamă đi pĭeșć [Por.]
* prĭa multă acrĭală ĭe pusă-n ḑama-sta [Por.]
* lapće acru
* varḑă acră
* ḑamă acră [Por.]
* acșiță ĭe muĭarĭa care ažută sî sa gaćască pomana
* acșiu ĭe uom care ažută la nuntă [Bran.
* acu vińiĭ đe la lucru, numa ś-ažunsăĭ [Buf.]
* acu tunaĭ în avļiĭe [Zvizd]
* acuma ažuns, a veńit
* đi acuma înainće
* đi acuma-n colo
* pănă acuma
* acuma ĭe acuma!
* acuma duoĭ ań [Por.]
* nacazu acupe gîndurļi nuaștre
* puorc, acupi luocu mĭeu [Crn.]
* nu l-am vaḑut đemult, cu śe sa va acupa ĭel acuma, nu șću [Por.]
* acupit cu lucru
* n-auđe, cî ĭe acupit cu gîndurĭ grĭaļe [Crn.]
* aș veńi, numa sînt acupit cu mare grižă [Por.]
* nu ći plînźa, acuș vińe mum-ta
* acuș-acuș! [Por.]
* al ńegru
* al mĭeu
* aĭ nuoștri
* al triĭļa
* a nuostru
* a doĭļa
* a triĭļa uorĭ va spun [Por.]
* am vaḑut cu uochi miĭ: asară, pin capu murguluĭ, trĭecu pista śerĭ o viđiarĭe lunguĭată, șî-m đață-n gînd cum mama mĭ-a puvestît cî așa zbuară al zburatuorĭ [Por.]
* s-a đisparțît șî s-a promîritrat, șî cu alalalt uom a trait bińe
* a omorît lumĭa, șî a facut mulće đ-alalalće rîaļe [Por.]
* minće cațaua, n-a fuost așa, vorbĭașće alalău [Por.]
* alaltă vrĭame a fuost atunśa
* đ-alalt lucru nu sa prinđe, numa șîađe șî bĭa
* aĭa mĭ-aĭ spus, spuńem alalt śeva śe ma ĭastă nou pi la vuoĭ? [Por.]
* ĭo alaltăĭerĭ am cosît, ĭerĭ am întuors fînu, da astîḑ l-am adunat [Crn.]
* alaltăsară am fuost la uoră [Crn.]
* alaltîĭerĭ fu vrĭamĭa bună đi cosît [Por.]
* đ-alaltîsară pluaĭa țîńe una într-una [Por.]
* alaman, ńiścînd nu sa măĭ satură
* Mńamțî a fuost uamiń răĭ, ama cu rînd, da Rușî ńișći aļimań bĭețîĭuoș, măĭ mult s-a omorît iĭ đi iĭ [Por.]
* tuata casa trăbe să aĭbă alaturĭ đi-ndamînă
* copiļe, pazîăț „alatu”, că o sî-ț trăbe cînd crĭeșć [Por.]
* atîta alaviĭe đi pîăsîrĭ în viĭe pîn acuma n-a mîĭ fuost [Crn.]
* lumĭa vrodată tare a crĭeḑut că pi pomînt traĭesc aļe, ńisca-ĭ insă marĭ, urîće șî rîaļe
* s-a puvestît c-a veńit vro ală đi uom, atîta đi tare đi ńima n-a putu să-ĭ șća-n drum
* nu lucră ńimica, da manîncă ca ala [Por.]
* farbă albă
* lumĭa albă
* s-a dus în lumĭa albă
* chimĭașa albă
* stamîna albă
* pomana albă
* lupi aĭ albĭ [Por.]
* albastru închis [Por.]
* muĭarĭa albĭașće pînḑa
* rufiļi sa albĭesc ĭarna la źer, cînd îngĭață dupa spalat
* cîńipa sa albĭașće cu śanușă
* sa albĭașće ḑîua
* albĭesc uochi, viđeriļi [Por.]
* tata a fuost mare albinarĭ [Por.]
* albina ĭe o guangă mică care dă mńare dulśe
* aĭ batrîń a țînut albińiļi în cuoșńiță, tumu încuaśa a ĭeșît sanduśiļi
* uom care avut albiń mulće, ș-a lucrat cu mńarĭa, s-a cĭemat stuparĭ [Por.]
* albină ursască ĭe guangă sîrbaćică, ńagră, flocuasă, șî măĭ mare đi cît albina domńască
* albină ursască faśe cuĭb pi supt pomînt
* albină ursască faśe fagurĭ cu mńare dulśe, ca șî albina domńască
* mńarĭa lu albina ursască a fuost mare dulśață a păcurarilor
* albina ursască are ac cu care muścă ca vĭaspĭa, đi măĭ mulće uorĭ, da durĭarĭa ĭe măĭ tare đi cît alu albińiļi domńeșć
* acu lu albină ursască nu ramîńe în muścatură, șî ĭa dupa śe muścă nu muare ca albina domńască
* o cĭamă albină ursască că mńarĭa iĭ măĭ đes a mîncat urșî, fîncă cuĭbu ļ-a fuost scund sapat supt pomînt [GPek]
* albina ursască are curu galbin [Por.]
* o albinuță micućică zbură pi fluare, laso, faśe șî ĭa mńiarĭe [Por.]
* albiśuasă ĭe tuata farba care mult baće-n alb: vînît albiśuos, vĭarđe albiśuos ... [Por.]
* rufiļi a albit la suare [Por.]
* țĭ s-a sînźarat albîățu uocĭuluĭ [Crn.]
* pi luoc poļažńic, apa ĭe scundă da albĭa rîuluĭ largă [Por.]
* iĭ s-a facut albĭață în nainća uochi
* străluśi o albĭață
* facu albĭață-n gură
* în tuota đimińața, pănă-n ĭeșît đi suare, sa traźe o albĭață pi vaļe [Por.]
* albĭaće la crastavĭaće [Crn.]
* gorunu are albățu șî roșățu [Por.]
* muĭarimĭa ńiścînd nu puńe albĭală pi uocĭ [Por.]
* albĭe sa cĭamă o carļiță lungă șî largă, scobită în tutuc đi ļiemn, în care muĭeriļi spală, or albĭesc rufiļi
* albĭe đi adapat vićiļi a fuost facută ca șî albĭa muĭeriluor, numa măĭ lungă șî prinsă cu parĭ đi pomînt sî nu puată vićiļi s-o rastuarńe; în ĭa nu s-a spalat țuaļiļi
* ĭ-a ḑîs șî adîpatuare đi viće, da șî valău [GPek]
* măĭ puńe cîta albuță în canta-ĭa cu farbă vînîtă, sî sa đeșchidă cîta, cî ĭe vînîta-ĭa prĭa tare [Por.]
* în uou ĭastă albuș șă galbinuș [Crn.]
* cînd ći ĭau cu aldamacu-sta pi șîaļe, tu o să staĭ în luoc [Por.]
* ń-am tocmit ĭuta pi vîțăĭ, ș-am baut aldamașu cum ĭe ađetu [Por.]
* aldanu sî cunuașće pi nalțîmĭe, mîĭ nalt ĭe đi cĭt cîńipa
* aldanu ĭe omeńesc, da cîńipa muĭerĭască
* aldańi sî cuļeg dupa śe ļagă cîńipa
* vuorba aldan ĭe cunoscută în Osńiśa, Vaļacuańa, Savinîț, Șarbanuț, Podguorț, Izvuoru al mic, Dobropuoļa, ca cîńipa đi vară [Crn.]
* aldań ĭe cîńipa cu samînță [Por.]
* lucru aldrac
* lasî-će đi lucru aldrac
* așa copil aldrac n-a măĭ vaḑut pănă acuma
* nu măĭ stă-n luoc, đi aldrac śi ĭe [Por.]
* stîăĭ alîăturĭ cu mińe
* am fuost alîăturĭ cu ĭel cînd la lovit saźata în pĭept [Crn.]
* cu alcaua đi ļiemn a ļegat la pĭept cîpatîńiļi lu sfuară, cînd în șîaļe s-a dus sarśină mare đi fîn, đi paĭe, đi frunḑă or đi vrĭež [Por.]
* alcă đi ļiemn [Por.]
* alcuță ĭe alcă mică [Por.]
* mistacaș, mistacaș șî ńi facuș almiș-balmiș đi mîncarĭe [Por.]
* aloatu a crescut mult [Kmp.]
* alt uom
* (vulg.) alće puļe
* una-alta
* șî una șî alta [Por.]
* lasă, gaćim lucru altadată [Por.]
* vińe đi altauară să gaćască lucru
* îț spun đi altauară cî nuĭe bun aĭa śe faś [Por.]
* facut altfĭeļ
* în altfĭeļ [Por.]
* ĭeĭ sînt altfĭaļ đi lume
* altfĭaļ đi strugurĭ [Crn.]
* naĭ altînoctro sî fuź [Por.]
* gaćim lucru acuma, cî altcînd nu sa șćiĭe śe o să fiĭe [Por.]
* altcum a fuost vrodată [Crn.]
* dacă șćiĭ altcum, fă, dacă nu: taś [Por.]
* ĭuo am așćetat să fiĭe trĭaba-sta altcumva rașîtă, da nu așa [Por.]
* a ghinđit la altśeva [Por.]
* vinu tu, să nu vină altśińe [Por.]
* aiśa nuĭe ca altunđe [Por.]
* turśi la catat la coļibă, dar ĭel a fuost pitualat altunđeva, ș-a scapat viu [Por.]
* alunu ĭe ļiemn ușuor, șî đin ĭel sa fac bîće đi rîḑîmat, coļinḑ đi coļindrĭeț la Aźun, șî bîće đi dat đi pomană l-aĭ muorț [Por.]
* aluna ĭe sîmburu lu alun [Por.]
* ļivađa cu aluńauă nu sa cosîașće, cî ĭe ĭarba rîa
* đi la aluńauă sa ĭa numa fluarĭa, bună ĭe đi ćaĭ [Por.]
* s-a aluńecat pe gĭață [Kmp.]
* đeșchiđe uochi bińe, nu će aluńica cînd vi trĭeśa pi punće [Por.]
* s-a facut mare aluńecuș pe gĭață în bătătură [Kmp.]
* gĭața ĭe aluńicuasă, șă dacă nu baź sama cum pașășć, caḑ șă-ț frînź mînă or piśuoru [Por.]
* în aluńișu ĭe mîĭ mîndru cînd ĭastă aluńe [Crn.]
* aluvat crescut
* aluvat aḑîm
* aluvat đi malaĭ
* aluvat đi puĭ [Crn.]
* aluvatu sa plumađiașće-n carļiță
* în aluvat sa puńe olațăl să crĭască [Por.]
* aļargă ca naruodu
* śe, drac, va aļerga lumĭa-sta atîta? [Por.]
* śe aļergat sa pus pi ćińe, vĭeḑ cî țî sufļitu în vîru nasuluĭ? [Por.]
* pi aļergatuare sa pun mosuarîļi pļińe đi tuors, șî sa duśe pi lînga gard đi parĭ, or đi tarabă, cînd pi ĭel sa urḑîașće cuardă đi țasut în razbuoĭ [Por.]
* trĭecu pi lînga nuoĭ o gramadă đi aļergatuorĭ, đi śe va aļerga, dracu va șći [Por.]
* aļergatură în tuaće părțîļi
* traĭ cu aļergatură [Por.]
* śe aț vrut, aĭa aț aļes [Crn.]
* fruntașî śe-s aļeș acuma sî ńi puarće satu, nus đi ńimica [Por.]
* đi cap marĭe, caśulă aļasă [Crn.]
* uom aļes
* măĭ aļes đin tuoț [Por.]
* spuńe-m aļes śe vrĭeĭ [Crn.]
* nu vorbĭeșć aļes, nu ć-am înțaļes ńimica [Por.]
* śe gud aļes să fiĭe, tot așa ńi
* bun dugaĭaș, la ĭel puoț pi aļes să cumpirĭ [Por.]
* nu pućem aļeźa aĭa śe ńi plaśe, numa luvăm aĭa śe ńi dau [Crn.]
* nu aļeg, numa cuļeg [Por.]
* aļeźarĭe multă, brațîļi guaļe [Crn.]
* în marta ńima nu cućaḑă să ḑîcă „nopîrcă” or „balaur”, cî aļiļi atunśa ĭasă đin pomînt, sînt flomînđe, șî cînd aud numiļi-luor, vin șî ći muścă, numa ḑîś „aļi-lunź” [Por.]
* nu capiț ńimica dacă-n traĭ așćeț vro aļaźire mare, aĭa śe-ț dă dumńiḑîu, aĭa țî
* đemult am ĭeșît la glasańe, d-acumă ažuns ńiscaĭ aļiaźirĭ, ścă „democratija”, aļieź pi care vrĭeĭ, da cînd caț, vĭeḑ cî puoț numa pi dracu să-l aļeź [Por.]
* am farbuit cîta tuort đi śiștuorĭ cu aļin [Crn.]
* piparcă aļină, piparcă roșîĭe, mîśinată [Por.]
* sa-nvîrćașće aļin, numa śe n-a statut [Por.]
* sa aļină durerĭa [Kmp.]
* la Sîmḑîĭana cuļeźim florĭ șî buĭeḑ, șî ļe aļinăm la vratńiță [Mlava]
* du-će la lucru, ama ogođașći-će frumuos
* vîăd ĭuo śe aĭ đi gînd, fîă așa, ama nu faśa pacaće niś cuĭ [Crn.]
* ama, cînd îț spun ĭuo, așa ĭe
* ma
* ma nu puaće așa să fiĭe, șî gata [Por.]
* aman, brĭe, lasî-će đi mińe, nu ma nîcažî
* aman îț măĭ întuarśe ĭel bańi
* ĭa pļecat muĭarĭa, aman măĭ vińe la ĭel [Por.]
* amaru-n lapće ĭe đin ĭarbă, care a pascuto uoiļi
* am pļacat cu amaru-n mińe [Crn.]
* an traĭit numa cu durĭerĭ șî amară [Por.]
* a pus care a pus în ḑamă ńișći buĭeḑ, șî ĭa sa amarî
* traĭu mĭ-a amarît cu bĭețîĭa a luĭ [Por.]
* rachiu amarît cu peļin
* viîața mi amarîtă [Crn.]
* traĭu mĭeu ĭe amarĭală guală [Por.]
* în ambarĭ s-a țînut marunțîș: grîu, ovîăsc, sacară, da cucuruḑu s-a țînut în cuoș [Por.]
* ăl ambiĭ pră vrunu cînd ăl roź dă măĭ mulće orĭ să mănînśe, da ĭel sa sviĭașće [Zvizd]
* ma prins amețala cînd am vaḑuto [Crn.]
* nu-m plaśe mîncarĭa cam lungă vrĭame, șă đi fuame ma prinđe cînd șî cînd amețala [Por.]
* đintr-odată amețîĭ, șî caḑuĭ pi pomînt [Por.]
* amețît đi lovitură
* amețît đi durĭare [Crn.]
* stă amețît șî puzumeńit [Por.]
* ažuns amînat
* amînat ĭe đi ĭel, nu-l măĭ scuaće ńimica
* vinu măĭ amînat [Por.]
* nu ći amînata, ma ruog đi ćińe
* grabĭesc, nu cućeḑ să ma amînaćeḑ
* uom ļenuos, sa amînaćaḑă in tuota ḑîua la lucru [Por.]
* n-o sî trĭacă bun școlari nuoștri, cu atîta amînatarĭe đi iĭ [Por.]
* a veńit amînduoĭ într-o ḑî
* amîndoă a supt la o țîță [Por.]
* copilu cosîașće, ama înga nu șćiĭe să amnarĭască cuasa bińe
* șîna la ruata đi car ĭe amnarită la duauă luocurĭ
* bagă sama bińe, să nu ći amnarĭască vrunu
* nu amnari lumĭa [Por.]
* fîră amnarĭ nu faś fuocu [Crn.]
* am avut un amnaruț, șî l-am pĭerdut [Por.]
* măĭ un śas pănă la amńaḑîț
* înainće đi amńaḑîț
* pînă-n amńaḑîț
* dupa amńaḑîț
* duśe amńaḑîțu la sîpatuorĭ
* vrĭamĭa đi amńaḑîț
* suarļi la amńaḑîț
* a zburat cîtra amńaḑîț
* amńaḑîța nuopțî [Por.]
* nuoĭ vom amńaḑîța fara ćińe [Por.]
* amparatu a pĭerdut amparațîĭa [Por.]
* pin povĭeșć copilarĭeșć sa pumeńașće măĭ mult țaru, da pin cînćișe lăutarĭeșć, amparatu [Por.]
* îmblă ca amșîța prîn sat, cu cuada răđicată [Mlava]
* cînd s-a-ntîńit cu lupi-n munće, uomu đi frică amuțît, ș-a ramas încrîmeńit în luoc [Por.]
* amuțît đi frică [Por.]
* cu așa lucratuorĭ, amunca gaćeșć sapatu
* astîḑ amunca sa gasîașće lucru
* a baut prĭa mult, șî acuma iĭ amunca [Por.]
* ma prinsă o amurțală
* sîmt amurțală în piśuarĭe [Crn.]
* mi amurće mîna stîngă
* amurće gura, cît ĭe đi acru [Crn.]
* cînd ĭarna-n munće auḑî lupi că urlă đi fuame, amurț tuot, șă încrîmeńeșć đi frică [Por.]
* pișuoru al đirĭept mi amurțît
* am amurțît đi șađarĭe
* amurțît ĭeș tu în cap đi cînd iș facut [Crn.]
* ano-sta
* anu đi ḑîļe
* anu trĭecut
* la anu
* măĭ are ań
* s-a înpuțînat ańi
* an tîrḑîu
* a trĭecut ań șî ań
* pomana la anu
* žumataće đi an
* a ĭeșît anu
* la svîrșîtu anuluĭ
* anol nou
* aĭa a fuost an
* (u izr.) pănă măĭ đ-a-l an fusă lu tuoț bińe [Por.]
* șupa pļină đi andarmaļe, ńimic nuĭe đi vro trĭabă [Por.]
* copilo-la sî andîră đi mińe
* nu ći andara
* andîră pi dracu [Crn.]
* nu măĭ ma andăr đi ĭel [Por.]
* nu puot să-ț spun ńimic dă razbuoĭ pănă no-l vĭeḑ, cî are mulće andîrmuańe pră ĭeal [Stig]
* andrĭaua ĭe luna đi la urmă în an, cu ĭa s-a-ncĭeptorat anu pi cîļindarĭu ăl babĭesc
* andrĭaua đe mult s-a cĭemat șă doă stamîń pi luna đi la urmă în an cînd s-a vișńit lupi [Por.]
* andrĭeauă ĭe ac mare cu care s-a facut la śarapĭ șî manușă gruasă [Crn.]
* ĭuo cu andrĭaua cuos la măturĭ [Hom.]
* mînă anđeļiaće, cî ĭastă gĭață pi drum [Crn.]
* Anol nou ĭe ḑîua đintîń pi cîļindarĭ cu care înśape sî sa socoćiască anu
* đemult ḑîua care a sîrbatorito aĭ nuoștri ca anol nou, a caḑut la Sînvasîĭ [Por.]
* Ńamțî antaļirat lumĭa far đi vină, numa pintru partizań [Por.]
* la antaļirit Bugari, ș-a murit în lagher [Por.]
* cînd s-a facut nunta, s-anunțît pin lume, sî sa șćiĭe śe o să fiĭe [Por.]
* numarăm ańi lu ļiemn đi pi bușćanu luĭ [Por.]
* țîn minće đin copilariĭe un ańin mare, ĭerĭa sîngur în mižluocu ļivĭeḑî, nalt șî crĭengarat, cu puaļiļi rîđicaće đi la pomînt, supt care a fuost umbra gruasă [Por.]
* Vaļa cu ańinu [Crn.]
* nu ańina trasta-ĭa atîta đi sus, n-o sî puot s-o aźung [Por.]
* ańińiș ĭe luoc unđe ĭastă mulț ańiń [Por.]
* Apa albă a fuost ogaș care avut izvuor la Culmeźiĭ, ș-a tunat în Șașca đi đirĭapta, la Stîlp
* unđe a mĭers vrodată Apa albă, acuma ĭe cuopu lu Rudńic, ogașu s-a pĭerdut
* nume „apa albă” rumîńi dau la tuot ogașu care la fund are pĭetre albe [Por.]
* apîră copiĭi đi cîń
* sî apîră đi rîaļe
* ma apîr đi napastă [Crn.]
* duamńe apîră [Por.]
* doĭsprîaśe apastuoļ [Por.]
* așa apaș n-a măĭ vaḑut lumĭa pănă acuma, minće șă fură ca ńima [Por.]
* ma duc în apatĭecă, să cumpîr ļacurĭ [Por.]
* pĭapino-sta ĭe apatuos, șî nuĭe dulśe [Crn.]
* mĭ-a dat tata un luoc apatuos, numa puot bruoșćiļi să crĭesc în ĭel [Por.]
* apă adîncă
* apă mare
* apă ļină
* apă scundă
* apă caldă
* apă fĭartă
* apă fĭerbinće
* apă molcuță
* apă clośită, clośitură
* apă dulśe
* apă sarată
* apă acră
* apă ļimpiđe
* apă curată
* apă tulburĭe
* apă albă
* apă ńagră
* apă rîstośită
* apă înfundată
* apă scumpă
* apă întîńită
* apă ńinśepută
* apă întuarsă
* apă morțuagă (morțîșuagă)
* apă slubaḑîtă
* apa stuarsă
* apa đi pi strĭeș
* gura api
* pi apă la valje
* pi apă la đal
* a luvat apa
* îńecat în apă
* sa dus pi apă
* a veńit apa
* matca api
* fara apă [Por.]
* apă mută
* apă boćeḑată
* apă scumpă [Crn.]
* apă spintă [Stig]
* apă curgatuare în care vrîžîtuorĭu pocńașće cu pușca, s-o „omuară” đi sî facă cu ĭa đescînćiśiļi aļi măĭ tarĭ [Por.]
* apa întuarsă ĭe apă care-n matcă sa-nvîrćașće în luoc, care sa-ntuarśe napuoĭ
* apa întuarsă sa duśe la vrîžîtuare, șî ĭa cu ĭa faśe đescînćic care sa cĭamă „întorsură” [Por.]
* apă ńinśepută ĭe apă curată, care n-a bauto ńima, luvată đi la luoc đi unđe apa izvorĭaḑă đin pomînt
* cu apă ńinśepută vražîtuoriļi fac tuaće đescînćiśe [Por.]
* apă scumpă ĭe apa care sa dă đi pomană întra Žoĭ marĭ șî Moșî đi fraź, că atunśa ĭe raĭu đeșchis, [Por.]
* đi źaba sa apîră, đe vină ĭe đi cînd s-a nascut [Por.]
* ńagura bîznă ĭe, șî ĭel apipiĭe în ocuol să priśĭapă unđe ĭe
* ĭe apipiĭe aiśa, vĭeḑ śi ĭe [Por.]
* đi źaba atîta apipiĭală pi parĭeț, nu gasîră ńimica [Por.]
* a fuost bîcsală, șî ĭa, saraca, fusă apipiĭată đin tuaće părțîļi [Por.]
* puartă crețanu scurt, șî cînd sa apļacă, iĭ sa vĭađe curu guol
* apļacă copilu
* apļacă vițălu [Por.]
* vrĭamĭa ĭe đi apļecarĭa copilașuluĭ, da mumî-sa înga nu sa-ntuors đin sat [Por.]
* đi cînd uaĭa-ĭa stă cu capu apļecat, puaće-fi đi śieva ĭ-a caḑut grĭeu [Por.]
* apļecatuarĭe ĭe uaĭa care nu lasă mńelu iĭ s-o sugă, numa pîcurari o apļeacă la sîlă [Por.]
* aprinđe-m bîtu đi mașînă
* du-će, aprinđe gunuoĭu-la să ardă
* ăl luvă la uocĭ, șă aprinsă pușcă
* ńiś nu gaćiĭ vuorba da ĭel sa aprinsă, ńi svađirăm ca țîgańi [Por.]
* prĭa mare aprinsură a fuost, șă n-a putut ńima s-o stîngă ļesńe
* cînd sa-ntuors đin rat, a gasît numa aprinsura cășî [Por.]
* sa apruapiĭe đi nuoĭ
* vreu cumva sî ma apruopiĭ đi ćińe [Por.]
* caru a fuost apropiĭat đi borugă, ș-aluńicat șî s-a răsturnat
* ăn sac a fuost apropiĭat śinḑăś đi chiļe [Por.]
* apruape la o sută
* șî măĭ apruapiĭe [Por.]
* s-a dus cu uoĭļi la apruor, să ļi pască bińe đi măsurat lapćiļi la baśiĭe [Por.]
* la închis o țîră în apsană, să-ĭ vină minća [Por.]
* a dat mită la apsanźiu, să-l caće cîta măĭ bun
* l-a prins apsanźiu, șî l-a mînat la-nchisuare [Por.]
* a fuost în apsă pintru furaluc [Por.]
* mĭ-a luvat un darap đi pomînt la aptă [Por.]
* nu apta pi ńima, cî ĭe pacat [Por.]
* aptaș ĭe aăla care ĭa cu aptă
* comuńișći dupa rat a fuost marĭ aptaș, a luvat moșîĭa đi l-aĭ vrĭańiś, ș-a dato la puturuoșî luor [Por.]
* uom sprimit numa đi aptă
* đi vrĭamĭa đi rat, ńamțî a facut mulće îăpț [Por.]
* apucă lucru
* apucă đin scurt
* apucă pi drum în đal
* apucă-ț drumu!
* ma apucă frica
* ăl apucă śe-l apucă [Por.]
* mara-sta ĭe apucată đi vĭerm [Por.]
* am raśit șî ma trĭaśe apa, ca cînd o sî sa pună apucatu pi mińe
* apucatu sa ḑîs la măĭ mulće buaļe, nu numa la buaļe dusă đin raśală
* l-a prins apucatu, s-a pus apucatura pi ĭel
* đescînćic đi apucatu, đi apucatură [Por.]
* apucatură ĭe đescînćic đi apucat [Por.]
* am un luoc lînga rîu, apuos cu tuot, bun ĭe numa đi vîrḑariĭe [Por.]
* apuriĭe în tuaće părțîļi
* veńi o apușînă cu tuot, șî ńi luvă casa [Por.]
* soarili ĭe la apus
* a veńit un uom ďi la apus [Dun.]
* am grabit s-ažung la coļibă pănă la apus đe suare [Por.]
* apșuară ĭe apă mică, slabă or puțînă
* a ĭeșît apșuara, acuș sa nașće [Por.]
* aru nuĭe masură batrînă đi pomînt
* đemult pomînt sa mîsurat cu ḑîua đi arat, da ļivađa cu ḑîua đi cosît [Por.]
* vrodată lumĭa tuată ara cu plugurļi đi ļiemn [Por.]
* aragu ĭe un bît, śopļit în patru mucĭe, pi care cu cuțîtu sa scobĭesc sămńiļi cînd sa masură lapćiļi la baśiĭe [GPek]
* aram să fiĭe [Por.]
* s-a luvat la aramaș, s-a aramașît
* a pĭerdut aramașu
* aĭ, faśem aramaș, dacă cućeḑ [Por.]
* iĭ drag sî sa aramașîasca cu fiĭe care
* nu ći aramașî dacă n-aĭ bań [Por.]
* đi aramă
* caldarĭe đi aramă
* rudńic đi aramă [Por.]
* arambașa puartă uoțî
* arambaș mare, aramiu, ńima n-are paśe đi ĭel [Por.]
* numa țîgańi aramit bun caldîărîļi [Por.]
* a ustańit, s-a dat đi aranga la umbră, a pus mîna cîpatîń, ścă, să uđińască o țîră [Crn.]
* đi aranga nu puoț mult sî ḑaś, cî ći duor uasîļi, da ńiś n-aĭ cînd cî ĭe aranga ođină scurtă
* cînd ći daĭ đi aranga, n-aĭ unđe, numa puń mîna supt cap, cî aĭa ĭe ođină în padure, la luoc, dupa viće, unđe nuĭe ńiś pat, ńiś cîpatîń [Por.]
* đi aranga sa ḑîśe cînd staĭ pi o parće, rîḑîmat în cuot; așa nu puoț sî duormĭ, numa cucîĭ cîćicîta [GPek]
* la uom care ḑaśe pi muarće, Aranźelu vińe cu triĭ cuțîće, șă-ĭ scuaće sufļitu
* Svići Aranźelu ĭe prazńicu alu mulț rumîń; ĭastă Aranźel đi vară, șî Aranźel đi tuamnă
* ĭastă copiĭ la rumîń, lu care nașu la boćeḑ ļ-a dat nume Aranźel, cî sî-ĭ pazască Aranźelu, să nu-ĭ ĭa ćińirĭ [Por.]
* fuamiće mare, da multă lume trăbe arańi
* arańașće puorśi
* grĭeu ĭe cînd naĭ cu śe să arańeșć copiĭi [Por.]
* luocu ĭe abĭa arat cu duauă parĭecĭ đi buoĭ [Crn.]
* puvesta, ama nu arata cu mîna cîtra mińe
* spuńeț lucru, să nu ći arăt ĭo
* tare đi cap, amunca uomu puaće-ĭ arata că nu vorbĭașće đirĭept [Por.]
* măĭ đes aratarĭa sa faśe-n vis
* đescînćic đi aratarĭe [Por.]
* sămnu ăl aratat, nu la înțaļes ńima [Por.]
* copiĭi đi miś s-a învațat să mîńe plugu, đi să fiĭe aratuorĭ buń
* luoc aratuorĭ
* buou aratuorĭ [Por.]
* luocu are o ḑî đi aratură, puaće șî măĭ tare [Crn.]
* asta ĭe pomînt bun đi aratură [Por.]
* pus đ-arazna, să nu sa pĭardă, șî rîḑîmat đi parĭaće, să nu sa pluaĭe [Por.]
* arbarĭ ĭe mĭal, purśĭal or vițăal, apļecat la țîță cu lapće dă vacă, că mumă-sa a-nțarcat, or n-are luoc la țîță dă ĭeal [Hom.]
* arbiu s-a facut đi-n ļiemn tarĭe [Crn.]
* cînd ĭe arț, nu sî postîașće [Crn.]
* arț sa cĭamă ḑîļiļi dupa puosturĭ marĭ, în care nu sa postîașće mĭercurĭa șî vińirĭa [Por.]
* arțurĭ măĭ întîń cad dupa Craśun, șî țîn pănă la Boćaḑă, pĭe urmă ĭastă dupa Pașć, cînd ĭasă puostu parĭasîmiluor [GPek]
* așa arțag n-a fuost în lumĭe đi dupa ratu cu mńamțî [Por.]
* uom arțaguos [Por.]
* arțarĭu ĭe bun đi facut fluĭere șî dĭelurĭ đi laută
* arțarĭ ĭe un fĭeļ đi palćin [Por.]
* ĭastă muĭerĭ batrîńe care sînt urîće ca muarća, da au șî narau rău, đi ĭaļe sa ḑîśe că sînt arțuaźe
* o arțuagă đi uom, la tuot nat îĭ sĭare-n cap
* o îrțuagă đi uom, abĭa-ș traźe curu dupa ĭel [Por.]
* fuaĭe đi arćiĭe
* arćiĭa đi scris
* pus pi arćiĭe, să nu sa zauĭće
* supțîrĭe ca arćiĭa [Por.]
* am cîpatat bataĭe odată cînd am fuost mic, pintru śe m-am bagat în ardou sî ma źuoc [Por.]
* în ardou s-a țînut comina, în vrĭamĭa cînd cazańiļi a fuost rare [Crn.]
* ĭastă o arđală în poĭană, sigurat vrunu a facut fuocu
* pripĭașće suariļi, șî đi arđală nu puoț să sufļi [Por.]
* pi arđauă măĭ mult păcurari a cuopt ļipiĭe, da șî lumĭa cînd a trait pin zbăgurĭ [Por.]
* cînd ińima înśĭape a arđe, nu sa stîmpără cu apă
* arđeĭ palmă!
* arđe suariļi
* arđe fuocu cu stînsu [Por.]
* arđimĭe mare, sa uscă tuot [Por.]
* arďiu ĭuťe
* arďiĭe umpluťe
* arďiu dulče
* pačebuĭa [Kmp.]
* cînd sa culcă, greu s-arďică [Kmp.]
* lucră la arendă [Buf.]
* lucru grĭeu ĭe argasală la pĭeĭ [Por.]
* đemult la nuoĭ în sat nu sa măĭ argasîăsc pĭeiļi [Por.]
* tata cu muma a fuost argaț pin sat, ama ĭară ń-a crĭescut, să fim uamiń
* cu lucru tuot argat am fuost [Por.]
* cînd copii bat ďin palme, ariču sa fače ghem [Kmp.]
* baće đin ărpĭ
* a cîpatat ărpĭ
* aripa śĭeruluĭ [Por.]
* ariśu cu ariśuaĭca duorm în frunḑă [Por.]
* aritu căśî
* fuź đin aritu mĭeu!
* cît sa vĭađe cu uochi arito-sta, tuot ĭe moșîĭa mĭa [Por.]
* ariuș ĭe puom sîrbaćic cu puama acră [Por.]
* cluoța apîră pîlgu ĭeĭ đi arîăț [Crn.]
* baće arîngu, a murit vrunu [Por.]
* la Praova cînd baťe arîngu ďe doo ori a murit om, da dacă baťe arîngu ďe tri ori, a murit famiĭe [Kmp.]
* đin duoĭ omeńeșć, un mńel las đi arĭaće [Crn.]
* arĭaće ĭe berbĭec, ažuns đi mîrļit uoiļi [Por.]
* arĭe ĭe luoc unđe sa trăirat șî s-a vînturat grîu cu calu șî cu vîntu [Por.]
* arc cu care sa aruncă saźata
* arc đi laută
* traźe cu arcu pi cuarda gruasă
* casă cu arcurĭ [Crn.]
* arcu dă taĭat coļiașa [Hom.]
* arcaș a fuost uom înarmat cu arc șî saźată
* bun arcaș ĭe uom care puaće să putrîvĭască cu pușca tuot śe ĭa la nișan
* rar a fuost arcaș buń pin saćiļi nuaștre, șî lîutari măĭ mult sîngurĭ a ogođit arcurļi care ļi s-a frînt [Por.]
* a-nśeput să armĭaḑă ćińerișu, să fiĭe sprimiț đi rat [Por.]
* cal ńiscopit
* cal zburatuorĭ, labduruos [Crn.]
* uamiń armaț [Por.]
* s-a dus în armată [Por.]
* armă înćinsă
* armă trasă
* cu arma-n mînă [Por.]
* armurică ďe gură [Kmp.]
* a-nvațat la șcuală sî cînće đin armuńică [Por.]
* arnaut a fuost o fuarmă đe cucuruḑ gruos cu doaḑăś șî patru đi rîndurĭ đi buobe pi drugă
* samînța đi arnaut a dus aĭ nuoștri voĭńiś đin Albaniĭa, cînd a trĭecut pista ĭa în rato-l đin tîń
* arnautu nu s-a prins la nuoĭ, șî lumĭa s-a lasat đi ĭel [Por.]
* Arnauta buļuoțuluĭ pimovara ĭe turburĭe, da vară arĭe apă puțînă [Crn.]
* a facut la uom în cuzńiță arnă-barnă, ș-a scapat ńibatut [Por.]
* a cumpărat la muĭere ață ďe cusut [Kmp.]
* uom arńic, are spuorĭ la lucru [Por.]
* am tuors bunbac đi arńiś
* puĭaĭ camașă nuauă cu rîurĭ đi arńiś
* rîuri puĭaț cu arńiś sînt mîĭ marunț șî mîĭ țînatuorĭ [Crn.]
* arńiź [Por.]
* arpaźicu ĭe măĭ bun sĭ sa pună tuamna, că śĭapa, cînd crĭașće n-o prinđe sîaśita [Por.]
* puĭi în cuĭb înśep arpiĭa ĭuta, dacă-ĭ pasîrĭa arańiașće bun [Por.]
* pasîrĭa ĭe žuavină arpiĭată [Por.]
* pasîrĭe cu arpĭa frîntă [Por.]
* la ars cu vuorba [Por.]
* arsura ĭe luoc unđe a ars fuocu
* nu măĭ puot să suflu đi arsura suariluĭ a tare [Por.]
* arșițăļi a fuost babiļi dăn sat care a șćut să facă colaś dă pomană, șî care ĭ-a plumađit șî ĭ-a cuopt
* prăn povĭeșć sa țîńe minće că dămult a fuost vrun fĭeļ dă colaś care s-a cuopt la suare [Stig]
* în arșîță ńimic nu rođașće [Crn.]
* arșîță ĭe pomînt ars, ńirođituorĭ, fara ĭarbă șî ļamńe, numa cîć-o tufă coļa-coļa [Por.]
* aruncă țuaļiļi la Suare
* nu țîńa lucru-șală, uomuļe, numa aruncî-će cît guođe puoț să țîń ļiemnu-la, să nu cadă pi nuoĭ [Por.]
* sa aruncă pră ļeamn camguđe șîarpiļi [Bran.
* arźa ĭe vuorbă zuĭtată, rar sa gasîașće vrunđiva vro babă sî măĭ țînă minće cî așa vrodată s-a cĭemat razbuoĭu đi țasut [Por.]
* arźauă s-a ḑîs đivrodată la luoc unđe s-a facut fuoc
* arźauă a fuost adîncatură đi žîgaraĭ supt razbuoĭ đi țasut [Por.]
* arźaua a fuost borđeĭ facut adîns đi țasut vara la tuortu đi cîńipă șî đi in, cî atunśa tuortu a prins măĭ multă uđală [Crn.]
* đi arźint [Por.]
* cu arźint viu lucră numa vrîžîtuoriļi
* vrîžîtuarĭa care a șćut să „omuare” arźintol viu, s-a țînut cî ĭe tare vrîžîtuare [Por.]
* arźintuaĭca ĭe buĭađe mică cu fluare albă, crĭașće pin ļivĭeḑ
* o arźintuaĭcă đi muĭare, ĭa-r trăbuĭa scoća ļimba đin gură [Por.]
* đi asară
* asară ĭe tuout una cu ĭerĭ sara [Por.]
* trîăbe ascuțî cuțîtu-sta, nu taĭe
* s-a dus la covaśu să ascută sacurĭa la tośilă [Por.]
* tata ascuće pari đi viĭe [Crn.]
* s-a mîńiĭat, s-a ascuțît tuot, vrĭa sî sa bată [Por.]
* înbrucă cu ascuțîșu [Por.]
* cuțîto-sta nuĭe ascuțît bun [Por.]
* ascuțît ca acu [Crn.]
* a-ntuors cuțîtu cu ascuțîtura cîtra mińe, ama ĭuo-l prinsăĭ đi mînă
* cînd m-am dus la baśiĭe, măĭ grĭeu mĭ-a fuost la Pĭatra galbină să trĭec pista ascuțîtura cîrși [Por.]
* ascultă, parche s-auđe copuoĭu că mînă ĭepuru
* copilu ńe ascultă bińe [Por.]
* stapînu a fuost rău, șî đin ascultamîntu a mĭeu la urmă n-a fuost ńimica [Por.]
* suoba pļină đi ascultatuorĭ
* ascultatuаrĭе
* ascultatuorĭ la nuntă [Por.]
* atîta ascultatură đi ĭel, șî la urmă ńimica [Por.]
* đi caśulă ĭe bună pĭaļa đi uaĭe cu lîna aspră
* baće un vînt aspru
* ĭarna-sta ĭe coźa aspră
* sa-ntuarsă aspru cîtră mińe, cî fu rău mîńiĭuos [Crn.]
* ĭerĭa ńișći crîstavĭeț đi bîtrîńață cu caža aspură, acuma, parche, s-a pĭerdut
* vorbĭașće rugoșît, cu glas aspur [Por.]
* asta ĭe ńaćid, aĭa aspuriu, da aĭa acolo aspur [Por.]
* asta muĭarĭa ĭe vrĭańică
* asta casă ĭe marĭe [Crn.]
* asta uom ĭe ńicunoscut [Pom.]
* asta dascîl đies ńi baće [Por.]
* asta copil are tată vitrîg [Pom.]
* asta-vară
* asta-ĭarnă
* uomu-sta, fata-sta, lucro-sta [Por.]
* mult a pațît munćeńi asta-ĭarnă, cutrupiț cu namĭeț pănă-n brîu, mult ńima n-a putut sî strabată pănă la iĭ [Por.]
* asta-nuapće uochi n-a-nchis đi durĭarĭa đințîlor [Por.]
* asta-primovară ń-a dat vorbă că ńi ažută, ama trĭecu anu da đin vroba lor ńimica [Por.]
* asta-tuamnă fură bîlśur-ļi slabe đi tuot, ńiś nu s-a vindut ńimic, ńiś nu s-a cumparat [Por.]
* a mințît lumĭa că do fac drumu înga asta-vară, vuorbe guaļe, tunarăm în ĭarnă da đin drum ńimic [Por.]
* astaĭarnă a fuost źer mare [Por.]
* șeḑ la astal să śinăm
* puńe coļașa pe astal [Crn.]
* mĭ-a facut tișleru un astaluoń boznacît, în trîabe đi prazńic
* astal đi ļiemn
* astal đi cuĭnă
* astal đi copiĭ
* astalu đi sufļit [Por.]
* a tras dupa ĭel, đin casa batrînă, un astaluoń cu tuot, șî n-a putut să-l baźe-n casa nuauă numa la lasat supt șupă [Por.]
* astanuapće n-am durmit ńiścum đi durĭarĭa đințîlor [Por.]
* astară ńi duśem la șîḑîtuarĭe [Crn.]
* ńi veđem astară, pănă nu ńigurĭaḑă [Por.]
* astatuamnă mi s-a mîritat fata, șî am facut nuntă mare [Por.]
* astavară sa ḑîśe la vara trĭecută [Por.]
* astîḑ ĭe vrĭamĭă bună [Por.]
* în ḑîua đi astîḑ
* astîḑ-mîńe
* đi astăḑ pănă mîńe [Por.]
* caśulă đi astragană măĭ mul a purtat baĭețî [Por.]
* pruńiļi astrînsă đi pi źuos, du-ļe-n cîzańiĭe, șă tuarńi-ļe-n cada mică
* muĭarĭa cu samă șăđe pi scamn cu crețanu astrîns pinga piśuare [Por.]
* avut pruń marĭ, ș-a cĭemat mulț lucratuorĭ la astrîns la pruńe [Por.]
* dacă nu va puća pănă la tuamnă astrînźa bańi śe sînt daturĭ, n-o să fiĭe bun đi iĭ ńiścum
* nuoĭ vom astrînźa pruńiļi pănă astară, da o să veđem pi iĭ dar o să aĭbă să ńi đa śeguod đi mîncare [Por.]
* astrucă copilu đi frig
* astruca samînța cu pomînt marunt
* astrucă casa
* astrucă-ț uochi [Crn.]
* astrucă rușîńa
* taś, astrucî-će, să nu ći măĭ audă ńima [Por.]
* astrucamînt đi conaśe
* astrucamînt đi paĭe
* astrucamînt đi lînă [Crn.]
* n-avut bań, șî ĭa ramas casa fara astrucamînt [Por.]
* puaće sî pluaĭe, casa ĭe astrucată [Crn.]
* cînd iș bun astrucat, nu raśieșć [Por.]
* aĭa ĭe moșîĭa astuora veśiń, lu care nu ļi ḑîc pi nume, cî ńis în sfadă cu iĭ [Por.]
* astupă gaora-ĭa, să nu măĭ cure [Kmp.]
* astupîće, uomuļe, nu măĭ latra, cî capiț pista fļit [Por.]
* cuoșu astupat đi fuńiźină
* ogașu astupat đi namuol
* astupat ĭn pĭept, grĭeu suflă
* muĭarĭa astupată, blîndă ca mńelu [Por.]
* mĭ-a dus numa duauă astupușurĭ
* a caḑut astupușu đi la chilă, șî bĭarĭa s-a varsat [Por.]
* žuoc așaḑat [Crn.]
* un śas stă așaḑat, muara să-l duara tare la burtă [Por.]
* așćаrnut đi masă
* așćarnut đi pat
* așćarnut đi viće
* așćarnut đi opincă [Crn.]
* uom așćernut
* lucră așćernut [Crn.]
* ĭa acuma așćarńe pîătura pi pat
* baba așćarńe țîańicu pi masă
* copilu s-a dus să așćarnă paĭe la vaś [Crn.]
* du-će, așćearńe patu
* nu-m așćerńa źuos, că nu mis puorc [Por.]
* așťerńe patu [Kmp.]
* uń-će prinđe nuapća, îț faś așćernut pi pomîntol guol, șî duormĭ fara grižă
* așćernutu nu mi bun, ma baće la șîaļe [Por.]
* patu nuĭe bun așćernut, nuapća-sta n-o sî durmim frumuos [Por.]
* nu ma așćeta, nu vin [Por.]
* sa așază la masă
* sa așază în pat
* fata așază țoaļiļi pe pat [Kmp.]
* moșu a čoplit, și ĭ-a dat așchia în ocĭ [Kmp.]
* nu ma așťepta [Kmp.]
* cu așuou sa sapă, cu lopata sa încarcă [Por.]
* građina sapată cu arșuou mîĭ bińe rođașće [Crn.]
* lasă aśi
* aśi am fuost [Crn.]
* cînd ḑîc „lasă aśi (aśiĭa)”, tu laș śeva lînga ćińe, da cînd ḑîc „lasă aiś”, laș lînga mińe [Por.]
* aśiră ca mîțu șocîćiļi [Por.]
* muoșu a fuost maĭstur đi aśirat la puorś sîrbaćiś
* atîta aśirĭală, șî la urmă ńimica [Por.]
* atîrnă pricoļița đi tractur
* atîrnă trasta-n cuń
* sa atîrnă đ-aĭ măĭ țapiń, șî capîtă bataĭe întođeuna [Por.]
* atîrnat la grindă
* plugu atîrnat la tractur [Por.]
* atîta ĭe tuot đi scump, da plățîļi sînt miś
* cu atîta măĭ bińe, dacă va fi așa cum tu ḑîś
* numa atît ć-aĭ învîrḑît în lucru mĭeu, măĭ mult nu [Por.]
* atîta ĭ-a fuost drag đi ĭa, đi la urmă s-a do luvat [Por.]
* nu mĭ-a dat đin moșîĭe ńiś atîtuśca, cît ĭe ńiegru đisupt ungĭe
* a ļins uala, ńiś atîtuśca n-a lasat đi nuoĭ [Por.]
* đi atunśa; đ-atunśa
* dacă ĭe așa trĭaba, atunś đin lucru nuostru nuĭe ńimic [Por.]
* dacă așa ghinđașće, atunśa n-avĭem śe sî măĭ vorbim
* atunśa s-a trait într-un fĭeļ, acum în alt [Por.]
* așa au așa
* viń, au nu viń, tot una mi [Buf.]
* nu șću dar va fi surd, au n-auđe, or ĭe altśeva [Por.]
* au, lălă! [Por.]
* auđe bińe la o urĭache, la alalaltă ĭe surd đi tuot
* s-auđe śe s-auđe [Por.]
* ĭel ĭe uom auḑît șî cunoscut [Por.]
* nu asculta la auḑîturĭ, catîț trĭaba-tĭa [Por.]
* ĭ-a dat ińel ďe aur [Kmp.]
* facut đin aur
* mară đi aur [Por.]
* ma duc la aurarĭ s-îm ogođască ińelu [Por.]
* ma duc la aurarĭ sî-m aurĭască ińelu [Por.]
* sa aurĭașće cu auru topit
* śe gud va fi aurit, are măĭ mare vrĭad pi pomînt [Por.]
* cînd măĭ întîń am vaḑut nuapća că śuauă mĭarźe pi śĭerĭ șî ļicură, am ghinđit că ĭe satelitu rusăsc, dar acuma șćiu că a fuost ńiscar aviuańe [Por.]
* avĭa - nu avĭa, tuot una ĭe
* n-are (=nu are) cu care
* cîț ań va puća avĭa babuța-ĭa, baș ĭe batrînă [Por.]
* la loco-l batrîn, unđe ń-a fuost casa, am avut măĭ mare avļiĭe
* avļiĭa îngrađită s-a cĭemat șî la nuoĭ đemult obuor, ș-a fuost obuoru cășî, oboru puorśilor, obuoru vićilor [Por.]
* are avuțîĭe puțînă [Por.]
* avut ĭe uom care are moșîĭe mare [Por.]
* tatamuoș a fuost tare avutuorńic, a țînut multă moșîĭe, numa dupa ratu cu mńamțî gata tuot ĭ-a luvat partizańi [Por.]
* aznoapťe n-a durmit ďe duerea cauluĭ [Kmp.]
* lapîdă đ-azvîrļeća
* nu lupada đ-azvîrļeća, numa dăm frumuos în mînă! [Por.]
* azvîrļașće aĭa în borugă
* ĭuo puot đeparće să azvîrļesc pĭatra [Por.]
* care a fi azvîrļit asta tumu aiśa? [Por.]
* đin tuoț pîcurarĭ ĭuo am fuost măĭ bun azvîrļituorĭ cu șlaĭdîru [Por.]
* lupadat cu azvîrļitu, lupadat đ-azvrļeća [Por.]
* la pîcurarĭ s-a catat să fiĭe buń la azvîrļitură [Por.]
* ažută la uom cînd ĭe sîngur [Crn.]
* ĭer am avut numa un ažutuorĭ, da acuma duoĭ [Crn.]
* ažuturatu nuĭe lucru ĭnprumut [Crn.]
* ažutura ușurĭaḑă lucru [Crn.]
* aźun ĭe ađet să nu sa manînśe înainća lu vro ḑî mare
* đi uom care țîńe aźun sa ḑîśe că aźuńaḑă [Por.]
* Aźun ĭe ḑîua înainća lu Craśun
* sara la Aźun copiĭ sa duc în coļindrĭeț [Por.]
* trîabe aźuna la Aźun [Por.]
* dacă vrĭeĭ sî ći scuoț đi la aăla pacat grĭeu, îț trîabe un aźunat țapîn [Por.]
* ĭa aźuns uoțî pi drum, șî ĭa omorît
* a fuost vrĭańic, șî aźuns să fiĭe la luoc mare
* am bań đi aźuns să cumpîr aĭa
* fata aźuns đi mîritat
* cucuruḑu aźuns đi cuļes
* aluvatu aźuns đi plumađit
* aźuns copilu đi la șcuală
* la aźuns buala rîa
* la aźuns śe l-aźuns [Por.]
* mĭergînd ĭuta, iĭ đi mulće uorĭ ń-aźunźa pi drum
* nu sa puaće aźunźa în tuaće părțîļi
* o aźunźe ś-o aźunźe [Por.]
* lasî-ma, nu-m aźuta atîta
* duamńe aźută
* nu aźută la ńima
* aźutaț, uamiń
* nu-ĭ aźută ńimica, gata ĭe [Por.]
* îm trîabe un uom tare să-m fiĭe đi aźutarĭe [Por.]
* a fuost aźutat đin tuaće părțîļi, șî ĭară ńimica [Por.]
* ĭ-a fuost aźutuorĭ în furaluc [Por.]
* aș veńi, ama nu ma lasă parințî
* aș cînta, cînd aĭ vrĭa tu, or ar vrĭa ĭa să cîntaț cu mińe [Por.]
* așa śeva/śuava
* în așa fĭeļ
* așa muĭarĭe nu ma-ĭastă-n lume
* ș-așa, š-așa
* fi-va așa, or nu va fi, dumńeḑîu va șći
* (u izr.) tot așa [Por.]
* așaḑă cîta mîĭ bińe
* n-am pućarĭe sî așîăḑ mîĭ tare [Crn.]
* sa așaḑă
* așaḑă crĭanga să ažungă copiĭi la śerĭașă
* nu așaḑă capu ńiś lu care
* cînd a vaḑut că o să-ĭ prindă murgu, sa așaḑat pi lucru cu tuota pućerĭa [Por.]
* așaḑarĭe pistă lume
* đin cotruo atîta așaḑarĭe?
* cuńo-sta rabdă prĭa marĭe așaḑarĭe [Crn.]
* așaḑă crĭanga, să cuļeg śerĭașă
* așaḑî-će, să nu ći vadă vrunu
* aĭde, să ńi așaḑăm pi lucru
* đi źaba atîta așîḑatură, strîviț pućarĭa ńiś c-o trĭabă [Por.]
* sa ḑîśe mĭerź đ-așćamîta cînd mĭerź dupa śińeva, cînd mĭerź pi urma luĭ [Crn.]
* tuoț mĭerg cu vrun rînd, la gramadă, da ĭel sa traźe pi urma luor, ńiś nu sa lasă đi iĭ, ńiś nu sa-npreună cu iĭ
* nu mĭerź bîrabar cu uomu, numa furiș în urma luĭ [Por.]
* mĭarźe sîngur ca pļesńitu, nu mĭarźe cu lumĭa-n rînd [GPek]
| ă |
* ă, colo
* ăăă, cît ĭe đi marĭe!? [Por.]
* ăće-ma, vin
* ăće, aĭa colo trăbe mutat în alt luoc
* ăći, vaḑuș acuma cu uochi tiĭ [Por.]
* cu „ăĭs” întuorś buoĭi-n źug la stînga, da cu „ća” la đirĭapta [Por.]
* ăl colo, stă pitulat
* ăl, zbură! [Por.]
* ăće, ăla uom vrĭa să vină la nuoĭ [GPek]
* ăma, veńiĭ [Por.]
* „în” șî „ăn” ĭe tuot una, ama ĭastă lume pin saće care măĭ đies vorbĭașće cu „ăn” đicît cu „în”
* uńi ḑîc „încauśa”, alțî „ăncuaśa”, uńi ḑîc „s-a dus înđial”, alțî: „s-a dus ănđial”
* întrîabe / îmtrîabe : ăntrîabe / ămtrîabe [Por.]
* La capu pomîntuluĭi, / Ierĭa ńeșća astaļe ănćinsă. [Crn.]
* a dîrîmat frunḑă, șă nu faśe brațu botur la botur, numa crĭanźiļi brățuĭe ăntulćișat [Stig]
* ăńi, doveńirăm cumva
* ăńi, pă faśeț cu nuoĭ śe vi vuoĭa [Por.]
* ăńi, unu în o žucariĭe copilarĭască [Por.]
* đi vrĭamĭa đi mńamț, odată a trecut atîća ăroplańe, đi śĭerĭu nu s-a vaḑut đi iĭ
* am putut sî ma car cu ăroplanu, numa đi frică n-am cućeḑat [Por.]
* ăsta lucru nuĭe grĭeu [GPek]
* cînd s-a ćopļit la muort stinghiĭi đe s-a pus la groapă, atunća a dat foc la ășchi și ļ-a dat đe pomană [Tim.]
* ătă-l uomu, vińe la ușă [Mlava]
| b |
* Aĭ fuost la lucru? - Ba!
* (u izr.) ba, ĭuo
* ba vrĭeĭ, ba nu vrĭeĭ
* ba-n cuaś, ba-n coluo [Crn.]
* ļagăm uochi cu propuada, șî sî žucîăm baba-uarba [Crn.]
* baba-uarbă ń-a fuost žuoc placuț, copilarĭesc [Por.]
* mama mĭ-a puvestît cî sînćem nuoĭ, Trifuļeșći, aiśa đin babaluc
* aĭa așa a ramas la nuoĭ đin babaluc
* nu dau să sa strîvĭască babalucu mĭeu [Por.]
* mulće care-śe aĭ s-auḑ đi la o babă [Crn.]
* cînd capiț ńepuoț, đin muĭare ći faś babă [Por.]
* la cataramă ĭastă muoș șî babă [Crn.]
* babă batrînă [Por.]
* pi pomană sa pun atîća babiță, cîț guoșć sînt chemaț [Buf.]
* Babiļi sînt aļi doasprăśe ḑîļe întra Dragobĭaće șî Sîmț, cînd tota ḑîua însamnă cîć-o lună pi an
* Dragoban ĭe baba đintîń, ș-a-nsamnat pi marta, în vrĭamĭa cînd anu a-nśeput cu aĭa lună
* (ver.) pi lînga „babe”, care sînt ḑîļe rîaļe, pi anu đi ḑîļe ĭastă șî „muoș”, care sînt ḑîļe buńe [Por.]
* mĭarźe babĭașće [Por.]
* babĭesc s-a ḑîs vrodată la tuot aĭa ś-a șćut numa babiļi batrîńe vicļańe, cî șćirĭa luor a țînut șî śĭerĭu șî pomîntu
* cîļindarĭ babĭesc
* pi al babĭesc, acuma ar fi priru [Por.]
* vuorba dăn dăscînćic, cu însamnatu ńecunoscut, dăn dăscînćic dă lăturuoń [Zvizd]
* baće copilu luĭ
* baće vaca
* baće pîăsîrĭ cu prașća
* baće țapă đi clańe
* baće pruńiļi
* baće pasuĭu s-îl scuată đin postaĭca
* baće fĭeru înśintat
* baće đin palmĭe
* baće puarca
* baće luopta
* baće ruopîta
* baće vîntu
* baće bruma
* baće pĭatra
* baće drumu đi źaba
* baće ļimba đi đinț, da ńima nu ascultă
* baće žuoc [Crn.]
* bată-l śĭerĭu
* bată-l dumńeḑîu [Por.]
* baćala sî puńe pi țauă đi suoc carĭe sî bagă în suvĭaĭcă [Crn.]
* baćiala la razbuoĭ sa țîasă pin urḑală [Por.]
* badîńu ĭe vas strîmt șî lung, facut numa đi scuos untu [Crn.]
* în badîń s-a batut untu [Por.]
* bagă ața-n ac
* bagă cîlțanu-n śuariś
* bagă colaś în trastă
* bagă mîna-n sîn
* bagă bań în pozanarĭ
* bagă sama
* bagă sama sî nu luńiś
* îm bagă vina śe n-am ažuns la vrĭamĭe
* bagă capu în ńivuoĭe [Crn.]
* uomu sa bagă-n casă
* apa sa bagă-n pomînt
* suarļi sa bagă dupa nuvirĭ
* bagă uoĭļi-n strungă
* đi đesńață n-am bagat ńimic în gură
* vrĭamĭa ĭe să bagăm śuava-n gură [Por.]
* bagabuont ĭe ca o mară strîcată-n podrum, care strîcă mĭarîļi tuaće
* bagabuont ĭe o bișćală, o uļimișńiță, uom fara rînd [Por.]
* cuțîtu, bagat în ćacă, stă sprimit dupa curauă
* putraḑîașće, bagat în apsă
* bagat în grižă
* bagat în ńivuoĭe
* bagat în povastă [Crn.]
* bagat în cînćic [Por.]
* la traĭrat, bagatuorĭu stîă pi mașînă, șî bagă snuopi în ĭa [Crn.]
* baglamă đi ușă
* baglamĭe đi vracńiță
* baglamĭe la uocnă [Crn.]
* bagramu ĭe ļiemn tarĭe, bun đi mulće trabuĭaļe
* fluarĭa đi bagram ĭe bună đi albiń [Crn.]
* ńi duśem dupa ļamńe în bagramĭarĭ [Crn.]
* ńiś copil, ńiś baĭat [Crn.]
* are șî ĭa un baĭațîăl, đi la munće [Por.]
* nu puot să-l zauĭt ńiścînd traĭu mĭeu, baĭațîăsc
* baĭațîașće (pril.) [Por.]
* am avut mîndră baĭațîĭe, am aļergat dupa fĭaće cît m-a tras ińima [Por.]
* baĭat ĭe voĭńic ažuns đi însurat
* la źuoc a veńit o gramadă đi baĭeț, ama fĭaće a fuost puțîńe
* baĭat batrîn [Por.]
* în baĭbuoco-sta nuĭe luoc mîĭ mult đi tri inș
* l-a bagat în baĭbuoc [Crn.]
* ma duc în baĭe sî ma ļecuĭ đi durĭerĭ în încheĭaturĭ [Crn.]
* cum să nu fiĭe ruoșîĭe la firĭe, cînd tota vara petrĭaśe pin bîăĭ [Por.]
* Bańiĭa sńigoćinuluĭ, la Golumbăț [Bran.
* pănă n- vińit în Măĭdan, aĭ miĭ ar fost munćitorĭ la baĭe, au făcut la carbińi [Buf.]
* pļină uara đi baĭețîme, fĭaće nus pusta [Por.]
* baĭer la caldarĭe
* baĭer la vadră [Crn.]
* s-a rupt bairu la cuafă, șî barbatî-mĭu a pus o žîță care ma taĭe la mînă cînd duc apa [Por.]
* baĭer đi cĭes
* trasta cu baĭer [Crn.]
* baĭiru la cuafă [Por.]
* ĭ-a batut care ĭ-a fi batut cu baĭcuańe nuapća, numa să-ĭ dudîĭe đi la moșîĭe [Por.]
* baĭluogu ĭe un pĭaćic đi gumă care sa puńe la ruată cînd iĭ sa rupe guma đin afară
* baĭluogu sa faśe đin gumă batrînă alu ruată [Por.]
* dăn Ram bacu cară prăsta Dunăre dă mulće uorĭ prăsta ḑî [Bran.
* dăm o baclă đi olaĭ [Por.]
* a fuost crśumarĭ, ama bacșîșu a fuost puțîn, că lumĭa n-avut bań [Por.]
* am vaḑut un balaur đi duauă mĭetîrĭe [Crn.]
* balbańală pin namĭeț [Crn.]
* sî balbańașće cu lucru, sî scîape đi la bĭață
* sî balbańeașće buou, nu sa dîă s-îl înžug
* sî balbańașće cu buala [Crn.]
* ăl trasă, sa bîlbańi cîta, șî sa dusă la fund [Por.]
* arđe fuocu fîră balbataĭe
* balbataĭe mică, balbataĭe marĭe [Crn.]
* para fuoculuĭ [Por.]
* žîțîļi đi struĭe pin bandĭerĭ sînt balțuiće đi caldură
* sfuara đi rufe ĭe balțuită [Crn.]
* bălțuit ĭe aĭa śe nuĭe ļegat strîns [Por.]
* pi lîngă Ćimuoc ĭastă mulće balćiń carĭe nu sî puot lucra [Crn.]
* vuorba balcău astîḑ s-a pastrat numa pin cînćiśe batrîńe, care sînt șî ĭaļe gata tuaće zuĭtaće [Por.]
* đin balmažala luĭ, ńimic n-am înțaļes
* nu ascult balmažîălurļi politicanțîlor [Crn.]
* cît ĭe ḑîua numa balmažîașće
* nu balmažî, aĭ grižă śe vorbĭeșć [Crn.]
* balmișu sî manîncă pîn ĭe ferbinće [Crn.]
* balmușu a fuost măĭ mare dulśață pîcurarĭască [Por.]
* baltă vĭarđe
* în baltă traĭașće dracu
* baltă đin pluaĭe [Crn.]
* dupa pluaĭe a ramas mulće baltuță pi luocurĭ poļiažńiśe [Por.]
* după sat esťe un baltuoń, bun numa ďe broșťi [Por.]
* luoc baltuos
* pomînt baltuos [Crn.]
* baltuos luoc, bun numa đi bruoșć [Por.]
* baluos ca cîńiļi al turbat
* baluos ca slańina viĭe [Crn.]
* balușăl ĭe burĭaće care crĭașće pi fag
* ĭastă balușăl đi primovară șî balușăl đi tuamnă [Por.]
* uom baļaguos [Crn.]
* la uaĭe pļacară baļe đin gură, o să muară
* baļe đi culcumĭec [Crn.]
* vinu cînd sa strîcă, or prazu cînd putraḑîșaće în pomînt, fac baļe [Por.]
* baļagarĭu ĭe guangă mică, ńagră, cunoscută că adună scrume đi baļigă, șî mĭergînd înapuoĭ, ļi faśe buboloș ca chichirĭaḑa đi ĭepur [Por.]
* baļigă đi vacă
* baļigă đi cal
* baļigă đi uom
* muaļe ca baļiga [Crn.]
* zdrîăncîńe đi bań
* a gasît bań
* pazîăsc muošu ca pi ban
* traĭașće ca banu-n pungă
* banu luĭ ĭe grĭeu ca Artanu
* strîvĭașće banu pi fiĭe śe
* arĭe źaĭśće rarĭ
* ascultă ca bańișuoru
* faśe ban bun
* nu vrĭeduĭe ńiś cît un ban îngaurit
* salbă đi bań [Crn.]
* unđ-a fi strîvit atîta bańamă? [Por.]
* fraćiļi mĭeu ĭe bandaș [Crn.]
* mĭ-a picat guma đi pi bandaș
* s-a rupt guma, ș-a mînat ruata pi bandaș [Por.]
* mi s-a rupt guma la ruata đi-nainće, ș-a-m fuost muara să mîn ruata pi bandaș pănă la casă [Por.]
* ḑîśe în bandă mică
* bandă mîĭ marĭe [Crn.]
* bandaś, cîntă-n bandă
* s-a-nvațat đi mic să cînće-n bandă [Por.]
* cînd a trîbuit să duśem struĭa pănă la coļibĭ pi śuacă, tuot nat a dat đin padurĭa luĭ bandierĭe cîće a trîbuit [Por.]
* cînd ĭastă duoĭ lautarĭ, unu ḑîśe đi žuoc, da al alalt banḑarĭașće [Crn.]
* Ĭancu cu Dinu a fuost lăutarĭ cunoscuț, parĭache bună: Ĭancu ĭe primaș, da Dinu băsărĭașće dupa ĭel [GPek]
* ń-am spart taĭfa, cî ĭel n-a putut să băsuĭască cum trîabe [Por.]
* cu banḑarit, mîĭ bińe žuoś
* lasîće đi banḑarit, vĭeḑ cî sî rîd đi ćińe [Crn.]
* bancă ĭ-a ḑîs aĭ batrîń la un fĭeļ đi bań care avut vrĭad ḑîaśe, doaḑăś șî triḑăś đi dinarĭ
* la banu đi ḑaśe dinarĭ ĭ-a ḑîs o bancă, la-l đi doaḑăś ĭ-a ḑîs doă bănś, da la-l đi triḑăś ĭ-a ḑîs triĭ bănś [GPek]
* o bancă a fuost ban tare, cî ĭa avut ḑăśe dinarĭ, da ḑîua đi sapat a fuost triĭ dinarĭ [Por.]
* am un bancĭet đi țîglă, măĭ întrîabe triĭ đi casă [GPek]
* cînd am fuost pîcurarĭ, am ghin] i cî ĭe banu mîțî aur [Por.]
* avut num un banuț atîrnat la gît, că a fuost fată saracă
* a gasît o gramadă đi banuș, care a pitulat vrunu đa-ĭ luĭ đa-ĭ batrîń, ama s-a aratat că nau ńiś un vrĭad [Por.]
* bańeće ĭe uom pļin dă bań [Zvizd]
* pi marfă, ore bańiuluĭ
* bańiuluĭ, ore-n schimb [Crn.]
* o barabă đi uom, a dat tuot pi bĭare, ș-acuma a ramas pi drumo-l mare
* s-a mîritat dupa o barabă la Măĭdan, a veńit đin lumĭa albă, fara moșîĭe, fara ńimica [Por.]
* puńe umîru barbațîașće [Crn.]
* lucru barbațîăsc
* trĭabă barbațască
* țuaļe barbațîășć
* mîń barbațîășć [Crn.]
* acuma aratăț barbațîĭa [Crn.]
* barbațîĭa-mĭa cu ĭel a fuost bună, ĭel a fuost bun barbat [Por.]
* cînd lauta arĭe barbarĭ, mîĭ bińe șîađe pi umîru lu lautarĭ [Crn.]
* ĭuo-s barbatu ĭeĭ
* am avut duoĭ barbaț [Crn.]
* fi cuminće, că vińe barbatî-mĭu, șî će frînźe [Por.]
* barbă ascuțîtă
* barba cu croviț
* barbă rasă
* barbă lungă
* barbă rară
* barbă albă
* barbă rasuśită
* barba la sacurĭe [Crn.]
* barba la firiz [Crn.]
* uom gras, barbiĭa marĭe [Crn.]
* barbiĭe ĭe grasîmĭa supt barbă, la uom, or la vro vită [Por.]
* barbuos cî žaļașće
* barbuos c-așa vrĭa [Crn.]
* Barbură ĭe prazńicu alu gaiń [Hom.]
* Barbura ĭe muĭare sfînțîtă, care dă birecĭetu pomîntuluĭ
* Barbura are doă suruorĭ, care sa cĭamă Vîrvare; ĭastă doă Vîrvare: a đin tîń ĭe c-o ḑî nainća Barburi, a Vîrvarĭa a doĭļa ĭe c-o ḑî dupa ĭa [GPek]
* đin bardac măĭ đes s-a baut rachiĭe pi la prazńiśe, pi la nunț, or pi la pomeń
* bardacu a mĭers đin mînă-n mînă, pi lînga masă, șî tot nat a tras đin ĭel cît ĭ-a placut, că pară n-a fuost, or n-a fuost đi ažuns [Por.]
* barda ĭe sacurĭe đ-o mînă, adîns facută đi śopļit la ļiamńe [Por.]
* cu barda sa fača daoghe la butoĭ [Dun.]
* cînd ažunźe barḑa, ažunźe șî primovara [Crn.]
* peșcari merğe cu barca pe Duńere ĭn peșcarit, vrodată a mînato cu vislă, da astez cu motoru [Kmp.]
* l-am lasat în casă ca pi uom, da ĭel mĭ-a facut arnă-barnă pin suobă, șî sa dus draculuĭ [Por.]
* basama ĭe așa lasat đi la Dumńeḑîu
* basama nu vińe cî ĭe cuprins cu śuava [Por.]
* casă đi baschiĭ
* baschiĭ đi svińac
* baschiĭ đi śaruoń [Crn.]
* đi gard ăț trîabe cîći duauă baschiĭ întra șćiumpĭ; sa pun poļiažńic, șî đi șćiump sa prind cu clanfe [Por.]
* bastra a ars piparca [Hom.]
* a trĭecut baș pi lînga nuoĭ
* cînd ĭel baș să scîape pi ușă, uoțî tună, șă-l prind
* n-a fuost baș așa [Por.]
* a facut bașćauă lînga rîu, cu mare drag că n-o să fiĭe nacaz cu udatu, ama a veńit pouodu ș-a luvat tuot [Por.]
* ma duc în bașťa să scot ťapă [Kmp.]
* baś ĭe oĭarĭ care a-npreunat uoĭļi luĭ cu uoĭļi alu veśiń într-o stînă, care petrĭaśe o vrĭame pista an la baśiĭe
* șî muoșu Pau Blîgoĭan ĭe baś cu stîna-luĭ, în baśiĭa nuastră la Rîmnarĭeca [Por.]
* în baśauă am pus varḑă, piparcă, cîta praz, busuĭuoc șî fluorĭ đi tuamnă [Crn.]
* cumparaĭ rasad đi la baśelarĭ
* la baśelarĭ sînt bucaćili mîĭ scumpĭe [Crn.]
* vara-sta s-a facut numa o baśiĭe, șî aĭa dîn triĭ cîăș
* baśiĭa-mĭa în Sîga ĭe la śuaca lu Truĭcă [Hom.]
* cînd am fuost mic, m-a dat tata să fiu slugă la baśiĭe
* la baśiĭe sa masură lapćiļi [Por.]
* baśivă mîĭ marĭe, cuprinđe pistă duauăḑîăś đi cazańe, da aĭa ĭe pistă duauă miĭ đi chiļ [Crn.]
* a baut tuata nuapća, ș-a veńit la casă bat
* bat muort
* bat ca curca [Por.]
* s-a glśavit șî s-a luvat la bataĭe
* bataĭe la muarće
* bataĭa la Cumanuva
* bataĭa la Cîmpu Ĭedrĭenuluĭ
* bataĭa cu ńamțî la Drina [Crn.]
* nu mînarăț cu ĭel bataĭe đi žuoc, cî va omuară [Por.]
* are narau bataĭuos, sa baće cu tuoț, ama șî pi ĭel ăl bat alțî [Crn.]
* mîritată dupa un uom, tare ĭe bîtaĭuos: o baće đi fiĭe śe [Por.]
* uomu al batatarńic ńiścînd n-arĭe ođină [Crn.]
* al batatarńic sa scuaće dă tuot luocu, fi ĭe cum dă grĭe să fiĭe [Mlava]
* ćurc cu biaće
* chimĭașă cu biaće
* crețan cu bĭaće [Hom.]
* uomu al batrîn nuĭe batrîn dacă puaće sî lucrĭe [Crn.]
* ńiś dumńeḑîu nu șćiĭe cît ĭe pomîntu đi batrîn
* s-a înbracat în țuaļe batrîńe, șî sa dus la lucru
* cînćiśiļi alu lîuatari aĭ batrîń, sînt măĭ batrîńe đi cît așća, śe ļi scuot armuńicașî
* cînd a veńit đin vuoĭscă, s-a întuors la lucru-luĭ, al batrîn
* cal batrîn, nuĭe ńiś đi cîrnaț [Por.]
* tuot învațatu la žuoc, porńașće cu batrîna [Crn.]
* nu șću pănă cînd să sufîr să-m vină copiĭi batuț đi la șcuală
* parĭ la viĭe sînt batuț bińe [Crn.]
* sarĭa batută-n pivă
* țasuto-sta ĭe prĭa batut [Por.]
* cînd sî žuacă batuta, sa baće țapîn în pomînt cu tîalpiļi întrĭeź [Tim.]
* nu ći uĭta la babă supt crețan, că acolo ĭe bau
* dacă n-adurmiț điluoc, vińe bau-bau la ferĭastă, șî va manîncă [Por.]
* bauțarĭu nuĭe ńiś acuĭ, cî pi ĭel nu rođașće ńimica [Crn.]
* tare slab ĭe la baut, ăl prinđe bĭarĭa ĭuta [Por.]
* rachiĭa fĭartă a fuost baută ĭuta, c-a fuoust frig, da s-adunat șă lumĭe multă [Por.]
* bautuorĭ, da nu faśe rîaļe [Crn.]
* bautuorĭ đi cînd l-a turnat mumî-sa
* fuź đi ĭel, cî ĭe un bautuorĭ grĭeu [Por.]
* đi nuntă trîabĭe bautură multă [Crn.]
* s-a dus la o bĭeotură în cafană, da a ramas ḑîua tuată [Por.]
* apa a sacat, da-n ogaș a ramas numa bauț [Crn.]
* pĭatră bauțî covaśi a batut marunt șă prașo-la la prăsarat pi fĭer înśintat cînd a trăbuit să-l aduńe cu oțălu [Por.]
* mult m-am mirat cînd am auḑît bazacuana-ĭa
* đi la ĭel am auḑît mulće bazacuańe
* umblă pin lume, șî faśe bazacuańe [Crn.]
* copiĭi îl bažucurĭesc la șcuală cî arĭe paducĭ [Crn.]
* ĭel ĭe uom mult bažucuruos [Crn.]
* nu ći mîńiĭa, aĭa ĭe numa o bažuocură
* bažuocură copilarĭască
* prĭa mulće bažuocurĭ sa puvestîăsc đi mińe pin sat [Por.]
* pă unđe să trĭec az, bă? [Rom.]
* băĭat ďe-nsurat [Kmp.]
* băĭețăl, copilandru care aļeargă dupa feťe, ama înga nuĭe copt ďe însurat [Kmp.]
* s-a bălțuit sfuara la tovar, ș-acușa saśi pică đi pi car [Por.]
* a tras să fiĭe stîna la ĭeĭ, în tîrla lor, đin cauza băļegarĭuluĭ [Dun.]
* frunḑa pră firĭ de potlaźĭań s-a bastruit [Hom.]
* varḑă băstruită [Hom.]
* dîăĭ la vaś sî manîśe, da la vițîăl puńe bășca
* tuoț sî va-nschimbaț, ama copiĭi bășca, fĭaćiļi bășca [Crn.]
* śe șađeț bășca, veńiț încuaśa, să fim tuoț la un luoc [Por.]
* nu-nțaļeg pintru śe sînt atîća bășcașălurĭ întra uamiń la nuoĭ în sat
* lasațî-vă đi bășcașîărurĭ [Crn.]
* pănă am fuost baĭeț am trait cu frațî într-o casă, cînd m-am însurat, șî cînd a veńit vrĭamĭa đi bășcașală, nuoĭ frumuos am înparțît imańa, șî ĭuo cu muĭarĭa m-am dat bîășca [Por.]
* bașcașîașće mńeĭi đin cîrd sî ļi đa uruĭală
* bășcașîăsc saśi aĭ rupț đ-aĭ întrĭeź [Crn.]
* nu vrĭeu sî ma bășcașîăsc đ-aĭ miĭ parinț [Por.]
* copilu al mîĭ marĭe ĭe bășcașît đimult
* ĭe bășcașît đin casă cî n-a poșćińit parințî [Crn.]
* uom bătîrn
* muoș bătîrn [Kmp.]
* bețîĭuos ĭe ca șî tatî-su [Crn.]
* mĭarźe în bît cî ĭe bećag đi un piśuor
* uomu mi bećag, nu puaće sî lucrĭe [Crn.]
* bećažîașće, da nu sî ļecuĭe
* să bećažîașće cî nu lucră ńimica
* bećažîașće copilu cu bataĭa
* bećažîașće puomu, cî nuĭe stropit la vrĭamĭe
* mana bećažîașće viĭa [Crn.]
* ma bićažîașće duoru tĭeu [Por.]
* sîmće bećažîĭe în piśuarĭe
* bećažîĭe đi la lucru în maĭdan [Crn.]
* a fuost bulnaviśuos, șî n-a putut sî sa însuare, a ramas, saracu, becĭar, baĭat batrîn, ș-așa șî a do murit, ńinsurat
* n-a lucrat ńimica, a traĭit ca becĭarĭu [Por.]
* s-a mîritat dupa un sarac, belśim așa ĭ-a fuost ursat [Por.]
* ma duc la luoc, bîlćim nu va ploĭa [Hom.]
* belśug đi fĭer
* sanźiru mĭeu al đi car, n-arĭe belśug la capatîń
* ĭerĭ am pus belśug la puorś în nas, sî nu rîmuĭe
* belśug đi purtat biśi [Crn.]
* puorco-la a-nvîrat buotu-n gard, șî a rupt belśugu [Por.]
* greu o sî ńe scoaťem ďe la beļa [Kmp.]
* am dat đi beļauă, mĭ-am frĭnt mîna
* mulće beļeurĭ am petrĭacut pistă cap [Crn.]
* a spus aĭ batrîń că o să ńe ažungă beļauă
* nu ći duśa acolo, cî ĭe beļauă puļi
* n-a fuost ńimica astanuapće cu mîndra, că sa pus beļauă pi ĭa, điźaba ma-m dus [Por.]
* ma duc să scuot beļetu la cînțalare, că mîńe mîn vaca la pĭaț
* dăcă n-aĭ beļeturĭ, nu puoț sî-ț vinḑ vićiļi [Hom.]
* ĭa ĭe la rîu đi đesńață, beļiașće pînḑa
* beļiașće bîtu đi alun, să-l đa đi pomană la-l muort
* beļiașće ćiĭu, să facă buśin
* beļiașće ļiamńiļi-n padure, însamnă otaru
* beļiașće pula
* đi źaba atîta beļieșć uochi-n muĭarĭa-ĭa, nuĭe ĭa đi ćińe
* numa beļieșć uochi cu atîta śećit la viđiarĭe slabă [Por.]
* a caḑut, ș-acuma mĭarźe cu nasu beļit
* ļemno-sta la beļit trîasńitu pi o parće [Crn.]
* a beļit lubari cu sacurĭa, ĭ-a însamnat đi taĭat
* ĭa beļit uochi, đi śećit la lumanarĭe
* uom cu uochi beļit
* a beļit pula
* a beļit pĭaļa [Por.]
* caḑuĭ, șî facuĭ beļitură mare în źanuncĭe [Crn.]
* păcurari n-avut alt lucru, numa a facut beļiturĭ pi faź, nu șćiu că așa ļiamńe puot sî sa ușće đin piśuare [Por.]
* am doĭ berbeč în cîrd [Kmp.]
* berbĭecu tîău ĭe cornut
* berbĭecu ĭe ćinîr, sîarĭe pi uoĭ
* aĭ grižă, berbĭecu nuostru înpunźe
* berbĭec rîncaś
* ĭa cu altu, da berbĭecu ĭeĭ nu vĭađe ńimica [Crn.]
* tare đi cap ca berbĭecu, ńiś șcuala mică n-a gaćit [Por.]
* îl loviĭ odată berbeśiuluĭ
* mĭarźe berbeśiuluĭ, cu capu pin parĭaće [Crn.]
* ćimpo-sta a fuost berecĭetu bun
* nu ńi ćamĭem đi fuamiće, berecĭet ĭastă [Crn.]
* śe bescĭacheră va fi asta?
* cum va lucra bescĭachera-sta? [Crn.]
* bescĭecĭeră [Por.]
* đi vrĭamĭa ratuluĭ satu nuostru a fuost pļin đi bežînarĭ [Crn.]
* am avut o bežuĭcă đi facut opinś [Crn.]
* ac făr đi urĭecĭ [Por.]
* beșicuță ĭe prună care puăće să fiĭe galbină, ruoșiĭe, vînătă
* đe beșicuță să cuaśe bun rachiu [Crn.]
* cată cum iĭ bibăĭe slańină pră burtă [Hom.]
* pipćiĭļi sînt buńe cînd sa bibîĭe în ćipsîĭe [Por.]
* biț đi pîăr, or đi lînă
* sî pĭapćină la bițurĭ [Crn.]
* prunu-lu al muort ĭe chićit cu bițurĭ đi lînă, fîrbuită în ruoșu
* o viță đi pîăr đi pi cap, a caḑut în strachina cu ļegumĭe [Por.]
* uaĭa bițuosă are lînă multă [Por.]
* đi vrĭamĭa đi rat, pi lînga alće nacazurĭ, đes s-a pus pi lumĭe șî mulće bićeșugurĭ grĭaļe
* đin bićeșug în bićeșug [Por.]
* ma duc la Bigăr dupa apă [Hom.]
* în Izvor-lu Mic ĭastă tri bigără: bigăr-lu Borđan, bigăr-lu Mrļiś, bigăr-lu Dragoĭ
* tuaće tri bigără izvuară đen cļanț, șî au maĭ bună, șî maĭ rîaśe apă în sat [Crn.]
* acoluo unđe s-a luvat la cuțîće uńi cu alțî, a ramas numa biglă đi sînźe uscat [GPek]
* bicu ĭe vită lasată đi pripluod, să gońască vaśiļi, da buou ĭe scopit șî lasat đi tras în žug
* (orn.) bicu bĭelțî [Por.]
* bicu-bĭelțî a fuost o ală, care a trait în Balta ńigoćinuluĭ, ș-aĭ nuoștri tare s-a ćemut đi ĭa, cî ĭa rău urît a zbĭerat în ćicarișu bĭelțî
* bicu-bĭelțî s-a pĭerdut cînd ńigoćințî a uscat balta [Por.]
* fuocu are bilă; bila ĭe para śe sa rađică în sus cînd fuocu arđe [Por.]
* dacă vrĭeĭ sî faś farbă bilovincă, mĭastîś ruoșu cu vînît, șă-ĭ dodaĭ coźa albă sî sa đešchidă mistacatura-ĭa [Por.]
* bilovincă ĭe fluarĭa đi bužuor, đi śerĭeș, đi pĭarsîcă ... [Pad.]
* n-am uḑît đi bilovinc, nu șću śi ĭe, da đi fluarĭa lu bužuor ḑîśem cî ĭe rozăvă [GPek]
* uom biļeuz stă đ-oparće cu gura cascată șî nu vorbĭașće ńimica, numa sa uĭtă șî taśe [Por.]
* la Biļizvuorța traĭesc Durluońi, Craśuńeșći șî Crișańi
* în Biļizvuorța ĭastă raś [Por.]
* bińe ĭaĭ spus, ama n-aĭ avut la care
* a facut mare bińe
* pazîa bińe fećinźiĭa
* bagă sama bińe [Por.]
* ț-a criśit tatî-mĭu că nu iș măĭ bińeveńit în casa nuastră [Por.]
* bińișuor, nu va grabirîț, că ĭastă vrĭamĭe
* lucraț cîta măĭ bińișuor [Por.]
* ĭ-a scuos birigĭata
* ĭ-a scapat scruma pi birigĭată, đin cît sî sa îńaśe [Por.]
* pănă dupa oslobođeńe, a fuost birou satuluĭ, cînd a trăbuit pintru śuava lumĭa sî sî aduńe-n sat, ĭel a ĭeșît în vîru śuośi, șî đ-acolo a zberat ca buou în tuaće patru părțîļi
* pi birou la-nțaļes numa aăĭa care a fuost apruape, da-ĭ-lalalț aĭa ś-a mĭers đi la gură la gură, đin śuacă-n śuacă [Por.]
* cu bisaźi a dus fiĭecare marfă, đi la înbrîcamînt, pănă la mîncare; ĭaļe avut capac, cu care s-a-nchis đisupra, sî nu sa vĭarsă tovaru
* bisaźiļi a fuost facuće đi pîăr đi capră [Por.]
* pacurari a dus în đisaź crușîțîļi đi sarĭe cînd s-a dus cu ouĭiļi la munće [Crn.]
* lucru bisăriśiesc
* daćină bisăriśiască [Por.]
* satu are bisîarică, ama n-are puopă [Kmp.]
* s-a-nsurat cu o bișćală, curveșćină care nare parĭache
* o bișćală đi uom, ńiś ĭeļ nu șćiĭe cu cîće muĭerĭ a traĭit [Por.]
* ļagaĭ curalușa đi bĭt șî facuĭ biś [Crn.]
* biś đi cuažă
* biś đi fuoc [akc.
* biulu puțîn manîncă, ama ĭe muaļe la tras
* arĭe gît ca biulu
* unđe traź ca biulu [Crn.]
* bizărĭu a fuost o rîză imuasă, atîrnată-n cuń la stalpĭaće, cu care s-a dubarît feruaĭca đi pi ḑalarĭ, cu care s-a șćers uaļiļi đi śanușă, or alta imală đi pi vasurĭ [Por.]
* lîna-sta tuată mi s-a bițuit
* uoĭļi a trĭecut pin spiń, șî tuaće s-a bițuit [Por.]
* vînît bîăl
* galbin bîăl
* Baba Bîăla a fuost vrîžîtuare cunoscută
* Boža Beļa a țînut cafană în Arnaglaua
* Truță Bala [Por.]
* cîńiļi bîțîĭe đin cuadă cînd sî bucură
* bîțîĭe cu mîńiļi amîndoă
* bîțîĭe cu capu, nu-ĭ śuva pi vuoĭe
* îĭ bîțîĭe mîna [Crn.]
* śuaricu-sta ĭe coźa bîćicuos
* pînḑa tîa ĭe bîćicuasă, șî amuncă sa cuasă camașă đin ĭa [Crn.]
* bîĭbaracu puartă șî muĭeriļi, șî uamińi
* bîĭbaracu măĭ đies sa faśe đi śuaric, da șî sa împļećiașće đi lină [Por.]
* la panađur a fuost marĭe bîcsală
* bîcsală đi nu puoț sî sufļi [Crn.]
* nu măĭ ma duc la źuoc, mis satul đi bîcsîturĭ [Por.]
* bîcsîțî-vă mîĭ cîta, sî-ncĭapĭe tuoț [Crn.]
* đi śe sa va bîcsî atîta, cînd ĭastă luoc đi tuoț [Por.]
* fînu nu s-a strîcat, c-a fuost bîcsît bińe [Crn.]
* a fuost tare bîcsîț în car, șî luĭ ĭ-a caḑut grĭeu
* arđe fuocu șî bîlbîĭe
* bîlbîĭe cîmpu, bîlbîĭe padurĭa, șî ńima n-o sî puată sî stîngă atîta fuoc [Crn.]
* bîlbîĭe în tuaće părțîļi [Por.]
* bîlguĭe, șî vĭađe pră mam-sa conđica
* bîlguĭașće, nu-l înțaļieź ńimica [Mlava]
* ma bîlgui că aĭ veńit
* copilu să bîlguĭe că i điđeĭ un colac dulče [Kmp.]
* cînd sa-nbată, bîlguĭala-l țîńe una-ntruuna [Mlava]
* bîlśo-sta a fuost slab đi tuot, ńigustuorĭ n-a fuost șî n-am putut să vind vițălu cum am ghinđit; nu șću cum o sî vin la bań să plaćesc porĭezu
* sa luvară la sfadă în mižluocu satuluĭ, da pi lînga iĭ lumĭa s-a adunat ca la bîlśi
* bîlś đi primovară
* bîlś đi vară
* bîlś đi tuamnă [Por.]
* la are, a mĭers dupa cal cu lopata, șî cum calu înśeapĭe a bîļega, iĭ ĭuta sprižuon baļiga cu lopata
* copiļe, nu-m bîļega la lauază aśi [Por.]
* nu bagaĭ sama, calcaĭ într-un bîļegarĭ, șî tuot ma imaĭ [Por.]
* bîr-brr! na baluța, na! [Por.]
* bîrabar una cu alta
* a crĭescut bîrabar unu cu altu
* a mĭers bîrabar pi drum
* nu lucrăm tot una, numa sînćem bîrabar cu plata [Por.]
* bîrbarĭașće drumu
* a veńit rîu, șî apa s-a bîrbarit cu marźina [Por.]
* în tuot fĭeļu ĭe bîrbarit cu mińe
* a bîrbarit drumu pi culmĭe [Por.]
* drumo-sta ĭe pļin đi găurĭ, iĭ trîabe o bîrbarĭală țapînă [Por.]
* am duoi golîmbĭ, un bîrbatuș șî o muĭerușcă [Hom.]
* ći vi bîrbori cu nacazurĭ numa pănă iș ćinîr, cînd înbătrîńeșć, pĭerḑ pućarĭa șî vuoĭa đ-așa trĭabă
* ĭa prins ĭarna la munće, șî trîabe sî să bîrborĭască cu namĭeț marĭ đi sî scîape đi rîău [Crn.]
* cu grĭa bîrborĭală m-am lasat đi tutun [Crn.]
* la fată mică frumuos iĭ șîađe cu bîrță [Por.]
* în rîu nuostru puoț sî prinḑ numa bîrḑaś [GPek]
* aprinđe fuocu cu bîrḑaușu [GPek]
* ațîțĭe fuocu să fĭarbă uala cu bîrzaușu [Por.]
* care tuot îm bîrcîĭe miĭe pin trastă? [Por.]
* gaćiră bîrcaĭala pin puod [Por.]
* puorśi adună bîrluog, vińe vramĭe rîa
* am dat pistă bîrluog đi vulpiĭe
* casa tuată ļi-n bîrluog
* nu puoț sî ći baź đi brluog [Crn.]
* casă bîrnarĭață cu ćindă
* brnarĭață cu podrum [Crn.]
* într-o vrĭame aĭ nuoștri a traĭit în borđiĭe, pi urmă a-nśeput să facă cîć-o bîrnarĭață, đi triĭ-patru dîržaļe în lung șî-n lat
* bîrnarĭață s-a cĭemat șî coļiba facută đi bîrńe, da șî aĭa care a fuost înpļećită cu nuĭaļe, șî ļipită cu morśilă [Por.]
* bîrnaș ĭe frîmbĭe inpļećită dă ļegat śuariśi [Hom.]
* bîrnașu ĭe o împļećitură đi ață, supțîrĭe șî lungă, cu care s-a facut rîurĭ pi la țuaļe omeńieșć șî muĭerĭeșć [Por.]
* śopļiĭ o bîrnă đi punće [Crn.]
* casă đi bîrńe, bîrnarĭață [Por.]
* ĭuo sînt Bîrńiđan, traĭesc la Bîrńidău
* a colo nuĭe ńimic, tuot barnă [Por.]
* bîrśagu ĭe cuțît care are plasîaļe, șî sa încĭaĭe [Por.]
* bîsamaśe đi pĭatră
* a caḑut đi pi bîsamacu al đi sus, ș-a frînt craśi [Por.]
* muma cuļaźe bîsîĭuoc [Hom.]
* fată, nu ći bîscîcara așa pănă șîăḑ, cî ĭe rușîńe [Por.]
* ăl vaḑuĭ, stă colo bîscîcarat dupa gard, șî varsă, cî ĭară s-a-mbatat [Por.]
* abĭa am oprit bîșńala api la un izvuor đin đal đi coļibă [Por.]
* cînd vaḑură că apă puaće bîșńi, fuźiră în tuaće părțîļi, să nu sa uđe [Por.]
* gasîĭ un bît đi cuorn đi raḑîmat [Crn.]
* bît đi cuorn
* bît đi alun
* bît đi pomană
* bît încunđiĭat
* bît đi cuastă [Por.]
* vaca ļegată a facut o bîtatură prîngă ĭa [Hom.]
* copiĭi să žoacă afară pe bătătură [Kmp.]
* l-ažuns bîtrîńața
* cînćiśe đi bîtrîńață
* ađet đi bîtrîńață
* uom đi bîtrîńață [Por.]
* muĭeriļi la sat bîtrîńiesc măĭ ĭuta đi cît uamińi
* țînće naĭcuță, nu bîtrîńi [Por.]
* albina „bîz” coļa, „bîz” coļa, zbuară đi la fluarĭe la fluarĭe [Por.]
* bîzîĭe bîza, albina, gargauńiļi, musca șî țînțarĭu
* n-are alt lucru, numa bîzîĭe pin sat [Crn.]
* copiļe, nu-m bîzîi pĭ-aśiĭa, ca musca [Por.]
* tună pi ferĭastă o bîzaĭcă, o guangă vĭarđe, șî mi sa spumîntară copiĭi, a ghinđit cî ĭe vrun strîguoń [Por.]
* bîză caĭască
* bîză acră [Crn.]
* bîză am facut đin țauă đi spin alb, șî am suflat î-ńa pănă am pazît vićiļi [Por.]
* a rîđicat źeĭśtu bîzdîc, șî numa ma bruśașće în uocĭ cu ĭel
* iĭ s-a sculat bîzdîcu
* s-a mîńiĭat, șî stîă bîzdîc în cuot [Por.]
* am un cațăl, șî cînd ma vĭađe, înśape a bîzdîcai đin cuadă, đi mi sa-m pare c-o să-ĭ piśe [Por.]
* nu ći bîzgoĭa, copiļe, că ĭe urît
* s-a saturat bińe đi bobuanță, șî đ-aĭa acuma sa bîzguaĭe că nu-ĭ plaśe ḑama [Por.]
* am șćut ĭuo că o sî-ț ĭasă pi nas atîta bîzgoĭală [Por.]
* cînd aĭ șći cît iș đi urît, așa bîzgoĭat la ogļindă, tu ć-aĭ lasa đi comĭenḑ
* a crĭescut în casă domńască, ș-acuma puaće sî sa bîzguaĭe cît vrĭa [Por.]
* nu asculta la bîzîĭtur-ļi a iĭ, că ĭa nu lucră alta ńimica, numa mĭarźe đi la ușă la ușă, șî latră uamińi [Por.]
* ńagura bîznă, nu sa vĭađe ńimica înainća uocĭuluĭ [Por.]
* s-a spumîntat đi bîzońala lu gîrgauń
* s-auđe bîzońala carăbilor
* copiļe, đestul cu bîzońală, vorbĭa înțaļes, or taś [Por.]
* bĭa apă
* bĭa đi sîaće
* bĭa cî-ĭ plaśe
* bĭa đi nacaz
* bĭa pistă masură
* bĭa đi uscă (paru) [Crn.]
* nu bĭa rachiĭe cum sa bĭa, numa înduapă
* veńasă pi la nuoĭ žîndari, șî mîncasîm bińe, șî bĭasîm tuota nuapća
* bĭa tutun [Por.]
* bĭaĭca a mîncat puĭi [Hom.]
* pră drumu dă Rcovăț, ĭastă o bĭaĭcă îngustă, prăn care nu sa puaće treśa cu car mare [Bran.
* asta ĭe prĭa multă bĭare đi nuoĭ duoĭ
* bĭare dulśe
* la prins bĭarĭa
* grĭeu ĭe la bĭare
* dăĭ pi la mińe la o bĭare
* am adunat pruńe, cuoc cazanu șă fac rachiu să am bĭare đi prazńic [Por.]
* bĭețîĭa ĭe grĭa buală
* s-a dat la bĭețîĭe [Por.]
* mi s-a astupat bĭecu la lampă đi cîrabit [Por.]
* a-npļećit pîăru în bĭercă
* înpļećașće-m pîăru cu duauă bĭerś [Crn.]
* fata are bercă lungă [Pad.]
* s-a dus bĭestrîga, i-s-a pĭerdut đin urmă
* unđe sa fi dus, bĭestrîga, đi nuĭe tuta ḑîua?
* śe lucru ĭe aăla, bĭestrîga? [Por.]
* ĭel bĭasă, nuoĭ bĭeșîm, șî sa umplu casa đi putuare [Por.]
* ma baća, ma baća, pănă nu mi sa bĭeșîca tuata pĭaļa pi șîaļe [Por.]
* palmiļi mi sînt bĭeșîcaće đi la sapat, nu puot înga sî ma duc la cosît [Por.]
* ĭa scapat o bĭeșînă
* bĭeșînă puće
* bĭeșînă puorculuĭ [Por.]
* bĭetu uom, a murit fîră lomanarĭe
* la bĭețî uamiń lupi a mîncat triĭ uoĭ [Crn.]
* avut pĭatră-n bĭeșîcă
* bĭeșîcă đi puorc uscată a fuost luoptă cu care s-a źucat copiĭi vrodată
* ma batut papucu, șî mi s-a facut bĭeșîś pi talpă [Por.]
* vićiļi sînt mare blagă đi saćień [Por.]
* blagu đi ćińe, cu atîța copiĭ [Por.]
* blăń dă gorun [Hom.]
* ńaćid ca blana
* s-a dus la firizană să taĭe la blăń
* śopļașće blana cu sacurĭa [Por.]
* s-a spart lada în care a țînut ńișći lomańe aluĭ, a ramas numa blanuțîļi đi-ńa [Por.]
* facut blańiu, fara ńiś un nuod
* bat muort, ḑaśe blańiuluĭ în morśilă
* pus blańiuluĭ
* fusu muori are vîr đi fĭer, ascuțît blańiuluĭ đi sî tuńe-n pîrporiță, care are gaură în patru mucĭe [Por.]
* blastîmă pi Dumńeḑîu cî ĭ-a dat suđină urîtă
* nu blîstama pi ńimă, că nu sa șćiĭe care ĭe đivină, care nu
* sa blastîmă să nu măĭ spună la ńima ńimica [Por.]
* blažînă ca fluarĭa
* fata ĭe blažînă la catatură, șî narau blažîn arĭe
* sî uĭtă blažîn cîtră mińe [Crn.]
* ano-sta am facut rachiĭe blažînă, ńiś prĭa tarĭe, ńiś prĭa muaļe [Por.]
* o fi căzut ńiscaĭ blăstămĭe pe ĭa [Kmp.]
* ma blîgoslovi sî pļec la drum
* ma blîgoslovi boznacît pintru lucru śe l-am gaćit așa ĭuta [Por.]
* sî fiĭe ļacu blîgoslovit, đi la mińe, șî đi la Maĭca Prĭastîśe [Por.]
* pi cîļindarĭu popĭesc, în ḑîua-ĭa Maĭca Duomnuluĭ auḑît cî ĭe-ncarcată [Por.]
* purśelu al blînd điluoc sî culcă, cum puń mîna pi ĭel
* copilu ĭe blînd, cî ĭ-am aratat žuarda [Crn.]
* puĭchiță blîndușîcă [Por.]
* mĭa ĭeșît blînđe pi pĭaļe, parcĭe am trĭecut pin urḑîś [Por.]
* cîńiļi arată blînḑîĭa, cînd baće đin cuadă
* multă blînḑîĭe a fuost în vuorba muoșuluĭ mĭeu [Crn.]
* ascultaĭ cînćicu, șî ma prinsă o blînđață
* cînd guod ma uĭt vara đi pi śuaca-mĭa cum zavrńe suariļi, întuotđeuna trĭaśe pin mińe o blînđață caldă [Por.]
* a facut rîaļe, șî lumĭa l-a blîstamat
* așa ĭe blîstamat đi la Dumńeḑîu [Por.]
* s-a dus la vro babă să-ĭ facă blîstamatură pintru furaluc
* uom pîcatuos, mulće blîstamaturĭ sînt pi capu luĭ [Por.]
* adună blocucu-la dupa ťińe [Kmp.]
* muoșu a noroḑît: lucră, da piśuoru iĭ blontirit [Crn.]
* mama a ramas șcĭuapă, că avut un piśuor blontirit, da nu s-a dus la duoctur la vrĭame
* s-a bulnavit đe bluont [Por.]
* bluontu ĭe buala cînd îț putraḑîașće carńa [Crn.]
* bluož ĭe buala pĭeļi, în fĭeļ đi bube roșcaćiśe miś, cu mîncarime
* tuot ĭe, saracu, pļin đi bluož [Por.]
* bļauca ļagă caru đi la osîĭe pănă la stupăț la cotur, înțîpeńașće caru cînd duś vrun tovar mare șî grĭeu [GPek]
* bļau s-a cĭemat un parśel la plugol dă ļeamn care a mĭers prăn pomînt [Mlava]
* sacurĭa bļaură: facută ca sacurĭa, da nuĭe sacurĭe, nuĭe đi ńimica
* uom batrîn da bļau, fara minće
* vuorba luĭ ĭe bļau în vînt
* ĭuo vorbĭesc, da ĭel bļau n-a ḑîs
* cîń-ļi bļeuĭe, ca cînd ĭe bolnau, latră numa cînd șî cînd [Por.]
* nu bļezńi atîta în muĭarĭa uomuluĭ, că-ț frînźe uasîļi [Por.]
* stă-n mižluocu coļibi, cu uochi bļezńiț în vatra fuoculuĭ, da fuocu-n vatră s-a stîns đemult [Por.]
* mĭ-a ļins tuaće bļiduriļi [Hom.]
* bļid ĭe măĭ batrîn vas la rumîń
* țîgańi a facut la bļiđe, ļ-a ras la tracsă đin ļiemn đi fag
* a fuost olarĭ care a facut bļidurĭ đi pomînt [Por.]
* ćimpo-sta grîu a fuost mîndru șî bobat [Crn.]
* a picat bobicu đi la cluopît, șî s-a pĭerdut vrunđiva pi munće
* tuaće cîntariļi aļi batrîńe avut bobic [Por.]
* ma duc cu puarca la vĭer, cî s-a pus boboćala pi ĭa, iĭ s-a înflat pļuodu
* cînd iĭ đi verît, nuoĭ ḑîśem cî la scruafă sa înflă trupu
* mînă uoĭļi la umbră, cî sa puńe boboćală pi ĭaļe đi zapușala-sta [Por.]
* țîn uoĭļi la suare, ma nadăĭ că nu sa va boboći [Por.]
* đemult vînatuori a taĭat cu fuarfiśiļi žuorḑ đi plumb, șî a boboloșat drîmiĭiļi pi țîăst [Por.]
* boboluașă îs colaśĭiei care sî fac dîn untură șî aluvat
* lu copiĭ ļi plac boboluașă dulś
* copilu ĭe frumuos ca boboluoșu [Hom.]
* śovańa bruoșći ĭe bobonată [Por.]
* fańina în saś s-a facut boboruanță
* boboruanțîļ-așća sî cĭamă dramiĭ
* la copil a ĭeșît în cuot un boboruonț cît aluna [Crn.]
* a boboșat salca, ažuns primovara
* a fuost uscat ca bîtu, da đi cînd ĭe pi mîncarĭa-mĭa, sa boboșaḑă frumuos [Crn.]
* cată, copilu ĭe coźa boboșat
* aĭ grižă, coluo ĭe parĭaćiļi boboșat [Crn.]
* scruafa sa bobośiașće cînd cată mascur [Por.]
* Naĭca-l mĭeu săśiră grîu / Cu bobuocu mĭeu la brîu
* Ancuța ĭe un bobuoc đi fată
* traușa mĭ-a-nflurit đi bobuośiĭ đi rață,șî đi gîșć
* Tuata vara ća-bobuoc / Tuamna nuĭe ńiś un gluod. [Por.]
* ma duc sî prind boțuoś cu furchița
* đi prins boțuoś trîabĭe bun scartaș [Crn.]
* la Boćaḑă dupa śe ći scuoļ, măĭ întîń duś apă đi la fîntînă [Por.]
* la boćeḑ našu puńe numiļi la copil
* đemult boćeḑ în bisîarică, cu puopa, a facut numa aĭ gîzdoćiń [Por.]
* uoĭļi sa boćesc numa cînd ĭe zapuc, vara la amńaḑîț, cînd ĭe suariļi tare, da ĭaļe n-au umbră; sa adună buot la buot [Por.]
* nu bođicai pin gunuoĭ cu mîna guală, ĭa vrun bît
* bođicaiĭ pin tuot cuotu sî gasîăsc amnarĭu, șî nu-l gasîĭ [Por.]
* tatî-su a fuost uom tare bogat, ama fiu-su ĭ-a strîvit tota bogațîĭa pi bĭare [Por.]
* fara bogdapruost al muort pi lumĭa-ĭa nu primĭașće ńimica đin aĭa śe-ĭ dau aĭ viĭ đi pomană [Por.]
* ĭerĭ a fuost un Bogovĭan la nuoĭ, a cumparat vin đi prazńic [Crn.]
* mulț rumîń a fuźit đin Rumîńiĭe, đi rău boĭerilor [Por.]
* s-a puvestît că aĭ nuoștri în Rumîńiĭe a trait în borđiĭe, da cîășîļi boĭarĭeșć a fuost facuće đin pĭatră [Crn.]
* baĭațî s-a-nbracat boĭerĭașće [Crn.]
* n-am ažuns să adun pruńiļi, șî ĭaļe s-a spurđișît, șî s-a facut numa bocsaĭ pin pruń [Por.]
* bocșa đi bîtrîńață a fuost astrucată cu pomînt [Por.]
* cînd a vrut să facă carbuń măĭ mulț, aĭ nuoștri adunat ļiamńe, ļ-astrucat cu pomînt, șî ļ-a dat fuoc [GPek]
* ca pin vis țîn minće cî vorbĭa aĭ batrîń đi vro ĭarbă bolboćină, ama n-am luvat la cap baš care ĭe
* a pus în ļegume numa ńișći bolboćiń [Por.]
* cînd o vaḑu în pĭaļa guală, iĭ sa bolboĭară uochi ca la buou [Por.]
* muĭerĭe bolboĭată [Dun.]
* mare bobît, s-auđe đin đeparće cum bolborosîașće apa
* śe-ĭ, drac, la baba-ĭa, numa bolborosîașće pi-n traușă? [Por.]
* Bolboroș ĭe izvor tare, în care bolborosășťe apa ca cînd fĭerbe în uoală [Kmp.]
* atîta boldăńi uochi cînd ma vaḑu, đi ma spumîntaĭ cî o sî-ĭ ĭasă đin cap [Por.]
* țîțîșuare boldorĭaļe [Por.]
* arat boldoruos, a ramas gļiĭ marĭ dupa plug [Por.]
* scamnu nuĭe ńaćid, ma bolđașće un nuod ăn cur
* bolđal, sî sa muće măĭ încolo
* cînd ma bolđiașće cu uochi-ĭa cĭortavĭ, frica ma taĭe [Por.]
* a tîrsît pi lînga luoc, ș-a lasat ńișći spińamă în mižluocu drumuluĭ, sî șća cu spińi bolđiș în sus, da pi aśiĭa trĭec copiĭi đesculț cînd sa duc la rîu sî sa scalđe
* ducî-sa draculuĭ, are o uĭtatură bolđișă, frica ma taĭe cînd guod îm scapă uochi sî ma uĭt la ĭel [Por.]
* bolđiu ĭe cîńe mic, ăl țîń đi drag, să ći žuoś cu ĭel, șă să-ț latre pi lînga casă
* sa cĭamă bolđiu că bolđașće đarîndu cu buotu [Por.]
* bolđiu ĭe cîńe fara cuadă, dacă arĭe cuadă, cuada iĭ sa taĭe
* cu bolđiu s-a dus vînațî dupa vulpĭ, or dupa vĭeḑurĭ [GPek]
* bolnau rîău
* bolnau, da lucră
* bolnauă đi an
* bolnau đi uscatură [Crn.]
* minće cî ĭe bolnau, numa să nu lucrĭe [Por.]
* nu poś să vin, că mis bolnăv [Zvizd]
* bolnaviśuos đin copilariĭe
* bolnaviśuos, da nu sî ļecuĭe [Crn.]
* nu ći-nsura cu ĭa, cî ĭe o mrțuagă bulnaviśuasă [Por.]
* apă bolobuocă [Hom.]
* n-a putut să trĭacă cu caru cu făn, dă bolovań pră drum [Hom.]
* s-a pus o boļeșńiță pi tuată lumĭa în sat
* s-a pus o boļeșńiță pi nuoĭ, tuoț tușîm [Crn.]
* boļașće đi buală grĭa
* boļașće đi buala rîa
* boļașće đi frigurĭ
* boļașće în pat
* boļașće đi ļańe [Crn.]
* ĭel a-nśeput a boļi, đi cînd la podmorît să lucrĭe în apă [Por.]
* mare bombońală-n lume, đi nacaz șî greotaće [Crn.]
* bombońașće, cî ĭe mîńiĭuos pi tuoț [Crn.]
* nu lucră ńimica, numa boambîńe tuota ḑîua [Por.]
* trecu pi lîngă nuoĭ bombońind [Crn.]
* am moșîĭe la Bonduoc, luoc ĭe bun șî poļažńic [Por.]
* śižme bonconuasă
* l-a lasat fata, șă triĭ ḑîļe stă bonconuos
* veńira dăn dăparće, cu gîndu să doarmă la ĭeal, a ĭeal fu tare bonconuos, șă-ĭ dudăi dă pră pragu cășî [Hom.]
* pănă iĭ a mĭers pi drum, ńiscaĭ copiĭ đin tufă s-a pus cu borțuańe pi iĭ [Por.]
* borđeĭu n-avut ńiś o ferĭastă [Crn.]
* źindari a facut borfańală pin casă
* borfańală pin casă
* borfańală în tuaće pîărțîļi [Crn.]
* bоrfańașće, catînd śaua
* prĭa mult bоrfańașće pîntru un lucru mic [Crn.]
* n-a pazît ș-a borît î-ńa, șî ĭa, saraca, a pļecat greuańe
* borîlaș să-l borăsc
* fi bun, borîćaș
* borîmĭar în ćińe
* nu ma borî, ma ruog đi ćińe, că nu mis đivină [Por.]
* lasî-će, mă, nu măĭ borîndai pin lada-ĭa, nuĭe-n ĭa ńimica đi ćińe [Por.]
* veńiră uoțî, facură o borîndaĭală pin casă, șî cînd nu gasîră ńimica, sa dusîră draculuĭ [Por.]
* prînḑu craśunuluĭ nu sî faśe fîră borîndău [Crn.]
* burîndău faśe curu rău [Por.]
* are urît învăț s-îm borîșcîĭe pin puzanarĭe
* buou sa borîșcîĭe, șî buancîĭe, ca cînd dracu s-a bagat în ĭel [Por.]
* borcan ĭe vas ĭn care s-a pastrat grĭu or faĭna [Kmp.]
* s-a puvestît că muoșî aĭ nuștri aĭ batrîń, a fuost gata tuoț borcanaț, avut ńișći nasurĭ dumńeḑîu sî ći pazîască chiće đi marĭ
* Buarcă ĭe poļicra lu ăla care are nas marĭe [Por.]
* mațu đi udat ĭe borconat la un luoc
* ļiemnu borconat nuĭe bun đi blîăń
* furtatu mĭeu coźa s-a borconat [Crn.]
* a ploĭat ca cînd aĭ turnat cu gaļata, șî ļivĭeḑîļi pi pođiń sînt pļińe đi boruź
* borugă mică
* borugă adăncă
* dupa śe ļi pașće, pîcurarĭu mînă uoiļi la borugă să ļi adîape
* boruga pi care cure apa, sa cĭamă ogaș [Por.]
* cu boruosu sa sparg tutuśi aĭ tarĭ
* (antr.) Boruos [Por.]
* o’ sî taś dîn gură, or sî gușć dîn bosîndac [Mlava]
* puopa-l sîrbăsc boscorođiașće dă trĭaba luĭ, lumńa nuastră no-l înțaļiaźe ńimica, șî abĭa așćiată sî gaćiască služba șî sî sa ducă a casă [Mlava]
* a veńit boșćinari s-aduńe boșćina [Crn.]
* śară puțînă, da boșćină multă [Crn.]
* botgruos ĭe o pasîrĭe mică, cu ćicu scurt șă gruos [Por.]
* botoruog ĭe fiĭe śe lunguĭat, fara vîr frumuos, tîmpit la vîr [Por.]
* dacă vrĭeĭ sî baț puarca, muara sî botoșîăḑ bîtu la capatîń, sî nu fiĭe ascuțît [Crn.]
* arĭe źaźiće gruasă șî botoșaće
* đi batut puarca sa aļaźe bît botoșat la capatîń [Crn.]
* nuată ca un botrac [Hom.]
* brotac ĭe bruască đi apă
* brotacu ĭe bruască voĭńiśască [Por.]
* brotacu ĭe bruască sărituare [GPek]
* scurtă ļiemnu la botur đi vro duauă palmĭe
* bîćiļi nuaștre la botur sînt gata tot una [Crn.]
* ļiemnu, bîtu, crĭangă șî așa śeva śi ĭe lunguĭat, are duauă cîpatîńe: unu ĭe măĭ supțîrĭe, or măĭ ascuțît, șî ĭel sa cĭamă vîr, da alalalt ĭe măĭ gruos, or măĭ tîmpit, șî la aăla sa ḑîśe botur [Por.]
* vin ďi la boťez [Kmp.]
* am boťezat copilu cînd avut un an [Kmp.]
* a veńit un uom, boznacît đi mare
* a luvat o palugă boznacîtă, ș-a-nśeput sî bată
* boznacît đi cînd ăl așćet [Por.]
* copilu a plîns, șă mumî-sa l-a luvat în brață
* a luvat numa cît duśe în brață [Crn.]
* un braț đi ļamńe
* braț đi tuļeń dupa cuļies s-adună șî sa faśe stup đi cucuruḑ
* s-a luvat în brață, șî s-a țucat [Por.]
* brațarĭa țîńe cuasa-n držală
* a picat brațarĭa la capatîńu lu scamnu caruluĭ [Crn.]
* brațarĭa ĭe o buśauă đi fĭer cu care sa ļagă doă parśaļe alu śeva [Por.]
* arĭe brațărĭ mîndrĭe la zabun [Crn.]
* blăń dă brad
* bradu ĭe viarđe șî ĭarna șî vara [Hom.]
* blana đi brad frumuos mirusă
* în Porĭeśa padure cu ļemn brad n-a fuost, cînd pi la Guol a dat vrun brad sîngur, aĭ batrîń a spus că samînța ĭ-a dus pasîrĭa-n ćic đi la Munț-aĭ Albĭ
* (rel.) dacă în Porĭeśa n-a fuost brad, da mulće muĭerĭ ńiś n-a șćut śe fĭeļ đi ļemn ĭe, babîļi cînd a chićit prunu la îngropamînt, ĭ-a cîntat „Brađe, brađe, fim fraće!” [Por.]
* bradoaĭa ĭe un feļ đe putină mică, đe ļemn cu capac, în care sa păzește pastrama [Tim.]
* braḑ îs puĭ or floriśĭaļe cusuće pră chimĭașă dă fuĭuor [Hom.]
* braḑ ĭe aĭa cînd muĭarĭa cuasă muschiță pi pînḑă
* braḑ ĭe șîru care sa cuasă la mîńiś, or la guļir, or la pĭept [Por.]
* am fuost în brađet dupa mrtaś đi casă [Crn.]
* cînd vrunu pośașće ļivađa, arată că brańașće sî sa pască uoiļi în moșîĭa luĭ
* la copil nu ĭ-a brańit ńimica [Por.]
* l-am dat la sud, cî mĭ-a facut mare șćetă-n brańișće [Por.]
* aîăsta uom mĭ-a ogođit o brașuavă, đi am s-o țîn minće cît sînt viu [Crn.]
* sa strîmbă cîtra copil, faśe broșuave da copilu muare đe rîs [Por.]
* zavĭelcă cu braśirĭ [Hom.]
* đi mult sa-nśins cu braśirĭ, n-a fuost curauă [Por.]
* vinu la naĭca-n brățîșuară [Por.]
* tata darîmă la frunḑă, da ĭuo brîățuĭ, șî trag brațurļi pi žuardă dupa mińe, pănă la luoc unđe muma grîmađiașće frunḑarĭu [Por.]
* brăśinarĭu ĭe un ițuoń cu care s-a ļegat śuariśi [Por.]
* ușă cu triĭ braśinarĭe
* blană đi masă facută ĭe cu braśinarĭe
* braśinarĭ la cuarńiļi pluguluĭ ĭe laćiță, ore verźauă, carĭe ļi-nțîpeńașće șî ļi țîńe la masură [Crn.]
* pomîntu ĭe tare ca pĭatra, no sî sa puată brăzdui ļesńe [Por.]
* cînd să mută brțarĭu la plugu đi mușuruoń, sa ogođașće larźimĭa cormańilor [Crn.]
* brebeńel ĭe fluare care măĭ întîĭ dă primovara, o vîrstă cu fluare balastră, da alta cu fluare albă
* brebeńeĭ cuļeg muĭeriļi șă-ĭ duc la morminț, unđe-ĭ tamîĭe șă-ĭ dau đe pomană la-ĭ muorț [Por.]
* cînd sa astupă brenu la lampă, sa curîțâ cu o žîțîșuară đi oțăl, supțîrĭe ca păru đin cap
* brenu la aparat đi șfăĭsuit sa aprins cu mașîna [Por.]
* n-am uḑît ńiś đi bren ńiś đi brĭenîr, cî nuoĭ în Plamna n-am avut lîămpĭ đe cîrabit [Pad.]
* am suoră mîritată în Brestouț, dupa un bristovĭan [Por.]
* Brestuouțu ĭe lîngă Buor, șî tuoț Brestovĭańi lucră în maĭdanu Buoruluĭ [Crn.]
* puĭ dă bribĭaće [Hom.]
* baće bîrbĭețî cu șlaĭdîru [Por.]
* cînd veďeț brăbețî că să tăvăļe pin țărină, să șťiț că să puńe ploaĭa [Kmp.]
* briĭu cu buobe ruoșîĭe ĭe ļac, da aăla cu boboļi ńagre ĭe otrauă, puoț numa să ći mînžășć cu ĭel
* (cal.) briĭu sa cuļaźe-n ḑîua lu Dumińica mare [Por.]
* dăm bripta să taĭ cîta pîńe [Hom.]
* m-am taĭat cu briśu [Crn.]
* tata înga sa rađe cu briśu, că are barbă tare, șî nu puaće cu trăśiļ-eșća care a ĭeșît acuma [Por.]
* brîbeńel ĭe un fĭeļ đi fluarĭe padurĭaļńică, care-n fluare măĭ întîń primovara
* fluoriļi alu brîbeńel sînt măĭ mult albe șî vînît đeșchis
* brîbeńelu ĭe buĭađe tare veńinuasă [Por.]
* brîglarĭ ĭe bîtu đi care sînt ļegaće brîgļiļi la razbuoĭu đi țasut [Por.]
* brîglarĭu sî mută cînd brîgļiļi n-au luoc sî bată [Crn.]
* în brîgļe alu razbuoĭ ĭe pusă spata, pin care trĭaśe urḑala [Por.]
* brîndușauă đi primovara
* brîndușauă đi tuamnă [Crn.]
* ĭastă brîndușă đi primovară șî đi taumnă
* dupa floriļe-șća frumuasă, s-a dat nume la fĭaće: Brndușa [Por.]
* brînḑă đin lapće đi uaĭe
* brînḑă đin lapće đi vacă
* la nuoĭ nu să faśe brînḑă muaļe
* brînḑă stuarsă
* brînḑa sa întarit
* faļiĭ đi brînḑă [Crn.]
* brînḑă đi uaĭe
* brînḑă đi vacă
* brînḑă đi capră
* brînḑă tare
* brînḑă muaļe
* brînḑă cu coļașă [Por.]
* miĭe mĭ-a ḑîs brînḑuĭcă cînd am fuost mic, că n-am mîncat alta ńimica, numa brînḑă cu coļașă [Por.]
* s-a bulnavit đi brîncă, șî s-a dus la vrîžîtuare să-ĭ đescînće [Por.]
* s-a prins đi brînś cînd a žucat
* vuorba brîncă s-a pĭerdut, acuma șćim numa și ĭe mîna
* a caḑut în brînś, a caḑut în patru [Por.]
* stîă-n brînś [GPek]
* am ramas văduvă, ș-am scuos copiĭi pi brînś [Por.]
* l-a prins tare đi brîu, șî l-a trînćit la pomînt
* brîu đi śiștuarĭe
* brîu cu curauă
* žuoc đi brîu
* brîurĭ șî brîurĭ đi rumîń a trait aiśa
* ĭuo sînt a triĭļa brîu lu tatamuoș
* ńipuotu mi a duoĭļa brîu [Crn.]
* pănă la śinś brîńe în ńam nu s-a luvat uńi cu alțî [Por.]
* ĭuo nu șću dar fi-va la nuoĭ în rîu brĭeń, că nu mis pĭeșcarĭ [Por.]
* măĭ đes brĭază pi buot ĭe vaca, șî la-șa vită îĭ ḑîśem „brĭeza”, pi sîrbĭașće ar veńi „šara”, cum ĭastă care baș așa-ș boćaḑă vaca, pi sîrbĭașće
* Brĭaz ĭe poļicra lu uom care ĭe pistriț pi față, care are pĭaće albe pi fire, da aĭ luĭ ńepuoț capîtă poļicră Brezuońi [Por.]
* cînd arĭ cu vićiļi, șî cînd plugu-ț sîare đin brĭazdă, cî ĭe pomîntu tare, loco-la ńiarat în fundu brîažđi, sa cĭamă pîrś
* a trĭecut care a fi trĭect cu saĭna pin namĭeț, ș-a ramas brîăžđ adînś dupa ĭel [Por.]
* iĭ ḑîśem la loco-la Brĭeză, cî ĭe o golaĭe, unđe dau numa ļamńe care sîrbi cĭamă breză, da nuoĭ rumîńi iĭ ḑîśem mastac [GPek]
* brĭeză ĭe ļiemn supțîrĭe, are scuarță albă cu pĭaće ńagre
* rumîńi aĭ batrîń aăla ļiemn a cĭemat mastac [Por.]
* drumu đi car pi culme ĭe tuot înbrĭezdat đi apă, care a curs dupa pluaĭe, parche ĭe arat cu plugu [Por.]
* ma mir, atîta brođala-luor sî gasiască bańa-ĭ pitulaț, șî la urmă ńimica, đin triĭ pĭ-a măĭ lungă [Por.]
* śercă, sa chinui, la urmă brođi gaura-n gard, șî sa pĭerdu
* dacă nu cunuoșć luocu, amunca brođeșć drumu [Por.]
* la urmă vaḑură că poćaca nuĭe brođită, șî sa întuarsîră [Por.]
* la moșo-sta śeva nu-ĭ pi vuoĭe, numa bruancîĭe pin casă [Por.]
* în banda nuastră am avut șî broncaș, șî tubașîărĭ [Por.]
* mi s-a brontavit piśuoru, șî duolturi mi la taĭat đi la źanuncĭe-n vaļe [Por.]
* cînd ĭastă bruască, muara să fiĭe șî broscan, da pi śe sa va cunoșća, dracu đin baltă va șći [Por.]
* brśag cu plasîaļe đi cuorn
* brśag marĭe
* brśag mic, copilarĭesc [Crn.]
* la panađur am vaḑut brśegarĭ đin Lasuva, đin Grbuouț șî unu đin Ļenuouț [Crn.]
* în bruancă aĭ nuoștri n-a cîntat đi bîtrîńață, mi-ntîń s-a vaḑut în taĭfiļi țîgańeșć dupa ratu cu mńamț
* Ĭancu Bruancă n-a cîntat în bruancă, numa a fuost facut ca bruanca, pă lumĭa la poļicrit așa đin glumă
* Vană, copilu-lu Ĭancu Broncașu [Por.]
* ĭ-a ĭeșît uochi ca la bruască
* bruască cu śuvań [Hom.]
* broscan
* bruasca đi pi padure
* bruasca rîpată
* rîcańel [Por.]
* śuariśi sî n-a fi avut bruască întra craś, n-a fi putut uomu sî pașiască cu iĭ [Por.]
* bruască cu śovańe are śovańe đi uos tare, care grĭeu sa sparźe
* bruască cu śovańe sapă cuĭb în pomînt, șî-n ĭel faśe uauă [Por.]
* în trîabe o brucă sî strapung gaura la curauă
* cu brucă đi ļiemn să fac gîăurļi la opinś
* muĭarĭa đemult a pus piparca șî varḑa cu bruca, da an cu sapaļiga
* đi vrodată șî cucuruḑu s-a pus cu bruca
* maĭsturi au mulće suarće đi bruś
* cînd să unfla vaca đi deteļină, trîăbe cu bruca sî-ĭ să înpungă burta đi parća stîngă [Crn.]
* la Ĭancu Brucă ĭ-a dat așa poļicră, c-avut narau să „bruśască”, să-nvîre nasu șî unđe trîabe, șî unđe nu trîabe
* în Tanda claĭa să grîmađașće pi brucă [Por.]
* a veńit tuamna, a strîns źeru, o să ńi sa brumĭaḑă fluoriļi în građină [Por.]
* pi brumarĭ lumĭa a arat ș-a pus grĭu
* pi brumarĭ s-a slobaḑît cîmpu [Crn.]
* mîĭ marĭ sarbatuorĭ pi brumarĭu al marĭe sînt Sîmĭedru șî Aranźilu đi ĭarnă [Crn.]
* tuaće fluoriļi în građină a ars đi brumă [Por.]
* a caḑut bruma
* zapada ńinźe, da bruma baće [Por.]
* la nuapće arĭe sî bată bruma [Crn.]
* anu n-a fuost bun đi bruobđe, n-a rođit ńiścît [Por.]
* s-a-nbrucat în piruoń ruźińit, șî piśuoru ĭ-a luvat bruont [Por.]
* bruont ĭe carńe viĭe [Mlava]
* s-a facut în luoc un baltuoń cu tuot, o să-m fiĭe luocu numa o bruoscariĭe cu bruoșć đ-aļi vĭerḑ, în luoc đi cucuruḑ [Por.]
* brus đi cuasă
* cu brusu sa ascuće tuot śe are taiș
* care s-a fi cacat aiśa în mižluocu poćeśi, ș-a lasat bruso-la așa đi sî đa uomu în ĭel, dabugoda đi pomană sî-ĭ fiĭe
* copilașu s-a mîńiĭat șî stă brus lînga masă, nu vrĭa sî manînśe cu nuoĭ [Por.]
* am duauă fĭaće đizmerdaće, dacă nu ļi laș la źuoc, în stare sînt sî fiĭe tuota ḑîua înbrusnaće [Por.]
* cu bruca brucaĭ, cu cuțîtu taĭaĭ
* bruśașće la glśauă
* bruśașće vrîsńiśi sî nu asculće đi parinț [Crn.]
* bruśi cu un bît pin orman, bruśi pi supt pat, șî nu gasî ńimica [Por.]
* boala rîa ĭe batrînă șî grĭa buala care uomu o pațîașće pintru pacaće alu stramoșî luĭ
* cînd ăl prinđe buala rîa, uomu cađe, sa pĭarđe, sa zbaće tuot șî faśe spumă la gură
* ḑĭļiļi în care nu sa cućaḑă lucra pintru buala rîa, sînt marța șî žuoĭa đintîń dupa Craśun, Zîpostîtol mic, Pașć șî Rusaļe [Por.]
* buala rîa
* buala în încheĭaturĭ
* buală în piśuarĭe
* buală la țîță [Crn.]
* buală đin uală
* buală grĭa [Por.]
* apă bualcă [Kmp.]
* buoĭi sa buancîńe cînd sa bat în cuarńe șî rîșcîĭe pomîntu [Por.]
* nu înbrac buarfa-sta đi clțan [Crn.]
* pasuĭu al vĭarđe ĭe pļin đi buarfe [Crn.]
* buarfe la nuoĭ sa cĭamă samînțîĭa-ĭa ș-alalalt, śe ĭastă în dovļeće [Por.]
* buasca sa dîă la puorś [Por.]
* buata ĭe un bît scurt șî țapîn, cu buot gruos șî tare
* buată đi batut parĭ
* buată đi batut în pivă [Por.]
* tutuc cu cuadă, đi batut pari
* cu buata am batut pĭańe, cînd am spart la ļamńe [Crn.]
* fećița ĭe pļină dă bube
* bubă cuaptă
* copilu are bube
* bubă dulśe ĭe o bubă care criașće la copiĭ pră cap, șî cînd sa cuaśe, ĭa cure [Hom.]
* (med.) bubă ńagră
* (mag.) bubă albă
* cîće fĭelurĭ đi bube a dat Dumńeḑîu pi pomînt, ńima nu șćiĭe, da puaće-fi ńiś ĭel [Por.]
* are bubuoń la talpă
* ĭa pocńit bubuońu [Hom.]
* la dĭeda-l mĭeu s-a facut un bubuoń la mînă, șî ĭel a țînut lucru-șală că nuĭe ńimica, s-a dus numa pi la ńișći vrîžîtuorĭ, la urmă đin cît duolturi să-ĭ taĭe mîna, cî đin bubuoń s-a facut carńe viĭe [Por.]
* fată frumuasă, ma ĭe tuată bubuasă la firĭe
* țapańița-sta ĭe tuată bubuasă, nuĭe đi ńimica, bună ĭe numa đi fuoc [Por.]
* n-am bań, nu șću com vuoĭ bućeḑa copilo-sta, că puopa ĭe prĭa scump [Por.]
* śe drac lucri aśiĭa, iș tu bućeḑat? [Por.]
* așa budală cum ĭe ĭel, n-a măĭ vaḑut ĭuo cu uocĭi miĭ [Por.]
* atîta ĭe đi budaluos cînd sa-nbată, đi n-aĭ altśe, numa să fuź đi ĭel [Por.]
* budonuasă sa ḑîśe la gramadă đi lomańe batrîńe, mutaće în vrun cuot, or în podrum, că înga nus đi lupadat đi tuot în gunuoĭ [Por.]
* buduruoĭu la muară a fuost facut đin butuarcă đi gorun, care morarĭu adîns a catato ș-a gasîto pi padurĭe [Por.]
* buduruoĭu a fuost tare grĭeu đi gasît în padurĭe [Crn.]
* buduruoń đi sarĭe
* buduroń đi ļingurĭ
* buduruoń đi fusă [Crn.]
* Buḑatu, alu Buḑatu, Buḑatuońi, Buḑońi, Buzeĭa, Buzeuońi ... [Por.]
* mîndra are duauă buḑ, supțîriśe, nuroḑăsc dupa ĭaļe
* buḑîļi a iĭ sînt dulśe ca mńarĭa [Por.]
* cînd ĭe śeva tare înflat, șî cînd rasuflă đintr-odată, s-auđe „buf” [Por.]
* (vet.) bufńala vaśilor pi nas arată că vićiļi sînt spomîntaće, șî trăbe să puorț grižă cum lucri cu ĭaļe [Crn.]
* pazîaće bińe đi bufńala buoilor [Por.]
* buou bufńașće la ćińe, dăće-n lîăturĭ [Crn.]
* atîta mi đi grĭeu, đi-m vińe sî bufńesc ca vita turbată [Por.]
* nu putu sî țînă, șî bufńi în rîs [Crn.]
* s-auđe un bufńit grĭeu đin coșîărĭe, ca cînd ĭară sa-npung buoi-ĭa [Por.]
* parche sa taĭe șî sa mînă ńiscar žuaviń marĭ în padure, cî ĭastă coźa vrĭame đi cînd s-aud bufńiturĭ grĭaļe đ-acolo [Por.]
* Bugariĭa ĭe la rasarit đispră nuoĭ
* în Bugariĭe traĭesc mulț țînțarĭ șî rumîń [Crn.]
* coluo sî vîăd munțî bugarĭeșć, da coluo un sat bugraĭesc [Crn.]
* bugarĭasca, un fĭeļ đi uară, tare frumuasă, la rumîń în Porĭeśa [Por.]
* sa cĭamă buĭađa naruadă că ĭe tare veńinuasă
* crĭașće pi lînga cuośina puorśilor, șă parințî învață copiĭi să n-o dîrască, că puot sî sa otravĭască șî sî noroḑască, da puot șî sî muară dacă o manîncă
* tutunźiĭi a frîmîntat frunḑiļi lu ĭarba naruadă ș-a mistacat cu frunḑăļi tutunuluĭ care l-a crĭescut pin građiń, ș-așa a tutuńit [Por.]
* la nuoĭ lumĭa adună la buĭeḑ, ļi uscă șă ļi vind la zadrugă
* o buĭađe cu fluorĭ ruoșĭe mĭ-a dat supt ferĭastă
* somina ĭe buĭađe care crĭașće numa pi cîrșe, șî nu sa cuļaźe cu mîna, numa sa baće đin pușca
* (cal.) Vińirĭa buĭeḑîlor [Por.]
* am gasît o buĭađe, ama nu șćiu cum o cĭamă
* buĭeḑîļa-șća sînt buńe đi pus în mîncarĭe
* buĭađa-sta ĭe bună đi vinđacat [Crn.]
* umplură masa cu bucaće
* a rođit bucaće đi tuotă suarta: crastavĭeț, piparcă, śapă, potloźań, varḑă, da șî carńe o sî fiĭe đi ĭarnă [Crn.]
* anu a fuost rău, n-a fuost o bucată sî ĭaĭ în gură
* astalu la pomană pļin ĭe đi bucaće în tuaće fĭelurĭ [Por.]
* a veńit țîgańi pră pragu cășî șî cată o bucatură dă carńe, a nuoĭ măĭ saraś dă cît ĭeĭ [Hom.]
* bucatură ĭe un parśel đi śeva śe sa înbucă cînd sa manîncă, măĭ đes sa ḑîśe așa la un parśel đi carńe [Por.]
* a caḑut ș-a vîtamat buca curuluĭ
* manîncăm buca curuluĭ
* cît ĭe fata đi frumuasă, ăț vińe s-o țuś în buca curuluĭ
* (u izr.) buśu curuluĭ
* vuorba bucă, ļegată đi mîncare, s-a pĭerdut, a ramas numa rîdaśina iĭ în vuorbă bucatură [Por.]
* a veńit duauă bucĭarță, șă ļ-a spus să sa muće đ-aśiĭa cu vićiļi în alt luoc [Por.]
* đistupară țaua, șî đin ĭa bîșńi un bucļuc đi imală [Por.]
* sî bucură đi însuramînt
* sî bucură la vrĭamĭa bună
* cînd sî bucură, cațîălu baće cu cuada [Crn.]
* nu ći bucura, nu vin îndată [Por.]
* mare bucuriĭe mĭ-a adus vĭasta cî tata đin rat sa întuors viu șî sînatuos [Por.]
* am fuost bucuruos cînd veńa mama pi la nuoĭ [Crn.]
* fusăĭ tare bucuruos, numa cînd vaḑuĭ cu uochi miĭ śe sa lucră, ma întristaĭ [Por.]
* bulobrĭețî la nuoĭ sa gasăsc pi la izvuarîļi alu ogașă, traĭesc pi supt frunḑă care a caḑut în apă [Por.]
* bulumacu ĭe bun cînd ĭe ferbinće [Crn.]
* bulumac, bulumaśe în Porĭeśa s-a cĭemat carńa đi ĭepur fara uasă, care s-a uscat, da đi mîncare s-a fĭert [Por.]
* bulumanźe ĭe salată dă patlaźeańe, crastavĭeț, piparcă, usturuoĭ, śapă, praz șî brînḑă zdrumicată [Mlava]
* buļendre ďe oamiń
* buļendre ďe țoaļe [Kmp.]
* Buļuoțu arĭe vro patru miĭ đi inș [Crn.]
* dîșcĭaptură bumbu la camașă, că-ĭ zapuc [Hom.]
* aĭ nuoștri ĭa batrîń n-a șćut đi bumb, s-a-nchiptorat cu chiptuorĭ
* bumb galbin [Por.]
* s-a puvestît cî bumbacu a fuost pus pi la Craĭna, a fuost, śică, vro buĭađe care a dat bumbac, ama la nuoĭ aĭa buĭađe nu sa prins
* đin bumbac s-a facut camașă đe uamiń, măĭ mult đe baĭețî a cuĭ parințî a fuost gîzdoćiń
* pînḑă đi bumbac
* ață đi bumbac [Por.]
* bumbarĭ ĭe o guangă flocuasă, ńagră, pistriță cu galbin [GPek]
* într-o povastă, porcarĭu așa a mînat scruafa în porcarĭață: „Țucuće-n bumburĭață, bagî-će în cośińață!” [Por.]
* nuapća vĭađe ca bumńița
* arĭe uocĭ totrlaț ca bumńița [Crn.]
* bumńița faśe cuĭb în butuarcă [Por.]
* buna ḑîua
* buna sara
* bun pomînt
* uom bun
* bun lucru, să fĭ sînatos [Hom.]
* (izr.) bun cu al naruod sînt fraț
* puoptă bună
* fraće bun
* suoră bună
* ăl gasîĭ în vuoĭa bună [Por.]
* bun, atunśa ń-am vorbit
* pă, bun, cînd ḑîś tu, aĭ să fiĭe așa
* bun, bun, nu trăbe să-m spuń đi dîdauorĭ [Por.]
* maĭsturi a sapat ș-a zîđit bunarĭ adînc uopt mĭetîrĭe [Crn.]
* la Vrtîăś în Bļizńe ĭastă așa bunarĭ în pĭatră, parche ĭa sapat uomu [Por.]
* bunataće đi uom
* a vrut să-ĭ vind ĭuo bunataća a mĭa pi duauă parîaļe
* Nu întuorc bunu la stuaca mĭa
* uom buńeț
* Nu întuorc buńețurļi la casa mĭa
* a trait ca sfîntu, a creḑut în dumńeḑîu, șă traĭu luĭ a fuost pļin đi bunatățurĭ [Por.]
* lucră cu bunăsama, să nu ći farîmĭ [Por.]
* aĭ batrîń n-a șćut đi bundă, ĭa a ĭeșît încuaśa, a cîpatato lucratuori pi la rudńic, ca înbrîcamînt đi ĭarnă [Por.]
* la nuoĭ în Tanda sa ḑîśe bunduc, la Arnaglaua șćump, ĭar pin alće saće sa ḑîśe șćenap, da am auḑît đi la un prĭaćin đin Valuĭa că-ĭ ḑîśe palasat, or așa cumva, da ĭa cam vińe ca palisadă
* cînd sa faśe gardu, bunduśi sa îngruapă în pomînt, cîći triĭ pașurĭ sa lasă întra iĭ, da đi iĭ sa prind doă cuorḑ, pi care sa bat tarăbiļi [Por.]
* cînd la închis, s-a lasat đi bundušală
* đin bundușală s-a facut rascuol [Crn.]
* bundușîașće lumĭa pin sat sî-nschimbĭe chińezu
* ibuomńica la bundușît sî lasă muĭarĭa [Crn.]
* cînd pluaĭe, đin picurĭ în baltă sî fac bungurĭ
* la copil ĭasă bungurĭeĭ pi pĭaļe [Crn.]
* șî pi pĭeļe đi uom ĭasă bungurĭ
* tuot s-a umplut đi bunguri ruoșĭe [Por.]
* s-a strîcat lumĭa, uamińi a pĭerdut buńața
* uomu trăbe să lucre đi buńețu cășî luĭ
* đi tuata buńață dumńeḑîu îț mulțamĭașće [Por.]
* buob dă grîu [Hom.]
* baba mĭa șćiĭe să đa cu buabiļi [Por.]
* buobabi ĭe o guangă cu cuarńe [Por.]
* la nuoĭ ĭastă pi Șașca duauă luocurĭ cu așa nume: Buobîto-l mic, șî Buobîto-l mare [Por.]
* buobu turbuluĭ ĭe buruĭană carĭe sî samîna în građină, ore în luoc [Crn.]
* cînd lucri cu aĭ rîăĭ, șî trîabe să scuoț draśi đin apă đi să-ĭ trîmĭeț vrunđeva, tu će duś la rîu șî caț crĭanga care baće buoișća, șă la ĭa đescînț cu cuțît ńegru
* fiecare luoc unđe copiĭi a batut puarca, or c-a žucat cļisu, s-a chemat buoișće [Por.]
* buolbura ĭe bună numa đi dat la puorś, đi iĭ aĭa ĭe mare dulśață [Por.]
* buoldu fusuluĭ đi tuors
* buoldu lu calcîńu muori ĭe ascuțîț, da calcîńu ĭe îń patru muche, facut đin oțăl đi rang [Por.]
* buonțu ĭe măĭ dulśe cînd un parśiel đi brînḑă tare șî sarată baź într-un vîžmîc đi coļașă caldă, facută đin cucuruḑ alb, șî laș cîta sî șćia pănă brînḑa-ĭa nu sa muaĭe [Por.]
* la copilo-sta śeva nuĭe pi vuoĭe, prĭa mult stă buonț în cuot, șî nu vorbĭașće cu ńima [Por.]
* am farbuit tuortu în buordă
* mi drag sî puort camașă în buordă [Crn.]
* buordă, ruoșu ca bužuoru, așa ḑîśa mama đi farba-ĭa [Por.]
* buorśu a fuost ḑamă đi pruńe đi tuamnă: cînd fĭerb pruńiļi în śubăr, sa ĭa comina-ĭa sa mĭastîcă cu uasă cu tuot, sa sarĭaḑă, șî sa manîncă cu coļașa
* đin buorś s-a facut șă oțăt cu care s-a acrit crîstavĭețî, piparca or varḑa đi ĭarnă [Por.]
* s-a lovit la buot [Hom.]
* sa ļinźe pi buot [Por.]
* Buotu Craculuĭ [Hom.]
* śuaca are vîr, da cracu are buot
* buata-sta đi pasuĭ n-are buot cum trîabe [Por.]
* buou ĭe bicu lu care sînt batuće cuaĭļi, să nu sară pi vaś, numa să fiĭe bun đi lucru
* tare ca buou [Por.]
* sa închis poćaca đi buož
* în Osńiśa buož uscaț sî cuļeg đi focorĭaļe la Žuoĭ marĭ [Crn.]
* đin buož bufańi fac pecmĭez [Buf.]
* afară burîĭe, ĭa umbrĭelu [Crn.]
* nu sa puńe pluaĭa, numa o să bure ca đin śață udă [Por.]
* ĭ-a dat đin mînă, ș-a umplut pătura đi buratură [Por.]
* pluaĭe marunțîcă
* pin bura-sta nuĭeș ńiś ud ńiś uscat [Crn.]
* bură ĭe un fĭeļ đi śĭață cu ploiță [Por.]
* burća sa ḑîśe đi uom cu burta mare [Por.]
* duchenźiu nuostru ĭe coźa burćicanuos [Crn.]
* uom burtanuos, are burtan boznacît [Por.]
* burćilă ĭe aăla care ĭe cu burta mare, care ĭe burtanuos [GPek]
* adună-ț burducaļiļi, șî ĭeș afară [Crn.]
* țĭgańi cu burdușu a suflat în fuoc, ș-a facut svrĭađiļe [Crn.]
* dăm burghiĭa să fac o gaură în parĭaće [Hom.]
* copilu cînd să fače i-să taĭe buricu, și să ļagă
* la noĭ buricu să păstrează, așa ĭe običaĭu [Kmp.]
* đemult, aĭ batrîń în Porĭeśa, a taĭat buricu pi rastău [Por.]
* buricu ďeșťuluĭ [Kmp.]
* atîta źier a fuist, đi mi s-a îngĭețat buricu źeĭśtuluĭ [Por.]
* acolo ĭe buricu pomîntuluĭ [Kmp.]
* în buriu cure rachiĭa la cazan [GPek]
* la nuoĭ pră duos ĭastă mulț burĭeț
* burĭețî aĭ ĭuț îs buń dăcă să frig în ćigańe cu uavă
* burĭețî aĭ ńegri crĭesc pră fag [Hom.]
* burĭaćiļi dă pi ļemn, da śuparca pi cîmp [Por.]
* burĭeț đ-aĭ galbiń sînt śupĭerś galbińe ca śara
* burĭeț đ-aĭ galbiń sa măĭ cĭamă șî burĭeț đi pin sfińac [Por.]
* burĭaće ĭuće ĭe śuparcă albă, pļină đi lapće, care dă pin padure [Por.]
* cînd ĭe frig, uamińi înbracă burca
* a măĭ ramas cîta đin śuaric, șî s-a rugat đi croĭtuorĭ să-ĭ facă șî o burchiță đi fiu-su [Por.]
* muma mĭ-a înpļećit burcă đe lînă
* babă Ĭana fărbuĭe burca
* burca đe lînă ĭe calduruăsă [Crn.]
* ĭel ĭe fiu lu Ĭancu Burtan [Por.]
* burtanuos ĭe uom cu burta mare
* uamiń burtanuoș đemult n-a fuost mulț, cî tuoț a fomit, ș-a fuost uscaț
* baluonu đi apă ĭe burtanuos, da chila nu [Por.]
* are durĭerĭ la burtă
* ma duare burta
* burta muaļe
* burta mică, burta „pi žuos” [Por.]
* arĭe burtuoń, ca cînd la arańit cu laturĭ [Crn.]
* cu śe buruĭană aĭ vinđacat taĭatura la mînă?
* acuma ĭe vrĭamĭa đi cuļes buruĭańe
* romańița șî cuada mîțuluĭ sînt buruĭańe đi durĭarĭe la burtă [Crn.]
* nu șćiĭe sî văruĭe, numa buscofĭașće parĭețî [Por.]
* copilo-sta a facut numa o buscofĭală în svĭescă đi șcuală
* a facut o buscofĭală đi ḑamă, pućem numa s-o lupadăm la puorś [Por.]
* buscomĭeļńiță ie lumanarĭe numarată cu unghiĭa, că la pomană trîabe să fiĭe tuot la număr [Por.]
* fir đi busuĭuoc
* busuĭuoc ĭe buĭađe sfîntă
* niś un đescînćic nu puaće fara busuĭuoc
* busuĭuocu ćimpuluĭ [Por.]
* busuĭuocu caluluĭ [GPek]
* bușî la nuoĭ să fac dîntr-o suartă dă cucuruḑ da-l galbin cu buobu mic [Hom.]
* bușu ĭe cocoluoș mare đe zapadă muaļe, care sa faśe cînd sa ĭa cocoluoș mic șă sa tîvaļeașće đin vîru śuośi-n vaļe, șî ĭel crĭașće boznacît, adunînd pi drum zapadă ļipiśuasă
* fîncă dupa buș ramîńe luocu đizgoļit, đemult așa s-a curațat ļivĭeḑîļi đe zapadă, đi sî puată uoĭļi să ažungă la ĭarbă, înga pănă nu sa topĭașće zapada
* a dus la muoș coźa mare buș đi ĭască [Por.]
* am tîrsît pođina, șî mĭ-a măĭ ramas numa ńișći bușćeń đi scuos
* am ḑîaśe bușćeń đi viĭe [Por.]
* aĭa śi ĭe în Poreśĭa bușćan, la nuoĭ sa cĭamă buśim, da bușćeńi la nuoĭ sînt rîdaśińiļi care ramîn șî putraḑăsc dupa buĭeḑ, cînd buĭađa sa uscă [GPek]
* bușćoruagă ĭe coļibă batrînă, urńită [Por.]
* bușćoruog, coļibă batrînă, spartă, în care traźe în toaće părțîļi [GPek]
* la Ćimuoc ĭastă mulće bușćuruogurĭ marĭ, buńe đi scaldat [Crn.]
* s-a facut bușńac ca la mașîna đi traĭrat
* cum nu ći îńacă atîta bușńac? [Crn.]
* batu vîntu, șî rîđică bușnariĭe boznacîtă [Por.]
* buśaua ĭe facută đi covaś, ca un ińel đi fĭer
* buśaua la buśin sa faśe đin suoc, cî ĭel ĭe îngăurit gata [Por.]
* buśim ĭe căpățîna la rotă đi car, or la rota đi moră [Buf.]
* buśimu ĭe bușćanu care ramîńe în pomînt cînd taĭ ļemnu đen piśuare [GPek]
* buśinu sî faśe primovara, cînd ĭe ćeĭu-n mîzgă [Crn.]
* buśinu a facut pîcurari, pănă a pazît uoĭiļi [Por.]
* buśińișu are dudă marĭ, crĭașće înalt [Por.]
* baba a-nśeput a butavi la firĭe, n-o să traĭască mult
* mare zîpușală, sa butavĭesc vićiļi la pulpĭe [Por.]
* tuot ĭe butavit đi bĭare [Por.]
* am caḑut pi gĭață, șă am pi șuold o butavitură mare [Por.]
* la bîtrîńață, ĭasă butavĭaļe măĭ mult pi supt uocĭ
* o butavĭelă đi uom, să n-aĭ trĭabă cu ĭel [Por.]
* ļiemno-sta ĭe butorcuos, nuĭe bun đi trabuĭală [Crn.]
* gruoso-sta ĭe butorcuos, bun ĭe đi stupină [Por.]
* a pitulat bańi în butuarcă [Hom.]
* (ver.) în butuarcă traĭașće zmău cu zmauaĭca-luĭ
* đemult s-a pĭerdut golîmbi ś-a trait pin butuorś [Por.]
* butuoń đi vin
* butuoń đi rachiu
* butuońu muori [Crn.]
* butuońu muori rumîńi đemult a facut đin butuarcă, lungă pista șasă-șapće pașurĭ, șă îngustă la vîr
* butuarca taĭată đi butuoń s-a ars bińe pi đinuntru, cu fuoc đi tîrș uscaț
* în vîru butuońuluĭ a-nțapat un fĭeļ đi gaļiată care sa cĭame śutură
* śutura avut gaură la masură, da în ĭa sa bagat gaļeț măĭ strîmće or măĭ larź, pi cum a fuost apa đi tare [Por.]
* cînd țî sa va butura vinu în butuoĭ, o să vĭeḑ sîngur că butuoĭu nu țî bun [Por.]
* buturiĭ pistă uom pi care nu l-am vaḑut đin copilariĭe
* buturiĭ pistă aĭa baș śe-m trîabĭe [Crn.]
* labdă butuoĭu, ĭară-n ĭel s-a buturit tuot [Por.]
* s-a dus să scuată vro buturuagă đin drum, să nu-ĭ rastuarńe caru cu fîn [Por.]
* a trait la nuoĭ un uom pi care la poļicrit Ĭuacă Buzduacă, că a fuost, saracu, uom prostovan [Por.]
* șî traźe Miluș buzduganu, șî ăĭ sparźe capu la turc
* ma rugaĭ đi ĭel s-îm facă un maĭ, să bat la parĭ în gard, da ĭel mĭ-a facut un buzdugan, ma duc să dau pi cap cu ĭel
* veśińi aĭ miĭ sînt ńișći buzdugań, nu măĭ puoț ć-a tăĭnuĭa cu iĭ
* fuź, soro, încolo, că mi sa scuală pîrdańicu đi buzdugan, șî o sî fiĭe beļauă! [Por.]
* a baut prîamult, ș-acuma ĭe buzmeńit
* śe ć-aĭ buzmeńit?
* m-am buzmeńit cînd ĭ-am vaḑut [Hom.]
* cînd ĭeram mic, am șćut ma buzumfla đi fiĭe śe [Por.]
* śe stă copilo-sta buzumflat? [Por.]
* s-a rupt mațu, ș-a bîșńit un bužuoń dă apă [Hom.]
* a-nflurit bužuoru đi pi cîmp
* ruoșu ca bužuoru
* bužuor đin građină [Crn.]
* copiļe, nu ći baga-n buźaco-la acolo
* pi lînga casa luĭ numa ńișće buźacurĭ [Por.]
* nu rîđica atîta bușînariĭe
* mi s-a înplut nasu dă bușînariĭe [Hom.]
* a trĭecut un cîmiuon ca sfulđiru, șî s-a rîđicat o bușnariĭe cu tuot dupa ĭel [Por.]
| ț |
* veńi cu fuarfiśiļi-n mînă, și - țac! - taĭe ața [GPek]
* am un śas batrîn, ăl țîn pi parĭaće în suobă, da țacaĭala iĭ s-auđe tumu obuor [GPek]
* mi s-a spart țacla la pĭenđeră [Res.]
* ńișći bĭețîuoș la bîlś s-a luvat la bataĭe, uńi a sarit să-ĭ đispartă, alțî sî sa bată, șî s-a facut un țambalău cu tuot đi žîndari abĭa la spart
* asară la uoră s-a luvat la gîlśao ńișće baĭaț, a facut tămbalău ș-a strîcat visaļiĭa [Por.]
* cînd sa-ntîńiesc duoĭ cunoscuț în drum, unu ḑîśe „Bună caļa!”, da alalalt iĭ mulțamĭașće cu „Țamtaļe!” [Por.]
* cînd a spart la ļamńe, a sarit o țandîră șî ĭ-a dat în uocĭ [Por.]
* țanghiu, marĭeț, care ca ĭel [Por.]
* a batut un țancuș sî înțapeńască sacurĭa în držală [Crn.]
* am mĭers đesculț pista cîmp, șî m-am înbrucat într-un țap [Buf.]
* asta vuorbă s-auđe la nuoĭ pin cînćiśe, nuĭe a nuastră, cî nuoĭ la țap iĭ ḑîśem pîrś; puaće fi că ń-a veńit đi la Craĭna, țarańi așa cĭamă pîrśu [Por.]
* a spart la ļamńe-n padurĭe, ș-a facut țapîăńiț đi vinḑare [Por.]
* țaparĭa ĭe ma care mult ușurĭaḑă cînd sa înpinźe vrun tovar grĭeu [Bran.
* țapa ĭe par lung carĭe sî baće în pomînt, șî pi lînga care sa gramađiașće clańa
* spicu đi grîu arĭe țîapĭe lunź, da uorḑu șî mîĭ lunź [Crn.]
* s-a rîsturnat clańa cu fîn, c-a grîmađito la o pođină, da țapa a fuost supțîrĭe, șî đin ļiemn putrîd, șî s-a curmat pista mižluoc [Por.]
* marĭe țapeńiĭe ĭe în buoĭ carĭe puot sî tragă tovar grĭeu
* țapeńiĭa ĭepuruluĭ ĭe-n pișuarĭe [Crn.]
* cînd îș flomînd, or bolnau, n-aĭ ńiś o țîpeńiĭe [Por.]
* sfuara gruasă arĭe mîĭ marĭe țapeńiĭe đi cît a supțîrĭe [Crn.]
* măĭ mare țîpeńiĭe avut lumĭa đemilt, đi cît nuoĭ acuma [Por.]
* țapinuĭe facut đi fĭer, are cuadă lungă, șî taiș întuors în źuos [GPek]
* ḑîśem đi śeva cî ĭe țapiș cînd ĭe țapîn, șî stă đirĭept în sus [Por.]
* am spart ļamńiļi, am facut țapļiź șî ļ-am vindut [Crn.]
* în tuota ḑîu vińe fiu-mĭu, șî-n scurtă țapļiźiļi sî ļi puot baga-n șporĭet [Por.]
* mi s-a înțapat o țapļigă supt unghiĭe [Crn.]
* am samînță đi grîu, ama nu l-aș samana cî ĭe prĭa țapuos ș-amuncă sî ļagă snuopi [Crn.]
* țapuș ĭe un loman cu vîru ascuțît [Por.]
* đi șasă ań am trecut triĭ raturĭ, pistă triĭ țîărĭ, ș-am ažuns đi unđe am pļacat [Crn.]
* țară strină
* Țara rumîńască [Por.]
* țara ĭe pomană care sa dîă la-l muort în ḑîua-ĭa cînd ăl îngruapă [Por.]
* la Țarină nu ma-ĭastă căș, d-aśĭa pļiacă luocuriļi
* la Țarină în tuotdăuna ĭarna ĭastă naĭmĭeț, da vara luocuriļi îs pļińe dă apă [Hom.]
* țarînă s-a cĭemat ușa lu gard đi stobuorĭ, cu care đi vrodată a fuost îngrađit tuot satu [Por.]
* cînd faś mușuruoń la cucuruḑ, gramađașće țarînă la radaśină [Crn.]
* cînd sa-ngruapă al muort, sa lapîdă cîta pomînt pi ļagînu luĭ, șî sa ḑîśe să-ĭ fiĭe țarîna ușuară [Por.]
* am îngrađit clańa cu țarcu, sî nu manînśe vićiļi fînu [Crn.]
* bagă mńiĭi-n țarc, să nu sugă uoiļi pănă nu ļi mulźem [Por.]
* am mĭers đisculț, șî ma-nbrucat într-un țaruș đi spińe
* đin cîta s-îm scuată uochi un țaruș đin crĭangă frîntă [Crn.]
* crĭanga alu spińe pļină ĭe đi țarușă [Por.]
* muma ĭe acas, numa śe n-anśeput țasa
* șćiu sî țîăs cî ma-nvațat muma
* nu stîă pi luoc, numa țîasă-n tuaće părțîļi [Crn.]
* țasîtură đin cîńipă ĭe coźa aspră
* țasîtură đi śuaric muara sî fiĭe batută bińe [Crn.]
* la nuoĭ muĭeriļi s-apucă đi țasut dupa Sveći Ńicuola đi ĭarnă, orĭe dupa Sveći Ĭovan
* țasutu puaće sî fiĭe în duauă, ore-n patru iță [Crn.]
* nu măĭ cată ńima păturĭ țasuće [Por.]
* ĭerĭ mi s-a frînt o țauă la pĭađica đi tractur
* facuĭ cîća țîăvĭ đi suoc, c-o sî-ĭ trîabĭe mumi sî pună baćala cînd va țasa [Crn.]
* țaua s-a facut đin bît đi suoc, da modua a scuos cu razbicu đi cuor uscat
* țauă đi ļiemn
* țauă đi fĭer
* țauă đi sovĭaĭcă đi razbuoĭ [Por.]
* gasîĭ o țaurică đi plumb đi pușcă
* da cît va fi țaurica đi tun? [Crn.]
* đestul, nu măĭ țălui la lume [GPek]
* am un lucratuorĭ, îm tîrsîașće țăļina [Por.]
* țăļină ĭe cînd sa ară ļivađa măĭ întîń; arĭ la țăļină [GPek]
* în moșîĭa-mĭa, pomîntu ĭe țăļinuos [Por.]
* s-a pirasît saćiļi, a ramas țăļińiș guol în tuaće părțîļi [Por.]
* țăńic a fuost un parśel đi cîrpă pin care sa străcurat śanușa [Por.]
* pi drumu cîtra munće, ĭastă un țărmur cu pripur mare, no-l trĭeś cu caru fara doa parĭecĭ đi buoĭ [akc.
* dupa pouod sa țărmurĭașće pomîntu unđe a dus apa namuol [Por.]
* sa puvestîașće cî la Țărovana în vrĭamĭa lu rimļeń a fuost rudnic, or că cuzńiță [Por.]
* ar fi bun cînd muĭerļi nuaștre ar puća țăsa ca babiļi nuaștre vrodată
* stîăĭ în luoc, nu-m țăsa încuaś-încoluo
* copiļe, fi mĭarńic, să nu-ț țîăs una dupa cap [Por.]
* țăsatuarĭa ĭe muĭare care țîasă în razbuoĭ [Por.]
* țăuoc ĭe fluĭer fara duop
* țăuocu are uopt găurĭ, șasă dă parća dă sus, ca la fluĭer, a șapćiļa ĭe dă źuos la đeađito-l mare, a dă uopt ĭară dă źuos, la urmă, dă đeađito-l mic [Mlava]
* a scobit o țăvuacă în ļiemn, ĭuo iĭ spun cî ĭe țaua prĭamare, ĭel nu ma crĭađe
* am avut trĭabă cu una, frumuasă muĭarĭe, ama n-avut fluaśe numa țăvuaśe [Por.]
* sora a mami cînd s-a dat îm țițăĭcă, a dato prĭa tare și a cazut dupa ĭa și ș-a frînt grumazi, ș-a murit [Tim.]
* śe uamiń sînt iĭ, numa fac la țircuzurĭ, sa rîđe tuot satu đi iĭ
* fi uom đi trĭabă, nu faśa țircuz đin tuot lucru [Por.]
* înćinźe țîańicu, șî puńe prînḑu [Crn.]
* pin țîăńic a strîcurat ļeșîĭa cînd a spalat schimburļi la albe [Por.]
* țîăstu đi bîtrîńață s-a facut đi pomînt
* țîăstu sa astrucă cu spuḑă [Por.]
* puńe tînaćaua pi śirińe [GPek]
* copiļe, nu țîțai atîta, sî nu sparź śaua
* cînd auḑî cî baba o sî vină pi la nuoĭ, țîțai đi drag
* cînd vaḑu cî-ĭ s-a bagat uoĭiļi mĭaļe în viĭe, porńi sî țîțîĭe đi śudă [Crn.]
* cu așa țîță ar puća sî crĭască źemanarĭ
* îĭ mĭarźe lapćiļi đin țîță ca apa đin urśuor, đi aĭa ĭe copilu marĭe șî crescut
* đin urśuor apă bĭeĭ pi țîță [Crn.]
* dă țîță
* dă țîță la copil
* dă țîță la sapă [akc.
* țîțîșuare boldorĭaļe [Por.]
* đață cu cracu, șî scuasă ușa đin țîțînă
* (rel.) đemult, cînd s-a-nchinat lumĭa la prazńic, s-a-nchinat în cuot, dupa ușă, întuorș cîtra țîțînă [Por.]
* măĭ dulśe ĭe țîțîșuara cînd crĭașće numa cît s-o cuprinḑ cu mîna
* țîțîșuară ćinîră, boldorĭauă, ažuns fećița đi țucat [Por.]
* țîțuasă ca vaca
* facut ĭe prĭa țîțuos, șî ma ćĭem cî atîrnă vrunđiva [Por.]
* dupa țîfna-ĭa ĭe casa mĭa [Crn.]
* țîfnă sa ḑîśe la țărmur ascuțît unđe sa-npreună doă ogașurĭ
* cînd vĭeḑ o pĭatră mare sîngură pi cîmp, ḑîś: „Ăće o țîfnă-n mižluocu cîmpuluĭ!" [GPek]
* ći prinḑ cu nasu đi pomînt pănă ĭeș pi țîfnă-n sus [Por.]
* țîfnă ĭe uom care sa mîńiĭe đi fiĭe-śe [GPek]
* numa m-am glumit cu ĭa, n-am șćut cî ĭe atîta đi țîfnuasă [Crn.]
* nu cućeḑ s-îĭ ḑîś ńimica, ĭuta sa mîńiĭe, atîta ĭe đi țîfnuos [Por.]
* luoc țîfnuos, nuĭe đi ńimica [Por.]
* s-a pus o țîfńală pi fata-sta, numa frcuańe ca mîța naruoadă, sigurat a lasat-o baĭatu [Por.]
* đi cînd s-a goļit butońu în podrum, moșu s-a facut o țîfńitură đi uom, numa fîrfuańe, sa zbĭară pi tuoț đi fiĭe śe, da slab șî manîncă [Por.]
* acuma în Țîgańiĭe nus măĭ Țîgań, sa mutat tuoț la Ńigoćin, da uńi la Măĭdan
* o țîgańiĭe mare a tunat întra iĭ, n-o sî ĭasă la bińe [Por.]
* rumîń-aĭ batrîń n-a șćut đi țîgărĭ, tuoț tutunźiĭi a fuost lulaș [Por.]
* ĭuoće țîĭe o pară, da șî țîĭe una, sî nu ći mîńiĭ [Crn.]
* țîĭe țî śudă pi mińe, ama n-aĭ đi śe, că nu mis đevină [Por.]
* uĭće la śaso-la în parĭaće, n-a fi statut, că nu-l măĭ aud să țăcîĭe [Por.]
* așa țîcă đi lume rîa, n-a măĭ vaḑut ńima
* dracu va șći đi unđe sa traźe țîca luor
* nu sînt iĭ đin țîca nuastră
* copiļe, trasńirĭa-n țîca-tĭa, draśască [Por.]
* țîcļiaće ĭe pasîrĭe mică, cu ćicu lung șî cu pĭańe vînîće, faśe gaură în ļiemn șî-n gaura-ĭa faśe cuĭb [Por.]
* śe drac ĭe, mă, la copilo-la, đi țîńe „țîļiļiu” una-ntruuna? [Por.]
* urît narau are copilu care sa țîmbuaĭe đî fiĭe śe śe nu-ĭ pi vuoĭe [Por.]
* śе ć-aĭ înțîmboĭat atîta?
* cum ĭe copilo-sta đi țîmboĭat, parche ĭe fiu draculuĭ
* uom înțîmboĭat [Por.]
* lînga fîntînă am lasat o țîmĭentă, atîrnată într-o crĭangă, să aĭbă drumașî cu śe să bĭa apă [Por.]
* adu cućiĭa đi țîmpur
* dăm un bît đi țîmpur [Buf.]
* am cumparat țîmpur đi țîmpurit butuańiļi đi vin
* în Buor nu sî puaće sufla đi fum đi țîmpur [Crn.]
* mîńe oĭ țîmpuri butuańiļi đi vin [Crn.]
* încă ĭe ĭel țînatuorĭ, dacă arĭe mulț ań [Crn.]
* țînțarĭu suźe sînźiļi, șî fuźe [Por.]
* pănă am śopļit cuadă đi sacurĭe, sari o țîndîră, șî ma lovi în frunće, đin cîta s-îm scuată uocĭu
* îĭ sari o țîndîră, șî să dusă
* Marincuońi au o țandîră đin Voĭńeșći [Crn.]
* adun țîăndre sî fac fuocu [Por.]
* o țîntă a fuost cît o parauă
* đ-o țîntă mĭ-a scapat vuozu [Crn.]
* o țintă ďe om [Kmp.]
* țînutu alu Rîu porĭeśi cuprinđe marźina Dunîri cu Đerdapu, Miruośu, Guolu, Șașca cu Arnaglaua șî Gorńana cu Cîrșĭa mare
* țînutu cîsîtorit cu Rumîń țîńe đila Muraua la zovîrńit, pănă la Ćimuoc la rîsarit [Por.]
* muĭarĭa a țînut frîu, da uomu cu umîru supus a țînut caru sî nu să rastuarńe
* Vuoĭna Duman țîńe muĭarĭe đin Vaļacuańa
* ma țînu la vuorbă pînă-n zavrńitu suariluĭ
* sî țînură cîńi đi mińe pîn nu trecuĭ convĭeĭu
* tata-muoș a țînut minće mulće povĭeșć
* muma mi-a țînut parće cînd a vrut tata sî ma bată
* țîńe uochi la ĭa pînă trăśe pi drum
* țîńe dăćinļi aļi batrîńe [Crn.]
* aldraculuĭ uom a fuost, s-a țînut cu mulće muĭerĭ
* lumĭa țîńe cî mulće ađeturĭ sa pĭerdut că cređința a batrînă a slabit [Por.]
* o pasarică țîuańe în salcă [Crn.]
* îm țîuańe urĭacĭa, sigurat ma vorbĭașće vrunu đi rîău [Por.]
* ļesńe surḑășć, đ-atîta țîońală [Por.]
* śe va țîpa puorśi atîta, cî ļ-am dat đi mîncare?
* nu țîpa copiļe, că vińe mum-ta sî-ț đa țîță [Por.]
* în țara surdă, ńima n-auđe țîpîtu-n lume, ma cît đi tare sî fiĭe [Por.]
* muĭarĭa n-are țîpeńiĭe în mîń ca uomu, șî nu puaće să bată la parĭ în gard cu boruosu; aăla ĭe lucru voĭńiśiesc
* țapa nuĭe batută bińe, șî nare ńiś o țîpeńiĭe, are clańa ĭuta sî cadă [Por.]
* cu țîperig a ļecuit gîlśiļi la copiĭ cînd s-a obrinćit [Crn.]
* am cumparat la muĭere țîpĭeļ nuoĭ [Bran.
* sîśararîm grîu, ramasîră numa țîporază [Crn.]
* ma-nbrucaĭ în tr-un țîporag [Por.]
* nu puoț sî duorm đi griĭirĭ: tuota nuapća numa „țîr-țîr” supt ferĭasta-mĭa [Por.]
* sî baź sama: cînd va țîrai śuava pin cuoș, să șćiĭ că s-a varsat sacu cu buobiļi
* baće pĭatra đi rupĭe, numa țîrîĭe pi puod [Por.]
* țîraĭală s-auđe cînd cad țîrțari, cînd baće pĭatra, or cînd sa varsă buobiļi đin sac [akc.
* (u izr.) o țîră
* a lucrat o țîră la rudńic, șî s-a lasat
* nu puot să fac coļașa, cî mĭ-a ramas numa o țîră đi fańină
* śarcă o țîră [Por.]
* cînd cad țîrțari, zapada sa corožîașće, șî copiĭi puot să mĭargă pi ĭa, șă sî nu sa scufundă
* sa cĭamă țîrțarĭ, cî sînt marunț, șî țîrîĭe cînd cad [Por.]
* cu pluaĭa a batut șî țîrțarică [Crn.]
* o uală đi țîrțarĭ, prînḑ đi tuoț [Crn.]
* a mîncat tuot, a lasat numa o țîrichiță đi pîńe [Por.]
* vaca, uaĭa or capra sa țîrcuańe cînd ĭe bolnauă, șî nu sa puaće mulźa calumĭa, numa cîćicîta
* s-a dus baba să țîrcuańe vaca, cî copilașu cată lapćișuor [Por.]
* acoluo ĭe așa đi țîrmuruos đi ńiś capra nu puaće sî pască [Crn.]
* Țîrna izvorĭaḑă supt Brĭeza, primĭașće la đirĭaptă ogașîaļe Bigru șî Ogașul mare, da đi la stînga pi Fiļișana, șî sa împreună cu Pĭecu la Dîbiļug [GPek]
* ĭuo nu șćiu ńiś un uom s-a fi fuost țîsatuorĭ, aăla ĭe numa lucru muĭerĭesc
* țîsatuarĭa ĭe muĭarĭe care țîasă în razbuoĭ
* mama a fuost tare bună țîsatuare [Por.]
* a ramas đi la mama o gramadă đi țîsaturĭ, am đi gînd să ļi vind, să nu ļi manînśe muoļi [Por.]
* nuoĭ șađem la umbră, da draco-la đi copil veńi cu un maț, șî - țîș! - ńi udă șî fuźi [Por.]
* sari śĭepu, șî đin butuoń țîșńi vinu [Crn.]
* lucraĭ pi-n zapușală mare, pănă nu-m țîșńi sînźiļi pi nas
* copiļe, dacă ći măĭ prind că furĭ, o să ći bat pănă cacățî nu va țîșńi đin ćińe [Por.]
* đi facut țîșńituarĭe îm trîabĭe brîśag, bît đi suoc, bîćiśel đi razbic, șî cîlț [Crn.]
* la nađitura lu mațîļi đi apă, a bîșńit o țîșńitură marĭe
* țîșńitura-ĭa nu mîĭ ascultă pi ńima [Crn.]
* la lovit țîșńitură [Por.]
* copiî, sî taśeț, țîu sî n-aud! [Por.]
* țoapă grĭa, đin ĭel ĭasă num prostîĭ șî gruzaviĭ [Por.]
* au cuļes porumbu șî astădz au đe gînd să taie tuļeńi șî să facă țoță [Pad.]
* sa đisparțî đi nuoĭ, șî - țof! țof! - trĭecu pin apă, da nuoĭ rîmasîărîm la marźină [Por.]
* gîșćiļi s-a dus la baltă, șî cînd înśepură a țofaĭa pin apă, sa spumîntară cîńi, șî-n śepură a latra, parche lupi tună pista iĭ
* țuafîĭe pin morśilă [Por.]
* cînd înprauna ńinźe șî pluaĭe, sî faśe țofaĭală [Crn.]
* a facut țoļiță đi copilaș care a pļecat la șcuală [Por.]
* țopîrlan ĭe copilandru, ńiś copil, ńiś baĭat, numa śuaua pintra ĭaļe [Por.]
* într-o vrĭamĭe am lucrat la țrepană [Por.]
* veńi un țreparĭ, șî ńi-n trabă dar ńi trîabe țrĭep [Por.]
* vîntu mĭ-a luvat țrĭepu đi pi ștală [Crn.]
* a dus o gramadă đi țrĭepurĭ, șî ĭa lasat l-înga gard
* țrĭepu ĭe astrucamînt nuou, a ĭeșît încuaśa, pi dupa ratu-sta cu ńamțî [Por.]
* țuala sa-nbracă șî sa puartă [Por.]
* la țuțur curĭe apa, moara sî cumparăm nuou
* s-a facut țuțurĭe supt strĭeșîna cășî
* bagă sama, să nu ći-nbruś în țuțuro-la
* stă țuțur [akc.
* s-a taĭat la piśuor ș-a sînźiļi la tośit cu țuțuruoĭu [Por.]
* a facut borđiu la luoc închis, n-a fuost țug đestul să tragă fumu, șî ma mir cum nu ĭa cĭorît gluaćiļi đ-atîta fumaćeu
* cuoșu nu mi bun, pî muara cînd cuoc la șporĭet să țîn țugu đeșchis [Por.]
* la car đi buoĭ a fuost măĭ puțîn patru țugurĭ, la tuata uosîĭa cî ći duauă; a țînut uosîĭa ļegată đi dric [Por.]
* copsăĭ cuomina, șî facuĭ țuĭcă numa cît đi casa nuastră [Crn.]
* nuoĭ la rachiĭe iĭ ḑîśem țuĭca numa cînd ńis cîta-n voĭa bună [Por.]
* asară s-a țucat cu furiș đi parinț [Crn.]
* đimult copiĭi a țucat mîna l-aĭ batrîń [Por.]
* a crĭescut fećița, bună ĭe đi țucat [Por.]
* țup-țup, op-op!
* copuoĭi răđicară ĭepuru, da ĭel, saracu, țup coļa, țup coļa, șî scapă [Por.]
* copilu a pļecat în piśuare, șî numa țupîĭe đi drag
* țupîĭe în luoc sî sa îngalḑîască [Por.]
* am copiĭ tare ńimĭarńiś, șî đi mulće uorĭ îm vińe sî noroḑîăsc đi țupaĭala-luor pin casă [Por.]
* će uĭtă, în śe țurfurĭ sa îmbracat, cum nu-ĭ rușîńe?
* atîta đi sarac am fuost, đ-a-nmĭers numa-n ńișći țurfurĭe, adunaće đi pin gunuaĭe [Por.]
* ș-acuma ĭasă-n lume tuot țurfuruos, dacă lucră, ș-are đin śe s-îș facă țuaļe uomeńeșć [Por.]
* cînd vrĭeĭ calu să mĭargă înapuoĭ, zbĭerĭ „țuric-napuoĭ!”, da pi vaś zbĭerĭ „stu-napuoĭ!” [Por.]
| č |
* vorba „čată” la noĭ a-nbătîrńit și s-a pĭerdut, acușa număĭ să spuńe „čată” [Kmp.]
* a porńit ploaĭa, da ĭeu am uĭtat čedîru, și toată m-am udat [Tim.]
* čina ĭe după če să duče soarele la scapît
* muĭerĭa mîńioasă, n-a sprimit ńimic ďе čină
* čina prazńiculuĭ ĭe seara în ochi prazńiculuĭ [Kmp.]
| ć |
* vaca carĭe arĭe-nvățu sî tragă la „ća”, sî-nžugă đi đirĭapta, șî cînd trîabĭe abatut caru la đirĭapta, numa sî strîgă „ća” [Crn.]
* lumĭa nuastră a cuļes ĭarbă ńagră, șî ĭarna a fĭert ćaĭ đi tușît șî durut la burtă [Crn.]
* măĭ bun ćaĭ ĭe đi fluarĭa đi ćiĭ [Por.]
* nuĭe bun sî puorț cuțîtu fîră ćacă, cî puoț sî ći taĭ [Crn.]
* ćacă đi dus cuća, đi ascuțît cuasa [Pad.]
* ćacma-n puop s-a scobit cu alat carĭe s-a cĭemat „pruosîc”
* casă în ćacme [Crn.]
* în lume s-a bagat o ćamă đi fuamiće
* copiĭi đi ćamă s-a ļecuĭit cu điscînćic [Crn.]
* cînd daĭ cu ćamĭa-n grindă, vĭeḑ stîaļe vĭreḑ
* întra ćamĭe șî gîtu ĭe parśelu capuluĭ care sa cĭamă śafă [Por.]
* ćasc ĭe facut đin patru blanuț încruśișaće, care sa pun pi varḑă în pućină, da pi ĭaļe sa puńe o pĭatră, să pisaḑă varḑa în apă, să nu fiĭe-n săc
* ćascu ĭe o ļaspiđe ńaćidă, scuasă đi la fundu rîuluĭ, cu care sa pisaḑă varḑa acră în cadă [Por.]
* ćaĭu sî bĭa đin ćașcă marĭe [Crn.]
* ćeća la nuoĭ sa ḑîśe numa la suora lu tata
* uomu lu ćeća ĭe matușuoń
* ćećo, vinu pănă la nuoĭ
* la suora lu muma ḑîśem ćeĭcă [Stig]
* ćeće ĭe suora lu tata ș-alu muma
* ćeiru ĭe pașuńe đi viće, îngrađită, pi care vićiļi pasc fara pîcurarĭ [Por.]
* đin ļiemnu đi ćeĭ sa facut blîăń đi loitre đi car, da fluarĭa đi ćeĭ sî cuļaźe đi ļecuit durĭarĭarĭ la burtă
* cu cuaža supțîrĭe a đi ćeĭ lumĭa đimult a ļagat viĭa [Crn.]
* ćeĭcă ĭe suora lu tata ș-alu muma
* uomu lu ćeĭca ĭe mutușuoń [GPek]
* am ramas sarac đi mic, pî m-a crĭescut ćeĭcă cu mutușuońu ca pi copilu luor [Por.]
* ćeće, unđe mutușuońu? [Crn.]
* în tîlvă a crscut ćecĭar đi nu puoț sî strabaț [Crn.]
* ćicar ĭe o padure maruntă đi nu puoț sî mĭerź pin ĭa [Por.]
* đi śe ć-aĭ ćemĭa đi moruoń, daca moruoń nu ĭastă?
* saćanu mîĭ mult sî ćamĭe đi sîaśită șî đi pĭatră [Crn.]
* đi cînd m-am mîritat, barbatu ma ćamĭe cu Pîătru, cî mĭ-a fuost vrodată baĭat, da ĭuo cu uomu acuma n-am ńimica [Por.]
* traĭu mĭ-a fuost pļin dă ćerlam [Pom.]
* o vacă arĭe, șî ńiś pi ĭa nu o puaće ćesala cum trîabe [Crn.]
* calu ĭe ćesalat, puoț sî-l încaļiś șî să pļeś la drum [Crn.]
* la panađur muara sî cumpîr ćesală nuauă, cî la asta îĭ sa mîncat đințî [Crn.]
* cu ćesala sa ćesaļaḑă măĭ mult vaśiļi, da s-a ćesalat șî caĭi, care ĭ-avut [Por.]
* bîtu đi piscuańe đi salcă sî puaće raćeḑa, ore ćeșî [Crn.]
* în ćeșîlă lucratuori a dus mîncarĭe la lucru [Por.]
* cînd oltańeșć, raćeḑu la pĭelț trîabĭe sî fiĭe ćešît [Crn.]
* cînd muĭerļi fac fifă, taĭe țaua la un cîpatîń ćeșît, da alalt ăl lasă astupat [GPek]
* în luoc sî taĭe bîrna đirĭept, ĭel ĭa facut ćeșîtură [Crn.]
* ćeză n-avut tuot nat, numă găzdoćińļi [Por.]
* cu „ćibi” sa dudîĭe cîń đ-aĭ măĭ miś șă blînḑ, pi aĭ marĭ ći zbĭerĭ „mîrș” [Por.]
* tuată casa a avut ćigańe adîncă cu piśuarĭe, carĭe sî puńe pi fuoc, ćigańe cu cuada lungă, șî ćigańe mică cu cuada scurtă [Crn.]
* ĭastă duauă fĭelurĭ đi ćigăń: scunđe, fara piśuare, care s-a pus pi firastău, șî cu triĭ piśuare șî cu cuadă, care s-a pus pi vatra fuoculuĭ [Por.]
* am fuost sarac, ș-am ćigorit đi tuaće
* nu vor copiĭi miĭ sî ćigorĭască đi ńimica [Por.]
* traĭu-ntrĭeg mĭ-a fuost numa o ćigoriĭe mare, am tras chin șî nacaz ca ńima pi lume [Por.]
* am crĭescut fara parinț, șî copilariĭa-mĭa a fuost ćigorită șî amarîtă
* mis ćigorit đi tuaće [Por.]
* ćiĭu mirusă frumuos
* đin lubarĭ đi ćiĭ pîcurari fac buśin [Por.]
* ćiĭu sa scuaće đin scuarca lu lubarĭ đi ćiĭ
* cu ćiĭu sa ļagă snuopi đi grîu [Por.]
* ćiĭ pîśuos ĭe tare ļemn [Por.]
* am dus piucu la maĭstur cî-ĭ s-a frînt ćicu [Crn.]
* puĭi-n cuĭb așćată pi mumî-sa cu ćicu cascat
* puĭu đi gaină are ćic, da gaina șî cocuoșu au ćuoc
* o, mînca-ț-ar mama ćicu! [Por.]
* tata a-nćins pĭaļa đi puorc în ļiemn, va ćicai pîăsîrļi unsura đi pi ĭa [Crn.]
* pĭaļa đi puorc, ś-a-nćinso tata pi gard, tuată ĭe ćicaită đi pîăsîrĭ
* nucu ĭe pîn le vîr ćicait đi vîrdîărĭ [Crn.]
* đarîndu pi lînga luoc a crĭescut ćicarĭ đes, đi nu măĭ puoț treśa [Por.]
* copiĭ mulț, casa pļină, n-aĭ o țîră đi ćicnă pista ḑî đi iĭ
* n-are ćicnă la ođină
* (u izr.) fara ćicnă [Por.]
* nu măĭ am ćicńală đi copilama-sta [Por.]
* cînd ăl vîăd cî șîađe la masă, nu-m ćicńașće prînḑu [Por.]
* ćimpu ĭe bun, cî nuĭe prĭa ploĭuos
* dacă va fi șî ćimpo-sta uscaśiu ca al đi an, arĭe sî fiĭe marĭe fuamiće [Crn.]
* la ćimp, în vrĭamĭa-sta, să ńi gasîm ĭară
* ćimp rîău, ńirođituorĭ
* a trĭecut ćimpurĭ șî ćimpurĭ đ-atunśa
* ćimpol trĭecut [Por.]
* grîu ĭe acuma ćimpuriu, pi la Vidum o să ažungă đi sîśerat
* carĭe a avut mńeĭ ćimpuriĭ, puaće socoći la vro dobîndă [Crn.]
* mi sa-m pare că śuaua s-a schimbat pi pomînt: parche acuma padurĭa înverḑîașće măĭ ćimpuriu đi cît cînd am fuost ĭuo copil mic
* an ćimpuriu [Por.]
* coļibiļi đi bîtrîńață n-avut ćindă, đicît numa oźac ș-o suobă or doa
* cașchetu đinainće are ćindă, șî đi ĭa prinḑ cu mîna cînd dubuorĭ cașcĭetu, or cînd ăl puń în cap [Por.]
* uomu al ćinîr tuot puaće
* buou sî-nvață la žug pîn ĭe ćinîr
* puomu sî oltańašće pîn ĭe ćinîr
* padurĭa ćinîră nu să taĭe [Crn.]
* puoț sî ḑîś cî ĭe mîăru, ca puomu, ćinîr, da đi mară, ca puamă, nu: đi mară atunśa ḑîś cî ĭe crudă
* a murit uom ćinăr [Por.]
* tuot ćińerișu s-a dus în sat la uoră
* acuma ćińerișu puartă pîăru lung [Crn.]
* ćińerĭața ĭe mîndră dacă n-aĭ ńiś o grižă [Crn.]
* ćińerĭață ĭuta trĭaśe [Por.]
* cožocari a mestacat varu cu ćipsă cînd a ștavait fuoĭi đi cožuaśe [Crn.]
* muĭarĭa care avut ibomńic, dupa śe s-a đisparțît đi ĭel, cu furiș a dat pi đi źuos cu ćipsa, să nu priśĭapă barbatu c-a fuost đi curînd cu ibomńicu; ćipsa-ĭa atîta o „strînźe”, đi barbatu ghinđașće că ĭe ĭa înźir đi muĭarĭe [Por.]
* în ćipsîĭa marĭe am cuopt pîńa, da-n a mică carńe [Crn.]
* ćipsîĭa nuĭe vas batrîn, cî aĭ nuoștri aĭ batrîń a șćĭut numa đi vas đi pomînt, șî đi ļiemn: đi uaļă, śirińe, strachină, bļid ... [Por.]
* ćipșîna nuĭe ńiś đi pașuńe, ńiś đi cuasă [Crn.]
* veńi o pasîrică la ferĭastă, șă „ćiric-ćiric”, parche vrĭa să-m spună śe s-îm spună [Por.]
* pîăsîrļi ćiricîĭe, a veńit primovara
* nu ćiricai ca coțofana pi gard [Crn.]
* đin padurĭe s-auđe ćiricaĭală tarĭe
* s-auđe ćiricaĭală ca la tuors [Crn.]
* lasîće đi ćiricaĭală, numa dacă țî drag đi mińe, spuńe đeșchis
* o sî va ĭasă ćiricaĭala-ĭa pi nas [Por.]
* Ćiricuavĭa ĭe o ḑîvă în marta, atunśa ĭe nunta păsîrilor
* atunśa gaińiļi nu strîź la buobe, numa ļe laș sî sa aduńe sîngure [Zvizd]
* Ćiricuva ĭe ḑîua śuarîlor aļi marĭ, șî sî cađe mńercurĭ pi Saptamîna pistriță, carĭe ĭe înainća saptamîńi cu Muoșî đi pipćeĭ
* đin tuaće saćiļi pi Vaļa Ćimuoculuĭ, Ćiricuva sî sarbĭaḑă numa în Osńiśa [Crn.]
* uom vrĭańic șî sîrńic ćistîașće tuot dupa ĭel, nu lasă ńiś o imală [Por.]
* feĭmĭa ĭe ćistuoćiță la șcuală, șî tuot ćistîtu acoluo cađe pi ĭa [Por.]
* am ćistît calumĭa, ș-acuma nu mi rușîńe, că așćet guoșći cu casa ćistîtă [Por.]
* așćetaĭ tuota ḑîua într-un cuodńic să vină duolturu, la urmă nu veńi duolturu numa veńi o ćistuoćiță șî sa luvă dupa mińe đ-acolo [Por.]
* copiĭi s-a învațat sî nuaće, șî sluobîd sa scaldă într-o ćișnă adîncă [Por.]
* pi dungă sî cuoș o ćivală ruoșîĭe, sî-m fiĭe crețanu mîĭ mîndru [Crn.]
* uomo-l žîăļńic ļagă o ćivală ńagră pi lînga gît [Por.]
* oĭ ćivi țîańicu sî nu să đistrîamĭe
* cînd vi ćivi mîńica la cîlțan, puot sî-l înbrac [Crn.]
* ćivigarĭa țîńe lanțu la camin [Crn.]
* ćivigarĭa la camin țîńe ḑalarĭu [Mlava]
* pazîașće uoĭļi pi ćivic, coluo în duoso-la [Crn.]
* spartură ĭe poĭana-n mižluocu duosuluĭ [GPek]
* camașa țî ćivită, puoț s-o-nbraś [Crn.]
* vînît ca ćivitu, vînît închis [Por.]
* croituorĭu a ćivit cu ață slabă, șî burca mi s-a rupt pi ćiviturĭ [Por.]
* sacu cu grîu curĭe cĭ ĭe rupt pi ćiv [Crn.]
* ćizu a mĭeu a capatat poziu đi sud [Crn.]
* a brĭe ćuzuļe, așa tu vorbĭeșć đi mińe? [Por.]
* uauļi la Pașć sa conđeĭe cu ćizap [Mlava]
* ascuțîĭ ćocîrlanu đ-amîndoă pîărț, șî acuma ma duc la tîrsît [Crn.]
* Śe ćocńală sa va auḑa pi doso-la-n đal?
* cară mirecuț, paza vasurļi đi ćocńală [akc.
* aud bińe, ćocńașće śe ćocńașće la ușă toblarĭuluĭ, da cîńi nu latră
* a cumparat un crśag đi la olarĭ, șî s-a-nbatat vrunđeva ca curca; pi drum a caḑut, șî crśagu s-a ćocńit la un luoc, nuĭe măĭ đi trĭabă [Por.]
* n-am vasurĭ buńe, tuaće uaļiļi mi sînt ćocńiće
* nu măĭ vorbĭașće cum trîabe, parche ĭe ćocnit [Por.]
* uala are ćocńitură, șî đ-aĭa nu vor s-o cumpîr [Por.]
* a pus oo în ćocsoĭ, și s-a dus [Kmp.]
* lasî-ćie đi ćoraļiĭ, că nuĭeș măĭ copil mic [GPek]
* ću! ardîće fuocu! [GPek]
* ću, brĭe! cum puaće sî facă așa nîroḑîĭ?! [Por.]
* mĭarźe-n ćuacă
* ćuaca ĭe facută đin bît pruost cu cîrļig, da cîržîĭa ĭe bît đi rîḑîmat, facut frumus, đi maĭsturĭ cîržań [Por.]
* śe va lucra-n cuzńiță, nu șću, numa șćiu că đin ćuacńitu-luĭ nu pućem sî durmim [Por.]
* đi la maĭdan la Lugńița, am carat ḑîaśe cară đi ćumur đi ars tugla [Crn.]
* ćuncu s-a umplut đi fuńiźină, șî furuna slab îngalḑîașće [Por.]
* tuaće pîăsîrļi au ćuoc, șî pi aĭa sî aļeg đin žuavińiļi aļilalće [Crn.]
* čuoc-puoc! [Por.]
* ćuoc đi cuće, o cućiĭe lunguĭată, scobită-n ļiemn, pi care cosîtuori a duso la brîu; în ĭel a țînut cuća đi ascuțît cuasa
* muoșu Pîătru cu barba ćuoc [Por.]
* vrodată, cînd n-a dus uamińi izmĭańe supt śuariś, đi ĭarnă a facut un cĭes, în care „a-nbracat” pula, să nu-ngĭață đi frig; ĭ-a ḑîs „ćuoc đi pulă” [Por.]
* ćuoc ĭe sapă mică, cu cuarńe or fara ĭaļe, đi sapat în bașćauă [Por.]
* „ćur! ćur!” faśe vîžuoĭu đi lapće în gaļiată cînd sa mulg uoiļi [Por.]
* tuamna lapćiļi gruos, numa ćurîĭe đin țîță în gaļiată [Por.]
* ćurcu ĭe un fĭeļ dă țoală care samînă la burcă fara mîńiś
* ćurcu sa puaće faśa dîn pĭaļe dă uaĭe, atunśa samînă la cožuoc
* ćurcu ĭe țuală omeńască șă muĭerĭască [Hom.]
* ćușu sî cuĭbarĭașće în butuarcă [Crn.]
* ćușu ḑîua nu vĭađe ńimica [Pad.]
* ćušuļe, đeșchiđeț uochi odată, da nu vĭeḑ śe-ț lucră muĭarĭa pin sat?
* bagă sama śe vorbĭeșć, nu fi ćuș [Por.]
* aĭa śe ĭe la sîrbĭ „palačinca”, la nuoĭ sa cĭamă „ćuș”, da aĭa śe nuoĭ chemăm „plaśintă”, sîrbi n-au, șî đ-aĭa plaśinta ńiś n-are nume sîrbĭesc
* ćușca sa faśe đin plamad care ramîńe dupa śe plumađeșć pîńa [Por.]
* ćușu faśem dîn fańină, cu cîta brînḑă: mĭastîś, puń în ćipsîĭe șî cuoś în șporĭet
* alta fuarmă dî ćuș sa faśe dîn fańină mistacată cu cîta apă măĭ multă, puń brînḑă, șî ĭaĭ cu ļingura șî puń în untura caldă-n ćigańe [Hom.]
* la nuoĭ ćuș s-a facut așa: sparź uou, puń fańină, brînḑă, șî mĭastîś, mĭastîś, șă-l cuoś în ćigańe
* asta śe sîrbi cĭamă „palačinche”, n-a fuost đi bîtrîńață, a ĭeșît dupa ratu-sta cu ńamțî; ļi cĭemăm șă pi rumîńașće „palaćincĭe” [GPek]
* pļacă odată, pănă cînd vi ćușći acoluo, dupa gardo-la
* (folc.) uomu cînd îmbătrîńașće, sa ćușćașće la parĭaće, șî la ḑîļe socoćașće [Por.]
| d |
* da, așa ĭe cum tu ḑîś
* da or ba [Por.]
* nu-ĭ da bań, c-îĭ dîă pi bĭare
* ĭ-a dat în gînd
* s-a mîńiĭat, nu măĭ dîă pi la mińe
* vaca nu sa dîă la źug
* ĭuo am dat pi đin đal, da ĭel pi đin vaļe
* țîńće bińe, nu ći da
* tare đi cap, nu sa dîă la ńima
* cînd îț dau o palmă, vĭeḑ stîaļe vĭerḑ [Por.]
* am vindut vaśiļi sî plaćesc dațîĭa la držauă [Crn.]
* la nuoĭ ĭe daćina sî puńem pomĭeń la-l muort pĭn la șapće ań dupa muarće [Crn.]
* așa-ĭ daćina, grĭeu sa đizvață
* basanca așa ĭ-a fuost daćina, să nu traĭască mult [Por.]
* ura-sta s-a žucat în tuaće saćiļi, ama sî cĭamă șî tramuriśa [Crn.]
* fiva copil, fiva fată, la suora măĭ batrînă trîabe sî ḑîcă „dadă”
* dada Mariĭa ĭe suora-mĭa măĭ mare
* da-Ļena a fuos’ cu doĭ ań măĭ mare đi cît mińe [Por.]
* daĭca mĭa, cu uochi ńegri [Crn.]
* daĭcă iĭ ḑîś la ibomńică, cînd će dragaļeșć cu ĭa [Buf.]
* daĭcă ĭe nume đizmerdat; cînd la vruna-ĭ ḑîś „daĭco, daĭcuțo”, ĭa înțaļiaźe śi ĭe cu ćińe, șî śe tu aĭ đi gînd [GPek]
* copilu șîađe pi punće șî dîăĭnîĭe piśuariļi [Crn.]
* am lapîdat sfuara pistă crĭangă, șî la copiĭ am facut daĭnaĭuș [Crn.]
* dacă nu va fi așa cum ḑîś tu, o să fiĭ pîcatuos pănă la muarće
* dacă tatî-su nu va lasao sî sa mariće dupa baĭato-la, pî șî mumî-sa dacă va țîńa parća cu tatî-su, ĭa la urmă tot o să fugă, șî ĭar’ o să fiĭe pi placu iĭ [Por.]
* dacum đi nu
* Ći duś mîńe la lucru? - Ma duc, dacum. [Por.]
* sî vaĭtă c-îl duarĭe rîău la burtă, muara sî fiĭe dalacu [Crn.]
* dalacu ĭe bubuoń, sa cuaśe șî învînațîașće
* mi s-a facut duoĭ dalaś, l-amîndoă tîălpĭ cîći unu
* dalacu au șî vićiļi [Por.]
* în dalap s-a pus strîăchinļi, ļingurļi, zastruźiļi șî mîncarĭa śe a ramas [Crn.]
* pi marźina Ćimuoculuĭ a fuost dalapurĭ cîće șî baśaļe [Crn.]
* dolap, ruată la apă, care pista curauă a mînat stružńița, or muara [Por.]
* cu dalta sa faśe scobitură în blană [Crn.]
* dalta mi s-a-ntîmpit, trîabe s-o ascut
* daltă đi ļiemn
* daltă đi fĭer [Por.]
* astară ńi duśem la șîḑîtuarĭe sî žucîăm damă [Crn.]
* đin podrum vińe un damf puturuos, sigurat śuava sa-npuțît [Por.]
* uomu ĭe danac đi la șapćesprĭaśe ań, pînă la-nsurat [akc.
* danaśel ĭeș đi la patrusprĭaśe pîn la șapćesprĭaśe ań [Crn.]
* feĭmĭa nu măĭ lucră ńimica, numa aļargă dupa danaś [Por.]
* danaśesc, șî mîĭ vrĭeu șîmîĭ [Crn.]
* a danaśit prĭa puțîn, s-a însurat ćinîr [Por.]
* danaśiĭa sî petrĭaśe cu mulće fĭaće [Crn.]
* gata ĭe cu danaśiĭa, ažuns vrĭamĭa să ma cîsîtorĭesc [Por.]
* danțu la nuoĭ s-a žucat numa pi la nunț, șî aĭa cînd nuntașî a trĭecut pin sat
* puartă danțu pin sat, adunat ćińerișu șî-ĭ învață să ļipîĭe la cîărț
* o sî va vină parințî, ș-o sî va spargă danțu
* s-a prins într-un danț cu iĭ [Por.]
* dangă trasă cu pļeĭvazu
* fă o dangă cu cuțîtu pi blana-ĭa, însamnă unđe trîabe s-o taĭ
* s-a puvestît că turśi a tras dangă la uamiń cu fĭer ruoșu
* vaḑuĭ cu uochi miĭ: trĭecu un zmău pi śĭerĭ, șî ramasă o dangă đi fuoc în urma-luĭ [Por.]
* șađarĭa cu vuoĭ ĭe numa o dangubă marĭe, ma dusăĭ ĭuo acas [Crn.]
* dangubă, nu lucră ńimica, traĭașće pi șîaļiļi alu tuoĭa [Por.]
* nu dangubi pi lîngă aĭa śe nu șćiĭ faśa, cĭamă maĭsturu [Crn.]
* tuota ḑîua dangubĭașće pin sat [Por.]
* ĭel ći minće la uocĭ da tu, înfruntat, spuń „dapăĭ, așa ĭe” [Por.]
* đimult la nuntă guoviĭa lu taĭcî-su a dat cožuoc đi dar [Por.]
* arĭe dar đi cîntat [Crn.]
* dar va fi așa, dar nu va fi, ńima nu puaće să șćiĭe
* dar cum puaće altfĭeļ să-l facă, cînd nu șćiĭe?
* dar șćiĭe ĭel aĭa, or nu, aĭa o să veđiem
* dar nu putuș tu sîngur sî vĭeḑ cî aĭa nu mĭarźe la bun? [Por.]
* daracu arĭe patru rîndurĭ đi đinț đi fĭer: duauă đasă, șî duauă rarĭ [Crn.]
* cu daracu sa diraśiașće lîna: măĭ întîń o scarmiń cu mîna, pĭeurmă o traź pin darac [Por.]
* daracu la ușă ĭe facut đin triĭ blăń măĭ gruasă, încheĭaće la colțurĭ, șî prinsă đi pragu căšî însus
* în daracu ferĭeșći batuće sînt țîțîńiļi, care țîn źamu cu stîcla [Por.]
* ĭ-a dat lu copil numa un darap đi pîńe, cît sî nu pļaśe cu mîńiļi guaļe
* ļi cîntă un darap đi cînćic, șă fu đestul, c-a vaḑut điluoc cu care au trĭabă
* a puvestît numa un darap đin povastă, că n-a șćut măĭ mult [Por.]
* rupĭe un darapîn đin pînḑa-ĭa șî fîă stracatuarĭe [Crn.]
* daraśesc lîna, cî sî tuorc đi pîăturĭ [Crn.]
* ĭerĭ tuota ḑîua am fuost la o prĭaćină la daraśit [Crn.]
* cu śinś daraśituarĭe, fîrșîăsc daraśitu đi într-o ḑî [Crn.]
* bagă sama bińe, nu sa șćiĭe śe tuot puaće faśa așa daravĭelă đi uom [Crn.]
* o dîravĭelă đi copil, numa faśe la brșuave [Por.]
* đi darîmăt la frunḑă trîabĭe topuor ascuțît [Crn.]
* darîm la frunḑă, fac frunḑarĭ să am ĭernaćic đi viće
* cînd ĭerĭam slugă, șî faśam vro șćetă, gazda nu ma baća cum sa bat copiĭi, numa ma dîrîma cu bataĭa [Por.]
* ļiemnuĭe darîmat đi sî sa gramađiască fînu pi ĭel
* lasîmă cî sînt darîmat đi ostańit [Crn.]
* dîrîmat đi bataĭe
* ļiemn dîrîmat [Por.]
* a darîmat ļamńiļi, da darîmatura a lasato-n drum [Crn.]
* cu atîta darĭe, nu sî puće ĭeșî la capatîń [Crn.]
* darĭe cu narĭe sînt fraće cu suora [Por.]
* ĭel îț dîă, numa dacă arĭe, cî ĭe uom darńic [Crn.]
* muĭare darńică [Por.]
* parche ĭe bolnau đi darńiśiĭe, tuot ar da đin casă [Por.]
* guoviĭa la nuntă dăruĭe nașu șî nașîța [Crn.]
* darurļi alu guove la nuntă a dus uamiń cĭemaț adîns đ-așa lucru, șî pi iĭ ĭa cĭemat dîrzarĭ [Por.]
* șî finu a fuost daruit đin parća nașuluĭ
* daruit ĭe đi cîntat, ńima nuĭe-n sat mîĭ bun đi-cît ĭel [Crn.]
* dasculu nuostru nu ń-a lasat sî vorbim rumîńașće la șcuală; am cućeḑat sî vorbim tumu cînd am fi ažuns la casă [Por.]
* dascîlu nuostru ń-a-nvațat bińe [Crn.]
* odată
* điodată/đodată
* altadată
* cîćodată
* ńiśodată
* totodată
* vrodată [Por.]
* datoriĭa îngreońaḑă viĭața, cî nu să muĭtă [Crn.]
* grĭeu sa traĭașće, ńiścum să scapăm đi pîrdańiśiļi đi dîtoriĭ
* nu iș tu miĭe datuorĭ ńimica [Por.]
* sînt datuorĭ bań, c-am luvat înprumut [Crn.]
* mis datuorĭ la muoșu Pau o ḑîuă đi cosît
* la Baluońi sînćem datuorĭ sî ńi duśem la nuntă cu pripașu, cî șî iĭ la nuoĭ a veńit cu purśelu fript [Por.]
* copiĭi sînt datuorĭ sî vadă đi parinț, cînd ĭeĭ înbatrîńesc [Crn.]
* nu mis datuorĭ la ńima ńimic [Por.]
* cînd ĭaĭ înprumut, întuarśe la vuorbă, să nu fiĭ datuorńic la ńima [Por.]
* butuońo-sta ĭe facut đin dauoź đi gorun [Crn.]
* uomu care a lucrat la dauoź la cĭemat „dogarĭ” [Por.]
* la dauńe roșîașće burta cînd sî satură đi sînźiļi alu vacă [Crn.]
* cînd ĭeram pîcurarĭ, źucarĭa mĭ-a fuost vara să prind dauń, șî sî ļi bag paĭu-n cur, șî s-îĭ slubuod sî zbuare [Por.]
* a pļecat dă la noĭ
* vińe dă la rîsarit
* vińe dă la źuoc [Zvizd]
* să coboare dă la munće [Mlava]
* pi vorba „dă” sa cunosc ungurĭeńi [Zvizd]
* dî la nuoĭ atîta, dî la vuoĭ ńiś atîta [Bran.
* dădăușa ĭe un feļ de țițăĭcă, care ĭe ļegată de craca lemnuluĭ cu frenghie [Tim.]
* copilo-la sa bulnavĭașće đ-atîta dăĭnăitură [GPek]
* bat muort, mĭarźe pi drum șî sa dăĭnăĭe, numa śe nu cađe
* s-a dus în oraș, ș-a lasat ușa cășî pustîńe să sa dăĭnăĭe la vînt [Por.]
* cînd iș bat, nu puoț să mĭerź fara dăĭnuĭală pi drum, că tuot țî sa-m pare că pomîntu sa dăĭnăĭe supt ćińe [Por.]
* pļacă copilu cu dămîncarĭa lu tată-su pista o poĭană, șî calcă în urma dî uaĭe [Crn.]
* vrodată a fuost mare dăparțîme întra saće-n Mlaoa [Mlava]
* nuora dîăruĭe pi suacrî-sa cînd tună măĭ întîń în casă [Por.]
* lumĭa dăruită mĭarźe-ncarcată cu darurĭ [Por.]
* m-am amînatat đi dăruĭala guovi la nuntă, șî ĭa s-a mîńiĭat pi mińe [Por.]
* mĭarźe tuot dăspălurat [Hom.]
* luvă puopa să dăspoaĭe, nu sa ćame c-o sî ploaĭe [Mlava]
* a fuost fraț dăspră mumî-sa
* vorbăsc dăspră rumîńi dă astîḑ, cum s-a sîrbitu-să așa dă ĭut [Bran.
*
* dăzgropat ĭe aĭa śi ĭă scuos dăn pomînt [Hom.]
* ĭo dăzńață će văzuĭ, cînd am trecut pă drum, da tu pă mińe nu [Rom.]
* am cosît un ĭectîr đi deteļină, șî ma duco s-o car [Crn.]
* cînd îț scapă vaca-n dîtaļină, șî manîncă pănă sa satură, sa înflă șî puaće sî muoră, dacă n-aźunź la vrĭame să-ĭ baź mosuoru-n cur, sî rasufļe [Por.]
* dim toate mărfiļi de lucrat în cîmp, če le-am adunat pin sat de muzeĭ, măĭ frumos ĭe săčeraru făcut dim lemn moale, că pe ĭel no-l are nima altu în țara nostă
* a vazut cu oĭchi luĭ, cum ĭasă dim casa i [Tim.]
* nuĭe scump, ma coștuaĭe numa un dinarĭ șî ḑîaśe parîaļe
* lucră, că fara dinarĭ nu sa puaće
* fara dinarĭ în pîzanarĭ [Por.]
* la copil înțaļes đestul să-ĭ ḑîś odată-dîdauorĭ, șî ĭel îa la cap [Por.]
* a trecut ruata pistă un dîlm, șî caru sî rasturnat [Crn.]
* a dus pluaĭa ńișći pomîntarĭ, ș-acuma ĭe colovuozu pļin đi dîlmurĭ [Por.]
* purśelo-sta nu-l taĭ, ăl las đi dîmîzluc [Por.]
* dacă vrĭeĭ, sî-ț dau un berbeśel đi tamazlîc [Crn.]
* dămăzlucu ĭe măĭ bun śe aĭ în viće, cu śe casa dîă înainće [GPek]
* ma dubarîĭ đi pi ruată, cînd am ažuns la un pripur cu dîmp mare
* tăĭnuiră frumuos, ama đintr-odată la unu ĭ-a veńit păļițîļi, șî s-a luvat prĭa đin dîmp sî sa gîlśavĭască [Por.]
* mĭergînd pi padure, ńi-ntîńirăm în dîmp, đ-odată ńi gasîrăm pĭept în pĭept [GPek]
* cînd ĭe caru înpeđacat, ruata dîrîĭe pi pomînt [Crn.]
* lîna sa dîraśașće cu daracu [Por.]
* dîraśiță ĭe o guangă mică, ńagră, cu ăripĭ ca musca, ńiś albină, ńiś vĭaspĭe, care vara, pin zapușală, cînd ći trĭaśe apa, sa bagă supt chimĭașă, șî uomu cînd śarcă cu mîna s-o scuată, or s-omuare, ĭa-l muścă așa đi rîău đi-ĭ sa-m pare cî l-a-nbrucat cu fĭer fĭerbinće
* dalaśița mușcă numa pĭ-aĭ ļenuoș, c-aĭ vrĭańiś lucră, miścă tuoata vrĭamĭa, șî musca-ĭa nu puaće sî sa prindă đi iĭ [GPek]
* lîna ĭe dîraśită bun cînd muĭarĭa o trĭaśe đi măĭ mulće uorĭ pin darac [Por.]
* pļesńito-la đi copil s-a dus bat în sat, ma ćiem cî ĭară faśe vro dîravĭelă
* fa, nu ma dîrî, că cînd mi sa đistîrnă dîravĭela-sta a mĭa, are să ći farîmĭe [Por.]
* sî vĭađe dîră în drum pi unđe ĭe tras ļiemnu [Crn.]
* mĭ-a trĭecut cu caru-npiđecat pista poĭană, șî piva a facut o dîră adîncă ca boruga
* đață đintr-odată un ploĭuoń, ca cînd tuorń cu gaļata, șî numa facu ńișći dîrĭe adînś pin grîo-la-n față
* în luoc sî sa iscaļască frumuos, ĭel trasă o dîră pista fuaĭa-ĭa đi arćiĭe, ș-o lupadă înapuoĭ, la poștarĭ supt piśuarĭe, parche ĭe aăsta đevină [Por.]
* puodu dîrdîĭe pînă camiĭuańiļi trĭec pista ĭel [Crn.]
* mi s-a bagat źeru-m uasă, dîrdîĭ tuot đi frig [Por.]
* s-a pus frigu pi ĭel, șî la prins o dîrdaĭală đ-a trîmurat tuot ca cînd la zgîndîrat śińiva cu mîńiļi
* dîrdacu a žucat numa aăĭa care a șćut să facă pănă žuacă dîrdaĭală đin tuotă pućarĭa, șî s-o țînă mult [Por.]
* măĭ frumuos, da șî măĭ đies, dîrdacu a žucat vrun muoșu Bîrlan, șî đi aĭa la poļicrit „źuocu lu Bîrlan” [Por.]
* nu dîrî vesparĭu, cî ći muścă vĭaspiļi [Crn.]
* nu dîrî uomu, lasă-l sî lucrĭe [Por.]
* nu ma dîrî, cî nu puot sî rîăbd ńiomeńiĭa-tîa [Crn.]
* copilo-la ca cînd a noroḑît, nu-n vață ńimic, numa dîrîașće fĭaćiļi la șcuală
* ĭel ma dîrît, șî ń-am luvat la bataĭe [Por.]
* cînd vi dîrîma la viće, nu taĭa la gruoș întrĭeź [Por.]
* o dîrcă đi uom, nu sa dă cu ńima, nu sufîră pi ńima, ponćur, uom cu narau rău șî grĭeu [Por.]
* aĭ putut sî ĭaĭ vro dîrcă pi ćińe, sî nu-ngheț đi frig
* sluga-ș luvîă dîrśiļi, șî să dusă đi la nuoĭ [Crn.]
* nu-m pare rău că l-am vindut la casapu, calu-la a fuost o dîrcĭelă batrînă
* baba ĭe vrĭańica, da muoșu ĭe o dîrcĭelă đi uom [Pom.]
* dîrlugă ĭe uom sărăcaśuos, fara ńimica [Por.]
* dîrmuocsa arĭe moduvă supțîrĭe, șî đi aĭa đin ĭa a facut śibuc đi lulă [Crn.]
* ma dîrpeļiră oțomańi, nu-m lasară ńimica [Por.]
* cu atîta furaluc în lume, cum să nu fiĭ dîrpeļit đin tuaće părțîļi [Por.]
* dîrpĭelă, minśinuos șî oțoman, așa ĭe ĭel [Por.]
* n-a strîns ruata calumĭa, ș-acuma ĭa numa dîrpuańe cînd ažunźe đi cuotur la car
* śe ći dîrpuoń atîta, sî nu fiĭ rîńuos? [Por.]
* s-auđe-n puod o dîrpońală
* ma rupsăĭ đi dîrpońală, șî ĭară ma manîncă [Por.]
* dîrzarĭu a mĭers calîărĭ pi cal ș-adus dîrzîļi guovi [Crn.]
* n-a putut să fiĭe nuntă fara dîrzarĭ, iĭ a mĭers pi caĭ înainća lu nuntașî
* dîrzarĭu nu numa śe adus dîrzîļi, numa ĭel șî ļ-aratat, sî vadă lumĭa-n sat cît ĭe mirĭasa đi sprimită [Por.]
* dupa numîru lu dîrzarĭ s-a vaḑut cît ĭe guovĭa găzdoćină
* dîrzari sa măĭ țînut într-o vrĭame șî dupa Oslobođeńe, ama pĭe urmă încuaśa s-a pĭerdut [GPek]
* am fuost sarac, n-am avut țuaļe nuoĭ, numa-m mĭers în ńiśći dîrză [Por.]
* dîrză a cuprins țuaļiļi đi purtat, capatîńe, așćernut șî astrucamînt [Crn.]
* la nuntă, guovĭa a scuos dîrzîļi a iĭ tuaće, să ļi vadă lumĭa [GPek]
* prĭa mult ĭe dîrž, cî lucră aĭa śe alțî nu cućaḑă [Crn.]
* dîržala ĭe ļemn ńićeḑat șî supțîĭat în care ĭe pus vrun alat śe sa țîńe-n mîń cînd sa lucră cu ĭel, cum ĭe sacurĭa, cuasa, sapa, tîrnacuopu
* dîržala sa faśe đin ļemn ușuor șî tare, măĭ mult đi frasîn șî bagrĭem [Por.]
* fata mĭa a gaćit șcuala đi dascîļ ș-acuma ĭe dîscaļiță, lucră la șcuală la nuoĭ în sat, învață copiĭi [Por.]
* am avut dîscaļiță ćinîră, șî la școlarĭ mult ļ-a fuost drag đi ĭa [Crn.]
* lucru dîscaļesc ĭe grĭeu [Por.]
* s-a lasat đi dîscaļiĭe cî ĭe plata mică
* pazîa să nu caḑ pră gĭață, șî să će dîsžghiń tuot [Hom.]
* măĭ îndată fomĭaḑă, numa nu dîtori la ńima ńimica [Por.]
* la ńișće vuorbe sa puńe „do” đinainće, cînd vrĭa sî sa spună cî ĭe vrun lucru, dupa multă vrĭame, gata
* doveńi (do + veńi): așćetară tuota ḑîua să vină, la urmă ĭel doveńi, ama sara, cînd n-a măĭ fuost ńima
* așa vuorbe sînt: dofaśa (do + faśa, „doraditi”), docînta (do + cînta, „dopevati”), dopuńa (do + puńa, „dostaviti”), dopļińi (do + [în]pļińi, „dopuniti”, „napuniti”), doaźunźa (do + aźunźa, „dostići”, „dospeti”), dostorî (do + storî, „dotući”, „zatreti”, „uništiti”), șî alćiļi [Por.]
* doaḑăś, doaḑăś șî unu, doaḑăś șî duoĭ ... [akc.
* duaḑăś đi ań am așćetat să vină [Por.]
* m-am facut în a doaḑăśiļa ḑî în fîurarĭ [Por.]
* cucuruḑu ĭe doaźuns đi cuļes
* copiĭi sînt doaźunș đi șcuală [Por.]
* amunca ĭel doaźunźe la aĭa la ś-am aźuns ĭuo [Por.]
* doăsuće sînt cînd sa adună o sută șî o sută [Por.]
* dobuară ogļinda đin parĭaće, s-o șćerg [Crn.]
* ažutăĭ să dubuară nuśiļi đin puod [Por.]
* đin vuoz s-a dobarît numa o muĭarĭe [Crn.]
* pîcurari tuamna dubuară cu uoĭļi-n sat [Por.]
* rînduĭ-će, șî dobuară ńivuoĭa-ĭa đin spinarĭe [Crn.]
* mare grižă, amunca o s-îm fiĭe s-o dubuor đi pi cap [Crn.]
* tată, fînuĭe dobarît đi pi puod [Crn.]
* a fuost sus, la luoc mare, acuma ĭe dubarît [Por.]
* đin aăla lucru n-aĭ ńiś o dobîndă [Por.]
* uom vicļan, nu-l puoț ļesńe dobînđi [Por.]
* apucatura-sta ĭe buală dobînđită đin raśială
* bogațîĭa-luor ĭe dobînđită cu furalucu [Por.]
* sa faśe tișler mare, da śe guod lucră, tuot ĭe dobļenguos, urît, șî ńiś đ-o trĭabă [Por.]
* n-am avut cînd sî gaćesc lucru cum trîăbe, pă držala mĭ-a ramas dobļinguasă [Por.]
* mîĭ ușuor ći dodaĭ la zapușală, đi cĭt la frig [Crn.]
* cînd će pisaḑă sila mare, or nacazu, ļesńe ći daĭ, măî ĭuta faś învîățu [Por.]
* sînt dodat ĭuo la greotĭăț, șî puot sî mîĭ rîăbd una [Crn.]
* vaśiļi a mîncat fînu, a ramas numa dodrĭanu [Crn.]
* baș ma nîcažîĭ cu aratu, ama-l dogaćiĭ ĭerĭ [Por.]
* săśiratu ĭe, mulțam la dumńeḑîu, dogaćit, ș-acuma avĭem o ḑî-duauă đi ođińit [Por.]
* m-am tocmit cu dogarĭu s-îm schimbĭe dauoźiļi la o cadă mare, c-a putraḑît [Por.]
* domńiĭa luĭ a cuprins žumataće satu [Crn.]
* đin „domńiĭa” luĭ nuĭe ńimica, cu aĭa nu sa arańesc gluaćiļi [Por.]
* doplaćiĭ tuot śe mĭ-a măĭ ramas đi rîndol đintîń [Por.]
* mul mi ĭe măĭ ușuor cînd vîăd cî ĭ-e dîtoriĭa doplaćită întrĭeg [Por.]
* dor nu va veńi să ńi prindă la gramadă? [Por.]
* muma mĭa murit la nașćire, șî ĭuo am crescut cu mumă doratură [GPek]
* la sîraśiĭe numa puoț dori aĭa śie vrĭeĭ tu, da sî capiț, amunca
* draguțuļe, mult ći dorĭesc
* ma traźe duoru sî ma duc măĭ odată cu uoĭļi la munće
* mult am dorit dupa muma cînd a murit
* dorĭesc dupa ćińerĭață, c-am strîvito điźaba
* duor đi ibomńică ĭe măĭ mare durĭarĭe [Por.]
* am o dorință tare să-l măĭ țuc odată
* ma arsă dorința dupa feĭmĭa murită [Por.]
* n-am fuost dorit ńiś đi muma, ńiś đi tata
* fi dorit đin đeparće cît sî vrĭeĭ, dacă ĭa nuĭe-n brața-tĭa, ći arḑ đi duor [Por.]
* în drum s-a dorîngat un șîarpĭe marĭe, ca proțapu caruluĭ [Crn.]
* urcașî a prins lupu, șî la dus în sat, atîrnat pĭ-o dorîngă
* casa pîrasîtă, ușa-nchisă cu dorînga, nuĭe ńima pusta [Por.]
* duor-doruțuļe
* doruțu ĭe duor mic, ama arđe ca ș-al mare [Por.]
* ĭartă-ma, puaće fi îț facuĭ dosadă [akc.
* la lasat fata cî ĭe mare dosadńic [Por.]
* pļacă, nu măĭ dosađi uomu [Por.]
* straža ĭe lucru dosađeļńic, ći aduormĭe ĭuta
* uom dosađieļńic [Por.]
* śe guođe lucră, dosîș faśe [Crn.]
* în dosîșće nuĭe bun đi pus grîu, cî amînat să cuaśe [Crn.]
* a śercat sî storască guonźiļi cu otrauă, n-a putut, ama avut naruoc mare c-a dat źeru, șî źeru ļa dostorît đi tuot [GPek]
* am dovadă, cî uomu a vaḑut uoĭļi tîaļe în građină mĭa [Crn.]
* la žuđacat vi dovađi vina mîa, da acuma du-će pi drumu tîău [Crn.]
* a rođit dovļețî, cîće tri la un vrĭež [Crn.]
* ĭastă duauă fuarme đi duļeț: porśĭeșć, șî turśĭeșć; cu aĭ porśĭeșć îngraș puorśi, da aĭ turśĭeșć, care sînt albĭ, lunguĭaț, manîncă șî lumĭa
* un fĭeļ đi duļeț ĭe șî pĭapinu, ama ĭel la nuoĭ rar s-a prins [Por.]
* tare drag am avut đi viće, pănă am fuost pîcurarĭ
* atîta mĭ-a fuost drag đi ĭa, đi m-am spumîntat c-o să-m crîape ińima đi drag
* (izr.) mi drag đi ćińe
* am prins drag đi ĭa [Por.]
* baĭatu al dragalaș, mîĭ mulće fĭaće arĭe [Crn.]
* cînd ažunźe dragavĭeĭu, ńi duśem pi cîmp s-îl cuļaźem [Crn.]
* Dragobĭaće ĭe ḑîua păsîrilor, atunśa sa-npreună păsîriļi șî pun paĭu unu pi altu, fac cuĭb
* cu Dragobĭaće înśep aļi doasprăśe babe în marta [Por.]
* a gasît în alt sat o fată așa draguță đi n-are parĭacĭe la nuoĭ [Por.]
* dragusta ĭe cînd ći ghinđešć numa la unu, șî danaśi aĭlalț nu-ĭ mîĭ cunuoșć [Crn.]
* đescînćic đi dragustă [Por.]
* mult ĭe dragustuos, șî cînd vĭađe muĭarĭe frumuasă, sî lasă đi tuot șî pļacă dupa ĭa [Crn.]
* așa baĭat dragustuos n-am măĭ avut în satu nuostru [Por.]
* sî sa ducă draculuĭ, or: ducî-să draculuĭ
* la dracu
* tuot un drac
* ńistașńic, cată pi dracu [Por.]
* Bufańi aĭ batrîń la Măĭdan la dracu ĭ-a ḑîs „Marcu”, ș-a blîstamat: „ĭa-će Marcu”, „du-će la Marcu” [Buf.]
* copilu nuostru ĭar a facut vro dracovină [Crn.]
* a mințît lumĭa, ļ-a facut cîće drîcoviń, șî la urmă l-a dudait đi la lucru [Por.]
* dracu cu dracuaĭca
* muĭare sprimită đi tuaće, o dracuaĭcă-n piśuare [Por.]
* nu ma dracui đi źaba, că nu sînt đevină [Por.]
* cînd ĭe śińiva dracuos, tuot îĭ mĭarźe pi mînă
* șćiĭe sî scuată draśi șî s-îĭ mîńe sî facă vrun rîău [Crn.]
* cu puțîńe dramiĭ, nu puoț lovi pasîrĭa în zbuor [Crn.]
* a spart gardu muma sî trĭacă, cî ĭe-nvațat tuot sî lucrĭe draśașće [Crn.]
* furu ĭe lucru draśesc [Crn.]
* narau draśesc [Por.]
* șîađe đi źaba, șî numa scuaće la draśiń [GPek]
* drăgoļubu are fluare ruoșîĭe, la nuoĭ ĭe fluare batrînă, pusă-n građină [Por.]
* caru đi buoĭ are dricu đi nainće șî dricu đi napuoĭ
* gruoșî đin duos sa scuot numa cu drico-l đi nainće alu caru đi buoĭ [Por.]
* a noroḑît, mĭarźe a ĭevi cu drîgalașu-ĭeĭ đi supt mînă [Por.]
* drîglaĭ cîńipa, cî am đi gînd sî țîăs đi saś [Crn.]
* am avut triĭ muĭerĭ la drîglat, ș-am fîrșît lucru ĭut [akc.
* pin drîgļiaće sa traźe cîńipa, șî sa faśe fuĭuor [Por.]
* drîmbu puń întra buḑă, sufļi, da cu źaĭśtu al marĭe daĭ în ļimba luĭ [akc.
* đi vrunđiva s-auđe o drîmbońală
* n-o-nțaļeg ńimica, numa drîmbuańe dupa mińe [Crn.]
* astupî-će, draculuĭ, odată, nu măĭ zdrîmbońa atîta, ći ascultă drumașî, șî sa rîd đi ćińe [Por.]
* am gasît un drîmb, șî ma-nvîăț sî drîmbuon cu ĭel [Crn.]
* „drîn!” șî „drr!” nuĭe tuot una: đin „drr!”, or că „dîrr!” ĭasă dîrpońală, glas urît șî grĭeu đi urĭecĭ, da „drîn” ĭe măĭ frumuos, măĭ đeșchis, rasună ... [Por.]
* a ļegat sfuara întra duoĭ șćumpĭ, ș-atîta a strînso đi stă drînd, numa śe nu pocńiașće
* copil mic, da cînd vĭađe fĭaće-n pĭaļa guală, iĭ sa faśe ćicu drînd
* śe ĭe cu copilo-la đi stîă drînd în cuot? [Por.]
* bat drînd [Crn.]
* drîndu sî faśe đin ļiemn tarĭe, đi sî nu să frîngă [Crn.]
* cu drîndu sa scutură lîna, să ĭasă đin ĭa luomurĭ, imală care s-a prins pi lîna uoĭi pănă uaĭa a pascut
* dacă vrĭeĭ sî faś coļașă, îț trîabe fańină đi cucuruḑ, feruaĭcă, coļeșîărĭ, drînd șî fund [Por.]
* cîntă-n drînd [Pad.]
* lîna pođită sî drîndîĭe đi sî să rupă cocoluașîļi [Crn.]
* nu drîndai, cî nu ći măĭ ascultă ńima
* nu șćiĭe sî cînće, numa drîndîĭe lauta-ĭa đi źaba, đin ĭel cîntatuorĭ n-o sî fiĭe ńiścînd [Por.]
* drîndarĭ a fuost đe mult, acuma s-a pĭerdut [Por.]
* drîndari a mĭers đi la casă la casă, cu drndu-n șîaļe, șa drîndait lîna la uamiń
* drîndari s-a rarit cînd a ĭeșît daraśiļi, da đi tuot s-a pĭerdut cînd a-nśeput sî sa facă mașîń đi miță [GPek]
* am fuost sarac, n-am avut țuaļe, am purtat ńișći drîsmańe rupće
* drîsman s-a ḑîs la un fĭeļ đi pînḑă supțîrĭe, care s-a țasut atîta đi rat đ-aĭ putut pin ĭa să trĭeś cu źeĭśtu, đin care s-a cusut nadraź đi uamiń đi vară, đi să ļi fiĭe la uamiń racuare pănă lucră
* mĭ-a cusut muĭarĭa un drîsman đi chimĭașă, stă pi mińe ca slamńacu [Por.]
* s-a zuĭtat tuoț śi ĭe drĭam [Por.]
* a caḑut, ș-a frînt drĭava la umăr
* drĭava cu fluiru sînt duauă uasă la piśuor
* cu drĭavă prinḑ duauă blîăń [Por.]
* drĭeșu ĭe mașînă đi trăirat mare, care a mînato motuoru pista o curao lungă, da cînd s-a ivit tractur-ļi, a mînato tracturu
* drĭeșu a catat drumurĭ đi car larźe, șî mulț lucratuorĭ [Por.]
* la drpeļit păn’ la uos [Por.]
* aud cînd șî cînd în cuzńiță: „drr! drr!” - śe va dîrai, dracu va șći, mi frică sî ma duc sî vîăd śiĭe [Por.]
* struguri aĭ śe nu să stropĭesc, au druažă cîta mîĭ gruasă [Crn.]
* ćimpo-sta mîndru a rođit cucuruḑu: cîće tri druź la un fir [Crn.]
* druga ĭe o blanuță đi ļiemn îmblatuare, cu care sa-nchis ușa đi bătrîńață
* druga a țînuto duauă cuńe batuće-n ușă, care avut cîrļig la vîr, să țînă blanuța să nu scadă
* druga a fuost đisupra încreștată, unđe a veńit ļimba cĭeĭi [Por.]
* đ-aiś pîn în Buļuoț drumu ĭe larg șĭ đirĭept [Crn.]
* drumo-l mare
* mĭarźe ca cațaua, șî ma latră pi drumo-l mare
* traĭașće pi drumo-l mare
* drumo-l mic
* cînd s-a întuors đi la bîlś, a dat pi drumo-l mic, șî đ-aĭa aźuns ĭuta
* drum înćins
* drum đi car
* drum đi viće [Por.]
* lucru mĭ-a fuost đeparće, șî ĭo am tîbarît đi drumaĭală pănă n-am ažuns la penzîĭe; acuma ńiś cu gîndu nu drumîĭ ńiś unđe
* n-am cînd sî-ț puvestîăsc drumuĭturiļi mĭaļe tuaće [Por.]
* drumașî mĭerg pi drum, da uoțî-ĭ aśiră đin padure [Por.]
* am fuost ńigustuorĭ, ș-atîta am drumait đi m-am sîturat đi drum [Por.]
* a-nflurit druogu, mirusă întoaťe părțîļi [Dun.]
* uĭtîće cum s-a înbracat, ca duamnă đin varuș [Crn.]
* trĭecu ca duamna cu capu pi sus, la ńima nu sa uĭtă [akc.
* cînd am înpļińit duauăḑîăś đi ań, m-am dus în vuoĭscă [Crn.]
* am oltańit un dud, ș-am vaḑut cî s-a prins
* dud đ-aĭ albĭ (Morus alba)
* am în obuor un dud đ-aĭ albĭ, batrîn ca mińe
* dud đ-aĭ ńeghi (Morus nigra)
* nuĭe ļiemnu duduluĭ ńegru, numa ĭel faśe duđe ńagrĭe [Crn.]
* dudai așa bunataće đi muĭarĭe, numa pîntru parinț
* dudîĭe pîăsîrļi đin viĭe, sî nu manîśe struguri [Crn.]
* dudait đi la lucru șîađe acas [Crn.]
* la prins în furaluc, șî la dudait đin țară afară [Por.]
* sî șćiĭ cî dudaĭala buaļi cu ļecurĭ nuĭe în tuot đi una cu ļac [Crn.]
* am adunat un śubîăr đi duđe đi rachiĭe [Crn.]
* ĭastă duauă fuarme đi duđe, albe șî ńagrĭe, miĭe măĭ mult îm plac aļi ńiagre [Por.]
* lula la cazan ĭe facută ca duda
* duļaćiļi la covrag are dudă, șî copiĭi fac fluir đin ĭa
* masură țaua-ĭa, sî vĭeḑ cît ĭe đi largă la dudă
* duda la șporĭet ĭe pļină đi fuńiźină
* sa-uḑe duda-n Buor, ĭasă lucratuori đi la lucru [Por.]
* oboru s-a înplut dă dudîau, nu mi puoț să ći măĭ baź în ĭal
* mi s-a înplut straturiļi dă dudîau, ma duc să ļe pļivĭesc [Hom.]
* đi cînd aśiĭa nu traĭașće ńima, a crĭescut dudău pănă-n gard [Por.]
* s-ambatat, ș-a facut đintr-o arćiĭe duduļaĭcă, șî s-a pus, fara rușîńe, să sufļe-n ĭa ca cînd ĭe bandă [Por.]
* vrĭeĭ sî-m taĭ o duduļaĭcă đi suoc, sî fac đin ĭa pocńituarĭe? [Crn.]
* đin śuarico-sta fă un vig duduļiu, sî puot să-l duc pi bît [Por.]
* fĭaćiļi marĭ a facut dudurăĭś đin laptucă, ș-a sufļat în ĭaļe cînd a vrut s-îĭ audă baĭețî unđe sînt, șî sî vină sî sa gasîască
* dudurîăĭśiļi a fuost facuće đin duauă duđe đi laptucă, una măĭ scurtă, una măĭ lungă, đ-aĭa avut duauă glasurĭ, măĭ supțîrĭe șî măĭ gruos
* fĭaćiļi care a fuost măĭ sprimiće, a putut în duduraĭcă sî facă cînćic frumuos, care a rîsunat pista vîăĭ, șî s-a-uḑît đeparće
* s-a facut dudurăĭśiļi șî đin țauă đi suoc, cî laptuca pi ļivađe n-a țînut mult [Por.]
* s-a prins la lucru-n dugaĭe, ș-a fuost dugaĭaś ḑîaśe ań [Por.]
* în dugăĭ măĭ mult a lucrat uamińi, ama coļa-coļa, pin saće, s-a gasît șî cîć-o muĭare ca dugaĭașîță [Por.]
* ńa-nchis dugaĭa, nu măĭ avĭem unđe să cumparăm [Por.]
* s-a întîńit cu ĭel în dugaĭe [Kmp.]
* đin țuaļiļi luĭ mĭarźe duguĭală ca cînd a durmit în ștală
* vinu đin baśivă arĭe dug urît [Crn.]
* cumparaĭ în ducĭan un cîlțan đi mińe, da đi muĭarĭe pînḑă đi crețan [Crn.]
* ducĭanźiu nu đișchiđe mĭńe ducĭanu, cî ĭe ḑî marĭe [Crn.]
* în șîaļe, unđe la lovit berbĭecu cu cuornu, ĭa ĭeșît un dul marĭe [Crn.]
* ma muścat o guangă, șî mi s-a facut un dul pi pĭaļe
* a ploĭat șî apa ń-a luvat drumu, a ramas numa ńișći dulurĭ coļa-coļa [Por.]
* cînd aĭ dulăĭ cu ćińe la munće, nu ći ćĭemĭ ńiś đi lupĭ, ńiś đi urș [Por.]
* dulfă ĭe un fĭeļ đi cațauă
* śe-ț trîabe dulfa-ĭa đi muĭarĭe, care mĭarźe đin mînă-n mînă? [Por.]
* ļebeńița-ĭa a statut prĭa mult, ș-a perdut dulśața
* la nuoĭ prazńicu nu să faśe fîră dulșețurĭ [Crn.]
* mîncarĭa fara dulśață [Por.]
* ļebeńița ś-am cumparato ĭe dulśe ca mńarĭa
* đimult n-am mîncat așa pasuĭ dulśe
* fećița-sta arĭe așa vuorbă dulśe, ca pasarica [Crn.]
* duluźala luĭ cu datoriĭa, arĭe sî ma mîńe sî nu-ĭ mîĭ dau ńimica [Crn.]
* nu duluźi sî ći duś la duoctur, cî puaće sî-ț fiĭe șî mîĭ rîău
* tu duluźeșć cu-nsuratu, da ańi trĭec [Crn.]
* duļaĭcă ĭe žucariĭe copilarĭască, facută đin bît đi buśińiș [Por.]
* cînd nus ļiamńe, fuocu sa faśe cu duļiźacu [Por.]
* cuodru care stă întrĭeg, nuĭe taĭat đin ĭel, padure đasă, cu ļiamńe nu prĭa marĭ
* ĭastă o Dumbrauă la Gorńana șî una la Lazńița [Por.]
* dumińica ĭe ḑîuă đi ođină șî đi dus la fameļiĭe
* Dumińica marĭe sî cađe la șapće saptamîń dupa Pașć
* atunșa ĭasă Rusaļiļi șî sî puńe puostu lu Sîm-Pĭetru [Crn.]
* dumińica trĭecută
* dumińica śe vińe [Por.]
* dumińica ćinîră ĭe la svîrșîtu saptamîńi pi carĭe s-a pus luna nuauă [Crn.]
* dumińică ćinîră ĭe șî sîptamîna întrĭagă, đin ḑîua-ĭa cînd sa puńe luna mică [Por.]
* đimult, cînd s-a-ntîlńit duoĭ drumaș, unu a ḑîs: „Bună caļa!”, d-alalalt s-a raspuns cu: „Mulțamĭesc, dumitaļe!” [Crn.]
* puorcu al dumĭastîc manîncă cucuruḑ cînd îĭ daĭ, da al salbaćic numa cînd gasîașće
* în tuaće saće ĭastă pĭară dumĭastîśe, da șî pĭară porśeșć sa mîĭ gasîăsc unđe-unđe
* žuavină dumĭastîcă [Crn.]
* ćińerișu nu măĭ crĭađe-n dumńeḑîu [Por.]
* dumńișuoru ĭe măĭ mică pasîrĭe la nuoĭ [GPek]
* o dundă đi fată, s-angrașat ca purśelu
* dundă ĭe insă mică șî grasă, rar s-a ḑîs așa đi uamiń [Por.]
* đemper cu dunźi
* iș đață suariļi dupa dungă [Hom.]
* a tras o dungă ruoșîĭe pista fuaĭe
* a ĭeșît cu uoiļi la dunga crși, a colo ĭastă scradă đi pascut
* stă-n dungă
* luvă dunga, șî scapă
* ĭa-ț dunga!
* đaće cîta dupa dungă [Por.]
* cînd s-a dus lumĭa la lucru în Rumîńiĭe, pistă Dunurĭe a trecut cu vapuoru [Crn.]
* Dunîrĭe, apă tulburĭe
* aĭ nuoștri aĭ batrîń, cînd a fuźit đin Țara rumîńască, a trĭecut Dunîrĭa, notînd cu truaśiļi la brîu [Por.]
* pi la nuoĭ a veńit comșîĭa cu duoda luĭ [Crn.]
* doda Mariĭa ĭe suora-mĭa măĭ mare [Zvizd]
* duodă sa ḑîśe la fiĭecare muĭare măĭ batrînă, fiva suoră, or nu [Bran.
* o duodă đi uom, fuź đi ĭel [Por.]
* uomu arĭe duoĭ uocĭ în cap, șî duauă mîń în umirĭ
* duoĭ đin sută [Crn.]
* doĭ copiĭ mĭerg pe drum și să uĭtă la doo feťe [Kmp.]
* a duoĭļa uară lu tata a operesît uocĭu [Crn.]
* vĭerĭ a duoĭļa
* ĭuo cu Ĭancu sînćem vĭerĭ a duoĭļa [Por.]
* do veńi cumva ș-a doĭsprîaśiļa lună, sa do va încheĭa șî anu-sta odată [Por.]
* duauăsprĭaśe luń ĭastă pi un an [Crn.]
* doăsprîaśe muĭerĭ sapă-n luoc [Por.]
* luna marĭe ĭe duauăsprĭaśeļa lună-n an [Crn.]
* sî faśe duomn, da ĭel ĭe golan pruost [Crn.]
* dacă a fuost saćan, s-a țînut maruos, șî numa cu duomńi a șaḑut la masă [Por.]
* cu duopu sa astupă gîăurļi la vasurĭ: la chiļe, crśiaźe, baluańe, butuańe
* cînd n-aĭ duop đi plută, astupĭ chila cu tuļanu [Kmp.]
* am sî muor đi duoru luĭ [Crn.]
* cînćiśe đi duor
* duor ușuor
* duoru lu Marćin Cĭuoru [Por.]
* duornu puaće să fiĭe numa đi fĭer [Por.]
* mis duorńic đi pîńe đin śirińe
* mi sa-m pare cî sînt măĭ mare duorńic pi pomînt đi apă rîaśe đin fîntînă đi supt fag [Por.]
* duorśa ĭe un feļ đi cal, ama aăĭa care ĭ-avut, așa șî ļ-a ḑîs pi nume [GPek]
* am avut duoĭ cîń la baśiĭe, unu la cĭemat Duorśa, da unu Murźa [Por.]
* aĭ înbracat cîlțanu pi duos
* duosu palmi; duosu mîńi
* îĭ đață cu duosu mîńi pistă nas [Crn.]
* nuĭe bun sî puń pîńa pi masă cu duosu-n sus [Por.]
* duosu ĭe mîĭ rîaśe, mîĭ mult țîńe raveńala, șî đi aĭa mîĭ bińe rođașće cînd ĭe ćimpu uscaśiu [Crn.]
* mĭ-aĭ întuors duosu cînd mĭ-a fuost măĭ grĭeu
* đi vrĭamĭa đi rat: vin ńamțî - fuź în duos, vin ćetńiśi - fuź în duos, vin partizańi - fuź în duos, că pi saćanu tuoț ĭ-a apaurît
* đi vrĭamĭa đi bugarĭ, Golubuońi a fuost în duos [Por.]
* duosńică, buĭađe padurĭaļnică cu frunḑă întuarsă cu duosu una cîtra alta, a fuost cunoscută numa lu vrăžîtuorĭ
* vrîžîtuorļi a creḑut că așa buĭaḑe, cu frunḑă întuarsă „șăļe-n șăļe” puaće să mîńe rău să-ntuarcă șăļiļi la-l bolnau, șî să-l lasă sînatuos [Por.]
* dupa pluaĭe ĭasă suariļi [Crn.]
* dupa prînḑ
* dupa amńaḑîț [Por.]
* ĭel mĭarźe înainće, da muĭarĭa dupa ĭel [Crn.]
* a dat dunga dupa scapît [Por.]
* dur! dur! pi śĭerĭ, șî la urmă ńimica, nu pică ńiś un struop đi pluaĭe
* ascultă: sa uđe cînd șî cînd „dur!” pin puod, sigurat ĭară s-a-npuĭat șobolama-ĭa [Por.]
* dur, îrțuaźilor! [Crn.]
* a veńit suacra șî m-a luvat cu dura la lucru, dacă mis bolnauă đ-abĭa stau în piśuare [Por.]
* cînd calu mĭarźe-n śiet, da tu vrĭeĭ să-l ĭuțășć, tu iĭ daĭ cu zenghiĭļi în burtă, șî-ĭ zbĭerĭ: „Dura! Dura!” [GPek]
* durîĭe-n śĭerĭ
* durîĭe șî sfulđiră în tuaće părțîļi, așćetăm cu frică să veđem unđe o să trasńască [Por.]
* la zavĭrńit a nuvarat șî dudîĭe în śerĭ, mînă uoiļi în strungă sî nu ļi prindă pluaĭa [Crn.]
* duraĭala țîńe una-ntruuna, da pluaĭa înga nuĭe [Por.]
* cînd durducîĭe pin puod, ma ghinđesc śe va fi: șobuoļi, or suacrîmĭa s-a facut moruoń [Por.]
* đemult n-aĭ vaḑut uom gras, d-acuma șă copiĭi gata tuoț sînt durdulăĭ [Por.]
* s-a pus pi mińe o durimĭe grĭa [Por.]
* atîta ma duarĭe capu đi nu vîăd ńimica [Crn.]
* cînd am lucrat în padurĭe, sparźam la mĭetîrĭe cu sacurĭa ḑîua cît ĭe tuată, șî ma durĭa pućarĭa-ntrĭagă cu ḑîļiļi dupa śe gaćam lucru [Por.]
* ĭa pĭerit copilu, ș-o durĭa sufļitu ań șî ań [Por.]
* am sîĭ fac așa pacustă, đi o s-îl duară pîn va fi viu
* ĭuo-ĭ spusîăĭ, dacă nu m-ascultă, ma duarĭe-n śocan đi nacazu luĭ [Crn.]
* am o durĭarĭe la burtă, șî muara sî ma duc la duoctur
* o durĭarĭe grĭa am pi sufļit đi cînd mi s-a dus copiĭi [Crn.]
* sî puaće durmi pi capatîń, da șî-n piśuarĭe, cînd ći prinđe nužda [Crn.]
* ma adurmi cu povasta, ama nu putuĭ mult sî duorm, cî-nśepură tuoț sî sa rîdă đi mińe [Por.]
* durmitu ođińašće uomu șî-ĭ întuarśe pućarĭa đi sî puată lucra [Crn.]
* vrĭamĭa đi durmit [Por.]
* „duru, duru, duruĭan” ḑîś cînd puń copilo-l mic pi źanuncĭe, șă-l țupîĭ ca cînd cîlarĭașće calu [Por.]
* duruorĭ ĭe buală care s-a ļecuit numa cu ḑacutu [Por.]
* uomu mĭeu ĭe dus, nuĭe aiśa [Crn.]
* ḑaśe dus cu ḑîļiļi, n-o sî traĭască mult
* dusă, luvată đi șoĭmańe
* ca cînd ĭeș dus, unđa-ĭ pĭerdut gîndurļi? [Por.]
* al dușman nu zauĭtă șî nu prostîașće ńiś cînd [Crn.]
* dușman, cîńe đi uom, ńiścînd nu sa șćiĭe śe-ț ghinđașće [Por.]
* muĭare dușmanuosă, taśe, sa uĭtă cĭuorđiș ca cațaua, dacă-ĭ va scapa vro vuorbă, ĭa ĭe veńin guol [Por.]
* đață odată dușmańașće, ș-îl trînći la pomînt [Crn.]
* la lovit plumbu dușmańesc [Crn.]
* asta ĭe cuțît dușmańesc, alu dușmanu-la care a taĭat lumĭa đi vrĭamĭa đi rat [Por.]
* tuoț sînt dușmań șî ńințaļeș, șî đi aĭa s-a bagat în dușmańiĭe marĭe [Crn.]
* a tunat mare dușmańiĭe-n lume, fraț cu fraț nu sa măĭ sufîră [Por.]
* în spinarĭe sî puaće duśa marĭe tovar [Crn.]
* are lucru bun, șî duśe la casă plată mare
* vîntol cald duśe buală [Por.]
* muma sî duśe mĭńe la piĭaț cu cîća bucaće șî cîća puamĭe [Crn.]
* du-će draculuĭ
* duśe minća la luoc [Por.]
| dz |
* apa ḑacută în vas đi fĭer nuĭe bună ńiś đi fĭert mîncarĭa [Por.]
* ḑalarĭu a fuost facut đin crĭangă đi cuorn, gruasă
* đi ḑalarĭ a fuost atîrnaće ḑîaļiļi, care a putut sî sa scurćaḑă, or sî sa lunźască, cît a trîbuit vasu sî fiĭe rîđicat đi la fuoc [Por.]
* s-a rupt o ḑală la sanźir, șî vadra a caḑut în bunarĭ [Crn.]
* ḑamă đi pĭeșć
* ḑamă acră
* ḑamă đi varḑă
* (euf.) ḑamă đi pruńe
* ḑamă đi cuńe
* s-a topit la caldură, șî s-a facut ḑamă
* o sorbiḑamă guală, săracaśuos șî flomînźuos [Por.]
* of, da-r fi bună o ḑamuĭcă đi pĭașće acuma, dupa bĭețîa đ-asară [Por.]
* muĭarĭa ńi gaćașće pasuĭ ḑamuos [Crn.]
* ḑară sa faśe đin lapće fĭert, în care puń triĭ picurĭ đi acrĭală, șă-l laș duauă ḑîļe să șća la caldură; sa manîncă cu đimicat đi malaĭ, vara cînd sa lucră pin zîpușală mare
* ḑară sa faśe cînd sa mĭastîcă lapće acru cu ḑăr, șî cu ĭa sa faśe ḑamă đi șćir, care ĭe dulśe đi tuot
* ḑară cu ḑăru la nuoĭ ĭe tuot una [Por.]
* nu-m ḑaśa aśiĭa, scualîće cî ĭe vrĭamĭa đi lucru
* ḑaśe đi buală grĭa
* a caḑut în pat, ḑaśe pi muarće [Por.]
* cu atîta ḑaśială nu sa fac bań
* grĭeu o să scîape viu numa cu ḑaśială în pat, trîabe dus la duoctur [Por.]
* gaća, muĭare, mîncîărĭ țapińe, da ḑămuriĭļi-șća a tĭaļe labîdă la puorś
* mulće ḑămuriĭ, în tuot fĭeļu, a fuost pi masă l-aĭ batrîńi nuoștri [Por.]
* cînd pĭerḑ đințî, ć-așćată numa mîncărĭ ḑămuruasă [Por.]
* đin ḑăr fĭert sî faśe urdă [Crn.]
* ḑăru sa capîtă đin lapće închegat, cînd sa străcură cașu pin strîcuratuare
* ḑîăru a dat la puorś [Por.]
* ḑău, mă, așa ĭe cum îț spusăĭ
* ḑî ḑău
* dumńeḑău [Por.]
* đ-autunśa ĭastă o ḑî șî măĭ bińe
* o ḑî đi lucru
* o ḑî đi cosît
* să vină cînd va fi vro ḑî mare
* pista ḑî [Por.]
* ḑîaļiļi a facut țîgańi ferari
* în ḑîaļe a fuost atîrnată feruaĭca în care s-a fĭert coļașa [Por.]
* la mîń aĭ ḑîaśe źaĭśće, șî nu sînt tot una [Crn.]
* pi la ḑîaśe śiasurĭ am mînat uoĭļi la ḑîcatuare [Por.]
* a ḑîaśeļa ḑîuă buturirîm la o casă [Crn.]
* a ḑîăśiļa uorĭ ț-am prospus, da tu înga n-aĭ luvat la cap [Por.]
* să-ț spun ĭuo o ḑîcală, fîrtaće, da tu s-o ĭaĭ la cap bińe
* ḑîcală ĭe vuorba đi batrîńață, șćirĭa lu lumĭa vicļană đin vrĭemuriļi trĭecuiće [Por.]
* uoĭļi ḑac la ḑîcatuare, da pîcurarĭu duarme la umbra gruasă [Por.]
* Ĭovan Ramă đin Metońița șî Ļecsa Ĭovĭańi đin Osńiśa, a fuost mîĭ buń ḑîcatuorĭ în fluĭer pi tuata Vaļa Ćimuoculuĭ [Crn.]
* am ascultat o ḑîcatură batrînă în fluĭer [Crn.]
* ḑîcatura lu moșu Voĭna lăutarĭu a fuost cunoscută șî-n afară dă Mlaoa [Mlava]
* muoșu a fuost uom icļan, a vorbit tuot pin ḑîcaturĭ
* fata mĭa ĭe frumuasă ca ḑîna
* ḑînă batrînă [Por.]
* bagîće înluntru, nu ḑînḑai afară đi frig [Crn.]
* ĭuo ḑînḑîĭ đi frig, da ĭa ḑînḑîĭe đi frică [Por.]
* crapaĭ đi ḑînḑaĭală așćaptînd în rînd [Crn.]
* să-ț spun o ḑîsă batrînă, șî s-o ĭaĭ la cap [Por.]
* ḑîsa ĭe sîla-ĭa śe rașîașće suđina uomuluĭ, în śasu nașćiri
* (u izr.) nu ĭ-a ḑîs sî fiĭe
* basanca așa ĭ-a ḑîs
* avut o ḑîsă rîa
* s-a đisparțît, ĭa basanca n-a fuost ḑîsa luĭ [Por.]
* nu puoț ḑîśa cî nu ț-am ažutat [Crn.]
* a ḑîs muma sî veńiț mîńe la pomană [Por.]
* Raca đin Lucuva tare frumuos a ḑîs în bandă [Crn.]
* rumîńi dă mult măĭ bun a ḑîs dîn fluĭer dăcît astăḑ [Mlava]
* vińe tuamna, ḑîua ĭe tuot mîĭ mică
* mîńe ĭe ḑîuă marĭe, nu să lucră
* am pus grîu vro tri ḑîļe đi aratură
* pînă-n Ńiș ĭastă duauă ḑîļe đi mĭers [Crn.]
* a lucrat ḑîua-nuapća, șî la urmă ĭar’ ńimica [Por.]
* ăĭa care sînt nascuț tuot într-o ḑîuă în stamînă, sînt ļegaț tuot c-o ursă
* dacă muare ḑîvaćicu tĭeu, ĭel puaće să ći tragă cu ĭel, ș-atunśa će duś la vro vrîžîtuare să ći đizļaźe đi ĭel [Por.]
| dž |
* afară ĭe ğer mare [Kmp.]
* atîta źier ĭe la śuaca, đi la nuapće o sî duarmă lupu cu cîńiļi într-un bîrluog [Por.]
* ğińere în casă [Kmp.]
* ğińere ĭe soțu miresi la nuntă
* soțu feći vińe la parinți a ĭeĭ ğińere [Kmp.]
| đ |
* đi cînd ăl șćiu, Pîătru ĭe uom đadavĭeră, n-a mințît pi ńima ńiścînd, pi ńima n-a lasat la ńevuoĭe ... [Por.]
* đafĭeća ĭ-am vorbit, n-a luvat ńimica la cap [Por.]
* cît vĭeḑ cu uochi, numa đalurĭ, nuĭe luoc poļažńic ńiśunđe
* în đal
* ma duc în đal
* mĭerg în đal
* sa suĭe-n đal
* mare đal
* la đal
* cînd rîu în vaļa mare, în care ĭe pus satu, mĭarźe đi la zovrńit cîtra rĭsarit, atunśa vorbiļi „la đal” cu „zovrńitu” sînt tot una [Por.]
* în tuot țînutu porĭeśi pomîntu ĭe đaluruos [Por.]
* casa mĭa ĭe supt un đaluț [Crn.]
* am pļecat đampreuna la bîlś, acolo ń-am đisparțît șî ń-am întuors la casă tot nat đi trĭaba luĭ [Por.]
* cînd ńe-ntoarčem đe la lucru, noĭ doĭ merğem đancuračiļa [Tim.]
* đarîndu l-a catat, da ĭel nuĭe ńiśunđe [Por.]
* đasńață n-am putut sî manînc, ș-acuma mis flomînd [Crn.]
* đasńață m-am amînatat la lucru [GPek]
* s-a dus, șî đatunśa nu la măĭ vaḑut ńima [Por.]
* đe, mă, nuĭe aĭa așa cum sa puvestîașće
* đe pļacă, đe nu pļacă, nu șćiĭe ńiś ĭel śe sî facă, saracu
* đe va vrĭa, đe nu va vrĭa, tuot una-ĭ vińe [Por.]
* đa-ncuaś, đa-ncolo, șî đebĭa do scaparăm đi ĭel [Por.]
* aĭa a fuost đemult, ńima ńiś nu măĭ țîńe minće
* (comp.) đemult, măĭ đemult, șî măĭ đemult [Por.]
* s-a momit, șî đes vińe pi la mińe
* rîndurļi đi cucuruḑ sînt pusă đasă [Crn.]
* padurĭe đasă
* măĭ đes [Por.]
* cînd are bań, ńima nuĭe așa đesfălorat ca ĭel
* đesfălorat ĭe uom care nuĭe înbracat cum trăbe: mĭarźe fara bumbĭ, fara curauă, đișchiptorat [Por.]
* tuată pîătura ńi s-a đisfirat, pućem s-o puńem numa la prag, đi șćiers piśuariļi [Por.]
* sarac, mĭarźe tuot c-o chimĭașă đesfirată [Por.]
* m-am culcat în pat tuot đesfrînt đi la sapat, șî nu puot să aduorm [GPek]
* ma uĭt la lastari-șća, đesfrînț đi pĭatră, ș-ăm cađe grĭeu la ińimă
* ĭa perit copilu đi vina luĭ, șî ĭel tuot đesfrînt, s-a spînḑurat [Por.]
* caḑuĭ pi gĭață, șî ma đesfrînsîăĭ tuot [GPek]
* vižuļiĭa a đesfrînt crĭanźiļi la puomĭ
* fara lucru, uomu sa đesfrînźe ĭuta [Por.]
* mînă capriļi sî mezdrĭască în đesîșo-la [Crn.]
* đi cînd s-a mutat lumĭa-n orașă, śuośiļi s-a umplut đi đesîș [Por.]
* nu đescatarama calu, numa puńiĭ zuobńița în cap, să manînśe pănă ĭuo nu do gaćesc lucru [Por.]
* đescînćiśiļi đi dragusta au măĭ frumuasă vuorbe
* s-a dus la vrîžîtuare să-ĭ facă đescînćic đi durĭarĭe la burtă
* ĭastă đescînćiśe în tuaće fĭelurĭ
* đescînćic cu al curat
* đescînćic cu al rîău
* măĭ tare ĭe đescînćicu cu al rîău, ama aĭa nu cućaḑă tot nat să lucrĭe
* đescînćic đi scrisa
* đescînćic đi dragusta
* đescînćic đi naluś [Por.]
* dacă ĭe lumĭa astîḑ măĭ școlaită, șî ĭastă duocturĭ în tuaće pîărțîļi, mulț sa duc la vrîžîtuorĭ să ļi sa đescînće đi fiĭe śe [Por.]
* uoĭļi mi sînt đescîntaće, șî nu mi s-a bulnavit ńiś una pănă acuma [Por.]
* la rumîń ĭastă uamiń đescîntatuorĭ, ama sînt măĭ mulće muĭerĭ đescîntatuare, cî aăla ĭe lucru muĭerĭesc đi cînd ĭe lumĭa șî pomîntu
* măĭ tare đescîntatuorĭ în Porĭeśa a fuost vrunu Pătro-l Mic đin Tanda [Por.]
* ĭapa ĭe đescîtaramată, bago-n coșîărĭe [Por.]
* șî đesńață, șî ĭerĭ đimińață, am slubaḑît uoĭļi la pașuńe rău đinuapće [Por.]
* sa đespică-n doă [Por.]
* morśila pi coļiba batrînă ĭe tuată đespicată [Por.]
* a lucrat đestul, s-a dus la ođină [Por.]
* tata ńi s-a đeșalat, ducînd saśi-n gîrgă [Por.]
* mis đeșalat đi lucru, nu mi đi visaļiĭe
* șaua la cal stă đeșalat, trîabe strînsă [Por.]
* đeșfațare sa faśe cu ańi, da sa pĭarđe đ-un momĭent [Por.]
* casa lor ĭe în satu nuostru đemult cunoscută ca o casă omeńită șă tare đeșfațată [Por.]
* muma a đeșîrat pĭarîļi uscaće đi pi ață, șî ńi ļa dat sî mîncăm
* s-a slubaḑît lațu la điempir, șî ĭel gata žumataće s-a đeșîrat
* pĭaćicu la chimĭașă s-a đeșîrat đ-atîta spalat [Por.]
* am marźiaļe, numa ļi pazăsc đeșîraće într-un vas [Por.]
* uomu puaće să đeșchidă ușa, drumu, lucru, dugaĭe, uochi, gura, ińima
* nu đeșchiđe ińima la fiĭe care
* cînd sa dă bĭare đi pomană la-l muort, chila trăbe sî sa đeșchidă, sî puată al muort sî bĭa [Por.]
* am catat trĭaba mĭa, șă nu mis đevină ńimica
* tuoț sînćem nuoĭ đevină [Por.]
* tata s-a dus să đezbată gĭața la ĭazu muori
* la ļiemno-la s- đizbaće drumu-n stînga [Por.]
* s-a frecat vićiļi đe gard, șî un bunduc a ramas đezbatut
* cînd muĭerļi țîasă, țîasă batut or đezbatut [Por.]
* mama a-nbătrîńit, șî tuot măĭ đes iĭ sa đezļină tuorsu, nu sa țîńe pi fus
* cînd sa fac śarapi, nu-ĭ faś prĭa strîns, numa cîta-ĭ đizļiń, să nu ći bată la piśuor [Por.]
* cînd tuorś, șă nu răsuśeș firiļi calumĭ, numa ramîn afanaće pi fus, muĭeriļi ḑîc că a tuors đezļinat [Por.]
* ma miraĭ, ca cînd vaḑuĭ pi dracu, numa facuĭ cruśe șî ma đezmiraĭ ĭuta [Por.]
* apļacăm crĭanga cu śerĭașă, numa bagă sama să nu sa đežghińe đi la ļiemn [Por.]
* dupa vižuļia-sta a ramas pruńi pļiń đi crĭanźe đežghinaće [Por.]
* cînd s-a đeșchis rudńicu, mulț s-a prins la lucru, ș-a scapat đi la sîraśiĭe
* a ramas ușa đeșchisă, șă puorśi a tunat în coļibă
* cînd saćanu sa duśe în oraș, trăbe să țînă uochi đeșchiș
* (u izr.) farbă đeșchisă
* vînît đeșchis
* lucru đeșchis
* ĭ-a spus đeșchis în uocĭ aĭa śe ghinđașće đi ĭel [Por.]
* ļingura ĭe facută đi ļiemn
* cînd am pļecat đi la vuoĭ, m-a prins pluaĭa
* pluaĭa vińe đi la apus
* ușa ĭe închisă đinuntru
* a cumparat șî đi mińe
* ac đi cusut
* vorbim đi ĭel [Por.]
* tata a lucrat la rudńic, șî đ-acolo a dus un đibruomńic đi casă [Por.]
* nu ći đida la bĭare, cî ĭe bĭarĭa rîău mare [Por.]
* s-a đidat la furaluc, șî nu crĭed c-o să scîape đi-nchisuare
* s-a pus pi mińe tuoț să ma marit dupa ĭel, șî la urmă ĭuo m-am đitad, n-am avut unđe
* s-a đidat la carće, ș-a gaćit șcuala [Por.]
* s-a frînt ļiemnu đi vînt șă stîă điduoĭļa pista drum, ńima ni puaće sî trĭacă đi ĭel
* bat muort, mĭarźe điduoĭļa, numa śe nu cađe [Por.]
* să-ț fiĭe đi điđică așa copiĭ
* điđică guală [Por.]
* muma mĭ-a-npļećit un điemper frumuos, đi lînă gruasă, să nu-m fiĭe frig [Por.]
* nu pļeca înga, că tuman pusîăĭ điezma sî fĭerbĭem cafă [Por.]
* lucru đigrab nuĭe ńiś un lucru
* lucru măĭ đigrab [Por.]
* tu, đică, nu ći ogođeșć cu nuoĭ [Por.]
* alta nuĭe, frațîluor, đicît sî fuźim đ-aiśa
* măĭ mare oțoman đicît śi ĭe ĭel, nu ma ĭastă pi lume
* cum puaće ĭel să fiĭe măĭ bun đicît mińe?
* đicît va fi aĭa așa, nuoĭ o să perim [Por.]
* điluoc slobuoḑ uoĭļi la pașuńe, cî muor đi fuame închisă-n strungă [Crn.]
* întuarśi-će điluoc, nu ći zîbovi acoluo ńiścotrĭabă [Por.]
* cînd îm dă-n gînd cum la baśiĭe đimicam coļașe-n bļidu cu lapće, la burtă ma duare [Por.]
* malaĭu cu lapće nuĭe dulśe dacă malaĭu nuĭe đimicat marunt
* đimicatu sa faśe așa: puń apă cu sarĭe să fĭarbă; cînd fĭarbe apa, puń pîńe zdrumicată, șî mĭastîś; cînd s-angroșîașće, puń brînḑă, șă ĭară mĭastîś [Por.]
* alaltîĭerĭ đimińață
* ĭerĭ đimińață
* asta đimińață
* în asta đimińață
* đimińață; mîńe đimińață
* o s-îm vină lucratuori đimińață đinuapće
* cu sînataće, ńi veđem đimińață
* mîńe đimińață pļacă la drum
* păĭmîńe đimińață [Por.]
* đimińața ĭe vrĭamĭa đin crapat đi ḑî, pîn la prînḑu al mic, pănă pi la nuauă śasurĭ [Crn.]
* a crapat ḑîua, o să fiĭe o đimińață frumuasă [Por.]
* đimult lumĭa a trait în borđeĭ [Crn.]
* đimult, măĭ đimult, șî măĭ đimult [Por.]
* a ĭeșît đin casă, șî s-a dus
* đin parća-ĭa vin nuvirĭ ńegri [Crn.]
* tună đinafară cu opinśiļi pļińe đi morśilă, șî nu sa đesculță [Por.]
* numa cată s-îĭ puń đinainće, da cum aĭ facut mîncarĭa, luĭ nu sa pasă
* a ĭeșît đin tufă cu sacurĭa rîđicată, a statut đinainća luĭ, șî nu ĭ-a dat sî trĭacă [Por.]
* nu ĭa vaḑut ńima, că iĭ a veńit nuapća ș-atunat pi đinapuoĭ în casă [Por.]
* đințî aĭ marĭ, aĭ miś, aĭ marunț
* durĭarĭa đințîlor
* đințî firizuluĭ [Por.]
* ma luvă đindarăćiļa, fara vĭastă, șî pănă ĭuo ma-ntorsăĭ, ĭel sa dusă [Por.]
* ma carat ĭel pi ruată, numa ma pus đindarîăt [Por.]
* ma grabiĭ ĭuta să trĭec pi punće, șă đincît sî cad în apă [Por.]
* casa luĭ ĭe đincoluo đi drum [Crn.]
* tu dăĭ pi đincoluo, ĭuo dau pi đincuaśa șî veđem care drum ĭe măĭ bun
* șî đincoluo șî đincoļa arată cî ĭe śeva đeparće đi nuoĭ, numa đincoluo ḑîśem cînd nu sa vĭađe, da đincoļa cînd sa vĭađe, șî cînd ĭe măĭ apruape [Por.]
* pazîaće bińe, nu șćiĭ rîău đincotruo vińe [Por.]
* nu lucră ńimica, numa sa uĭtă la drumol mare, nu-ĭ va veńi mîncarĭa sîngură đincotruova [Por.]
* đincuaś đi ogaș n-a ploĭat [Crn.]
* vîntu baće đincuaśa-n coluo
* trĭeś đincuaśa, cî ĭe măĭ cald [Por.]
* đintîń mi s-a împarut cî ĭe uom đi trĭabă, pĭe urmă vaḑuĭ cî ĭe ĭel o žîguare putrîdă
* lapćiļi đintîń alu vacă nu sa manîncă
* s-a-npins cu tuot, numa să fiĭe al đintîń în rînd [Por.]
* țîn minće, mama puvesta că đintođeuna a durait în śierĭ la Svićiļiĭa [Por.]
* nu sa șćiĭe care ĭe đintra ĭaļe triĭ măĭ frumuasă [Por.]
* mîńe ma scuol đinuapće, cî ma duc în Buļuoț la piĭaț [Crn.]
* đesńață m-am pumeńit prĭa đinuapće
* mîńe vinu cîta măĭ đinuapće [Por.]
* đinuarļa ažunsăĭ, n-am avut ńiś cînd sî ma đisculț [Por.]
* a tunat în butuoń, să-l curîță đinuntru [Por.]
* fu mĭarńic, șî đodată sari la mińe, vrĭa sî sa bată [Por.]
* đi điocĭ măĭ mult trîabe sî sa pazîască copiĭi în ļagîn [Por.]
* ĭa ći điocĭaḑă șî cu uochi-nchiș [Por.]
* puaće fi điocĭat tuot śi ĭe viu, șî tuot aĭa śe faśe uomu cu mîńiļi luĭ, đi la ļingură, dacă ĭe facută frumuasă, pănă la casă, dacă ĭe mare șî pļină đi gluaće norocuasă [Por.]
* điocĭatură ĭe muĭarĭa cu uocĭ urîț, care sa miră cînd sa uĭtă la śuava
* tuata mumă ćinîră trîabe să șćiĭe vro điocĭatură, să apire copilu iĭ đi điocĭ [Por.]
* copilu ĭe điolac đi cînd s-a facut [Por.]
* điparće ĭe Ńișu, da Beļigradu ĭe șîmîĭ điparće [Crn.]
* lasațî-va đi lucrușală, cî s-a dus prîa đeparće
* s-a dus đeparće [Por.]
* nu ći điparta đi uoĭ, cî puot sî să-nfurișă șî fac șćetă [Crn.]
* nu ći điparta đi nuoĭ, cî aĭ sî rîtaśeșć [Por.]
* la munće ĭe întra cîăș mare đipartare [Por.]
* cînd ĭe uomu đipartat đi casă, dorĭașće dupa ĭa [Crn.]
* a fuost prĭaćiń buń, acuma sînt đipartaț ca śerĭu cu pomîntu
* traĭașće đipartat đi lume [Por.]
* la đirĭapta
* đi đirĭapta
* parća đirĭaptă
* mĭerź tot la đirĭapta, pănă nu daĭ pista un ogaș
* iĭ s-a luvat mîna đirĭaptă, șî piśuoro-l đirĭept, uloźit ḑaśe în pat [Por.]
* ažutarĭa đirĭepțîască [Por.]
* ļiemnu crĭașće đirĭept în sus
* țî sa uĭtă đirĭept în uocĭ, șî minće
* s-a đisparțît, unu s-a dus đirĭept la casă, da alalalt s-a dus în padure
* fĭaćiļi đemult n-avut đirĭept pi moșîĭe
* uom đirĭept cu tuot
* nu cat alta ńimic đi la ćińe la sud, numa să spuń aĭa śi ĭe đirĭept [Por.]
* nu ĭe đirĭeptaće-n lume, ńiś la sud, ńiś la bisîarică
* fara bań, grĭeu o sî ĭeș la đirĭeptaće [Por.]
* acuma mi ĭe caru đirĭes, șî puot să-l mîn [Por.]
* atîta ĭe caru strîcat, đi nu sa măĭ puaće đirĭeźe [Por.]
* ḑama sa đirĭaźe cu uou batut șă cu oțăt
* cînd sa đirĭaźe ḑama, dacă uou batut sa tuarnă îń ḑamă ferbinće, uou sa prîvarĭașće ș-în ḑamă s-a fac torofloanță
* sî nu sa prîvarĭscă uou cînd sa đirĭaźe ḑama, măĭ întîń uala sa ĭa đi pi fuoc, sî sa raśiască [Por.]
* đisparțî (đis + sparțî)
* đizbraca (điz + /în/braca)
* đișcuńa (đis /s:ș/ + cuńa) [Por.]
* a umplut đisaźi cu grîu, ļ-a pus pi cal șî s-a dus cu ĭiĭ la muară [Por.]
* vuorba đisară astăḑ nu însamnă ńimica, numa ĭe o parće đin vuorbă „înđisară” care ĭe tot una cu „astară” [Por.]
* ĭel ĭe uom đisfațat, śe guođe vorbĭașće, tuot ĭe adăvarat [Crn.]
* îm caḑu śasńicu đin mînă, sî sparsă șî ramasă žuos tuot đisfacut [Crn.]
* đisfacuĭ grapa đi s-o pućem încarca-n car [Crn.]
* baba đisfaśe điemper batrîn să îmļerćiască manuș đi ńepuot
* śe god faś, puoț să đisfaś; aĭ batrîń cu vuorba-ĭa a-nsamnat șî cînd s-a lasat đi vro vuorbă: a đisfacut vuorba đi vinḑare, đi nuntă, đi vrun lucru [Por.]
* đisfășură scućicu la copil, sî nu sa nîparĭască
* tata đisfășură curaua, șî ma luvă la bataĭe [Por.]
* cînd în vĭeț sî-nfîășurĭ copilo-l mic, đisfășurarĭa ĭe ușuară [Por.]
* mĭarźe ca Nasta Suļi, cu braśir-ļi đisfășuraće [Por.]
* la sat sa đisfîrșîașće clańa cu fîn, frunḑarĭu, sacu cu fańină, śubăru cu brînḑă [Por.]
* am tri clîăń cu fîn, una ĭe đisfîrșîtă da dua nus [Por.]
* carća s-a đisfoĭat tuată, șî đîscaļița ma tras đi urĭecĭ [Por.]
* mĭarźe pin vînt cu burca đisfoĭată, puaće ļesńe sî sa bulnavĭască [Por.]
* dacă copiĭi nu struogîĭ păn’ sînt miś, iĭ sa đisfrîńaḑă cînd crĭesc, șî sa duc în lumĭa albă [Por.]
* a luvat mau, mĭarźe đisfrînat pin sat da copiĭ bat canta dupa ĭel [Por.]
* mi sa đisfundară urĭechiļi, ș-acuma aud bińe
* caldarĭa ruźińită ĭuta sa đisfundă [Por.]
* barbațî-mĭu s-a dus la lucru, că astîḑ înśape đisfundarĭa țîăvilor đi apă [Por.]
* țîăviļi sănt đisfundaće, șî apa acuș vińe
* bun lăutarĭ care cîntă đisfundat, ca cînd îț dîă îăripĭ pănă žuoś [Por.]
* nu điscarca caru pănă nu vińe śińeva sî-ț ažuće [Por.]
* carîļi điscarcaće puot sî trĭacă pi puodu đi ļiemn [Por.]
* trag pĭatra đi casă, șî am mulț lucratuori la điscarcat [Por.]
* măĭ avĭem vro duauă-triĭ điscarcaturĭ đi pĭesîc, șî lucru đi astîḑ ĭe gata
* a lasat điscarcatura-n mižluocu drumuluĭ [Por.]
* cînd ĭe catarama bună, nu sî puaće điscatarama ļesńe [Crn.]
* n-am bagat sama, am mĭers cu opinca đi gumă điscataramată pin naruoĭ, șî opinca mĭ-a picat đi pi piśuor [Crn.]
* nu puaće sîngură ńiś sî sa încaļiśe, ńiś sî sa điscăļiśe đi pi cal [Por.]
* ḑîaśe ań am lucrat cu lopata, am fuost điscărcatuorĭ la stańița đi vuoz [Por.]
* m-a-ncîlśiĭ tuorsu, șî nu puot să-l điscîlśiesc sîngură [Por.]
* firîļi la pîătură sînt điscîlśiće, puoț s-o cuoș pi đi lîăturĭ [Por.]
* atîta ma strîns în șîaļe, đu nu puot ma điscļeșta ļesńe [Por.]
* cînd țî sa-ncļeșćiaḑă șîaļiļi, gasîa o fată mare sî-ț facă o „điscļeștare” [Por.
* đi cînd mi ĭe điscļeștat șîaļiļi, ĭuo mis alt uom [Por.]
* dacă ći-ncîlśeșć cu îĭ, nu ći măĭ điscobeļieșć ļesńe đin gĭarîļi luor
* fusăĭ datuorĭ pista masură, ama cumva ma điscobeļiĭ đin dîtoriĭ [Por.]
* cum, draculuĭ, mi sa điscolaśi žîța-sta đi pi mosuor?
* cînd ļi auḑî pi tuaće śe ļi am facut, muma atîta điscolaśi uochi đi ma spumîntaĭ c-o sî crîape [Por.]
* saĭla stă điscolaśită supt șupă, șî ruźińiașće [Por.]
* ažută sî ma điscroșńieḑ, că nu puot sîngură sî điznuod obrăńiļi trîășći đi la pĭept [Por.]
* lasaĭ trasta cu șîbiĭaļe, șî pļecaĭ înainće điscroșńată, ușuară ca pasîrĭa [Por.]
* țuala sa điscuasă ĭuta dacă croĭtuorĭu n-a cusut bun [Por.]
* în vrĭamĭa lu opinś đi puorc, tuata vara lumĭa a mĭers đisculță [Por.]
* nu ći đisculța, cî asta nuĭe casă domńască
* supr. încalța [Por.]
* nu vrĭeu să tun, că mis đisculțat, d-am trĭecut pin ńișći morśilarĭ, șî ma ćĭem c-ăț im puodu
* uomu ĭe đisculțat cînd sa đisculță [Por.]
* am aļergat cu furca-n mînă pin ńișći tufe dupa viće, șî abĭa pĭe urmă am điscurcat cairu đi spińamă
* feĭmĭa cu naruoc đ-al mare sa do điscurcat đi bĭețîoso-la a iĭ [Por.]
* tuma cînd am întuors împrumutu, am putut trai điscurcat đi tuaće grižîļi [Por.]
* saśi-șća sînt điscusuț, nus đi trĭabă [Por.]
* ma duc să đispańeḑ caru, cî mi s-a slabit șîna pi drum, ș-a fuost muara s-o înpańeḑ sî nu-m piśe đi pi ruată
* cînd će duś la ibomńică, nu ći đispana uodma, că dacă ći prispĭașće barbatî-su, fuź în pĭaļa guală [Por.]
* am spart gĭața la fusu mori, ș-acuma muara lucră bun, đispanată [Por.]
* mi sa suit în vîru capuluĭ cu đisparțălur-ļi a luor
* dupa rat a tunat mare đisparțală în lume [Por.]
* parințî mi s-a đisparțît înga cînd am fuost copil
* đisparće copiĭe-ĭa pănă nu sa ĭau la bataĭe [Por.]
* mult am fuost đisparțîț, ama nu ń-am zuĭtat unu đi altu [Por.]
* sa đispătură aĭa śe puaće sî sa înpăture: fuaĭa đi arćiĭe, pătura, chimĭașa, nuovina ... [Por.]
* a lasat novina đispăturată pi astal a fară, șî vîntu ĭa schimotoșît fuoiļi [Por.]
* pi drumo-l bun mîń caru đispiđecat, numa la stîrmină ăl înpĭađiś
* aș ḑîśa cî ĭe đi placu mĭeu baĭato-la prĭa đispiđecat [Por.]
* đispĭađică caru, cî ažunsărîm la luoc bun [Por.]
* nu đispļeći bîrțîļi la fată, că frumuos iĭ stau [Por.]
* muĭarĭa žîăļńică a mĭers đispļećită [Por.]
* numa pintru otară, a tunat într-o đispļećitură tare grĭa đi trĭabă [Por.]
* ĭarna cînd pļacă la drum, uomu sa-npodobĭașće cu trancuće în tot fĭeļu sî nu-ĭ fiĭe frig, da cînd vińe la coļibă, ĭel sa đispodobĭașće
* țîn minće cum mama Ļița ńi zbera ĭarna cînd tunam în casă, sî ńi đispodobim, să nu duśem zapadă-n suobă [Por.]
* măĭ ļesńe suflu așa đispodobit, đi cît încarcat cu țolamă [Por.]
* nu ći đispoĭa întra lume [Por.]
* sa tîvaļiașće bat șî đispoĭat
* fata-sta ĭe pļesńită șî đispoĭată [Por.]
* cînd a fuost đispre casă, s-a pus cîńi sî latre, șî ĭel a fuźit
* a trĭecut pista Dunîrĭe la ĭuț, đispre Porĭeśa
* aĭa fu la un śas đispre zuorĭ
* vorbim đispre lucru nuostru [Por.]
* s-a đispreunat la sud [Por.]
* tuata ḑîua stă baschiĭa-ĭa đispreunată đi la șćiump, șă puorśi sluobîd tună-n bașćauă [Por.]
* nuĭe đi ńimica opinca-sta cumparată, mi s-a đisprins la calcîń [Por.]
* đi cînd stîă taraba đisprinsă đi baschiĭe, mîńiļi sî-ț piśe đi śe n-o prinḑ [Por.]
* vaca s-a đispripońit șî s-a bagat în cucuruḑ [Por.]
* vaca pașće đispripońită, bagă sama sî nu sa ducă în luoc [Por.]
* nu ći đisprupađi, cî ĭe afară frig [Por.]
* nare rușîńe, mĭarźe đisprupađită [Por.]
* s-a đisputcovit un buou, șî ma duc cu ĭel la putcovarĭu să-l în putcovĭască ĭară [Por.]
* vaca đisputcovită nu traźe bińe în žug [Por.]
* nu puot đistîrna cutarița đi la grindă fara scamn, că mis mică [Por.]
* plugu ĭe đistîrnat đi la proțap, da proțapu đi la žug [Por.]
* chimĭașă batrînă, s-a đistramat tuată
* đistrîăm điemperu [Por.]
* capăstru-sta ĭe tuot đistramat, vrĭamĭa ĭe să cumpîr nuou [Por.]
* bagă sama, copiĭi nuapća sa đistrucă, puot sî raśiască [Por.]
* cînd duormĭ đistrucat lînga ferĭastă đeșchisă, ći prinđe tusă [Por.]
* đistul a fuost odată să-ĭ spună
* [Por.]
* pĭatra-n trĭecu pi đisupra đi cap, đincît sî ma lovĭască
* parća đisupra [Por.]
* đișćaptîće, cî ĭe vrĭamĭa sî pļeś la lucru
* sî va đișćepta saraca, șî nu va mîĭ rabda așa barbat [Crn.]
* grieu îm cađe đișćeptarĭa đimińața [Crn.]
* ĭel ĭe uom đișćeptat, șćiĭe śe ĭe đirĭept, da śe nuĭe [Crn.]
* mĭarźe cu curaua đișćinsă, iĭ pică pîntaluońi [Por.]
* învață copilu să đișćingă sîngur curaua la nadraź [Por.]
* cum ma luvă-n brață, pocńi urĭacĭa la chiptuarĭe, șî chimĭașa mi sa đișchiptoră singură [Por.]
* în vuoĭscă ńima nu cućaḑă sî mĭargă đișchiptorat [Por.]
* cu cĭaĭa-sta nu sa puaće đișcuńa ușa [Por.]
* am lasat ușa đișcuńată, că nau uoțî śe s-îm fure đin coļibă [Por.]
* vinu śe guod puoț măîĭ đivrĭame, că avĭem mult đi lucru
* oguaĭe vićiļi măĭ đivrĭame, să nu ńegurĭeḑ cu ĭaļe [Por.]
* nu ći đizbraca, cî ĭe afară înga frig
* đizbracă copiĭi, vrĭamĭa ĭe đi culcuș [Por.]
* m-am đizbracat că număĭ puot đi zapuc [Por.]
* sa đizdoĭașće śeva ś-a fuost îndoĭit, cînd sa đisparće în dua [Por.]
* sfuara đizdoită nuĭe bună đi ļegat sarśina [Por.]
* muĭeriļi cînd cîntă dupa-l muort, ĭaļe sa đizdorĭesc, stîmpîră duoru dupa ĭel [Por.]
* nu traźa pîătura đi pi mińe, nu ma đizgoļi cî mi frig
* cînd vrĭeĭ sî scuoț puomu đin pomînt, tu măĭ întîń iĭ đizgoļieșć rîdaśińiļi [Por.]
* m-am învațat cu cîrpa-n cap, șî cînd mis cu capu guol, parche mis đizgoļită
* pluaĭa a facut ogaș pin građină, șî crîmpiĭi mĭ-a ramas đizgoļiț cu rîdaśińiļi la suare [Por.]
* s-a sfîrșît clańa cu fîn, șî acuma m-am pus să đizgrađiesc țarcu [Por.]
* nu lasa bașćauă đizgrađită, că tună vićiļi șî fac șćietă [Por.]
* crumpiĭ sa đizgruapă cu sapa
* a sapat cu furiș ḑîua-nuapća, ș-a đizgropat uala cu bańi [Por.]
* rumîńi în Omuoļ sa lasat đi đizgroparĭa morțîlor
* sapă bunarĭu, șă cată lucratuorĭ la đizgropare [Por.]
* ńișći puomĭ a ramas đizgropaț la dunga gruopi [Por.]
* śeva sa đizluocîe cînd ĭasă đin luoc [Por.]
* đizlocat, nuĭe la luoc unđe l-am pus [Por.]
* nu đizļega sacu, cî sa varsă grîu
* ĭe đizļagăm nuodurļi la sfuara-sta [Por.]
* s-a đizļegat cîńiļi, ș-a muścat drumașu [Por.]
* đizļegatuorĭ la saś la muară, đizļegatuorĭ la snuopĭ la mașînă đi trîirat [Por.]
* s-a dus la sud, ș-acolo a facut đizļegatură la vuorbă ś-a fuost întra iĭ
* cînd nu măĭ puoț sî aĭ trĭabă cu muĭarĭa, će duś la vro vîržîtuare să-ț facă đi đizļegatură [Por.]
* mi s-a đizļipit morśila đi pi parĭeț la coļibă, șî tună frugu-n suobă [Por.]
* tutcalo-la nu ĭe đi ńimica, ĭut mi s-a đizļipit blana la astal [Por.]
* supt strĭeșîna coļibi o gramadă đi đizļipitură đi pi parĭeț
* am facut morśilă cu pļauă, să astup đizļipituriļi la conac [Por.]
* cînd auḑîĭ că copilu a caḑut amețît, aļergaĭ cu sufļitu-n gură, șă înśepuĭ ĭuta cu đizmećiśala cum am șćut măĭ bińe [Por.]
* a fuost mult amețît, pănă n-a turnat apă pĭe ĭel să-l đizmećiśască [Por.]
* uom ponćur: cînd sa mîńiĭe, nu puaće să-l măĭ đizmîńiĭe ńima [Por.]
* sigurat s-a-npacat, că s-a dus mîńiuos, d-a veńit đizmîńiĭat [Por.]
* uom đizmĭaćic ĭe aăla care n-are ńiś un rînd, care nu sa dă cu ńima, numa traĭașće sîngur ca cucu [Por.]
* nu înțaļeg đi śe ĭel așa sa đizmĭaćiśiașće cu bĭețîluco-la luĭ [Por.]
* traĭașće đizmĭaćiśiuluĭ [Por.]
* nu đizmĭerda copilu, că n-o sî puoț trai đi zburdațîĭa luĭ [Por.]
* astîḑ nu măĭ vĭeḑ tu copiĭ vrĭańiś, numa đarîndu vĭeḑ gramadă đi copilamă đizmĭerdată [Por.]
* điznuadă sfuară, ļagă vaśiļi đi par, șî pļacă [Por.]
* urḑala điznodată țî sa traźe dupa opincă [Por.]
* ńimic nuĭe bun, trăbe tuot facut điznou [e] +
* scosăĭ đinćiļi, șî mi sa đizumflă obrazu ĭuta [Por.]
* ruata nu mi cum trîabe, ăće, îm stîă supt parĭaće cu gumiļi đizumflaće [Por.]
* cum uomu sa învață, așa sa șî đizvață [Por.]
* vaśiļi sînt đizvațaće đi tras în žug
* s-a ļicuit, ș-acuma traĭașće cuminće, đizvațat đi bĭare [Por.]
* măĭ grĭeu đizvîăț ĭe sî ći laș đi tutun [Por.]
* nu cućeḑ sî đizvîrćiesc șrafu, c-a ruźinit, șî ma ćiem c-ăl rup [Por.]
* n-am bagat sama, mi s-a lîbovit șrafurļi la ruată, șî ĭuo cu ĭaļe așa đizvîrćiće am carat gata un śias șî măĭ bińe [Por.]
* mi sa đizvîrḑîră curîaļiļi la opinś
* atîća încîlśiturĭ întra iĭ nu măĭ đizvîrḑîașće ńiś dumńeḑîu [Por.]
* cînd vaḑuĭ firîļi đizvîrḑîće, tunaĭ în razbuoĭ cu drag
* parcĭe ĭe măĭ ușuor đi cînd ĭe întra nuoĭ tuot đizvîrḑît [Por.]
* n-am ńiś o trĭabă cu đizvîrḑîtura fĭeći mĭaļe cu uomu iĭ đintîń [Por.]
* vińe primovara, pomîntu sa đižgĭață [Por.]
* apa în valîău ĭe đižghețată, pućem să adapîăm vićiļi [Por.]
* sînćem puțîńe, nu pućem đižghiora pasuĭ tuot pănă astară [Por.]
* pasuĭu đižghiorat prĭa mult stîă la suare [Por.]
* đižugă buoĭi sî ođińască, șî dîăļe cîta uruĭală [Crn.]
* pućem sî mîĭ traźem cîćiva brĭažđe pin luoc, pînă nu vińe vrĭamĭa đi đižugarĭe [Crn.]
* vaca ĭe đižugată, ș-acuma ođińiașće [Crn.]
* a lasat buoĭi đižugaț în marźina luoculuĭ, șî iĭ s-a bagat în cucuruḑ [Por.]
* điźaba a mĭers la șcuală
* dacă vinḑ, nu da điźaba
* điźaba źabuță [Por.]
* a murit dă frică cînd auḑît că đumińață o să-l ducă la șcuală [Mlava]
* đurđița ĭe fluare padurĭană care dă în primovară, șî are fluorĭ albe, marunće șî facuće ca clopațăļiļi [Por.]
| ď |
* ďin ďeparťe [Kmp.]
* s-a ďepărtat unu ďe altu [Kmp.]
* ďinaďins am făcut așa [Kmp.]
| e |
* numa „e”, or „eee”, sa ḑîśe cînd će mirĭ đi śauva, cînd îț pare rău c-aĭ auḑît vrun rîău, cînd iș ńisufarat or mîńiuos
* eee, copiĭ, ńimic n-o sî fiĭe đin vuoĭ, că durmiț pănă-n amńaḑîț
* cînd vrĭeĭ s-întrîăbĭ, cî nu baș do crĭeḑ în aĭa ś-aĭ-uḑît
* e, măĭ ḑî odată, pă sî crĭed în urĭechiļi mĭaļe
* cînd cĭem pi vrunu, or caț sî sa-ntuarcă cîtra ćińe
* e, auḑ tu śe-ț vorbĭesc, or sî-ț trag o palmă
* cînd înśĭepĭ vuorba, da nu iș baș đi tuot sighirat śe trîabe să spuń
* e, pă ĭuo atîta am șćut, atîta v-am spus [Por.]
* a durmit cu evangheļa supt cîpatîń [Por.]
| f |
* „fa” puaće să ḑîcă fiĭecare la o famĭaĭe, numa dacă sînt baș prĭaćiń buń, șî nuĭe ńiś-o mîńiĭe întra iĭ
* fa, Mariĭo, m-auḑ tu, ba, or ći faś surdă?
* „fa” arată mare dragusta întra duauă muĭerĭ [Por.]
* fața uomuluĭ cuprinđe frunća, uochi, nasu, obrazu, gura șî barba
* care ĭe vićaz, întuarśe fața cîtra uom, șî-ĭ tuot đeșchis în uocĭ [Por.]
* sî-ntuarsă cu fața cîtră mińe, șî roșî ca racu [Crn.]
* puńe pîătura pi pat cu fața-n sus
* fața ĭe pomîntu întuors cîtra suare [Por.]
* în față mîĭ îndată rasîarĭe cucuruḑu, cî ĭe pomîntu mîĭ calduruos [Crn.]
* a ĭeșît în fața luoculuĭ, adunat marturi, ș-aratat c-a vorbit đ-adaverĭe
* Fața mică (or mare)
* Fața lu Ĭuon
* Fața muori
* aĭa a fuost în față đi ḑîuă [Por.]
* padurĭa ĭe bună, numa faź dau pin ĭa [Por.]
* aźutaĭ la dĭeda să muće stupi, șî cîpataĭ duoĭ fagurĭ đi mńare [Por.]
* đi źaba m-am trîpadat cu atîta drum, ńiś o faĭdă n-am avut [Por.]
* prînḑîră faĭn, șî sa culcară sî duarmă o țîră
* faĭń uamiń đi tuot
* țuala-sta îm stă faĭn [Por.]
* tuot a fuost faĭn, ń-am pitrecut rău frumuous
* a facut coļașă bună, a śinat faĭn, șî s-a culcat să duarmă [Por.]
* facļiĭe aĭ nuoștri a facut đin scuarță đi śerieș [Por.]
* facut a puļi
* facut numa đi rîs
* facut adîns đ-așa trĭabă [Por.]
* ma duare đinćiļi, șî mi s-a-nflat falca tuată
* n-are ńiś un đinće-n falcă [Por.]
* nu-m faļiașće ńimica
* pļesńit, iĭ faļiașće śuava-n cap, nuĭe întrĭeg
* am uoptsuće, măĭ îm faļiașće duauăsuće pă să am omiĭe
* đeșchiđe uochi șî pazîa bińe: numa-m va faļi fiĭe śe, tu iș gata [Por.]
* dupa śe strîcurăm cașu, taĭem brînḑa-n faļiĭe, șă ļi puńem în śubăr [Por.]
* n-a cumparat vaca cî ĭa gasît vro faļincă la đinț
* cînd caț fată să ći-nsuorĭ, uĭće prĭa bińe să fiĭe fara faļincă [Por.]
* faļiuos sa ḑîśe đi śeva śe ĭe facut ca faļiĭa, da n-ar trăbuĭa să fiĭe așa [Por.]
* cînd vĭeḑ pi drum o insă-n sucnă, da nu șćiĭ care ĭe șî śi ĭe, spuń cî vĭeḑ o famĭaĭe
* famĭaĭe ćinîră, ńimîritată sa cĭamă fată
* famĭaĭe mîritată ĭe muĭarĭe
* famĭaĭe batrînă sa cĭamă babă [Por.]
* saracu, nu cî nare ńiś un sîămn voĭńiśiesc, numa șî vorbĭașće cumva famĭeĭașće [Por.]
* puort famĭeĭesc
* lucru famĭeĭesc
* ruda famĭeĭescă
* trĭaba famĭeĭescă
* gîndu famĭeĭesc (muĭerĭesc) [Por.]
* fańina sa maśină la muară đin buobe đi mărințîș
* đi cum sa ogođașće pĭatra muori, fańina puaće fi măĭ maruntă, or măĭ mare [Por.]
* tuot morarĭu ĭe fańinuos, că lucră cu fańina [Por.]
* fara ĭel sa puaće
* fara ńimica
* (izr.) Nuĭe muarće fara rîs, nuĭe nuntă fara plîns. [Por.]
* am ćocńit caru pi đinainće, șî l-am mînat la un farbarĭ sî mĭ-el fărbuĭe [Por.]
* đimult fărburļi a facut muĭerļi đin buĭeḑ, d-acuma fiĭe śe farbă-ț trîabe, o gasîășć în dugaĭe
* mĭ-a mînžît tumobilu cu farbă ńagră la vo doă-triĭ luocurĭ
* farbă albă, galbină, ruoșîĭe, bilovincă
* farbă đeșchisă, farbă închisă
* fărburļi pi pîătură, ś-a țasuto mama đimult, nu sa ogođesc prĭa bińe [Por.]
* ĭ-a facut vrîžîtuarĭa șî vro farmică, s-o labiđe în drumu fĭeći, pi unđe ĭa sa duśe la apă, șî ĭar’ ńimica, fata n-a prins drag đi ĭel
* faśe farmiśe
* labdă farmiśe [Por.]
* farńică faśe la farmiśe
* cam s-a pĭerdut farńiśiļi aļi batrîńe, care a ļicuit lumĭa cu đescînćiśe șî cu buĭeḑ, așća śe s-a înpuĭat acuma măĭ mult mint lumĭa đicît să șćiu śieva [Por.]
* în farńiśiĭe acuma crĭed numa muĭeriļi aļi batrîńe [Por.]
* cu fașîĭe đe pînḑă a ļegat piśuariļi la copiĭ miś pănă a fuost în ļagîn, să nu sa strîmbe
* (izr.) n-a ĭeșît đin fașîĭe, da a pļecat dupa fĭaće [Por.]
* fașîĭ sînt barbațî alu duauă suruorĭ
* cînd vro muĭare are măĭ mulț ibuomńiś, lumĭa ḑîśe cî sînt iĭ unu la altu fașîĭ [Por.]
* uomu faśe tuot śe-ĭ plaśe
* facură ś-o facură, acuma ĭe amînat
* muma a facut triĭ copiĭ
* nu ma măĭ baća, că ma faś să pļec đi la ćińe
* atîta cu ańi a nîcažîto fara ńiścotrĭabă, đ-a facuto la urmă sî sa spînḑure đi rău [Por.]
* faśiare guală
* ńiś o faśiare bună nu-ț ažută, iș păcatuos đi tot [Por.]
* fată tuata žuavina: vaca, scruafa, ĭapa, ursuaĭca, lupuaĭca; rumîńi nau vuorbĭe adînsă đi tuata suartă đi viće
* đi la žuaviń, vuorba a trĭecut la muĭerĭ, ama aĭ batrîń a vorbit cî ĭe rușîńe șî pacat sî sa ḑîcă đi vro muĭarĭe cî fată, a ḑîs: „Vaca fată, da muĭarĭa sa nașće!”
* feĭma a fatat a sară, a facut duoĭ copiĭ đi źiamîn [Por.]
* a crĭescut fećița, acuma ĭe o fataluancă întrĭagă [Por.]
* a veńit vrĭamĭa đi fatat, da coćețu đi mńiĭ nuĭe gata
* muĭarĭa greuańe ḑaśe în pat, așćată fatatu [Por.]
* fată ĭe famĭaĭe ńimăritată
* fată ćinîră
* fată batrînă
* fată frumuasă [Por.]
* lumĭa s-a zuĭtat đ-asta vuorbă, s-a pastrat numa pin žuramînće șî blastîame [Por.]
* ĭuo am treĭ fatuĭ, unu l-am scopit, să-l rańesc șî să-l taĭ, a doĭļa o să-l vind, a treĭļa o să-l las dă mińe dă domazluc [Stig]
* cît sa vĭađe cu uochi, numa faźiet guol
* faźiet ĭe padure đi fag
* faźiet đies [Por.]
* Fașanź au fost ađet la Bufań la Măĭdan în tot anu, în ḑîļiļi đi zîpostît
* đi vrĭamĭa Fașanźilor mulț Bufań au făcut ļorfe
* a fost Fașanź-aĭ miś la Zîpostîto-l mic, șî Fașanź-aĭ marĭ care a caḑut la Zîpostîto-l mare [Buf.]
* sa făduļiașće parche a prins pi dumńeḑîu đi cuaĭe
* n-am đi śe sî ma făduļiesc, vîăd tuoț c-am facut lucru bun [Por.]
* cată lucru tĭeu, n-asculta făduļiĭļi luor, că nau marźină
* a gaćit șcuala șă puaće cu făduļiĭe să ĭasă-n lume
* nu țîńerîț lucrușală cu ĭel, cî ĭel ĭe baĭat đi tuata făduļiĭa
* făduļitură guală [Por.]
* tuoț sînt iĭ numa făduļituorĭ fara ńiś c-o trĭabă [Por.]
* făgăńiță ĭe un ļiemn đi fag, ćinăr, supțîrĭe șî nalt [Por.]
* făgăńiță ĭe un fieļ dă fag alb, care ĭe bun dă blîăń, cî sa sparźe frumuos șî n-are nuodurĭ pră ĭeal [Mlava]
* făinarĭu la nuoștri aĭ batrîń a fuost o butuarcă adîns taĭată șî ńićeḑată đi țînut fańina [Por.]
* cađe o zapadă făńinată, ca cînd s-a rupt sacu śĭeruluĭ cu fańină [Por.]
* a lucrat mulț ań în Mńemțîĭe, într-o fărbariĭe mare
* oraș mic, nare ńiś o fărbariĭe adînsă, cu tuaće fărburļi care ar trăbui la lume [Por.]
* ĭuo nu dau la feĭmĭa sî fărbuĭe buḑîļi, că ĭe prĭaćinîră, șî numa sa buscofĭașće
* n-asculta tuaće-tuaćiļi śe-ț vorbĭașće baĭatu, cî puaće-fi vrĭa numa s-ț fărbuĭe uochi, șî sî ći lasă-ncarcată [Por.]
* vinu sî vĭeḑ cum đi fumuos am fărbuit gardu
* fuź đi ĭel, cî ĭe fărbuit đin tuaće părțîļi [Por.]
* am fuost la maĭstur, șî ma tocmiĭ cu ĭel đi fărbuito-la đi care ț-am puvestît đimult
* a luvato cu vuorbe dulśe, șî ĭa a caḑut la fărbuitu luĭ copilarĭesc [Por.]
* dacă nu-ĭ alta ńimic dă mîncare, bun ĭe șî făsuĭ d-asară [Rom.]
* făurarĭu ĭe lună ĭernuasă [Por.]
* a fuost bun lăutarĭ care a șćut mulće cînćiśe fećeșć
* dragu fećesc ĭe măĭ adînc [Por.]
* fećița ĭe fată mică, copil
* fećițîļi ažuns đi șcuală
* trĭecu un baĭețîăl cu fećița đi supt mînă
* am o fećiță cu dulśe guriță [Por.]
* fata mare trîabe să pazască fećiĭa ca uochi-n cap, că dacă o pĭarđe, grĭeu sa marită [Por.]
* fata care s-a lasat la vrun baĭat, ș-a pĭerdut fećinźiĭa, a putut sî sa mariće numa dupa vrun văduvuoń batrîn șî sarac [Por.]
* fată fećiuară, înga nu șćiĭe śi ĭe lucru voĭńiśesc [Por.]
* fedeleșu ĭeste vas de lemn în care se duče apa și alta bere
* la loc cînd ń-am dus la săpat, am dus apa cu fedeleșu, cî ĭeste vas de lemn în care apa sta mult reče [Tim.]
* ńima la noĭ nu ḑîśe đi fata luĭ ńiś „fie” ńiś „feĭ”, numa ḑîśem: feĭ-mĭa (fata a mĭa), feĭ-ta (fata a tĭa), feĭ-sa (fata a luĭ) [Por.]
* Feļeșana ĭe un rîurĭel, izvorĭaḑă supt Pĭatra roșîĭe, la izvuor are un bobît mic; sa-npreună cu Brĭeza, șî la gura văĭu tună-n Țrna; Țîrnă măĭ amînat, la capu satuluĭ, tună-n Pĭec [GPek]
* va ferbĭa apa-sta odată, or nu?
* la tuata muĭarĭa măĭ întîń s-a catat să șćiĭe să fĭarbă uala
* fĭarbe tuot đi mîńiĭe, numa śe nu crapă [Por.]
* ferfeļița ĭe ḑamă dă prună, a sa pun pruńiļi la soare, pă ĭeasă ḑama dîn ĭeļe, pă aĭa s-a mîncat vrodată pănă nu sa nacrĭașće, a cînd s-a nacrit, a cĭemato chiseļiță [Mlava]
* ńi feri dumńeḑîu đi rîău [Por.]
* fericu đi mińe
* fericu șî blagu đi ćińe cînd aĭ scapat đi la muarće [Por.]
* numa draco-l ńegru sa va feriśi cu ĭel [Por.]
* ma ruog la dumńeḑîu sî va đia feriśiĭe șî sînataće [Por.]
* cu uomu đintîń am avut traĭ feriśit, ama ĭel a murit ĭuta [Por.]
* ferĭasta ĭe gaura-n parĭaće pin care tună viđiarĭa
* cînd lumĭa a trait ăn borđiĭe, n-așćut đi ferĭeșć
* cînd s-a dus turśi, a-nśeput sî facă bîrnarĭață, cu ferestuĭś miś, la care în luoc đi stîclă a pus pĭaļe đi ĭed, care a raso, a raso pănă nu s-a supțîĭat atîta đi s-a vaḑut pin ĭa
* la ferĭastă astăḑ sa pun feruanche
* a dat cu pĭatra, a spart ferĭasta
* ferĭasta đeșchisă, ferĭasta închisă
* sa uĭtă pi ferĭastă
* ḑînḑîĭe đi frig supt ferĭastă, că ńima no-l lasă înuntru [Por.]
* o dorîngă scurtă pusă la caruță đinainće, đi care sa prinđe amu caluluĭ
* fercheđeu sa atîrnă la am șî cînd calu traźe-n plug, or cînd scuoț la tutuśe đin padure [Por.]
* cum înśapu ḑîua, sa vĭađe că o să fiĭe mare fertuare, n-o să pućem să lucram în cîmp [Por.]
* în feruaĭcă, atîrnată pi ḑalarĭ la camin, sa fĭarbe măĭ dulśe coļiașă
* ĭastă feruaĭcă, șî ĭastă caldare: feruaĭca ĭe turnată đin tuś, da caldarĭa ĭe facută đin pļiec đi aramă [Por.]
* đemult n-a fuost ferĭeșć la borđiĭe, đ-aĭa aĭ nuoștri n-așćut đi feruanche [Por.]
* fi śe vrĭeĭ, ama fi uom
* va fi, nu va fi
* ma ghinđiĭ ĭuo: śe sî fiĭe acuma, ama tacuĭ, nu spusăĭ ńimica
* fi-va așa, or nu va fi, nu puot a șći
* tu nu vi fi, da ĭuo sînt
* basanca n-a fuost să fiĭe, nuĭe ursat
* nuĭe la casă, puaće fi dus vrunđeva
* va fi veńit copilu pănă acuma, s-a fi fuost vrunu đ-aĭ batrîń cu ĭel
* cînd ĭerarăm ćińirĭ, fusăsărăm zburdaț ca ńima pi lume [Por.]
* cînd muĭerļi a cîntat-n fifă, ińima-n pĭept s-a topit đi milă [GPek]
* dî fifă s-a șćut șî-n Buļećin; aiśa fluĭerļi a fuost facuće dîn covragu alu duļeaće [Por.]
* ma sî vină fiĭecare, nu mi sa pasă [Por.]
* ĭa-m spus să vină fiĭecînd cînd luĭ iĭ vińe [Por.]
* maĭsturu n-a facut socoată buna cînd a ghinđit că poaće o afuma fiĭecum, șî sî sa ducă [Por.]
* nu cređa în fiĭeśe, șă o să će petrĭeś bun [Por.]
* să vină fiĭeśińe, iĭ nu-ĭ sa pasă că ĭe casa ńisîruită [Por.]
* fiĭeunđe să fîĭe pitulat, žîndari ăl gasăsc [Por.]
* ficaț-aĭ ńegri
* ficaț-aĭ albĭ
* ficațî la uom sînt supt cuasta đirĭaptă
* đi ficaț ĭe ļipită fĭarĭa [Por.]
* măĭ grĭa buala lu ficaț-ăĭ albĭ a fuost uscatura [Por.]
* đi bĭare la uom puot s-ă putraḑască ficaț-aĭ ńegri [Por.]
* fică ĭe muĭare marĭață, frumuasă, scuturată care arată đeșchis cî-ĭ plaśe lucru uomeńiesc
* nu șću đi śe sa faśe, cî sa vĭađe đeșchis cum cată pi vrun futaș s-îĭ đa-n fică, șî sî tacă [Por.]
* saćańi căsătoriț prîngă rîurĭ, au oboru pļin dă fiche
* fică cu ficu [Mlava]
* fiļińierĭ ĭe un fĭeļ đi lampă la gas, đi dus în mînă, cînd će duś vrunđiva la drum [Por.]
* dacă mi ĭel naș, cî ma bućeḑat, ĭuo sînt luĭ fin
* mîńe-m vin fińi miĭ în gostîĭe [Por.]
* fina ĭe famĭaĭe care a bućeḑato nașu, or muĭarĭa lu finu, or ĭe ńam apruape alu finu mĭeu
* sa ḑîśe fină șî la ńamu apruape lu nașu mumi, or alu tata
* fină ĭe una, da nașîța alta, ama ĭaļe sînt insă ļegaće cu bućeḑatu [Por.]
* fir đi ață
* mĭarźe ca pi fir
* s-a rupt firu
* fir supțîrĭe, gruos
* nu șćiĭe sî țîasă, numa-nvîrḑîașće fir-ļi
* fir đi busuĭuoc
* nu-ĭ faļiașće fir đi pîăr đin cap
* șî fir đi firu luĭ o să tragă pacaćiļi luĭ
* pļecăm đin sat șî pi fir în sus, ńi duśem la Śuaca uocńi-n rudńic la lucru [Por.]
* la nuoĭ, la munće, aĭ firegarĭe cîće vrĭeĭ [Por.]
* pînḑa ĭe țasută đin firiśiaļe đi sîrmă
* am cuļes firiśiaļe đi busuĭuoc, sî đescînt cu ĭaļe [Por.]
* firiz ĭe alat đi taĭat la ļiamńe, are pînḑă đi fĭer cu đinț marunț, care s-a ascut cu ĭega
* ĭastă măĭ mulće fĭelurĭ đi firiză [Por.]
* la firizană sa taĭe blîăń đin tutuśe gruasă
* firizańiļi batrîńe a foust la un luoc cu muorîļi, șă pi ĭaļe a mînat apa tuot într-un fĭeļ ca pi muară [Por.]
* pînă nu s-a bolnavit, a fuost ruoșu la firĭe, da acuma ĭe galbin ca śara [Crn.]
* față ĭe parća đi-nainće alu capu uomuluĭ, da fire ĭe factura fĭețî: puaće-fi ruoșu la fire, alb, ńegru, pusumorît, tras ... [Por.]
* gasîĭ o firoćină ruźińită-n drum, ș-o luvaĭ cu mińe s-o pun bińe, îm va trîbui đi śuava
* pļină ĭe cuzńița đi firoćiń [Por.]
* firoĭca ĭe ață rasuśită, s-a pus la braśire, dă ĭa a fuost ļegată bripta, care babiļi a duso-n pungă la braśirĭ, a bripta a fuost cîrśură, șî pusă-n cuorn dă berbĭec [Mlava]
* asta firuț ĭe prĭa supțîrĭe, nu puot sî cuos cu ĭel [Por.]
* fișćaĭcă ĭe pîraman đi pînḑă, îngust șî lung
* tata đin moșîĭe mĭ-a dat numa o fișćaĭcă đi ļivađe [Por.]
* cumparaĭ đi copiĭ bobuanță, șî dugaĭașîța ļe-nvăluĭi într-un fișîc đi arćiĭe [Por.]
* fișîcļiĭa ĭe cĭes đi pĭaļe đi țînut plumbi, care sa puartă la brîu [Por.]
* laptarĭu Miļisau lu Đină Șćefîn a crapat dă žăļ ca ĭ-a perit fiśuoru cu nuorî-sa șî fata, cu tomobilu [Mlava]
* asta ĭe fiśuoru mĭeu cu muĭarĭa đintîń
* s-adunat la žuoc tuoț fiśuori đin satu nuostru
* n-am avut copiĭ đi la ińimă, ș-am luvat un sarac să-m fiĭe fiśuor đi sufļit [Por.]
* am vorbit đi mic la fiu-mĭu să poarće griža śe fată-n suară, nu ma ascultat
* acuma vĭađe șî ĭel că đin fiu-su n-o sî fiĭe ńimica
* Fiu-Vaśi, numiļi alu un copil đi-ntr-o povastă, pi care la facut vaca [Por.]
* źugu a fuost slab, șî buoĭi cînd a tras, a pocńit fiularĭa
* fiulare sa cĭamă șî pĭaļa đi supt gît la viće, aĭa care spînḑură đi la buot, păn-la pĭept [Por.]
* ma ĭau fiuoriļi
* atîta ma spumîntaĭ, đi ma luvară fiuoriļi đi frică
* fiuorĭ đi muarće [Por.]
* vrîžîtuorļi șćiu sî facă fîcaturĭ șî trîmisaturĭ [Por.]
* moșu Mica Gĭermîn a fuoust fîmeļaz la șcuală mulț ań [Por.]
* nu mis fîmeļiĭe cu ĭel
* fîmeļiĭe buna, fîmeļiĭe apruape
* adunat mulće fîmeļiĭ đin sat
* ĭa ĭe đin fîmeļiĭa lu Trifuļeșći, ńam cu Florĭeșći
* poļicra lu fîmeļiĭa a nuastră ĭe Urșîcańi
* đi rău boĭerilor, a fuźit đin Rumîńiĭe cu fîmeļiĭa întrĭagă [Por.]
* fînu ĭe ĭarba cuaptă; pănă ĭarba nu sa cuaśe nu sa ḑîśe fîn, numa ĭarbă
* cînd fînu sa cosîașće, dupa cosîtuorĭ ramîn otcuoș
* cînd fînu în otcuoș sa uscă, otcuoșu sa-ntuarśe cu furca sî sa ușće bińe șî pi parća-ĭa pi care fînu a fuost culcat pi pomînt
* fînu în otcuoș uscat bińe, sa adună în gramĭeḑ care sa cĭamă cupițîaļe, da lucro-la sa cĭamă cupițît la fîn
* cupițaua sa faśe atîta đi mare cît puaće uomu să ducă pi furcă pănă la luoc unđe sa porcońașće porcuońu
* porcuońi sa trag cu vićiļi, or cu mîńiļi pi tîrș pănă la luoc adîns aļes đi grîmađit clańa [Por.]
* ano-sta a ploĭat la vrĭame, pî ĭastă șî fînariĭe đestulă
* a slubaḑît vićiļi-n țarcu cu fîn, ș-acuma ĭe acoluo fînariĭe în tuaće pîărțîļi [Por.]
* ma ghinđiĭ: fîncă m-am amînatat đi lucru, măĭ bińe ĭe sî ma duc în cafană, đicît sî ma-ntuorc la casă [Por.]
* tata a fost fîntînar țapîn, l-a șćut șă-n lăturĭ dă Mlaoa
* fîntînarĭu a fuost muara să șćiĭe să gasască apa pă tuma prăurmă să săpe bunarĭu [Mlava]
* cînd în padure daĭ pista izvuor đi apă, șă-l ćistășć đi luomurĭ, șă-ĭ faś la fund cîta croviț đi s-aduńe apa đi baut, aĭe ĭe fîntînă
* alta fuarmă đi fîntînă ĭe cînd îngrađieșć izvuoru, ăl zîđeșć șă-ĭ puń śuśur, aĭa vińe un fieļ đi śieșmă [Por.]
* đ-acuma am facut numa o fîntîńuară-n padurĭe unđe sînt cu vićiļi, că izvuoru mi slab [ă] +
* a lasat baluonu đistupat, șă vinu a fîntîrezît, s-a facut apă molcuță far ńiśun gust
* uomu cînd înbîtrîńașće, pĭarđe minća șă fîntîrîzîașće đi tuot [Por.]
* am o ļivađe fînuosă care n-o are ńima-n arito-sta [Por.]
* nu fîrțai pi scamn, stăĭ mĭarńic sî puot sî će tung
* ĭară fata-ĭa a pļecat đi la parinț, șî fîrțîĭe pi vaļa mare [Por.]
* fîrțaĭală sa ḑîśe cînd vrunu miścă đin cur, cînd șîađe, or cînd mĭarźe pi drum
* fîrțaĭala muĭeri ĭe momĭală đi uom, sî pĭardă capu, șî să aļiarźe dupa ĭa ca naruodu [Por.]
* nu-l măĭ țîńe luocu, așa fîrță đi copilaš n-am măĭ vaḑut
* mĭarźe ca fîrța pin sat, șî nuĭe đi mirat śe sa atîrnă tot nat đi ĭa [Por.]
* pîcurari a mĭers dupa viće cu fîrdamĭezu dupa brîu [Por.]
* uomu fîrfîĭe cînd are vro faļincă, or cînd vorbĭașće ńințaļies
* fîrfîĭe aăla care nare đințî đinainće, șî nu-l înțaļieź śe vorbĭașće
* baba s-a mîńiĭat pi muoșu, șî numa fîrfuańe pin casă [Por.]
* nu măĭ puot să sufăr fîrfońala luĭ [Por.]
* fîrfuoșńiță ca ĭa nu ma ĭastă pi lume
* s-a facut đin ĭa o fîrfuoșńiță grozauă, cî nare gazdă s-îĭ đa pista fļit [Por.]
* fĭrfută ĭe uom care una ḑîśe, alta lucră, da śe ghinđiașće, aĭa ńiś dracu nu șćiĭe [Crn.]
* a caḑut đin ļiemn șî s-a fîrîmat tuot
* baće copilu, ama nu-l fîrîma [Por.]
* a frînt piśuoru la žuacă, ș-acuma fîrîmat ḑaśe în pat [Por.]
* înga nu mi s-a vinđicat fîrîmatura la piśuor [Por.]
* calu fîrcuańe, a sîmțît ĭapa pin apruape [Por.]
* într-o vrĭame s-auḑît fîrcońala caluluĭ đi pi ļivađe, acuma nu sa măĭ auđe [Por.]
* dupa śe fîrșîăsc sapatu la mińe, vin sî ț-ažut șî fîrșîșć șî tu
* đi pi fuga s-a fîrșît luna
* ma mir cînd a fîrșît ĭel chil-aĭa cu rachiu, că ĭerĭ în chilă a fuost măĭ mult đi žumataće
* ăl fîrșîașće frica, cînd triĭaśe nuapća pi lînga morminț [Por.]
* sapatu ĭe fîrșît, acuma ńi puńem pi cosît [Por.]
* acuma vińe, ļenuosu, la fîrșîtura lucruluĭ, cînd ĭe tuot gata
* drumu n-are fîrșîtură [Por.]
* m-a-ntrabă sî ma fîrtațîăsc cu ĭel, ama miĭe nu-nd-o fi pi vuoĭe, ș-așa am ramas numa ca duoĭ cunoscuț [Por.]
* tare fîrtațîĭe avĭem nuoĭ duoĭ, mîńiļi să ńi taĭe, unu pi altu nu izdîăm [Por.]
* ĭel ĭe fîrtatu mĭeu înga đi la ćińerĭață
* fîrtaț buń [Por.]
* cînd s-a facut Lumĭa, șă tuot pi Pomînt, Dumńeḑîu n-a lucrat ńimica sîngur, că avut Ortac care a fuost Dracu, Ńicruśatu
* (folc.) cînd a trăbuit să facă Pomîntu, șă tuot śi ĭe pi ĭel, Dumńeḑîu a fuost ćinîr, șă n-a șćut mulće luază, ama Ortacu a fuost aldraculuĭ ș-a șćut tuot śe trăbe [Por.]
* fîsa ĭe un pĭașće mic, traĭașće în rîu [Por.]
* fîurarĭu ĭe a duoĭļa lună în an [Por.]
* cosîtuori a dus dupa brîu un fîșćemal đi pînḑă, șî cu ĭel a șćers apa đi pi frunće [Por.]
* fĭară șî miś șî marĭ a facut țîgańi la fuaļe
* a pus fĭarîļi în urma lupuluĭ
* a dat în fĭară [Por.]
* amară ca fĭarĭ
* ĭ-a crapat fĭarĭa
* cînd taĭ puorcu, fĭarĭa sa lapîdă, cî ĭe amară [Por.]
* fĭarigă măĭ đies crĭașće pi duos, pin crovańe apatuasă, șî apruape đi faźet
* cu fĭarigă s-a astrucat borđiĭiļi [Por.]
* pîcurari a dus caśuļ într-un fĭeļ
* lucrăm đ-acuma înainće în alt fĭeļ
* țarańi sînt alt fĭeļ đi uamiń [Por.]
* facut đi fĭer
* fĭer đi plug
* tare ca fĭeru
* fĭer fĭerbinće [Por.]
* a veńit cu caru ș-adunat fĭerariĭļi luĭ tuaće đin pîrvaļiĭa-mĭa [Por.]
* moșu Ĭancu Ferarĭu a fuost maĭstur mare, aăla ś-a vaḑut cu uochi a putut sî facă đi fĭer [Por.]
* pi fĭerastîĭe s-a fĭert cazanu cu mîncare đi nuntă [Por.]
* nuoĭ sapăm în luoc, suarļi pripĭașće da fĭerbințala ĭe atîta đi marĭe đi-ț clośesc criĭiri-n cap [Por.]
* ĭastă lu care-ĭ plaśe ḑamă fĭerbinće, miĭe nu [Por.]
* pasuĭu ĭe fĭert, traźel đi la fuoc [Por.]
* đemult rar a fuost cîrpĭe șî muĭeriļi vara a mĭers cu capu guol; pîăru l-adunat în muoț la vîru capiluĭ, șî pista ĭel a pus fĭesu
* fĭesu muĭeriļi a-npļećit cu cuchița đin ață đi mosuor, cumparată đi la dugaĭe [Por.]
* ca pin vis, țîńem minće cî đemult s-a cîntat pi la visaļiĭ: „Aĭ la uară, măĭ flacăĭ!” [Por.]
* ș-a găsît pe vrun flăcău, cu zăče ań măĭ ťinăr ďecît ĭa [Kmp.]
* avut șî ĭa un flacău, ama a fuost putuare đi ńitrîbuit [Por.]
* flămîndu ĭe un crîu la șăļe care-l are vaca, bou, calu, uaĭa șî capra
* cînd ĭe vita flămîndă or bolnavă, flămîndu ĭe adînc, ca cînd ĭe ļipit đi burtă [Por.]
* rău a fuost đi vrĭamĭa đi rat, vin mńamțî: fuź, vin flocańi: fuź, vin părtizańi: fuź, nu șćiĭ đi care s-ći pazășć
* đi bătrîńață uamińi nu sa ras șă nu sa tuns numa cînd a fuost în vrun žăļ mare, đi flocań lumĭa s-a ćemut
* nu m-am ćemut să fiu sîngur cu uoĭļi-n munće, că am avut duoĭ flocań cu mińe [Por.]
* a fuost la clacă șî s-a omorît đi lucru: a tuors numa un flochiț đi lînă [Por.]
* baĭețî đi astîḑ nu-ĭ razńeșć đin fĭaće, cî tuoț sînt flocuoș, șî iĭ puartă păru lung [Por.]
* uaĭe flocuasă ĭe aĭa la care ĭa picat lîna, ș-a ramas numa fluoś coļa-coļa [GPek]
* saracu ĭe flomînd đi tuaće
* la-l flomînd sînt uochi marĭ
* flomînd ca lupu [Por.]
* ĭel flomînḑî cît flomînḑî, la urmă sa rapusă đi fuame
* sî flomînḑască nu șću cît, ĭară o să fiĭe gras ca puorcu [Por.]
* mare flomînḑîĭe lumĭa a sufarat đi vrĭamĭa đi turś; aĭa șî ś-avut đi mîncare, lumĭa n-a cućeḑat să țînă în casă, numa a pitulat pin padure, or că a-ngropat pin pomînt [Por.]
* dacă ći încurś cu iĭ, numa are casa sî țî sa umpļe đi flomînźuoș [Por.]
* floran sa ḑîśe la bagrĭem or salchim, în Tanda, Gorńiana, Topuoļńița [Por.], Tuopla, Lucĭa, Buśa; Lugńița șî-n Gînzîgrad [Crn.] [Por.]
* florarĭu a fuost la rumîńi aĭ batrîń luna śinśiļa în an [Por.]
* florarĭ cu fluorĭ marĭ [Hom.]
* slubaḑîĭ uoĭiļi șî pin florința-ĭa, ama nuĭe ńimic đi pascut [Por.]
* arźintuaĭca are floriśică albă
* cînd am fuost baĭat, muma mĭ-a-npuĭat chimĭașa cu floriśaļe în tuaće fĭelurĭ
* fećiță frumuasă ca floriśica đin građină [Por.]
* ńinźe, da nuoĭ copiĭi aļergăm șă prinđem flotaśi cu mîńiļi [Por.]
* fluarĭa ĭe un parśel đi buĭađe în care sa fac samînțîļî
* arĭe o građină pļină cu fluorĭ
* copilu ĭe pļin đi fluorĭ
* a țasut o pîătură cu fluorĭ [Por.]
* fluarĭa mare ĭe fluare đin građină, sa puńe numa pintru dus la morminț
* fluarĭa mare sa cuļaźe șî sa atîrnă cu rîdaśina-n sus sî sa ușće, sî puată duśa șî ĭarna la morminț
* fluarĭa mare are un miruos care nu puaće tot nat să-l sufire, așa lumĭe lasă rugamînt să nu ļi sa ducă la morminț cînd va muri [Por.]
* rumîńi aĭ batrîń rar a pus fluarĭa suariluĭ; dacă a vi șî puso, a puso pi marźina luoculuĭ, ca un fĭeļ đi gard
* samînțîļi alu fluarĭa suariluĭ ļ-a uscat, ļ-a fĭert șî cu ĭaļe s-a ļegat la luoc unđe sa vi uśis [GPek]
* fluarĭa turśiască crĭașće în bașćauă, înfuare tuamna
* fluarĭa turculuĭ sa cuļiaźe, sa uscă, șî cînd trîabe sa duśe la morminț, unđe sa dîă đi pomană la-ĭ muorț [Por.]
* fluiru s-a facut đin prun uscat
* în fluir a șćut să cînće tuot păcurarĭu [Por.]
* fluiru piśuoruluĭ ĭe uosol lung đinainća piśuoruluĭ, care ļagă źanunchiļi cu nođițu tălpi
* dupa fluiru piśuoruluĭ ĭe drĭava [Por.]
* copilaș-o-la tuota ḑîua fluiră într-o dudă, ăl traźe ińima să fiĭe fluĭeraș ca dĭedî-su [Por.]
* đemult a fuost mulț fluĭeraș, acuma s-a rarit [Por.]
* are șî copilu un fluĭeruț, dacă învață ĭută, o sî-ĭ cumparăm fluir măĭ mare [Por.]
* (demon.) al zburatuorĭ să vĭađe ca un flumotuoc dîn care mărg schinćeĭ, cînd aźunźe dîspră casă unđe ĭe năpraćit, flumotoco-la sa traźe înuntru prăn cuoș [Bran.
* un fluoc đi lînă
* pîăru crĭașće pi cap, da fluośi întra craś [Por.]
* Fluriĭļi sînt în tuot đe una dumińica, cu o stamînă înainća lu Pașć [Por.]
* numa o suartă đi fluturĭ sî profac omidă [Crn.]
* stagu flutură la vînt [Por.]
* buabiļi ći cucuruḑ sînt fluturaće đi gîrgariț [Por.]
* ḑama đi varḑă a fĭert prĭa mult, acuma ĭe tuată fluturuasă pi đi supra
* (color) đimult pin dugăĭ a fuost fîărburĭ în duauă fĭelurĭ: farbă făńinuasă, șî farbă fluturuasă, asta aduoĭļa într-o fuarmă đi ļaspiḑ miś, supțîrĭe, șî ļicuratuare
* m-am lasat đi baĭat că đi socoćala mĭa a fuost uom tare fluturuos [Por.]
* tranca-fļanca
* așa ĭe fļancă đi muĭarĭe đi n-are parĭache-n sat [Por.]
* fļecaćașće aăla care vorbĭașće mult, da ńimica nu spuńe [Por.]
* đi la ĭa aĭ să auḑ numa fļecariĭ guaļe [Por.]
* fļecarĭ ĭe însa care fļecaćiașće, care vorbĭașće la fļecariĭ [Por.]
* a batut pĭatra grîu, l-a facut fļeś
* ma prins pluaĭa, m-am udat fļeś [Por.]
* cînd primovara înśiape ĭugu să topĭască zapada, pi drumurĭ sa faśe fļeșcău mare [Por.]
* fļintă ĭe muĭarĭa care a pļecat đi la uom, șî mĭarźe ca uļimișńița, nu puartă griža cum ĭe-nbracată, ńiś śe vorbĭașće, or cu care duarme [Por.]
* fļintă ĭe o žîguare dă muĭare [Mlava]
* fļinta ĭe muĭare fara rînd, care fļicaćiașće mult, șî vorbĭașće lumĭa đe rău fara ńiścotrĭabă [GPek]
* blîstamaĭ puorco-la să-ĭ piśe fļitu dacă va măĭ rîmuĭi pin fluoriļi mĭaļe
* fa, prĭa mult aĭ rîđicat fļitu, slubuaḑîl cîta [Por.]
* nu-m fļoncańi tota ḑîua, că mis satul đi tuaće [Por.]
* rar care va puća sî măĭ sufire fļoncańiĭe care ĭasă đin gura iĭ [Por.]
* măĭ taś odată, că cînd îț dau una pista fļuancă, đințî-n trastă aĭ sî duś la casă! [Por.]
* dăstul lătraș, măĭ închiđe cîta fļanca-ĭa tîa [Pom.]
* s-a lasat đi șcuală, șî s-a facut o fļuarță guală
* fļuarță đi uom, ar vinđa pi tatî-su đi duauă parîaļe [Por.]
* ud fļuarcă
* ńi prinsă pluaĭa fara umbrĭelurĭ, șî ńi udarîm fļuarcă
* fļuarcă đi uom, nu țîńe vuorba, minće đi uscă, fură đi rupe [Por.]
* îĭ đață o fļuașcă pista nas, șî ĭa tacu [Por.]
* tună dascîlu mîńiuos, șî ńiś nu măĭ întraba care ĭe đevină, numa la tuoț copiĭ „fļuț! fļuț!" cîć-o palmă pista obraz, și sa dusă [Por.]
* fi mĭarńic, că capiț așa o fļuțaĭală đi la mińe, đi muśi o sî-ț zbuare đi pi nas [Por.]
* fi bun, să nu capiț o fļuță đi la mińe [Por.]
* a puvestît aĭ batrîń că cînd tună sîaśita mare, țîńe șapće ań una-ntruuna, șî dupa ĭa tună foamelucu đi lumĭa nare alta-śe mînca, numa scuarță đi śaruoń [Por.]
* fofic ĭe atîta lînă cît puoț sî prinḑ cu triĭ źiaĭśće
* a pus un fofic đi lînă la furcă, șî sa faśe maruasă, parche ĭe torcatuare mare
* la scruafă ĭa trĭecut foficu, nu-ĭ măĭ đi verît [Por.]
* foficu vińe o parĭache cu vuorba „cĭef”: or iĭ vińe foficu, or iĭ cĭefu đi futaĭ, tot una țî [GPek]
* i s-a înflat foficu, ș-a pļecat în lumĭa albă dupa pulă
* pļuadă đi muĭarĭe: ĭuo, ḑîc, sî ma glumesc cîta cu ĭa, da ĭa miĭe să-ĭ manînc foficu [Por.]
* baba-ntr-o vrĭame a trait cu nuoĭ, numa odată ĭ-a veńit foficu, șî sa-ntuors la feĭ-sa [Crn.]
* fusăĭ cu ĭa asară, ńiś în vis n-a fi crĭeḑut că ĭe o fofică întrĭagă, ma supsă, ma măśină ca muară, șî ma frînsă tuot [GPek]
* cînd sa faśe trăcăĭtuarĭa în luoc să spomînće păsîrļi, măĭ întîń iĭ sa faśe vîrćańița cu doă fofĭaḑă
* fofĭaḑîļi la trăcătuare-s pusă-n costîș ca śuoiļi la muară, să prindă bataĭa vîntuluļ cum prind śuoiļi vîžuoĭu api đin butuońu muori [Por.]
* dar așa fuost đe đemult, or ĭe bažuocură đe curînd, nu șću, ama đe cînd mis ĭuo copilandru, la nuoĭ fofĭaḑă sa ḑîśe șî la buḑîļi pižđi [Crn.]
* đi źaba ći chinuĭ, ĭ-a pazîașće fofoluanca iĭ bińe, n-o dă la ńima
* muĭarĭa „fofoluancă” ĭe în alt fĭeļ „pizdoșćină”, curvă
* l-aļi batrîńe muĭerĭ nu sa ḑîs „fofoluancă”, numa l-aļi măĭ ćińire [GPek]
* baĭețîlor, țîńețî-va bińe, ăći vińe o fofoluancă mare pista vuoĭ [Por.]
* a veńit la șîḑîtuare cu-n fofoluoc đi lînă supt mînă [Por.]
* am vaḑut la un muoș o carće, ĭel spuńe cî ĭe vro sfeta pisma, are ńișći foiță atîća đi supțîriśe đi sa vĭađe pin ĭaļe [Por.]
* cu foĭenfiu babiļi dăscîntă [Zvizd]
* am adunat cîća crenguță ș-am facut un focuļeț, numa să nu-ngĭeț đi frig [Por.]
* grĭeu a fuost puostu cînd a trăbuit fomĭa în vrĭamĭa đi cosît
* n-a fomit tuot nat đi vrĭamĭa đi rat [GPek]
* baba fonfîĭe cînd vrobĭașće, grĭeu o-nțaļeź śe ḑîśe; muoșu s-a-nvațat cu ĭa, șă iĭ duoĭ frumuos sa-nțaļieg [Por.]
* fonfiu ĭe fluare đin građină, cu fluorĭ vînîće șî cu frunḑă tare ca alu ĭađiră
* țîn minće că a fuost mult foĭonfiu pi lînga gard întraușa șcuoļi, da șî sa cînta un cînćic „Frunḑă vĭarđe, foĭonfiu” [Por.]
* feĭmĭa n-avrut să-nvĭață la șcuală, numa a gaćit șcuală scurtă đi forficariță [Por.]
* s-a-nvațat cu ažutuarĭa frațască, sîgnur nu măĭ puaće trai
* la-ĭ batrîń furalucu a fuost lucru frațăsc
* luazîļi frațășć nu măĭ đizvîrḑîașće ńiś dracu [Por.]
* ar fi bun fraćiļi să ći bată ca pi uom, da nu frațîașće, c-atunśa îț vo măĭ rămîńa vrun uos întrĭeg
* a mințițo c-o țucă frațîașće, a fuost amînat cînd a-nțaļes că minće ca cîńiļi [Por.]
* frațîĭa ĭe adunatura frațîlor, alu ńam apruape, or alu prĭaćiń buń care traĭesc ca frațî
* ar fi bun tuota lumĭa să traĭasca într-o frațîĭe mare
* (zdrav.) Să fiĭe frațîĭe păn la veśiĭe! [Por.]
* frațîĭuor ĭe fraćiļi al mic, cînd ăl pumeńim đin milă șî cu drag [Por.]
* fraće ĭe copil voĭńiśesc, or đintr-o mumă or đintr-un tată
* fraće bun ĭe ăla care ĭe nascut đin o mumă șî đin un tată
* fraće dăorat ĭe fraće numa đi pi mumă or đi pi tată
* la fraći-ļa-l mare sa ḑiśe nană
* (mag.) fraće đi cruśe [Por.]
* copiĭi primovara sa duc în padure, să cuļagă fraź, șî pănă cuļeg, bagă cîć-o fragă-n gură [Por.]
* ĭastă duauă fĭelurĭ đi frasîn, dupa cum ĭe mńieḑu: alb șî ruoșu, ama l-al cu mńeḑu ruoșu iĭ ḑîśem frasîn ńiegru
* frasînuĭe ļiemn žîlau, đin ĭel sa facut dîržală đi cuasă
* blană đi frasîn [Por.]
* taĭarăm puorcu, fusă cam batrîn, ama carńa nuĭe žîlao, numa baș fraźită, cu dulśață s-o manînś
* nu lasa copilu sî sa opinćiască cu lucru grĭeu, cî înga iĭ uasîļi fraźiće, șă puaće sî sa farîmĭe
* covragu lu suarta-sta đe plotoźeńe așa ĭe đe fraźit, đi sa frînźe cum cîta ăl atîrń [Por.]
* luoc unđe dîă numa frasîńi, sa cĭamă frăsîńiș [Por.]
* nu freca atîta rufiļi, că sa do rup đi tuot
* ma frecă dascîlu rîău pintru ś-am fuźit đi la șcuală [Por.]
* blanuța-sta nuĭe frecată đestul, înga nuĭe ńiaćidă cum trîabe [Por.]
* ĭară vrunđiva mi s-a pĭerdut frecatuorĭu, dacă no-l gasîăsc, o sî frĭec cu mîń-ļi guaļe păn’ ma ĭa dracu
* ĭerĭa lume saracă, care mĭerźa đi la casă la casă cu o blană, șî frĭeca la cîńipă, scoća samînța pănă nu sa murĭaḑă cîńipa; ļa ḑîs frecatuorĭ [GPek]
* țuala s-a imat, du-će cu ĭa la śuśur, șî dăĭ o frecatură bună
* sa vĭeđa pi fag o frecatură adîncă, crĭed că vrun puorc sîrbaćic a trĭecut pĭ-aśiĭa, pî s-a frecat [Por.]
* țîn minće, am fuost mic cînd a veńit la muma o babă fara nas; cînd sa dus, am întrabat pi muma đi śe baba-ĭa n-are nas, muma mĭ-a spus cî ĭe baba frengauă, șî đ-aĭa ĭ-a picat nasu [Por.]
* am o frenghiĭe, numa ĭe scurtă, nu faśe trĭaba [Por.]
* afară ĭe frig mare
* a murit đi frig, a-nghețat în zapadă
* l-al care ĭe raśit, iĭ frig șî cînd ĭe cald
* (comp.) frig, măĭ frig, șî măĭ frig [Por.]
* frigarĭa ĭe o pražînă đi ļiemn tare, curațată đi scuarță șî ascuțîtă la vîr, șî cu mîńiĭu la cuadă, care ușurĭaḑă învîrćitu
* pi frigare s-a fript purśelu, mńelu șî ĭedu; aĭa carńe a fuost măĭ dulśe
* astîḑ ĭe frigarĭa facută đi fĭer, șî o-nvîrćiașće motoru la struĭe [Por.]
* a raśit rău, șî sa pus frigur-ļi pi ĭel: numa sa vaĭtă c-ăĭ frig, iĭ trămură đințî-n gură, ăl trîaśe apa, are fuoc mare [Por.]
* cînd m-aș însura pĭ-adauară, numa m-aș uĭta muĭarĭa-ĭa să nu fiĭe friguruasă cum mi ĭe asta đ-acuma
* tuot ĭe bun în casa noă, numa ĭe soba mare friguruasă, cată să faś fuoc una într-una [Por.]
* s-a pus frica pi mińe
* frică mare
* s-a scuturat đi frica cînd a trĭecut odată nuapća pi lînga morminț, șî đ-atunśa ńiś ḑîua nu trĭaśe pi acolo [Por.]
* tare fricuos m-am ćemut đi moruoń
* cînd ma uĭt đin cļanț în vaļe: atîta ĭe đi ficuos, đi fiorļi ma ĭau [Por.]
* purśelu ĭe fript bun, da ĭedu nu
* fript, ńidofript
* ļipiĭa friptă la suare [Por.]
* đimult la nuntă guoșći a dus friptură đi la casă
* mis satul đi ḑămuriĭ, visăḑ cî manînc friptură đi pi frigare [Por.]
* mńelu pi frigare măĭ bun ăl frig pi carbuń đi prun
* ćińerișu sa friźe la suare cînd sa duśe la rîu sî sa scalđe, da cînd lucră, fuźe đi suare ca đi dracu
* uoțî a fript lumĭa la fuoc, numa să scuată đi la iĭ unđe a pitulat puoļi [Por.]
* frîmbĭe ĭе ļegatura la trastă, cu care sa duśe trasta prăsta umăr
* mi s-a rupt frîmbĭa la trastă, șî trasta mĭ-a picat dă pră umăr [Mlava]
* frîmbĭa ĭe masura đi țasut, sa ĭa dupa lunźimĭa lu rîșchituorĭ [Por.]
* mi sa-m pare cî ĭe frîmbĭa la nuoĭ vro sfuară [Pad.]
* coaža đi malaĭ ĭe tare șî gruasă, nu sa framîntă ļesńe, d-aș vrĭa sî fac cîta „pufă” đin ĭa
* numa sî nu cadă în mîńiļi lu tatî-su, c-ăĭ framîntă uasîļi cu bataĭa [Por.]
* dăĭ o frîmîntare rîapiđe la aluvato-la șî bagăl în śirińe, copiĭi sînt tare flomînḑ șî nu puot să așćiaće mult [Por.]
* pîńa ĭe bună cînd ĭe aluvatu frîmîntat bińe
* am lucrat tuata nuapća, ș-acuma mis atita đi frîmîntat đi nu puot sta în piśuare
* sînt frîmîntat parche ma mîśinat muara [Por.]
* grĭa ĭe frîmîntatura aluvatuluĭ đi muĭarĭe ļenuasă [Por.]
* la mînat gazda să lucrĭe cu mîna frîntă
* a caḑut đin ļiemn, șî a ramas uloźit cu osu spinărĭ frînt
* slabuț ĭe, saracu, vińe đi la lucru tuot frînt
* la lasat fata, șî ĭel pațîașće cu ińima frîntă [Por.]
* traĭu lumi pi śuacă numa ĭe o frîntuare mare [Por.]
* a frînt mîna șî cu frîntura-ĭa nu s-a dus la dupturĭ, șî ĭ-a ramas mîna sacă
* are frîntură đeșchisă la piśuor
* sa vaĭtă că n-are cuasă bună, ścă, are numa o frîntură [Por.]
* atîta a rođit puomi anu-sta, đi sa frîng încarcaț cu puame
* a dat cu cuasa în bușćan, ș-a frînto đin calcîń
* la frînt đi bataĭe
* a frînt držaļa la sacurĭe [Por.]
* la frunțuańa cîășî sa lasă duauă gîăurĭ în patru cuolțurĭ, or una încruśată, pi care sa rasuflă puodu [Por.]
* calu are frîu, vaca are capăstru
* frîu ĭe facut đin curîaļe care sa pun la cal în cap
* la cal în gură sa puńe zabala, care are la cîpatîńe alche, đi care sînt ļegaće uzghińiļi
* calu sa arańiașće đintr-un ches cu zuob, care sa cĭamă zobară [Por.]
* frĭenga ĭe buală ibomńiśiască; đi buala-ĭa la muĭerĭ a picat nasu [Por.]
* đi frumoșața iĭ mi sa-nvîrćiașće-n cap
* cînd faś zacuańe đi pomană, puń pi ĭaļe frumoșîățurĭ cum am învațat đi la babiļi-nuaștre
* paśe-n țară, traĭ fara raturĭ: frumoșața lumi
* mare frumoșață ĭe că vorbarĭu nuostru ažuns la doa miĭe đi vuorbe numa la ḑîaśe-unsprîaśe sluove
* Frumoșață! [Por.]
* fata mare ĭe frumuasă, a mîžlośină ĭe măĭ frumuasă đi cît ĭa, da a mică șî măĭ frumuasă, cî ĭe măĭ frumuasă đi cît ĭaļe amîndoă, da asta śe are numa șapće ań, mi sa-m pare c-o sî fiĭe măĭ frumuasă pista tuoț
* am avut un cuțît cu plasîaļe frumuasă, adîns înfrumoșaće pi placu mĭeu, ama mi l-a furat
* ma duc la un barbarĭ sî ma ratungă, c-am uḑît că tunźe frumuos
* sa razbună, o sî fiĭe ḑîua frumuasă
* mi sa-m pare cî ĭerńiļi a fuost măĭ frumuasă în copilariĭa-mĭa, đi cît śe sînt acuma
* mult mi frumuos cînd ma ghinđiesc la ĭa, cînd îm dîă-n gînd cît ĭe đi dulśe șî frumuos țucatu cu ĭa, ma topĭesc tuot
* (comp.) tare frumuos
* mult frumuos [Por.]
* frunća ĭe la uom parća capuluĭ đi-nainće, đisupra đi uocĭ
* casa ĭe cu frunća întuarsă cîtra drum
* Frunća Șășchi [Por.]
* frunḑarĭu ĭe un fĭeļ đi clańe, grîmađită đin crĭanźe cu frunḑă, dîrîmaće đi pi ļiamńe, care sa pazîașće să fiĭe ĭernaćic đi viće
* la nuoĭ frunḑarĭu sa faśe đin frunḑă đi gorun, śaruoń șî fag, cî aļa ļiamne măĭ mult ĭastă [Por.]
* tuata buĭađa are frunḑ
* frunḑă vĭarđe
* frunḑă uscată
* tuamna frunḑa pică đin ļiemn
* frunḑa a-ngălbińit [Por.]
* fluarĭa a rîsarit, ș-a slubaḑît frunḑuļița, ghinđesc cî o sî sa prindă [Por.]
* rumîńi ńiścînd n-avut ńiscaĭ fruntaș a luor care ar fi đi vro trĭabă sî sa pumeńiască
* fruntașî ar trăbuĭa să mĭargă înainća lumi, să-ĭ puarće cîtra bunataće đi tuoț [Por.]
* vuorba fruștuc ĭe nuauă, a duso saćańi care a fuost prinș la lucru, că numa la lucru a cîpatat ođină đi fruștuc
* aĭ nuoștri aĭ batrîń mîncarĭa a đintîń đimińața n-a cĭemat fruștuc, numa prînḑîșuor [Por.]
* vrĭamĭa đi fruștuc, trăbe să fruștucuim măĭ îndată, că murim đi fuame, da iĭ puaće că a fruștucuit șă nu ļi sa pasă [Por.]
* fuaĭe đi cucuruḑ
* s-a rupt duauă fuoĭ đin carće
* am întuors fuaĭa, ș-acuma sînt alt uom [Por.]
* fuaļe đi apă
* fuaļe în carĭe pacurari a dus fańina
* fuaļe la carîăbĭ
* fuaļe đi fuoc la caminu đi lucrat la fĭer [Crn.]
* s-a umflat fuaļiļi [Por.]
* ļichitău astrucă muĭera dă la fuaļe pănă la źenuncĭ [Stig]
* mare ĭe fuamĭa la-l sarac
* muor đi fuame [Por.]
* cu fuarfiśiļi s-a tuns uoiļi, da șî uamińi
* fuarfiśiļi aĭ nuoștri a cumparat đi la țîgań
* fuarfiś đi taĭat la pļec
* fuarfiś đi taĭat la viĭe
* fuarfiś đi cusut
* fuarfiśiļi au duauă masîaļe, șî la una îĭ sa ḑîśe fuarfică
* dîăm o parĭache đe fuarfiś [Por.]
* futuĭ nacazu-n cur
* fuće cît puoț, cînd nu măĭ puoț, atîrnă-ț pula-n cuń, șî taś [Por.]
* fućelcă ĭe muĭere fućeluasă, iĭ scapîră pula đin uocĭ, da ĭa sa faśe sumĭarńică [GPek]
* nu mi sa pasă đi fućeriĭiļi luor, care pi care fuće trĭaba luor [Por.]
* slab ĭe la fućerĭe [Por.]
* fată ca ḑîna, da s-a mîritat dupa un fućevînt đin oraș, numa sî scîape đi la sapă [Por.]
* a dus o pļuadă đin lumĭa albă, o ĭapă fućićuasă fara parĭache în aritu nuostru [Por.]
* ĭera muĭare la luoc, acuma s-a facut așa o fufă đi n-aĭ trĭabă cu ĭa
* nu ći lasa-n ĭel, cî ĭe o fufă đi uom [Por.]
* ĭarba fufuļică a dat pin padurĭ șî pi cîrșuaće, șî uoĭļi a pascuto numa pănă a fost vĭarđe, că dupa śe s-a uscat n-a măĭ fost đi ńimica [Por.]
* fufuļiśe ĭe numiļi adoĭļa lu un fĭeļ đi ĭarbă care o cĭamă ćipșînă [Crn.]
* ț-a criśit muma să viń fuga pănă la ĭa
* (u izr.) într-o fuga
* cosîtuorĭ bun șî vrĭańic, puaće să cosască cîmpuțo-la đi pi fuga [Por.]
* nu fugari mîțu dăn casă dăźaba [Stig]
* đi vrĭamĭa đi rat a fuost fugariĭe mare în tuaće părțîļi [Por.]
* fugarĭ đi puoćiră
* a fuost fugarĭ đi vrĭamĭa đi namț
* fugarĭ đin vuoĭscă [Crn.]
* fugarńiță ĭe muĭarĭa care a fuźit đi la uom șî s-a dus la altu, or s-a întuors la mumî-sa [Por.]
* a dat fuga đi frică că-l prind
* cînd auḑît cîńi cî latră, s-a pus pi fugă, șî ĭel, șî fîrtatî-su [Por.]
* sa ḑîśe đi śuava cî mĭarźe fuĭuagă cînd sa țîńe șîr, da nu mĭerg đirĭept, numa încolo-ncolo
* stîna, cînd sîmće sanuńa, or cînd satulă traźe la apă, aļargă fuĭuagă
* pîrdańiśiļi đi furńiś, ăm tună-n casă fuĭoruagă [Por.]
* fuĭuor ĭe aĭa śe sa capîtă cînd sa traźe cîńipa pin drîgļiaće, șî ĭe sprimit đi tuors
* fuĭuor đi lînă
* fumu mĭarźe fuĭuor pi cuoș
* la muĭare smolao mĭerg paduchi fuĭuor pista frunće
* cînd zmău a zburat pista śierĭ, dupa ĭel s-a tras fuĭuor đi schinćiĭ
* fuĭuor sa poļicrĭaḑă uomu care ĭe nalt șî supțîrĭe
* đin poļicră fuĭuor, ĭasă prezimiļi rumĭńesc sîrbizat Fuĭorić or Fuĭuorović [Por.]
* vińe un fulg đi zapadă, acuș sa puńe să ńingă [Por.]
* fulguie flotaśi, ńinźe rar [Por.]
* sa văḑu đinoarļea un fulźer, fulźeră la răsărit [Crn.]
* fumu sa faśe đin vro arsură
* ĭastă la casă śińiva, că mĭarźe fumu pi cuoș
* dăm șî miĭe, să trag un fum đin lulă
* fum alb, fum ńiegru
* mînă caruța cu caĭ, đi fumu sa rađică dupa iĭ [Por.]
* am fumat într-o vrĭame, pănă a fuost tutunuĭepćin, pĭe urmă m-am lasat [Por.]
* tutuńesc tuoț ca turśi, sa umplu suoba đi fumariĭe đi nu puoț să sifļi [Por.]
* fumărica ĭe buĭađe cu fluare bilovincă, care are vîr ca cînd ĭe afumat [Por.]
* fumuriu a ḑîs babiļi đi śeva śi ĭe sur, ca śanușa [Por.]
* fundu uaļi
* s-a prins đi fund
* puńe fundu pi cuafă, sî nu piśe luomurĭ în apă
* pîńa sa plumađiașće pi fund, șî cu ĭel sa bagă-n coptuorĭ
* vrîžîtuarĭa dă cu bobiļi pi fund
* s-a carat pi gĭață pi cur, ș-a rupt śuariśi la fund
* fundu boruźi, ogașuluĭ, rîuluĭ
* a caḑut la fund, ńima nu-l măĭ fuarmîĭe đi ńimica
* cu atîta pacaće, ńiś la fundu ĭaduluĭ n-o sî fiĭe luoc đi ĭel [Por.]
* casa mare, da fundamĭentu scund, n-o sî fiĭe bun
* a triĭļa ḑî sapăm la fundamĭentu cășî, șî înga nuĭe gata [Por.]
* s-a dus cu vićiļi la funduańe, nu vińe îndată
* Funduańe, cotunu Gorńeńi, vaļe adîncă, lungă șă închisă întra cîrșuaće, la otar întra Gorńana șî Buśa [Por.]
* fuńe ĭe sfuară scurtă la capăstru, cu care sa puartă vaca
* fuńe đi ļegat snuopi s-a facut đin paĭe đi ovăsc
* țîńe muĭarĭa strîns đi fuńe, las-o cu fuńa scurtă, să fiĭe cuminće, să nu sa zburđaḑă, șî sî sa ducă la altu [Por.]
* fuńiźina sa faśe pi cuoș or pi ćunc
* fuńiźină muĭeriļi a pus în śară topită, șă đin mistacatura-ĭa a luvat cu conđeĭu ș-anconđeĭat uauļi đi pașć [Por.]
* ćistîră cuoșu, șî pļecară fuńiźinuoș ca draśi, că n-au unđe sî sa spĭaļe [Por.]
* sa aprins fuocu
* fuocu arđe cu bîlbataĭe
* fuoc tare
* ațîțîĭatu fuoculuĭ
* fuoc stîns
* fuoc putoļit
* vatra fuoculuĭ
* copilu a raśit, ș-a cîpatat fuoc
* arđe suariļi đi friźe, atîta ĭe fuoc đi tare afară đi puoț sî friź pîńa pi pĭatră
* a tras fuoc đin tun [Por.]
* đemult rar a fuost fuolśe pin sat, că s-a lucrat mult, da mîncarĭa a fuost slabă [Por.]
* dĭeda a trait o sută đi ań, ș-a murit cu tuoț đințî-n cap, d-acuma lumĭa ćinără ramîńe fuanfă
* șćirb măĭ are vrun đinće, da fuonfu n-are ńiś unu [Por.]
* a veńit uoțî, șî mĭ-a furat tuot đin casă
* fă tuot, numa nu fura, că furalucu ĭe măĭ urîtă trĭaba-n lume
* ĭa furat suarļi uochi, ș-a dat cu caru-n ļiemn
* mare oțoman, ći fură la uocĭ
* a fuost ustańit, și la furat suomnu [Por.]
* s-a învațat la furaluc, șă ńima nu sa vaĭtă
* furaluc mare
* iĭ traĭesc đin furaluc [Por.]
* cu care a crescut, nu ma mir cî ĭe furatuorĭ đ-aĭ aļieș [Por.]
* pi nuoĭ ń-a-nvațat parințî să nu ńi lasăm la furatură, c-aĭa ĭe, pi lînga minśună, măĭ urît lucru pi lume [Por.]
* ĭel ĭe uom tare vicļan, puaće să-ț furgasîască śe guod vrĭeĭ, șî lapće đi pasîrĭe dacă-ț trîabe [Por.]
* furgasît: đi śuava śe ĭe furat, da uoțu spuńe că ĭe gasît vrunđeva [Por.]
* cîńiļi luĭ ĭe rîău, sa traźe dupa uom șă-l muścă cu furiș
* a lucrat cu furiș, ama ĭară la urmă a dat în fĭară [Por.]
* la spinćicat șî ĭ-a facut vîru furcat
* rîndurica are cuadă furcată [Por.]
* furcă ĭe fiĭe śe śe are cuadă șî ĭe raclat la vîr
* furcă đi ļiemn
* furcă đi fĭer
* furcă cu triĭ cuarńe đi adunat la fîn
* furcă đi tuors
* furcă đi tuors
* furca đi tuors acuma sa faśe đin blană, da đimult a fuost facută đintr-o crĭangă înfurcată [Por.]
* đemult n-a fuost furcuļiță la masă, lumĭa a luvat cu mîna [Por.]
* đi grîmađit clańa trîabe furcuoń țapîn [Por.]
* sa ḑîśe cî ći furńică pĭaļa cînd auḑ śuava grozau, șî sîmț ca cînd îț mĭerg furńiśiļi pi pĭaļe
* a trecut pin buĭeḑar, șî acuma sa vaĭtă c-ăl furńică tuata pĭaļa [Por.]
* ļivađa pļină đi furńicarĭe, amunca o sî sa cosîască [Por.]
* pļină coļiba đi furńiś
* mĭerg ca furńiśiļi
* furńică ńagră
* furńică ruoșîĭe
* fruńică galbină [Por.]
* a ĭeșît đi-ntr-o gaură în oźac ńișći furńicuță galbińe, am turnat apă fĭartă pi ĭaļe, șî ńimica, ĭaļe ĭasă șî ĭasă [Por.]
* a pus prînḑu la luoc furńicuos, șî s-a umplut ļegumĭa đi furńiś [Por.]
* am un furtat, măĭ bun ĭe dăcĭt fraćiļe al mĭeu [Mlava]
* sa unflă vîntu șî đață o furtună pista nuoĭ: sa rupsără puomi șî zbură cîramida đi pi cîăș [Por.]
* aĭ nuoștri aĭ batrń n-așćut đi furuń, iĭ sa-ngalḑît la camin [Por.]
* fiĭe śe śe ĭe facut lunguĭat șî sa supțîrĭaḑă la cîpatîńe da la mîžluoc ĭe măĭ gruos
* fiĭe śe śe sa învrćiașće ca uosiĭa
* fus đi tuors
* fusu muori
* fusu puriculuĭ, la žucariĭa copilarĭască
* fusu pomîntuluĭ
* țîgańi fac fusă la tracsă
* fi bună, cî ći pun pi fus [Por.]
* mĭ-adus đin padurĭe un fusulan nudoruos, nu șću śe sî fac cu ĭel [Por.]
* mĭ-a facut muoșu un fusuļieț, nu puot sî tuorc cu ĭel, l-am dat la ńipoțică sî sa žuaśe [Por.]
* are șî ĭel, saracu, o fećiță fusuļică, supțîrică ca blana uscată, numa śe nu pică țuaļiļi đi pi ĭa [Por.]
* facută fusuļiuluĭ, supțîrĭe, înaltă, fara țîță și fara curiț
* sa rupsă ruata cu uosiĭa cu tuot, șî înśepu sî sa-nvîrćiască sîngură pi drum, fusuļiuluĭ, ca cînd dracu a tunat în ĭel [Por.]
* fuśiĭa ĭe vas lunguĭat, facut đi duoź, cu care Sîrbi a dus vin đi la Craĭna
* aĭ nuoștri, care avut fuśiĭ, a țînut în ĭiaļe oțîăt [Por.]
* e, fut, nuĭe aĭa așa cum ghinđeșć tu
* futol-fut
* fut-marunt [Por.]
* tăĭnuirăm șî tăĭnuirăm, ama cînd înśepu vuorba đi futaĭ, ĭa tacu [Por.]
* curveșćină ca ĭapă, ńiś futaĭcă la gramadă nu o satură [Por.]
* barbatol futaĭuos no-l țîńe luocu, luĭ nu-ĭ đestul numa o muĭarĭe [Por.]
* futaluc ĭe futaĭ đ-al mare, șî cu pula, șî fara pulă
* politica đi astîḑ ĭe un futaluc mare [Por.]
* tuoț aĭ nuoștri aĭ batrîń a fuost futanźiĭ țapiń, cînd avut cîći ḑîaśe-unsprîaśe copiĭ [Por.]
* ĭel a fuost futașu mĭeu mulț ań, da ĭuo nu l-am spus la ńima
* futaș bun șî cî pîntaluońi ļegaț prinđe muĭarĭa măĭ bună [Por.]
* sînt văduvuoń mulț ań, șî muor đi duor dupa o futașîță ćinîră [Por.]
* zîdarĭo-la lucră đ-a futașîuluĭ: numa-ț mînžîașće uochi cu vuorbe dulśe, da zîdu sa duśe draculuĭ [Por.]
* futută șî batută, o lasară saraca lînga drum
* lucru mĭ-a fuost futut șî grĭeu, șî m-am lasat đi ĭel [Por.]
* tot nat fuźe đi nacazu luĭ
* fuź încoluo!
* fuźe ca mîța udă
* fuźe cu cuada-n șîaļe
* fuźe đi crapă [Por.]
| g |
* pomana cată mare gaćală [Por.]
* muma are lucru mare, gaćiașće đi prazńic
* dacă nu va gaći îndată cu lucro-la, n-o sî fiĭe bun đi nuoĭ
* nu ĭ-ažutat ńima, șî ĭel sîngur a gaćit lucru [Por.]
* cînd ĭeal a veńit, n-a fuost tuot conacu gatat
* nuĭe ńiś un ibuomńic, prĭaĭuta gaćiașće
* cînd sa puńe bat pi muĭarĭe, nu gaćiașće tuota nuapća [Por.]
* ăl așćată lucru gaćit
* mîncarĭa a fuost đemult gaćită, ama ĭel n-a veńit la vrĭame, șî mîncarĭa s-a raśit [Por.]
* gainarĭu ĭe cacatu gaińiluor
* uńi ḑîc gainarĭ șî la cacatu păsîrilor [Por.]
* am gaiń mulće, pļină mi traușa đi ĭaļe
* gaină cu puĭ sa cĭamă cluoța
* gaina voĭńiśască sa cĭamă cocuoș
* gaină porîmbacă [Por.]
* gaiń proîmbaśe aĭnoștri aĭ batrîń a țînut că a fuost tare ovatuare [Por.]
* tuota curaua đi pîntaluoń dupa cîtaramă are gaĭcă care țîńe vîru curăļi să nu cadă-n źuos
* pin găĭśiļi la pîntaluoń sa traźe curaua sî țînă pîntaluońi strînș la brîu trupuluĭ [Por.]
* farbă galbină
* galbin đešchis
* galbin închis
* galbin cu vînît dau vĭarđe
* fîrbuit cu galbin
* galbin la fire ca śiara
* sapă dupa galbiń
* ļicură ca galbinu [Por.]
* galbinu a fuost ban scump, cu capu lu Frańa Ĭosif
* care avut mulț galbiń a purtat capu-n trastă đi frica uoțîlor [GPek]
* galbinușu ĭe parśelol galbin đin uou, alalt ĭe albușu [Por.]
* galuată ĭe žumataće ći car đi viće, are numa drico-l đinainće
* galuată a facut aĭ saraś, care n-a putut să aĭbă car
* cu galuată s-a dus tovar mic, pi drumurĭ rîaļe, unđe n-a putut să trĭacă carol đi buoĭ [Por.]
* gaļețuĭca ĭe o țauă tolśerată la butuońu đi muară
* gaļețuĭcă sa scobĭașće cu o scuabă adînsă care sa cĭamă ghin [iată
* gaļiata ĭe vas scobit în ļiemn muaļe, în care s-a dus apă pi cobilcă, în care s-a muls uoiļi or s-a-ncĭegat lapćiļi la baśiĭe
* gaļiată la butuońu đi muară
* (zast.) (demin.) gaļețuĭcă, gaļiată mică la butuońu đi muară, care sa baće-n gaļiată cînd trîabe sî sa mićicuļiaḑă apa śe cađe pi ruata muori [Por.]
* gard đi nuĭaļe
* gard đi spiń
* gard đi parĭ
* gard đi tarabă
* gard đi bîrńe
* țarc, gard pi lînga clańe
* gard đi fĭer
* gard đi vurghiń [Por.]
* cînd pintru vrun nacaz uomu duarme afară, sa spuńe că a durmit la „Garduļieșći”, śe însamnă că a durmit supt vrun gard [Por.]
* garđin la butuoń ĭe žgĭab, însamnat cu garđinarĭu, șî scobit cu rĭenda adînsă
* garđin la źuban ĭe luoco-l guol đi la fundo-l đisupra pănă la vîru daoźilor
* cînd ĭe comina bună, sa faśe rachiĭe multă đi trĭaśe pista źuban șă umpļe garđinu, atunśa sa ḑîśe că s-a fript doă or că triĭ garđińe đi rachiĭe
* vorbĭașće fara garđin la gură [Por.]
* garđinarĭu ĭe alatu lu pintărĭ đi însamnat žgĭabu la butuoń
* pi sîmnatura garđinarĭuluĭ sa scobĭașće žgĭab, în care sa bagă fundu butuońuluĭ [Por.]
* sa adunară tuoț, șă înśepură cu gargazală: vorbăsc șî sa zbĭară într-un glas, nu-ĭ înțaļaźe ńiś dracu [Por.]
* ažuns marfă ĭepćină la dućan, șî s-a facut o gargazală đă uamiń [Mlava]
* garînă sa ḑîśe đi luoc în padure unđe sînt ļiamńe rare
* garîna, or pogara, ĭe luoc unđe lumĭa a taĭat padurĭa tuată, sî sa facă ĭarbă đi viće [Por.]
* gasăļńița ĭe vĭarme care sa faśe în śară, șî puaće să zatrĭască stupu [GPek]
* așa uom nu sa puaće gasî în țara întrĭagă
* la gasît muort
* uom vicļan, a gasît cum să lucre aĭa măĭ ușuor, fara nacaz
* a sapat, ș-a gasît bańi îngropaț înca-n ćimpu turśiluor
* gasăo cînd ĭe sîngură [Pad.]
* bańi, gasîț pitulaț în casă, ĭ-a înparțît copiĭi [Por.]
* cosîtu ĭe gata, acuma ńi puńem pi sîśarat
* ĭo mis gata, numa muĭarĭa nu sa măĭ pipćenat [Por.]
* conacu muori gatat, cu suoba lu morarĭ unđe r-a facut vatra fuoculuĭ, a i s-a ḑîs ođecļiĭe [Mlava]
* gaură mică, mare
* gaura largă, strîmtă
* gaura-n pomînt
* a-ngăurit gaura-n ļiemn cu sfrĭađiru [Por.]
* gavana a fuost ļingură mare đi ļiemn, đi mistacat mîncarĭa cînd s-a sprimit pi la nunț, la prazńiśe or pi la pomeń
* gavana a fuost facută đin ļiemn adîns, cum ĭe palćinu, or źugastru, măĭ rar đin alće ļiamńe
* pi gavana a duso pîcurari ļegată la brîu, atunśa ĭa ḑîs „śobană” [Por.]
* gazdă ĭe insă alu cuĭ ĭe averĭă
* gazda cășî
* copiĭ fara gazdă
* gazdă mare
* ĭut a ĭeșît sî fiĭe gazdă [Por.]
* mĭarźe șcĭuop c-a gazîto vaca pi piśuor
* dacă nu baź sama, ći gazîașće, cît ĭe đi naruod [Por.]
* a lasat muoșu gazît în drum, ș-a fuźit în duos [Por.]
* la pomană ĭastă că ći triĭ găćituare, puaće șî măĭ mulće, ama nu cućaḑă să fiĭe parĭache [Por.]
* gălbinaćic nuĭe galbin đeșchis, numa galbin stîns [Por.]
* gălbinare ĭe buală đi care la uom măĭ întîń îngalbińiașće albușu uocĭuluĭ [Por.]
* paradĭeda a cuprins moșîĭe la luoc bun, ș-a găzduit bun cu ĭa, șî tare s-a-nbogațît
* nuĭe dat lu tuot nat să găzduĭe cu moșîĭa [Por.]
* ghibura ĭe zmuaćicu dă lînă care a ramas pră darac dupa dîraśit [Mlava]
* ghibura nu sa labdă: sa pastrĭaḑă, șî sa puńe în cîpatîń, ĭarna întra źeĭśće în opinś să nu źeźire, or în papușă copilarĭeșć đi trĭanță [Por.]
* ghiță Cîtańiță ĭe insă đin cînćic bătrîńesc alu rumîń, care s-a luptat cu Florĭa Florirol, arambașa uoțîlor
* ghiță Cîtańîța a fuost uom viu, nascut în sat Curĭače, în comuna lu Građișće
* ghiță a fuost catană la Milenco Stojcović, în razbălu cu turśi care a rîđicatu Carađorđe [Por.]
* a-nparțît crumpiĭi: aĭ marĭ într-o parće, aĭ ghighiļiś în alaltă
* are o gramadă đi copiĭ, ama tuoț sînt ńișći ghighiļiś, parche sînt pituļiś, da nus [Por.]
* ghilberĭa ĭe un fĭeļ đi ĭarbă [Crn.]
* cînd ma-nvațat muma sî fac la gĭame, ĭa ma mînat întîń sî dau cu ața dupa patru źeĭśe, sî fac un ghimotuoc, șî pi ĭel pĭe urmă sî fac gĭemu-ntrĭeg [Por.]
* ghinu ĭe o scuabă đi fĭer, cu taișu încîrśurat ca luna ćinără
* cu ghinu s-a lucrat la gaļiată đi lapće, șî la gaļețuaĭca đi muară [Pom.]
* ghindă au gorunu, śaruońu, fagu
* đemult s-a mînat puorśi în padure la munće, sî sa arańiască cu ghindă [Por.]
* nu ghinđi cî ĭe lucru-șală
* ma ghinđesc ĭo đemult să-ț spun
* a ghinđit bun, numa a facut opaśit
* nu ći măĭ ghinđi, că ḑîļiļi trĭec șî mîńe o sî fiĭe amînat [Por.]
* śe guod lucră, lucră ghinđit
* uom ghinđit
* śe staĭ așa ghinđit, aĭ vrun nacaz? [Por.]
* saćianu nuĭe facut să fiĭe ghinđituorĭ, ĭel ĭe numa đi uoĭ șî đi sapă [Por.]
* ghinđitură ușuară
* uomu ļesńe noroḑîașće cînd sa dă la ghinđitură guală [Por.]
* sa gĭaură pasuĭu đi postaĭcă, șî nuca cu aluna đi ghiuacă vĭarđe [Por.]
* a veńit vrĭamĭa đi ghiorat la pasuĭ [Por.]
* ghiośelu înfluare măĭ întîń primovara, înga pănă nu sa ĭa zapada [Por.]
* la șîḑîtuorĭ đemult, la tuoț măĭ mult ļ-a fuost drag sî ghiśască la śumĭelś
* ghiśașće, śe ța-m dus în trastă
* pi zovîrńitu suariluĭ aĭ batrîń a ghiśit cum o să fiĭe vrĭamĭa mîńe ḑî
* dupa cum zbuară gîrluźiļi tuamna, lumĭa a ghiśit cum o să fiĭe ĭarna
* vrîžîtuarĭa ghiśașće-n buobe đi cucuruḑ [Por.]
* ghiśituarĭa ĭe un fĭeļ đi minśună: una spuń, da la alta ći ghinđeșć
* ĭastă muĭerĭ ghiśituorĭ, care numa sa uĭtă în buobe, în cărț, or în paru cu cafă, da ĭastă muĭerĭ vrăžîtuorĭ care đescîntă đi sî ļecuĭe lumĭa bolnauă [Por.]
* măĭ frumuasă ghiśitură a fuost ĭarna la șîḑîtuorĭ, unđe a fuost mistacaț aĭ ćińirĭ cu aĭ batrîń [Por.]
* uauļi lu tuaće păsîrļi au ghioc
* pi cum ĭe ghiuocu uouluĭ șurguĭat sa cunuașće tuata pasîrĭa [Por.]
* ghižă ĭe frunḑă care învăluĭe scalanu đi cucuruḑ [Por.]
* la Pașć sa curîță uou dă ghižă [Zvizd]
* cînd ći gîḑîlă baĭatu, ca cînd trĭec furńiśiļi pin luoco-la unđe ĭel ć-a dîrît cu mîna
* ĭastă insă care nu sufîră s-o gîḑîļ [Por.]
* mulće fĭaće rușînuasă nu sufîră gîḑîlatură [Por.]
* baĭat vicļan ļesńe gasîașće luocurĭ la fată unđe ĭe ĭa gîđiluasă, șă dacă vrĭa s-o facă în vuoĭa bună, ĭel o gîḑîlă baș a coluo [Por.]
* gîf ĭe postaviță mică đe ļemn, în care s-a spalat mîńiļi înainća prînḑuluĭ [GPek]
* đin zăpușală mare, luĭ iĭ s-a-ngreonat pașu, da la pripur l-a prins ș-o gîfaĭală grĭa [Por.]
* gîfîĭe sa ḑîśe đi uom or đi žuavină care suflă grĭeu
* gîfîĭe că s-a-ngrașat ca puorcu [Por.]
* gîsca gîgîĭe cînd ĭe flomîndă, or cînd sa spomîntă đi śeva [Por.]
* frunḑa tuamna gălbińașće șî roșașće, șî pică đin ļemn pi pomînt
* muma, cînd auḑî cî ĭ-a perit copilu, încrîmeńi, înśepu să gălbińască, șî caḑu pi pomînt [Por.]
* baba a fuost gușată, avut o gîlcă mare la gît
* s-a umflat la copil gîlśiļi
* blana nuĭe đi ńimica, pļină đi gîlś
* s-a facut o gîlcă la guma đi ruată, trîabe să-ĭ pun un baĭluog [Por.]
* mi sa aprins pĭaļa, șă mis tuot gîlcuos pi la uńiluocurĭ
* un fĭeļ đi fag ĭe atîta đi gîlcuos, đi ńiś dracu no-l măĭ sparźe [Por.]
* gîlśaua ĭe cînd duoĭ or măĭ mulț uamiń, zbĭară mîńiuos uńi pi alțî
* gîlśauă ĭe cînd sînt uamińi mîńiuoș șî vorbĭesc intro vrĭame; atunśa zbĭară unu pi altu că ńima pi ńima nu ascultă
* đi mulće uorĭ, đin gîlśauă uomu ĭasă cu capu spart, cî dupa ĭa vińe bataĭa [Por.]
* iĭ drag să baźe bruś în uamiń, șî să-ĭ gîlśavĭască
* rar sa gasîașće uom sumĭarńic, care nu sa gîlśavĭașće cu ńima [Por.]
* nuĭe casă fara gîlśaviĭe [Por.]
* sa tăĭnuĭe gîlśaviśuos, cî alfieļ nu șćiu [Por.]
* nu s-a însurat cu ĭa, că đi mică a fuost o gîlśavituare ca șî mumî-sa [Por.]
* fuź đi uom gîlśavituorĭ, cî luĭ ļi măĭ drag đi gîlśauă đi cît đi pîńe
* n-a putut să traĭască mult: ĭel gîlśavituorĭ, ĭa gîlśavituare, pî s-a đisparțît ĭut dupa cunuńiĭe [Por.]
* abĭa scapaĭ đi gîlśavitura-ĭa đin sat [Por.]
* avut un narau gîlśavuos, cu tuot nat s-a atîrnat [Por.]
* gîltînă la rîu ĭe măĭ bun luoc đi scaldat, dacă șćiĭ să nuoț
* în gîltînă adîncă ĭastă pĭeșć marĭ
* s-a-ńecat într-un gîltuop
* a sacat rîu, a ramas numa ńișći gîltînuță coļa-coļa, ńiś piśuariļi nu puoț sî spĭeļ în ĭaļe [Por.]
* gîltuop ĭe ćișnă mare șî adîncă [Por.]
* ĭut ca gîndu
* ăĭ vińe la uom gînd urît, șî faśe aĭa śe n-ar trăbui
* ĭ-a dat în gînd
* înga đi la ćińerĭață avut đi gînd sî facă casă, ama ńiścînd n-a putut să aduńe bań đestuĭ
* are đi gînd sî sa însuare
* nu puaće uomu să tuńe în gîndu lu muĭare
* nu ći purta dupa gîndu lu tuoĭa
* cînd îĭ dă-n gînd cum a trait la ćińerĭață, îĭ vińe sî sa plîngă
* batrîn, ama țîńe bińe-n gînd tuot ś-a-nvațat đi la parinț
* ĭ-a luvat vuorba, ama ĭel n-a pĭerdut đin gînd ś-a vrut să spună
* ĭartă ma, tu mĭ-aĭ spus frumuos, ama m-am bulnavit, șî mĭ-a ĭeșît đin gînd [Por.]
* gîndacu al vînît traĭașće supt scuarța lu frasîno-l alb, cu ĭel aĭ batrîń a ļecuit buaļiļi ibomńiśieșć: frĭenga, concau șî vrun șengher care a fuost măĭ rău [Por.]
* nu-m gîngai aśiĭa, numa spuńe đirĭept cum a fuost
* đi rușîńe, înśepu sî gîngîĭe [Por.]
* mama a pațît đi gîngaĭală grĭa [Por.]
* muoșu a fuost gîngau, copiĭi ĭa fuost gîngavĭ, da acuma sînt șî ńepuaćiļi tuaće gîngave [Por.]
* s-a mîritat dupa o gîngavĭelă, muorĭ đi rîs cînd ăl asculț cum vorbĭașće [Por.]
* cînd sa ḑîśe dăn fluer, șă sa cîntă dăn gît, sa ḑîśe că cîntă gîngońașće [Mlava]
* gînž a fuost sfuară scurtă facută đin curpiń, đin ćiĭ, or că đin nuĭaļe
* vorba gînž s-a pĭerdut, a schimbato vuorba gužbă, ama șî ĭa sa pĭarđe, că ńima nu măĭ faśe sfuorĭ đi curpiń [Por.]
* gînžăĭ ĭe țauă đi ļemn, înțapată în gaura lu pĭatra muori a đi žuos, pin care trĭaśe stăńu alu fusu muori
* gînžăĭu ĭe facut đin salcă ruoșe, cî ĭa ĭe muaļe đi lucru, da nu sa tośașće ĭuta
* cînd stăńu manîncă gînžăĭu, șî gaura îĭ sa faśe ovat, îĭ sa bat pĭańe în parća-ĭa pănă gaura nu sa totîrļaḑă ĭară [Por.]
* puorśi gîrćiesc măĭ mult cînd sînt flomînḑ [Por.]
* gîrgarița ĭe guangă ńagră, sa faśe đin buob đi grîu, đi pasuĭ or đi cucuruḑ, cînd sînt buabiļi batrîńe, cînd nu-s proîmblaće șî cînd sa-nśintă đi caldură
* gîrgarița manîncă ińima buobuluĭ, șî ĭel nuĭe đi ńimica, ghiuacă guală
* ļac đi gîrgariță n-a fuost, a śercat aĭ batrîń șî cu fańină đi var ńistîmparat, ńimica n-ažutat, numa să-l țîn la luoc vîntuos, șî đes să-l proîmbļi [GPek]
* gîrgauńi sînt răĭ, cînd ći muścă ći umfļi tuot, da puoț șî sî muorĭ [Por.]
* cuĭbu lu gîrgaun ĭe facut ca un cîśulan, atîrnat đi vro grindă în puod, or ļipit pi vrun ļiemn, da sa cuĭbarĭesc gîrgauńi șî-n butuarcă [Por.]
* cînd aĭ fuost mic, ć-am dus-n gîrgă [Por.]
* gîrlă ĭe o șļingă îngustă đi pînḑă, înfrumoșată cu rîurĭ, care a duso fĭaćiļi marĭ la gît
* la gîrlă a fuost atîrnaț bań, unu or măĭ mulț, cu care fata aratat bogațîĭa a iĭ [Por.]
* gîrliță ĭe buală porśască
* puorcu bolnau đi gîrliță nu manîncă, nu măĭ mĭarźe, cađe žuos, are fuoc, suflă grĭeu, fîrfuanje, șî la urmă ļipsîașće
* puorśi bolnavi s-a ļicuit cu o buĭađe adînsă, care a cĭemato „buĭađe đi gîrliță” [GPek]
* gîrlugă ĭe pasîrĭe, gîscă sîrbaćică
* trĭecu un șuc đi gîrluźi, vińe vrĭamĭa rîa [Por.]
* trĭec gîrluźiļi pi sus, fug đi vrĭamĭa rîa [Crn.]
* gîrļiu ĭe gardu ănainća lu cośina puorśilor [Por.]
* gîrļiu ĭe traușa cuośińi, îngrađită cu parĭ să nu ĭasă puorśi afară [Crn.]
* gîrńița ĭe un fĭeļ đi gorun, numa sănt frunḑîļi a iĭ cîta măĭ marunće șî măĭ lunguĭaće đi cît alu gorun
* gîrńița nuĭe bună đi građe, numa đi fuoc șî đi bunduś đi gard cu tarabă [Por.]
* gîrńișće ĭe luoc sîśarat [Por.]
* gîržab ĭe uom care đin vro buală ĭ-a crĭescut șauă-n șîaļe, șî ĭel s-a-ngržobat într-o parće [GPek]
* am śinś gîșć șî un gîsac [Por.]
* gîșć țîn aăĭa care sînt apruape đi rîu
* gîsca gîgîĭe
* gîsca are gît lung, șî pĭańe albe [Por.]
* tuata žuavina care are cap, are șî gît
* avut gît scurt șî gruos, ș-a vorbit cu un glas rogoșît
* stîrcu are gît lung
* sa luvară đi gît, șî sa batură pănă-pănă
* a mĭers cu gura cascată, șî ĭ-a scapat vro guangă pi gît
* sa ḑîśe cî tuot śe are cap are șî gît, fînca pula are cap, are șî ĭa, saraca, gît, ama-ĭ stă strîmb
* gîtu puļi
* ăl strînźe-n gît, nu puaće să înghită
* vrodată, cînd la copil s-a fi unflat în gît, s-a dus cu ĭel la vro babă sî-ĭ đa în gît
* gît au vasurļi: chila, cîrśagu șî baluonu [Por.]
* gîzdarița ĭe soțîĭa găžđi
* tota casa cađe pi muĭare, șî ĭa trăbe să fiĭe gîzdariță sprimită [Por.]
* macra cît să fiĭe gîzdariĭa saćanuluĭ, đin ĭa saćanu astîḑ nu puaće trai
* a dat gîzdariĭa pi bĭețîĭe
* gîzdariĭa luĭ n-a țînut mult, l-a schimbat aĭ măĭ ćińirĭ [Por.]
* gîzdoćin mare
* gîzdoćińi nu sa măĭ satură đi bogațîĭe [Por.]
* gĭanță s-a ḑîs la cuopśe cu care muĭeriļi a prins puaļiļi la crețan [Por.]
* gĭara ĭe un fĭeļ đi ungĭe care o au păsîrļi șî ńișći fĭeļ đi žuaviń sîrbaćiśe la piśuare, care înțapă în žuavina vînată [Por.]
* gĭața sa faśe đin apă cînd ĭe źer, șă cînd apa mult sa raśiașće
* gĭața ĭe rîaśe șî aluńicuasă
* copiĭi ĭarna sa cară pi gĭață [Por.]
* gĭem đi ață
* muma faśe gĭem
* s-a luvat cîńi dupa mîț, ș-a facut gĭem đin iĭ [Por.]
* tuorsu sa rîșcîĭe pi rășchituorĭ șî sa fac muotche; muotca sa puńe pi vîrćiańița, da đi pi vîrćańiță sa gĭemuĭe [Por.]
* urḑala ĭe gĭemuită, da baćala înca nu [Por.]
* gĭepu ĭe o fuarmă dă mașînă dă trăirat, care a mînato calu [Mlava]
* gĭepu a fuost la nuoĭ întra trăirat la arĭe cu vînt, șî trăirat la mașîń cu motuară [Por.]
* „gĭorț-gĭorț” fac mațîļi guaļe cînd iș flomînd [Por.]
* ĭastă un śas đi cînd ńi gĭorțuon mațîļi đi fuame, da muĭarĭa nuĭe cu prînḑu [Por.]
* nu mis flomînd, da s-a pus o gĭorțaĭală pi mińe, puaće fi vro buală [Por.]
* cu glađe s-a ascuțît cuasa, cuțîćiļi, briśu șî alta
* pĭatra đi glađe a gasîto uamińi pin stîăń, a fuost vînîtă-n chisă [Por.]
* sa crĭađe că glasu cînćiculuĭ dupa-l muort strabaće pi lumĭa-ĭa, șa-l muort ăl auđe
* glas adînc
* cu glas mare pănă-n śierĭ, cu lăcrîmĭ pănă-npomînt (đin šescînćic) [Por.]
* la glasańe dupa rat a fuost mult furaluc [Por.]
* dupa rat tuoț nuoĭ am glăsuit đi Tita, cî ĭel nu ń-a mînat la cazan ca Staļin pi Rușî [Por.]
* cu muĭarĭa đi-ntîń n-avut gluaće, da cu adăurată are patru
* sa miră cum gluaćiļi nu ĭ-a murit đi fuame đi vrĭamĭa đi rat [Por.]
* muoșu în Țîrna Gora a omorît pră vrun turc, îș a luvat gluaćiļi șă prăsta Muraua a fuźit în Mlaua [Mlava]
* glugă ĭe gramada dă tuļeĭ, care sa faśe dupa cuļiesu cucuruḑuluĭ [Mlava]
* cînd cuļieź cucuruḑu, taĭ tuleńi șî faś măldarĭ; măldari ļeź cu nuĭaļe, șî-ĭ aduń ăn glugă [Crn.]
* gluźiļi đi pi luoc, traź la casă șă ļi grămađieșć
* cîć-o dată, gluźiļi ramîn pi luoc, șă cînd înśiape să ńingă [Por.]
* vĭec nu măĭ đizvîrḑășć gĭemo-sta, cî l-a-nvîrḑît mîțu tuot, l-a facut glugă [Por.]
* uom ponćur, nu șćiĭe đi glumă
* (u izr.) đin glumă
* uom care ĭe dat đi glumă ĭe bun uom, are bun sufļit [Por.]
* đi uom vĭasîl șî glumăț lu tuoț ļi drag
* frumuos ĭe să fîĭ glumăț, numa să aĭ marźină [Por.]
* n-are śe să lucre pă numa faśe la glume
* spuńe cî numa s-a glumit, n-a ghinđit așa cum a ḑîs [Por.]
* gļiĭa ĭe bucată đi pomînt, scuasă cu ĭarbă [Por.]
* sa vaĭtă ca-l gļimpă-n pĭept, sa ćĭame că śuava nu ĭe cu ińima cum trîabe [Por.]
* pomîntu ĭe gļiuos, pļin đi gļiĭ marĭ, luocu nu sa puaće sîmana [Por.]
* a luvat lupu la uocĭ, a pocńit, șî gļuonțu a putrîvit lupu đirĭept în cap
* gļuonțu ĭe vîru plumbuluĭ, bagat în țaurică
* în mižluocu batăĭ a ramas făra gļuonț [Mlava]
* a sarit pista gard, șî s-a înbrucat în gļuonțu lu un par frînt
* a-nghețat pomîntu șî građina ĭe pļină đi gļuonțurĭ ascuțîće [Por.]
* s-a dus, da a lasat o gramadă đi gogńaz dupa iĭ [Por.]
* ar vińit gogomańi đi la sat, șî ń-ar luvat lucru
* nu vorbi rumîńiașće, că nu iș gogoman
* nu poaće gogomano-la să-nțaļagă, c-ăĭ forte prost [Buf.]
* capu uomuluĭ nuĭe totîrlat, numa gogonat
* fundu caldîări ĭe gogonat, nuĭe ńiaćid, numa are cîta burtă [Por.]
* gogoșu ĭe pîńe aḑîmă, cuaptă pră tabla lu șporĭet, a sa faśe dîn fańină cu apă șî cu sare, fîr dă olațăl, șî sa mursîcă cu mîńiļi spalaće [Mlava]
* capu-ĭ pļin đu gogoașă, no-l măĭ tunź vĭec [Por.]
* pomînt rău, numa golaĭe fara padure șî fara ĭarbă [Por.]
* golan ĭe uom sarac, fara ńimic
* s-a mîritat dupa vrun golan đi la munće [Por.]
* golaș ĭe cîńe fara păr ș-atît đi uscat đi-ĭ sa văd uasîļi
* s-a luvat la ramaș pi un cîńe golaș [Por.]
* golîmb sîrbaćic
* đemult a fuost pļină padurĭa đi golîmbĭ, acuma s-a rarit, sa vîăd numa pi la munće
* golîmbu cu golîmbița fac cuĭb în butuarcă [Por.]
* a fuost la nuoĭ golîmbĭ lupĭeșć, cĭemaț așa cî a cîntat „un-lup! un-lup!", șî golîmbĭ popĭeșć, guļeraț [GPek]
* golocrac ĭe tot nata care n-are pîntaluoń or sucnă pi ĭel
* cînd am fuost copiĭ miś, tota vara am mĭers golocraś [Por.]
* goloprĭeșńiță ĭe guangă mare care traĭașće în tuor
* goloprĭeșńiță ĭe bună momĭală đi pĭeșć, cînd sa prind cu unghița [Por.]
* a baut rachiu tuata ĭarna, șî butuońu s-a goļit
* sacu nu sa goļașće sîngur [Por.]
* goļișman ĭe aăla care ĭe atîta đi sarac, đi n-are ńiś țuaļe đi-nbracat, numa mĭarźe rupćiguos [Por.]
* vaśiļi săr una pe alta, vrĭamĭa ĭe sî sa ducă la bic la gońală [Por.]
* rău chińez a fuost, a gońit lumĭa ca pi buoĭ
* (vet.) a veńit vrĭamĭa žuńinca sî sa gońască la bic [Por.]
* urcașî a mînat lupi tota ḑîua, șî la urmă lupi așa gońiț a trecut pista Dunîre înghețată în Rumîńiĭe [Por.]
* gorńacu ĭe vînt tare șî răśe care baće đi la mńaḑa nopțî [Por.]
* spalaĭ camașa aĭa, pănă nu ĭeșî toata gorovĭala đin ĭa [Pad.]
* gorun ĭe ļiemn bun đi građe
* gorunu are ghindă [Por.]
* sa gostîașće uomu cănd stapînu cășî ăl cĭamă la vro gostîĭe, șî-ĭ dă bĭare șî mîncare
* munćeńi cu drag a gostît drumașî ńicunoscuț, că s-a creḑut că iĭ puot să fiĭe dumńeḑîu profacut să vadă cum ĭe omeńiĭa-n lumĭe [Por.]
* gostîĭa ĭe ađet cînd s-adună lumĭa cĭemată la vrunu care faśe prazńic, nuntă or źuoc cu mîncare șî visaļiĭe
* gostîĭa la nuntă a țînut triĭ ḑîļe [Por.]
* gostuońu ĭe uom care vińe la nuntă ńichemat, numa sî manînśe șî sî bĭa [GPek]
* l-aĭ găzdoćiń tuot s-a lucrat cu grab
* cînd lucri đin grab îț ĭasă pi nas, cî śuava-ț scapă, șă ći mînă să-l faś pĭadauară
* (u izr.) nu mi đi grab [Por.]
* nu grabi atîta, ĭastă vrĭame đestulă
* ma grabĭesc să ažung đi prînḑ [Por.]
* nuvără, șî cosîtuori sa pusîră grabiuluĭ pi cosît, n-ar vi gaći pănă nu dă pluaĭa [Por.]
* građină cu fluorĭ
* građină îngrađită [Por.]
* nuoĭ cu vuoĭ nu vorbim tuot un graĭ
* mi sa-mparu că sa uḑî un graĭ pi culmĭe [Por.]
* pănă daĭ đin palme, sa adună o gramadă đi lume
* muoșu s-a dus đinuapće, să đa fuoc la gramĭeḑîļe-ļa đi spiń, care đi pi ļivađe ļ-a tîrsît alaltîĭerĭ
* gramada đi fîn, care sa faśe đin cupițîaļe, la nuoĭ sa cĭamă porcuoń [Por.]
* adunat đi pi ļivađe petruańiļi, ș-a facut grameźuare în șîr pi lînga ĭa, să însămńe otaru [Por.]
* n-a ḑacut ńiś o ḑî, a murit gramńic [GPek]
* saćanu grapă luocu cu grapa dupa arat, să mărunțască pomîntu, să fiĭe măĭ ļesńe đi sîmanat [Por.]
* dupa śe sa ară luocu, vińe la rînd grapatu
* grapatu ĭe cînd dupa arat, sa-nmarunțîașće pomîntu cu grapa [Por.]
* cu grapa s-a grapat luocu dupa arat [Por.]
* sa ḑîśe că vrunu mĭarźe grapiș, cînd sa traźe pi burtă, sprižińit numa în cuaće [Por.]
* grapița ĭe fluturu lu capușă, dupa śe sa satură đi sînźe, crĭașće șî sa profaśe cîrśuabă, or capușă
* grapița sa aļiaźe đin cîrśuabă șî capușă că are triĭ parĭache đi piśuare [Por.]
* uom gras ĭe totodată șî burtanuos
* atîta ĭe đi gras, đi nu puaće sî sa apļaśe sî sa-ncalță
* are duoĭ puorś graș, unu-l taĭe đi Ighinat [Por.]
* a pus în lăturĭ carńa fara grasîme [Por.]
* grasun ĭe purśel đi un an đi batrîn
* grasună [Por.]
* nu sa ćiame atîta đi graśină, cî pi lumĭa-ĭa puaće să cadă în ĭad
* a fuost graśin đi la ursa înga în śasu cînd s-a nascut
* aĭ miĭ a fuost saraś, ș-am avut o copilariĭe graśină [Por.]
* lumĭa n-ar graśina atîta cînd ar cređa tuoț în dumńeḑîu [Por.]
* bufańi noștri ar avut gata toț viće, ș-ar avut gražđe đi bîrńe, astrucaće cu șîndră
* omeńi car ar avut vaś mulće, ar avut șă păcurar, care ar pazît vićiļe pe bań [Buf.]
* s-a dus copiĭi ďe a cas, n-a pus ńimic în graďină [Kmp.]
* građina ĭe bașćauă lînga casă, îngrađită pintru viće șî puorś [Por.]
* are duoĭ copiĭ, amînduoĭ grăsulań [Por.]
* grăunťe ďe usturoĭ
* grăunťe ďe pămînt
* grăunťe ďe sare [Kmp.]
* ḑama strîcată, are gust grețuos, ma mînă să vărs
* numa mîncarĭa puaće să fiĭe grețuasă [Por.]
* calu nu puaće să ducă atîta greotaće
* avut mare greotaće la lucru, ama nu s-a vaĭatat la ńima
* puodu ĭe putrîd, nu puaće să țînă greotaće mare
* a trecut pin mulće greotăț pănă n-a crescut [Por.]
* care omuară uomu ĭe mare greșăļńic [Por.]
* nu s-a învațat bińe să scriĭe, înga greșîașće coļa-coļa
* dacă vĭađe că mult greșîașće, ĭel vrĭa sî sa însuare cu ĭa, șî gata
* cređințuosu nu cućaḑă să greșască, că a luĭ pacat ĭe măĭ grĭeu đi cît pacatu alu aĭlalalț [Por.]
* șî cînd a fuost greuańe, muĭeriļi đemult a lucrat tuot, pănă la nașćire
* (u izr.) a pļeca greuańe
* nu sa șćiĭe cu care a pļecat greuańe
* muĭare greuańe [Por.]
* mare greșală a facut cînd s-a lasat đi șcuală
* a fuost ćinîr șî naruod, ș-a mĭers đin greșală în greșală
* cînd minț, furĭ șă înžurĭ, or ći țîń cu muĭarĭa lu tuoĭa, aĭa nuĭe greșală numa pacat
* ńiś un lucru nuĭe fara greșală [Por.]
* vara griĭiri cîntă tuata nuapća [Por.]
* grind ĭe prund facut đin pomîntarĭ care l-a dus apa [Por.]
* grindă ĭe o bîrnă lungă đi ļiemn, śopļită-n patru mucĭe la masură
* grinda la coļibĭ a fost facută đin grinḑ, pusă bîrabar una cu alta, da întra ĭaļe a fuost pusă valurĭ
* la grindă a fuost mulće care-śe: cîrļiźe slobîđe, đ-atîrnat trășćiļi or cutarițîļi, pražîń đ-atîrnat schimburļi
* copilu a crĭescut pănă-n grindă [Por.]
* grinđiĭ ĭe un parśel alu plugu đi arat
* la plugu đi ļemn, cum a fuost đi bîtrîńață, grinđiĭu a fuost đi ļemn [Por.]
* pănă copilu n-a-npļińit triĭ ań, rumîńi la Sînvasîĭ ĭ-a țînut ađet care la cĭemat grinđiĭ
* la grinđiĭ a veńit muașa cu trasta în care a dus un puĭ fript, colaś șî alće dulśețurĭ
* mižluocu ađetuluĭ a fuost cînd muașa a pus copilașu pi trastă șă đi triĭ uorĭ la rîđicat pănă la grinda puoduluĭ, rugîndu-sa să crĭască șî să traĭască în sînataće pănă nu-ncarunțașće [Por.]
* avut copilariĭe fara ńiś o grižă
* cu atića griž pi cap, nușću cum nu noroḑîașće
* cu grižă mare trăbe sî mĭerź pin padure điasă, cînd iș sîngur [Por.]
* mult ma grižăsc đi śe n-a veńit pănă acuma
* muoșî a ramas sîngurĭ, n-are care să grižîască đi iĭ [Por.]
* pîcurari parche a nuroḑît đi đesńață, numa sa grimađiesc uńi pi alțî
* vrĭamĭa să înśepiem grîmađi clańa, că ńi prinđe murgu
* clańa nu puaće sîngură sî sa grîmađiască, pănă nu șchipĭ în pălmĭ [Por.]
* clańa nuĭe bun grîmađită, cînd sa vo puńa vro vižuļiĭe, o s-o trînćască [Por.]
* am avut fîn mult, da la grîmađit mĭ-ažutat numa tata cu muma [Por.]
* copilu grîngurĭașće pănă nu sa-nvață să vorbĭască
* đi pasîrĭe ḑîśem că ćiricîĭe, da đi copil mic ḑîśem că grîngurĭașće [Por.]
* grîńe ĭe luoc sîmanat cu mărunțîș [Por.]
* grîńișće ĭe luocu đi pi care ĭe sîśarat grîu [Por.]
* đin grîu sa faśe pîńe
* buob đi grîu
* spic đi grîu
* fańină đi grîu
* samînță đi grîu
* grîu s-a sîmanat numa pintru pîńe đi prazńic
* suarta batrînă đi grîu la Tanda s-a chemat rumînca [Por.]
* grîu ĭe la nuoĭ ćinîr marunțîș, în Isîcuava ažuns tuma dupa rato-l đintîń [GPek]
* grĭața țîńe o vrĭame, da cînd ma razbĭașće, sa puńe vîrsatura pi mińe [Por.]
* grĭanguru ĭe o pasîrică cu pĭańe galbińe ca auru
* grĭanguru ĭe pasîrĭe măĭ frumuasă la nuoĭ, đ-aĭa sa ḑîśe đi vrun baĭat care ĭe înbracat frumuos cî ĭe înbracat ca grĭanguru [Por.]
* grĭauri zbuară în pîlcă mare [Por.]
* fĭeru ĭe grĭeu, ama plumbu ĭe șî măĭ grĭeu
* pĭatră grĭa n-o rađiś ļesńe
* n-a putut să traĭască cu ĭel, că avut narau grĭeu
* duraĭala a dus nuvirĭ grĭeĭ, cu pĭatră
* pomînćanu are traĭ măĭ grĭeu đicît oĭarĭu [Por.]
* la muoș nuĭe bun: grĭeu suflă șî grĭeu vorbĭașće
* grĭeu o sî ĭasă cu ĭel în cîpatîń [Por.]
* đi varńiță în pomînt sa sapă un gropan adînc [Por.]
* gropar ĭe uom care la morminț sapă gruapa đi uomo-l muort [Por.]
* gropișće ĭe luoc unđe sa-ngruapă aĭ muorț [Por.]
* s-a puvestît că-n padure vrodată a fuost faź cu atîta grosîmĭe đi n-a putut śinś inș să-ĭ cuprindă [Por.]
* groșala sa faśe đin lapće fĭert cu fańină đi cucuruḑ
* groșală ĭe mîncare țapînă șî dulśață mare đi cîń care pazîăsc uoiļi la munće [Por.]
* rău grozau lucru are, sa gînđiașće sî sa lasă
* așa grozavĭ baĭeț nu sa măĭ însuară ńiścînd [Por.]
* tata sapă gruopĭ đi șćumpĭ
* drumu dupa pluaĭe pļin ĭe đi gruopĭ
* la gruapa muortuluĭ sapă triĭ or śinś groparĭ
* crumpiĭi đi ĭarnă s-angrupă în gruapă, care adîns sa sapă vrunđiva pin građină apruape đi casă [Por.]
* atîta puće în curĭańic, đi vĭerș đi gruază, cînd će duś să ĭaĭ vrun uou
* cînd iĭ vĭeḑ cum sînt, fuź đi gruaza luor đi rupĭ [Por.]
* grumazu ĭe luocu la trupu uomuluĭ đinapuoĭ, unđe sa-npreună gîtu cu capu
* ĭ-a dat cu buata dupa cap, șî ĭ-a rupt grumazu [Por.]
* uoĭļi a ļins crușîțu đi sare, a ramas numa ńiśći grunđiń đin ĭel
* ĭ-a cumparat la bîlś baĭatu un grunđin đi miriśică, șî ĭa, saraca, đi drag ĭ-a-nbunat sî sa mariće dupa ĭel [Por.]
* ļiemn gruos
* blană gruasă
* ață gruasă
* lapće gruos
* glas gruos șî spîrćiguos
* gruos đi cap
* gruos đi obraz
* gruos la pungă [Por.]
* a dus đi fuoc numa ńișći gruoș, nu-ĭ măĭ sparźe ńima
* s-a dus în padurĭe sî scuată ńiscaĭ gruoș đin borugă [Por.]
* cînd a vaḑut guanga-n ḑamă, iĭ s-a gruzavit mîncarĭa
* cînd s-a luvat, nu ļ-a fuost drag unu đi altu, da acuma spun că ļi sa gruzavĭașće traĭu đin ḑî în ḑî [Por.]
* nu șćiĭe ś-a fuost în mîncare pă sa pus pi ĭel o gruzaviĭe grĭa đi numa varsă
* s-a-nsurat c-o gruzaviĭe đi fată [Por.]
* a gasît în padurĭe o guagă đi žuavină ńicunoscută
* la morminț-aĭ batrîń s-a gasît ńiscar gogolaĭe boznacîće, s-a puvestît cî sînt cîpațîń đi žîdań
* aldraculuĭ ĭe coplio-sta, trasńirĭar dumńeḑîu goghița naruadă! [Por.]
* ĭa picat pîăru șî ĭa ramas gogoļaĭa guală
* a fuost culcat cu gogoļaĭa spartă [Crn.]
* ńiś o guană cu lucratuori n-a fuost, da iĭ sa vaĭtă că sînt mînaț ca lupi
* (vet.) s-a pus guana pi vacă
* (u izr.) dăĭ guană! [Por.]
* đintr-o vrĭame sara ĭasă ńișći guonź ńagre, đimińața nus
* puomi sînt pļiń đi guonź, s-a dus muoș să-ĭ afume [Por.]
* guanga puturuasă puće ca ĭuda
* ĭastă guonź puturuasă vĭerḑ șî sure [Por.]
* n-avut muma alta să ńi facă đi fruștuc, numa ń-a pîržît ńișći guguńeț [GPek]
* chimĭașă cu guļir pistriț
* s-a rupt guļiru la chimĭașă
* camașa muĭerĭască n-avut guļir, numa avit gură đi cap ca la sac, șî s-a-nchiptorat pi umăr [Por.]
*
* cumguod
* careguod
* cîndguod
* śiguod
* unđiguod [Por.]
* vas guol
* capu guol
* burta guală
* luoc guol
* ḑamă guală
* în pĭaļa guală
* cu curu guol
* a gaćit șcuala, ama tuot ĭ-a ramas capu guol
* vuorbă guală
* minśună guală [Por.]
* guost ĭe insă care vińe chemată la vro gostîĭe
* numa la prazńic ĭe bun să vină guost ńichemat, că sa crĭađe că pi ĭel ăl duśe prazńicu, șî ĭe aratare că prazńicu ažută lu casa-ĭa
* închinaśuńa la prazńic înśape cu „Ĭertaț, guoșć la masă!” [Por.]
* vuorba guove ĭe nuauă, a tunat în ļimba nuastră pi dupa ratu cu mńamțî
* guovĭa đi bătrîńață s-a cĭemat mirĭasă [Por.]
* gura lupuluĭ ĭe buĭađe cu fluarĭe care la lume iĭ sa-m pare cî samînă la gura lupuluĭ cascată [Por.]
* gura șărpilor ĭe o buĭađe naltă, cu fluare vînîtă, care samînă la gura șărpilor đeșchisă, cu ļimba scuasă [Por.]
* șćirb, n-are ńiś un đinće-n gură
* gura rîuluĭ
* gura văĭi [Por.]
* gurguoĭu ĭe vîru la opincă đi pĭaļe
* mi s-a rupt gurguoĭu la opincă
* opinś cu gurguaĭe au sîrbi, rumîńi n-avut așa opinś [Por.]
* fećița mĭa are guriță dulśe
* mîndruța mĭ-a dat gurița [Por.]
* guridarĭu ĭe luna a đi noă pi an, vrĭamĭa cînd s-a cuļes viĭa
* gurida ĭe un fĭeļ đi viĭe sîrbaćică, care dă pi duos, are buobe miś vînîće, care cînd sa cuoc sînt atîta acre đi gura sa strînźe đi tuot đi acrĭală [Por.]
* ḑama ĭe bun gaćită, are gust bun
* (u izr.) fara gust [Por.]
* cînd sa gustă, sa ĭa numa cîta mîncare or bĭare în gură, sî sa vadă cum ĭe
* măĭ đes sa gustă mîncarĭa pănă sa gaćiașće [Por.]
* fîncă în agusta tuot sa gustă, aĭ batrîń a cĭemat luna đi uopt șî gustarĭ [Por.]
* gușă ĭe vĭarme đin apă, alb, lung șî supțîre ca păru đin cap
* unđe traĭașće gușă, apa ĭe curată
* dacă uomu nu bagă sama șă bĭa vro gușă, puaće sî sa bulnavĭască, pă șî sî muară
* (ver.) care nu bagă sam cînd bĭa apă đin vrun ogaš đin padure, șî bĭa gușă, iĭ sa faśe nuod pi gît, care sa cĭamă gușă [Por.]
* (vet.) gușăĭi sa fac la viće în uochi, măĭ mult la vaś șî la buoĭ
* (med.) cînd a vaḑut gușăĭu în uocĭu buoluĭ, aĭ batrîń l-a ļegat țapîn în razbuoĭu dă potcovit, șî cu ļingura ĭ-a scuos uocĭu a fară; a prins gușăĭu cu acu șî la lupadat, a uocĭu a spalat cu mĭare, șî la prontuors înapuoĭ [Stig]
* am un gutîn în traiușa cășî, sađit înga đi paradĭeda
* gutîn oltańit rođașće gutîńe marĭ, apruape la o chilă cîć-o gutîne
* gutîna ĭe puama lu gutîn, galbină șî facută ca para [Por.]
* gužbă ĭe înpļećitură đi curpiń cu care s-a ļegat gardu
* gužba îmļećită đi curpiń vrodată a fuost un fĭeļ đi proțap, ļegatura întra plugu đi ļiemn șî źugu, care l-a tras buoĭi [Por.]
* gușćira ĭe un fĭeļ đi șopîrlă; vĭarđe ĭe, traĭașće pi ļivĭeḑ șî pin buźacurĭ; manîncă guonź, care ļi prinđe cu o ļimbă lungă
* cu vrun parśel đin gușćiră a facut aĭ batrîń cĭag: a omorît șopîrla, a luvat ś-a luvat đi la ĭa, a mistacat cu porîmb șî cu rînḑă đi mńiel, șă cu aĭa a-ncĭegat lapćiļi [Por.]
* đi vuorbă gvint aĭ nuoștri auḑît đi la Bufańi aĭ batrîń, lucrînd cu îĭ în rudńiśe [Por.]
| h |
* hatu tare ăl mîna, mjerźa hatu đe zbura șî la salcă ažunźa (đin đescînćic) [Por.]
* mînă buoĭ, șî zbĭară: „Hoĭ! Hoĭ”, rasună vaļa tuată [Por.]
| i |
* puot a ibomńiśi numa doă insă đin care macra una ĭe căsătorită [Por.]
* uarcă batrînă, da nu sa lasă đi ibomńiśiĭe
* ibomńiśiĭa ĭe dragosta pitulată [Por.]
* muĭare frumuasă care n-are ibuomńic ĭe ca buĭađa fara fluare [Por.]
* tuot barbatu în ań sa labdă că are or a avut o gramadă đi ibuomńiśe [Por.]
* fă fuocu, dăĭ iț la cazan să fĭarbă țuĭca măĭ ĭuta
* cînd vrunu la prazńic țîńe bardacu cu rachiĭe, șî puvestîașće, aĭ-lalalț zbĭară: „Lasî-će đi povĭeșć, numa dăĭ un iț, șî mînă bardacu-nainće!”
* la buou care sa traźe ļenuos, iĭ daĭ un iț sî trîcńască, șî sî sa ĭuțîască
* șporĭetu nu cuaśe, că n-are iț bun [Por.]
* un laț, un uocĭ la iță lu razbuoĭ sa cĭamă iț
* cînd sa nuvađiașća urḑala pin ițăļi lu razbuoĭ, sa ĭa cîći un iț cu źeĭśtu, ăĭ sa cască lațu, șî sa trĭaśe o žîță lu baćală pin ĭel [Por.]
* iță sînt ață ļegaće în lață, care sînt înșîraće pi doa bîće, bagaće pin cîpatîńiļi lu lață
* bîtu care ĭe bagat đintr-o parće în lațu lu iță sa cĭamă fuśiĭu đi iță
* razbuoĭu puaće să aĭbă đi la doă pănă la șasă iță, număru luor mĭarźe dupa fĭeļu đi țasut
* đi la fuśiu đisupra, ițăļi sînt ļegaće đi brîglarĭu lu iță, da đi la-l đi žuos sînt ļegaće cu talpițîļi
* lucru lu iță a fuost cînd țîsatuarĭa calcă pi talpiță să sa schimbĭe, șî sî facă ruost la urḑală, đi sî puată să trĭacă sovĭeĭca pin ĭa [Por.]
* Ighinatu în vrĭamĭa nuastră cađe a duoĭļa ḑî dupa Anol Nou
* la Ighinat đi cînd lumĭa rumîńi taĭe puorcu [Por.]
* igļiśaua dă primovara măĭ întîń
* igļiśauă ĭe fluare frumuasă, șî dupa ĭa a dat șî numĭe pi la fĭaće, Igļica [Por.]
* iĭ nu-s rumîń đin parća nuastră, iĭ vorbĭesc alt graĭ, ama ĭară pućem ńi înțăļeźa
* a mĭers cu iĭ la șcuală
* nu s-a ćemut đi iĭ ńiścînd
* vĭeḑ đi iĭ, că iĭ sînt miś
* đi iĭ ļi drag lu toț [Por.]
* uom icļan pazĭașće bińe śe vorbĭașće [GPek]
* la ḑîcatuarĭe pļină đi uoĭ, s-auđe numa icńetu uoiluor [Por.]
* uoĭļi icńesc cînd ĭe mare zîpușală [Por.]
* muĭerļi s-a dus să cuļagă iļiļac
* copiĭi s-a dus în pĭeșćiră, să prindă iļiļaś [Por.]
* ļ-a spus parințî să nu sa ime, iĭ s-a imat ca puorśi, numa ĭuo m-am pazît să nu ma im [Por.]
* a trecut pin morśilă, ș-a tunat în casă cu imală pi opinś
* țuaļiļi lucratuare sa spală đi sî sa dubuare imala đi pi ĭaļe [Por.]
* imańa lu un stapîn cuprinđe tuota averĭa aluĭ la care ĭel plaćașće porĭezu [Por.]
* apa nuĭe scumpă, șă n-ar trăbuĭa ńima să ĭasă imuos în lume [Por.]
* đin in s-a țasut pînḑă đi chimĭeș
* pînḑă đi in ĭe mult măĭ muaļe đicît a đi cîńipă [Por.]
* a trĭecut pi drum o insă ńicunoscută
* a veńit ńișći inș đi la vaļe, nu sa batură la nuoĭ, numa spusîră cî sînt ńigustuorĭ care sa duc vrunđiva la bîlś
* đi insă muĭerĭască, șî cănd ĭe una, șî cînd sînt măĭ mulće, tot una sa ḑîśe - insă: vaḑuĭ o insă muĭerĭască, vaḑuĭ o gramadă đi insă muĭerĭeșć [Por.]
* ińel đi aur
* ińel đi arźint
* ińel cu pĭatră scumpă [Por.]
* ińelarĭu ĭe źeĭśt la mînă la care sa puartă îńelu [Por.]
* a cumparat la bîlś đi la sarafĭ un ińeluș ĭepćin, la dat la fećiță să-l pună la źeĭśtu papușî [Por.]
* cînd ĭe źer slab, sa prinđe pră apă numa cîta ińiĭe, ca arćiĭa dă supțire [Mlava]
* cînd ĭe źer slab, sa prinđe pră pomînt numa cîta ińiĭe, ca arćiĭa dă supțîre [Mlava]
* la Rumîńi nuoștri, iriĭanu ĭe buruĭană đin građină
* la iriĭan sa manîncă numa rîdaśina
* iriĭanu sa manîncă numa să đișchidă pofta
* iriĭanu ĭe ĭuće, șă ĭuțala luĭ dă pi nas [Por.]
* pasîrĭe care in alće părț sa cĭamă arĭaće or uļ gainarĭ, în Sîgă sa cĭamă iricuob
* iricuob ĭe cîta măĭ mare dă cît śoara, șî sa arańiașće cu păsîrĭ miś, cu șopîrļe șî șărpĭ, da fură șî puĭ dă gaiń dîn avļiĭa cășî [Crn.]
* sî-ĭ măĭ dăm o isă, pă sî ńi duśem la ođină [Por.]
* nu șću sî scriu, șî m-am scaļit cu źeĭśtu
* nu iscaļi fiĭe-śe pănă nu śećieșć bińe śi ĭe
* l-a prins đi martur, ama ĭel a spus că nu iscaļiașće ńimica la fața luoculuĭ, pănă nu ažung źindari
* vuorba „iscaļi” șî đe mult a fuost rară, că aĭ batrîń ńiś n-avut multă trĭabă cu scripsuoriļi [Por.]
* dupa rat, adunat părtizańi găzdoćińiļi la un luoc, șî ĭ-a mînat gramadă la iscaļit să tuńe-n colcuoz
* moșu Pau nu s-a dus la iscaļito-la, ș-a fuost o lună đi ḑîļe la-nchisuare [Por.]
* cînd ĭ-a facut đirĭept pi moșîĭe, tatî-su a fuost tare bolnau, șî nu ĭ-a lasat ńiś o arćiĭe iscaļită cu mîna luĭ
* tuată arćiĭa đi la țară trabe să fiĭe iscaļită [Por.]
* ĭ-a dus o rașăńe fara iscaļitură, șî ĭel n-a vrut s-o primĭască [Por.]
* vin, cum ispravĭesc cu lucru
* am ispravit lucru, acuma uđinăm [Por.]
* lucru înga nuĭe ispravit, da îĭ s-a dus la casă
* cusîtura ispravită, a ramas numa bumbi sî sa prindă
* (izr.) a ispravit griža [Por.]
* ivenc sa cĭamă crĭenguța đi viĭe cu doĭ-triĭ strugurĭ, taĭată đin bușćan șî atîrnată supt strĭeșînă sî sa ușće đi ĭarnă [Por.]
* copilo-sta a izbînđit la dĭedî-su înpiśuare
* veńiĭ cu ińima pļină, că tuot a izbînđit ca-n vis [Por.]
* izdatu ĭe buala ińimi, cînd pi uom ăl lovĭașče-n pĭept, șî ĭel crapă đintr-odată
* đescînćicu đi izdat înśape cu „fuź izdaće, blîstamaće” [Por.]
* cînd marunțîșu sa săśiră ńidocuopt, or sa puńe în ambarĭ uđiluos, buobiļi izgorĭesc [Por.]
* izlaz ĭe luoc unđe pasc vićiļi
* rumîńi aĭ batrîń cînd sa căsătorit aiśa, s-a uĭtat să fiĭe apa apruape, șă să fiĭe đestul izlaz đi viće [Por.]
* găžđiļi pin saće avut căș cu ćindă cu izliśe [Por.]
* Rumîńi saćańi aĭ batrîń, ca șî Sîrbi saćańi đin vrĭamĭa-ĭa, n-a purtat izmĭańe, ńiś uamińi, ńiś muĭeriļi [Por.]
* izvuon ĭe cluopît đi aramă, care sa atîrnă la viće la gît
* izvuonu ĭe đi aramă, da cluopîtu đi fĭer [Por.]
* ișîtoarĭa a fuost afară, aproape đi casă [Dun.]
| î |
* sa îmbată ĭuta, đestul iĭ numa doă-triĭ parușăļe
* a rașît țapîn sî sa îmbĭaće ca curca [Por.]
* îmbatarĭa ĭe urîtă învățatură, tare grĭa buală [Por.]
* n-a sîmțît ńimica cînd la taĭat duolturi, c-afuost îmbatat [Por.]
* parințî mĭ-a îmbătrîńit, nu măĭ puot să lucrĭe, da ĭuo nu puot sî vîăd đi iĭ [Por.]
* purśelo-l sîrbaćic sa îmblînḑîașće ļesńe [Por.]
* nu s-a vaḑut mult, șî cînd s-a-ntîńit, așa đi tare s-a îmbrațîșat đi uasîļi ļ-a pocńit [Por.]
* dacă ļi va fi pi vuoĭe îmbrațîșarĭa, parințî n-o sî-ĭ puată opri [Por.]
* măĭ întîń s-a batut, da piurmă a veńit la casă îmbrațîșaț ca frațî [Por.]
* ĭarnă cînd pļacă la drum, uomu trăbe sî sa îmbraśe bińe
* đi lucru uomu îmbracă țuaļe purtarĭață [Por.]
* muma n-a-nśeput la vrĭame cu îmbracatu copiĭiluor, șî iĭ s-a amînatat đi șcuală [Por.]
* la visaļiĭe tuoț s-a duc îmbracaț în țuaļe nuoĭ [Por.]
* îmbrîcamînt cuprinđe tuot śe uomu înbracă: đi la chimĭașă șî izmĭańe, pănă la burcă șî caśulă
* afară ĭe tare frig, da ĭel a pļecat cu îmbrîcamînt supțîre [Por.]
* uomu îmbucă cînd înțapă đințî-n bucatură đi mîncare [Por.]
* a luvat îmbucatură prĭa mare, șî sa-ńecat cu ĭa [Por.]
* sa ḑîśe đi vrunu că sa îmburiță cînd lucră śuava cu capu apļecat
* dodăm chila-ĭa, s-o măĭ îmburiț odată [Por.]
* tuota ḑîua numa sa svađesc, nu-ĭ măĭ împacă ńiś dracu
* spuńe că nu vrĭa să ńi împacăm fara bań [Por.]
* împalmĭaḑă sa ḑîśe cînd mistacăm śeva bun, śe n-avĭem đi ažuns, cu śeva măĭ rău, ś-avĭem đestul
* fîn muśeḑît vićiļu nu manîncă, ama cînd ăl împalmĭeḑ cu cîta đ-al bun, ăl manîncă tuot [Por.]
* împarațîĭa ĭe țara care o stapîńaḑă împaratu [Por.]
* împarat ĭe vuorbă batrînă care măĭ mult s-a pastrat pin povĭeșć copilarĭeșć, șă pin cînćiśe batrîńe śe ļ-a cîntat lîutari pi lă șîḑîtuorĭ [Por.]
* sa împarće śuava cînd đin îtrĭeg faś parśaļe [Por.]
* tatî-su ĭ-adunat să facă împarțîre la moșîĭe [Por.]
* moșîĭa ĭe împarțîtă calumĭa la copiĭ, șî tuoț sînt bucuruoș [Por.]
* împarțîtuorĭ ĭe aăla care împarće śuava
* sa crĭađe cî tuot uomu are vro insă care la nașćire iĭ împarće śe ursă o să aĭbă în traĭu luĭ
* în raĭ ĭastă împarțîtuorĭ care primĭașće pomĭeńiļi, șî ļe-nparće lu cuĭ sînt nîmeńiće [Por.]
* cînd învĭeț bou ćinîr la žug, ăl împarecĭeḑ cu bou batrîn, pă-ĭ mîń să tragă đampreuna [Por.]
* împarecĭaț đi dracu, multă lume a omorît amînduoĭ [Por.]
* împăcaśuńe ĭe ađet nunțăsc, care fac parințî cînd baĭatu fură fata, or cînd fata fuźe dupa baĭat
* împăcaśuńe puaće fi șî întra duoĭ inș, or doa căș, care a fuost mult în vro sfadă grĭa
* (u izr.) nu stau đi împăcaśuń [Por.]
* muma a împăturat pătură în patru [Por.]
* sa-mpetrît đi źĭer, sa facut pĭatră [Por.]
* avut śinsprăśe ań cînd aiĭ parinț ĭ-a facut împețăńe
* care a fuost cîta măĭ gazdă, a facut împețăńe fĭaći cu lăutarĭ [Por.]
* a trait mult cu un baĭat, șî cînd a trăbuit s-o-mpețască, vro varuĭca aiĭ ĭ-a facut momuaće, șî ĭel s-a pișmańit,, saracu
* cînd s-a-mpețîț fata, parințî baĭatuluĭ a dăruito cu bań, care ĭ-a-ntuors dacă împețîĭa s-a rupt [Por.]
* la-mpețăńe ca împețîtorĭ s-a dus ńamu baĭatuluĭ
* întra împețîtuorĭ a fuost uamiń đin ńam adîns aļeș numa pintru că a fuost buń vorbituorĭ
* taĭna la împețăńe n-a fuost ușuară, măĭ greu a fuost vorba đi mirazu fĭeći [Por.]
* n-a bagat sama, s-a împiđecat în tro rîdaśină ș-a caḑut cu nasu în urḑîś
* dacă nu sa puaće caru împiđeca bińe, nu sa cućaḑă pļeca cu ĭel pi pripur în vaļe
* copiĭi dau pĭađică la fĭaće, numa sî sa rîdă đi ĭaļe cum cad în prașînă [Por.]
* caru ń-a fuost numa împiđecat cu lanțu pista șînă, că pivă atunśa înga n-am avut
* calu împiđecat cu sfuara ļegată la piśuariļi đinainće, nu sa puaće duśa đeparće [Por.]
* a lasat caru strîcat numa cîta împins đin drum înlăturĭ [Por.]
* nu sa puaće tuna acoluo fara împinsuare đin tuata pućarĭa [Por.]
* are lucru tare grĭeu, la rudnic împinźe la vaguańe pļińe đi rudă [Por.]
* muma mĭ-a țasut chimĭașă, ș-acuma o împistrișaḑă cu braḑ [Por.]
* cînd a fuost nuauă, chimĭașa a fuost tuată împistrită, ama đi vrĭame a albit la suare [Por.]
* înga đi la ćińerĭață a prins drag đi împistrișală, da dragu-la a prins đi la mumî-sa [Por.]
* n-a putut lumĭa să are, atîta a fuost pomîntu împĭetrit [Por.]
* fata are păr lung, șî frumuos iĭ sa împļećiesc bîrțîļi
* pănă sa svađesc, nuĭe bun să ći împļećieșć în trĭaba luor [Por.]
* a veńit cu o bîrță împļećită, cu una đispļećită
* mult a fuost împļećit în lucru lu toĭa [Por.]
* muma a țasut đi trășć pĭaćic cu împļećitură ruoșu cu a