Vlaski recnik - Vorbariu ruminesk - stampanje slova
VORBAR - LEXICON RUMÂNESC
cu ortografia a limbei românești literară
(opis sadržaja u izradi)
a ă b ț č ć d dz đ ď e f g h i î i k l ľ m n ń o p r s ș ś t ť u v z ј ź
a


  A /rom. a/ (prep.)

* a mâncat

* a gaćit lucru

* grâu a rasarit

* a mieu

* a tieu [Por.]


  A /rom. a/ (int.)

* a?! śe dzâś?!

* raspunsu cu „a” nu ie omeńiesc [Por.]


   AẮLA /rom. ăla/ (pron.)

* aăla uom

* aăla copil

* aia muiaŕe

* aăľa muieŕ [Por.]


   AẮSTA /rom. ăsta/ (pron.)

* aăsta uom

* astanuapće (=asta + nuapće) [Por.]


   ABAĆÁŔE /rom. abаtere/ (s.f.)

* dacă nu baź sama unđe ie abaćaŕa, ai sî rataśeșć [Crn.]


   ABÁĆE /rom. abate/ (v.t.r.)

* sa abaće đin drum în lătuŕ

* unđe să va abaća lumia-ia, când sa va puńa pluaia?

* sa abaće pi la nuoi [Por.]


   ABATÚT /rom. abătut/ (adj.)

* sângur ie đivină śe ie abatut đi pi drum

* lasăl, viedz cî ie zminćit șî abatut la cap [Crn.]

* abatut đin minće [Por.]


   ABATÚTU (I. J.) ● v. ABAĆAŔE [Crn.]

   ABIÁ /rom. abia/ (adv.)

* abia ieșârâm đin morśilaŕ [Por.]


   ÁBUR /rom. abur/ (s.m.)

* apa fiarbe cu abuŕ

* abur đi śiață

* frumuos ie vara pin zăpușală, când vińe đi vrunđiva vrun abur đi vânt [Por.]


   ABURÍ /rom. aburi/ (v.t.r.)

* apa fiarbe șî abuŕașće

* batu un vântuț, șî ńe aburi un miruos frumuos đi la fluoŕ đin građină [Por.]


   ABURÍIE /rom. aburire/ (s.f.)

* dupa pluaie caldă vara, đin pomânt iasă multă aburiie

* unđe sa fierb uaľiľi, dacă nu sa đeșchid feŕeșćiľi, sa faśe mare aburiŕe, șî pi stâclă sa prinđe śiață [Por.]


   ABURÍRE (I. J.) ● v. ABURIIE [Por.]

   ABURÍT /rom. aburit/ (adj.)

* stâcla la feŕastă ie aburită, nu sa viađe pin ia ńimica

* n-a uscat rufiľi, numa ľ-a lasat aburiće în cutariță [Por.]


   ABUŔÁLĂ /rom. abureală/ (s.f.)

* s-a bulnavit la lucru đin vro abuŕală gŕa [Por.]


   ABUŔÉL /rom. aburel/ (s.n.)

* a batut pin cŕanźe un abuŕel cald [Por.]


   ABUŔELÚȚ (I. M.) ● v. ABUŔEL [Por.]

   ABURUÓS /rom. aburos/ (adj.)

* dupa pluaie, a veńit pista nuoi un danf aburuos, cald [Por.]


   ABÚȘĽA /rom. a bușilea/ (adv.)

* ńiś abușľa nu ieșâm đin așa iarnă gŕa [Por.]

* copilu cŕașće, a porńit sî miargă abușâľa [Crn.]


   ÁȚĂ /rom. aţă/ (s.f.)

* ață đi cusut

* ca pi ață

* ľagă ața, faśe nuod [Por.]


   AȚÂȚÁ /rom. aţâţa/ (v.)

* nu ațâța focu [Kmp.]

* ľamńiľi sânt zâmosăś, nu sa puaće ațâțâia fuocu cu iaľe [Por.]


   AȚÂȚÂIÁT /rom. aţâţat/ (adj.)

* fuocu ie ațâțâiat

* a veńit ațâțâiat đi śeva, șî sa luvă la gâlśavă [Por.]


   AȚÂȘUÁRĂ /rom. aţișoară/ (s.f.)

* ațâșuară supțârică [Por.]


   AȚUÍ /rom. aţui ?/ (v.)

* ața sa mânjâașće cu carbuńe, sa-nćinźe țapân pi grândă, șî sa traźe la mijluoc ca la arc, șî sa slubuađe să đa-n grindă

* maisturu ațuiașće grinda đi śopľit [Crn.]


   AȚUÍT /rom. aţuit/ (i. m., prid.)

* când sa apucă đi śopľit, maisturu ațuiașće ľiemnu

* ľiemnu ie ațuit, ńi apucâăm sî śopľim [Crn.]


   AȚUÓŃ /rom. aţoni/ (s.m.)

* a tuors o ață gruoasă ca źeiśtu, un ațuoń cu tuot [Por.]


   AȚUÓS /rom. aţos/ (adj.)

* carńe ațuasă [Por.]


   AĆEIÁ /rom. aceea/ (v.t.r.)

* nu aćeia copilu în țoľiță supțâre, cî ie afară tare frig [GPek]


   AĆEIÁT (PRID.) ● v. AĆIIAT [Por.]

   AĆIIÁT /rom. ateiat/ (adj.)

* nu lasa fiaćiľi afară, că nus aćiiaće bińe [Por.]


   AĆIIATÚRĂ /rom. ateiaturi/ (s.f.)

* đimult n-a fuost atâta țolamă, acumă labdă aćiiatura întŕagă, numa că nu sa măi puartă așa fieľ đi aină [Por.]


   AĆÍNS /rom. atins/ (adj.)

* ariśu aćins sî faśe ghiem

* cânćico-sta ińima mi-aćins [Crn.]


   AĆINŹÁ /rom. atinge/ (gl. p.)

* la prazńic ie ađet sî sa aćingă grinda cu lomanaŕa [Crn.]


   ADAORÁT (PRIL.) ● v. ADĂURAT [Por.]

   ADAPÁ /rom. adăpa/ (v.t.r.)

* trâabe adapa vićiľi la borugă

* pluaie, adapă pomântu [Por.]


   ADAPÁT /rom. adăpat/ (s.n.)

* vŕamia ie đi adapat vićiľi [Crn.]

* fusă sâaśita mare, șî pluaia đi astâdz điață un adapat bun la pomânto-sta uscat [Por.]


   ADAPATUÁRE /rom. adăpătoare/ (s.f.)

* adapatuaŕa a sacat, unđe am adapa vićiľi, nu șću [Crn.]

* vićiľi, când sânt satuasă, sângure trag la vro baltă or vrun lac unđe puot sî gasască adapatuare

* adapatuaŕa ie pľină đi frundză

* a facut adapatuare đin butuarcă [Por.]


   ADAUÁRĂ /rom. adăoară/ (adv.)

* grabiesc, adauară dau la ćińe

* đ-adauară îț spun cî aia nu ie bun śe lucri [Por.]


   ADAUGÁ /rom. adăuga/ (v.)

* a adauga fir la fir [Hom.]


   ADAUÓRĽA (PRIL.) ● v. ADAUARĂ [Por.]

   ADAVÉŔE (I. J.) ● v. ADAVIERĂ [Por.]

   ADAVIÉRĂ /rom. adevăr/ (s.f.)

* uom đi adavieră

* făi đi adavieră, să nu sa mâńiie [Por.]


   ADĂORÁT (PRIL.) ● v. ADĂURAT [Por.]

   ADĂSTÁ /rom. adăsta/ (v.)

* adastă o țără

* adăst pe čińeva [Dun.]


   ADĂURÁT /rom. adăurat/ (adv.)

* cu uomo-l adăurat am trait bun [Por.]


   ADĂVARÁT /rom. adevărat/ (adj.)

* ma juor c-am vorbit adăvarat

* aide acuma sî povestâm adăvarat, sî nu ńi mințâm [Crn.]

* vreu să-ț spun śeva adăvărat [Por.]


   ADĂVĂRÁT (PRID.) ● v. ADĂVARAT [Por.]

   ADḮNC /rom. adânc/ (adj.)

* apă adâncă

* paduŕe adâncă

* vaľe adâncă

* suomn adânc [Por.]


   ADÂNCÁT /rom. adâncit/ (adj.)

* ogașu ie adâncat dupa pluaia-sta [Por.]


   ADÂNCATÚRĂ (I. J.) ● v. ADÂNŚITURĂ [Por.]

   ADḮNS /rom. adins/ (adv.)

* alat adâns đi un lucru

* s-a dus adâns la iel [Por.]


   ADÂNŚÍ /rom. adînci/ (v.)

* trâabe adânśi iaruga-sta

* m-am pus să adânc iaruga, numa n-am sapă bună

* pluaia adânchiadză boruga [Por.]


   ADÂNŚÍME /rom. adâncime/ (s.f.)

* adânśimia râului [Por.]


   ADÂNŹÍ /rom. jegui/ (v.)

* nu adânźi, pănă nu aźung io [Por.]


   ADÂPATUÁRE (I. J.) ● v. ADAPATUARE [Por.]

   ADÂVARÁT (PRID.) ● v. ADĂVARAT [Por.]

   ADÂVEREDZÁLĂ /rom. adaverezeală ?/ (s.f.)

* l-ai maŕ, numa cu adâveredzală sa tŕaśe [Por.]


   ADRÁCULUI (PRID.) ● v. ALDRAC [Por.]

   ADUNÁ /rom. aduna/ (v.t.r.)

* a aduna piatra đi pi luoc

* lumia adună berechetu

* chińezu adună lumia în sat [Crn.]

* a aduna unu cu duoi [Por.]


   ADUNÁT /rom. adunat/ (adj.)

* pruńiľi sânt adunaće, măi vro stamână ș-o sî fiie rachiie [Por.]


   ADUNATUÓŔ /rom. adunător/ (s.m.)

* adunatuoŕ la pruńe

* gramadă đ-adunatuoŕ, veńiț đin tuaće părțâľi [Por.]


   ADUNATÚRĂ /rom. adunătură/ (s.f.)

* drumaind, đață într-o munće pista o adunatură đi inș ńicunoscuț, șî tŕecu pi lânga ia tacând [Por.]


   ADURMÍ /rom. adormi/ (v.t.r.)

* uomu aduarmie ascultând la ćińe

* muma aduarme copilu [Crn.]

* nu-m adurmi înbracat, că ći pumeńesc cu bataie [Por.]


   ADURMÍT /rom. adormit/ (adj.)

* adurmită, pi mâna lui, am visat cum zbuor pi śieŕ [Crn.]

* duarme bińe, să nu viń adurmit la lucru

* s-a pus un adurmit pi mińe [Por.]


   ADURMIÁLĂ /rom. adormeală ?/ (s.n.)

* ma prins o adurmială, numa mi sa duarme [Por.]


   ADÚS /rom. adus/ (adj.)

* apa adusă đi la fântână [Crn.]

* adus cu śeva [Por.]


   ADUSATÚRĂ /rom. adusatură ?/ (s.f.)

* drumu s-a umplut đi adusatură dupa pluaia-sta [Crn.]


   ADUŚÁ /rom. aduce/ (v.)

* aduc chiaia đin luoc

* aduśe minća [Crn.]

* copiľe, sâ-ț aduś minća la luoc, cî n-o sî će petŕeś bun

* aduśe unu cu altu

* în cânćic trâabe sî sa aducă vuorbiľi cu viarsâcu [Por.]


   ÁDZÂMĂ /rom. azimă/ (adj.)

* vardză adzâmă

* pâńe adzâmă [Crn.]


   AĐÉT /rom. adet/ (s.m.)

* așa ńi ađetu

* ș-a facut ađetu sî mintă

* n-aŕe așa ađet [Crn.]

* ađet rău

* ađet đi bâtrâńață

* ađet babiesc [Por.]


   ÁĐIR /rom. ager/ (adj.)

* arma ađiră [Zvizd]


   AFANÁ /rom. afâna/ (v.t.r.)

* sa afańadză ața pi mosuor [Por.]


   AFANÁT /rom. afânat/ (adj.)

* sfuara mi s-a afanat la sarśină, statui s-o proľeg [Por.]


   AFÁRĂ /rom. afară/ (adv.)

* afară bańi đin pungă

* scuaće uoiiľi afară

* ieș afară [Crn.]


   AFÂNÁT (PRID.) ● v. AFANAT [Por.]

   AFÂŃEDZÁ (GL. P. REF.) ● v. AFANA [Por.]

   AFLÁ /rom. afla/ (v.)

* si află unđe nu-i luocu [Crn.]

* dacă asta nu ie bun, află śuava măi bun [Por.]


   AFLÁŔE /rom. aflare/ (s.f.)

* am aflat aia śe am catat [Crn.]


   AFLÁT /rom. aflat/ (adj.)

* s-a ghinđit, șî la urmă aflat că așa feľ đi lucru nu ie bun

* adunat doi cu doi șă aflat cî ie patru [Por.]


   AFLATUÓŔ /rom. aflător/ (adj.)

* învață copuoiu să fiie bun aflatuoŕ đi juaviń [Por.]


   ÁFTAI! /rom. aftai!/ (int.)

* aftai, copiľe, śe măi așćeț? [Por.]


   AFUMÁ /rom. afuma/ (v.)

* afumă ca mașâna đi vuoz

* afumă carńa sî nu să strâśe

* afumă puomi đi brumă [Crn.]

* nu mis tutunźiu, afum numa când șî când [Por.]


   AFUMÁT /rom. afumat/ (adj.)

* carńe afumată

* suobă ie pľină đi fum [Crn.]

* nu l-a cârpit calumia, numa l-a afumat cu calaiu [Por.]


   AFURISḮ /rom. afurisi/ (gl. p.)

* nu ma afurisî ńiścotŕabă, că nu ț-am facut ńiś un rău [Por.]


   AFURISḮT /rom. afurisit/ (adj.)

* iel ie uom afurisât

* maŕe afurisât a fuost: đi la batâăi pân la fur

* buală afurisâtă [Crn.]

* fiŕai afurisât [Por.]


   AGARÁT /rom. agarat ?/ (s.m.)

* luoc bun đi agarat puorś-ai sârbaćiś, care fac șćetă în luoc [Por.]


   AGÂRÁ /rom. pândi/ (v.)

* agâră sî tŕeś drumu când nu ie ńima

* nu ma agâra, cî ći văd [Por.]


   AGHIÉT /rom. aghet/ (int.)

* śe va fi aghiet, nu șću, așa-m-udzât đi l-ai batrâń [Por.]


   AGURÍDĂ (I. J.) ● v. GURIDĂ [Por.]

   AGÚSTĂ /rom. agust/ (s.f.)

* ano-sta, în agustă, a fuost sâăśită mare, a sacat șî râu în Vaľa mare [Por.]


   AÍČ (PRIL.) ● v. AIŚ [CMP.]

   AÍŚ /rom. aici/ (adv.)

* vinu, șădz aiśa, nu sta acolo [Por.]


   AÍŚA (PRIL.) ● v. AIŚ [Por.]

  AI /rom. ai/ (int.)

* ai șî vai [Por.]


  AI /rom. ai/ (s.m.)

* a sămanat ai bașća pľină

* dacă puće, miie aiu mult îm plaśe [Stig]


   ÁIA /rom. aia/ (pron.)

* aia mâncaŕe nu ie bună

* aia pućină cuŕe

* aia vŕamie a trecut đimult [Crn.]

* aia fată ie tare frumuasă

* nu stau đi „aia” acuma [Por.]


   AIDÁNĂ /rom. holdană/ (s.n.)

* aidană ie uom câta ćocńit la cap [Por.]


   AIDAŃÍT /rom. nătărău/ (adj.)

* aidańit sa dzâśe đ-aăla care ie câta ćocńit la cap [Por.]


   ÁIDE /rom. haide/ (int.)

* aide, pľecaț cu lucru

* bun, aide, lasaț aia aiśa

* ma, aide, unđe puaće aia să fiie așa?

* aide, aide, śarcă dacă cućedz! [Por.]


   AIDÚC /rom. haiduc/ (s.m.)

* aiduc ie uom vićaz care a fuźit în duos đi rău turśilor, șî đ-acolo ii baće șî omuară [Por.]


   AIDUŚÍIE /rom. haiducie/ (s.f.)

* n-a putut în alt fieľ: turśi fac râaľe, ii - ait - în aiduśiie [Por.]


   AIDUŚIÉSC /rom. haiducesc/ (adj.)

* muara aiduśiască la Strńac, în Arnaglaua, a facuto Ľică Golub, când a fuźit în duos đi bugaŕ [Por.]


   AIÉVI /rom. aieve/ (adv.)

* nu sa măi pitulă, a-nśepu să fure aievi

* am visat, ama parche ie aievia [Por.]


   AIÉVIA (PRIL.) ● v. AIEVI [Por.]

   AILÁLT (AILALTĂ) (MN. AILALȚ, AILALĆE) [ACC. AILALT] (PRID.) ● v. ALALT [Por.]

   AIMÁN /rom. haimana/ (s.m.)

* un aiman đi uom, sî n-ai tŕabă cu iel

* aiman đi copil, đi tuoț sa atârnă șî cu tuoț sa baće

* aiman ńidoturnat, n-a putut să gaćască ńiś șcuala mică [Por.]


   AIMÍNTRIĽA (PRIL.) ● v. AIMINTŔA [Por.]

   AIMÍNTŔA /rom. altmintrelea/ (adv.)

* nu samână cu asta, aimintŕa ie facut [Por.]


   ÁINĂ /rom. haină/ (s.f.)

* aina s-a purtat pistă camașă șî pistă opŕeź [Crn.]


   AITÚCĂ /rom. aitucă/ (s.f.)

* o aitucă đi uom, tuoț fug đi iel [Por.]


   AIÚRĽA /rom. aiurea/ (adj.)

* vorbiașće aiurľa [Hom.]


   AIÚȘ /rom. aiuș/ (s.m.)

* aiușu cŕașće în vii, șî pi luocuŕ uđiluasă [Crn.]


  AC /rom. ac/ (s.m.)

* ac đi cusut

* ac đi mașână

* ac đi cusut la saś

* ac đi ștroit

* ac đi înpuns vićiľi când sî unflă

* ac la pușcă

* ac đi ghiață [Crn.]

* ac đi pâăr [Por.]

* ac încheptorat [Zvizd]


   ACOLÓ (PRIL.) ● v. ACOLUO [Por.]

   ACOLUÓ /rom. acolo/ (adv.)

* ăće, acoluo s-a întâńit, șî s-a luvat la bataie

* (u izr.) đ-acoluo

* đ-aculuo baće vântu [Por.]


   АCОĽ /rom. acolea/ (adv.)

* акоľа dzâśem când ie śeva măi apruape đi nuoi, đi cât śi ie aia đi care dzâśem cî ie acoluo

* acoluo ie đepartat, șî nu sa viađe, da acoľa ie măi apruape, șî sa viađe cu uochi [Por.]


   ACRÍ /rom. acri/ (v.t.r.)

* dzama-sta la caldură înśape acri [Por.]


   ACRIŚÚŃE (I. J.) ● v. ACRITURĂ [Por.]

   ACRÍT /rom. acrit/ (adj.)

* dzama s-a acrit, nu ie đi mâncare [Por.]


   ACRITÚRĂ /rom. acritură/ (s.f.)

* la cosât măi dulśe sânt acriturľi

* muiaŕa a pus pŕa multă acritură în dzamă đi pieșć [Por.]


   ACŔÁLĂ /rom. acreală/ (s.f.)

* pŕa multă acŕală ie pusă-n dzama-sta [Por.]


   ÁCRU /rom. acru/ (adj.)

* lapće acru

* vardză acră

* dzamă acră [Por.]


   ACȘÍȚĂ /rom. pregătitoare/ (s.f.)

* acșiță ie muiaŕa care ajută sî sa gaćască pomana

* acșiu ie uom care ajută la nuntă [Bran.


   ACÚ /rom. acu/ (adv.)

* acu vińii đe la lucru, numa ś-ajunsăi [Buf.]

* acu tunai în avľiie [Zvizd]


   ACÚMA /rom. acum/ (adv.)

* acuma ajuns, a veńit

* đi acuma înainće

* đi acuma-n colo

* pănă acuma

* acuma ie acuma!

* acuma duoi ań [Por.]


   ACUPÁ /rom. ocupa/ (v.t.r.)

* nacazu acupe gândurľi nuaștre

* puorc, acupi luocu mieu [Crn.]

* nu l-am vadzut đemult, cu śe sa va acupa iel acuma, nu șću [Por.]


   ACUPÍT /rom. ocupat/ (adj.)

* acupit cu lucru

* n-auđe, cî ie acupit cu gânduŕ gŕaľe [Crn.]

* aș veńi, numa sânt acupit cu mare grijă [Por.]


   ACÚȘ /rom. acuși/ (adv.)

* nu ći plânźa, acuș vińe mum-ta

* acuș-acuș! [Por.]


   ACÚȘA (PRIL.) ● v. ACUȘ [Por.]

  AL /rom. al/ (part.)

* al ńegru

* al mieu

* ai nuoștri

* al triiľa

* a nuostru

* a doiľa

* a triiľa uoŕ va spun [Por.]


   AL-ZBURATUÓŔ /rom. zburător/ (s.m.)

* am vadzut cu uochi mii: asară, pin capu murgului, tŕecu pista śeŕ o viđiaŕe lunguiată, șâ-m đață-n gând cum mama mi-a puvestât cî așa zbuară al-zburatuoŕ [Por.]


   ALALÁLT /rom. alălalt/ (adj.)

* s-a đisparțât șî s-a promâritrat, șî cu alalalt uom a trait bińe

* a omorât lumia, șî a facut mulće đ-alalalće râaľe [Por.]


   ALÁLT /rom. alalt/ (adj.)

* alaltă vŕame a fuost atunśa

* đ-alalt lucru nu sa prinđe, numa șâađe șî bia

* aia mi-ai spus, spuńem alalt śeva śe ma iastă nou pi la vuoi? [Por.]


   ALALTĂIÉŔ /rom. alaltăieri/ (adv.)

* io alaltăieŕ am cosât, ieŕ am întuors fânu, da astâdz l-am adunat [Crn.]


   ALALTĂSÁRĂ /rom. alaltăseară/ (adv.)

* alaltăsară am fuost la uoră [Crn.]


   ALALTÂIÉŔ /rom. alaltăieri/ (adv.)

* alaltâieŕ fu vŕamia bună đi cosât [Por.]


   ALALTÂSÁRĂ /rom. alaltăseară/ (adv.)

* đ-alaltâsară pluaia țâńe una într-una [Por.]


   ALAMÁN /rom. alaman/ (s.m.)

* alaman, ńiścând nu sa măi satură [Por.]


   ALÁT /rom. halat/ (s.n.)

* tuata casa trăbe să aibă alatuŕ đi-ndamână

* copiľe, pazâăț „alatu”, că o sâ-ț trăbe când cŕeșć [Por.]


   ALAVÍIE /rom. alavie ?/ (s.f.)

* atâta alaviie đi pâăsâŕ în viie pân acuma n-a mâi fuost [Crn.]


   ÁLĂ /rom. hală/ (s.f.)

* lumia vrodată tare a cŕedzut că pi pomânt traiesc aľe, ńisca-i insă maŕ, urâće șî râaľe

* s-a puvestât c-a veńit vro ală đi uom, atâta đi tare đi ńima n-a putu să-i șća-n drum

* nu lucră ńimica, da manâncă ca ala [Por.]


  ALB /rom. alb/ (adj.)

* farbă albă

* lumia albă

* s-a dus în lumia albă

* chimiașa albă

* stamâna albă

* pomana albă

* lupi ai albi [Por.]


   ALBÁSTRU /rom. albastru/ (s.n.)

* albastru închis [Por.]


   ALBẮȚ (I. M.) ● v. ALBIAĆE [Por.]

   ALBÍ /rom. albi/ (v.t.r.)

* muiaŕa albiașće pândza

* rufiľi sa albiesc iarna la źer, când înghiață dupa spalat

* câńipa sa albiașće cu śanușă

* sa albiașće dzâua

* albiesc uochi, viđeriľi [Por.]


   ALBINÁŔ /rom. albinari/ (s.m.)

* tata a fuost mare albinaŕ [Por.]


   ALBÍNĂ /rom. albină/ (s.f.)

* albina ie o guangă mică care dă mńare dulśe

* ai batrâń a țânut albińiľi în cuoșńiță, tumu încuaśa a ieșât sanduśiľi

* uom care avut albiń mulće, ș-a lucrat cu mńaŕa, s-a chiemat stupaŕ [Por.]


   ALBÍNĂ URSASCĂ /rom. albină ursască/ (s.f.)

* albină ursască ie guangă sârbaćică, ńagră, flocuasă, șî măi mare đi cât albina domńască

* albină ursască faśe cuib pi supt pomânt

* albină ursască faśe faguŕ cu mńare dulśe, ca șî albina domńască

* mńaŕa lu albina ursască a fuost mare dulśață a păcurarilor

* albina ursască are ac cu care muścă ca viaspia, đi măi mulće uoŕ, da duŕaŕa ie măi tare đi cât alu albińiľi domńeșć

* acu lu albină ursască nu ramâńe în muścatură, șî ia dupa śe muścă nu muare ca albina domńască

* o chiamă albină ursască că mńaŕa ii măi đes a mâncat urș,î fâncă cuibu ľ-a fuost scund sapat supt pomânt [GPek]

* albina ursască are curu galbin [Por.]


   ALBINÚȚĂ /rom. albinuţă/ (s.f.)

* o albinuță micućică zbură pi fluare, laso, faśe șî ia mńiaŕe [Por.]


   ALBIŃUÁICĂ (I. M.) (RET.) ● v. ALBINUȚĂ [Por.]

   ALBIŚUÓS /rom. albicios/ (adj.)

* albiśuasă ie tuata farba care mult baće-n alb: vânât albiśuos, viarđe albiśuos ... [Por.]


   ALBÍT /rom. albit/ (adj.)

* rufiľi a albit la suare [Por.]


   ALBÂẮȚ /rom. albul ochiului/ (i. m)

* ți s-a sânźarat albâățu uochiului [Crn.]


   ALBIÁȚĂ /rom. albeaţă/ (s.f.)

* ii s-a facut albiață în nainća uochi

* străluśi o albiață

* facu albiață-n gură

* în tuota đimińața, pănă-n ieșât đi suare, sa traźe o albiață pi vaľe [Por.]


   ALBIÁĆE /rom. albeţ/ (i. m)

* albiaće la crastaviaće [Crn.]

* gorunu are albățu șî roșățu [Por.]


   ALBIÁLĂ /rom. albeală/ (s.f.)

* muiarimia ńiścând nu puńe albială pi uochi [Por.]


   ÁLBIE /rom. albie/ (s.f.)

* albie sa chiamă o carľiță lungă șî largă, scobită în tutuc đi ľiemn, în care muieriľi spală, or albiesc rufiľi

* albie đi adapat vićiľi a fuost facută ca șî albia muieriluor, numa măi lungă șî prinsă cu paŕ đi pomânt sî nu puată vićiľi s-o rastuarńe; în ia nu s-a spalat țuaľiľi

* i-a dzâs șî adâpatuare đi viće, da șî valău [GPek]


   ALBÚȚ /rom. albuţ/ (adj.)

* măi puńe câta albuță în canta-ia cu farbă vânâtă, sî sa đeșchidă câta, cî ie vânâta-ia pŕa tare [Por.]


   ALBÚȘ /rom. albuș/ (s.m.)

* în uou iastă albuș șă galbinuș [Crn.]


   ALDAMÁC /rom. haidamac/ (s.m.)

* când ći iau cu aldamacu-sta pi șâaľe, tu o să stai în luoc [Por.]


   ALDAMÁȘ /rom. aldămaș/ (s.n.)

* ń-am tocmit iuta pi vâțăi, ș-am baut aldamașu cum ie ađetu [Por.]


   ALDÁN /rom. aldan/ (s.m.)

* aldanu sî cunuașće pi nalțâmie, mâi nalt ie đi chit câńipa

* aldanu ie omeńesc, da câńipa muieŕască

* aldańi sî cuľeg dupa śe ľagă câńipa

* vuorba aldan ie cunoscută în Osńiśa, Vaľacuańa, Savinâț, Șarbanuț, Podguorț, Izvuoru al mic, Dobropuoľa, ca câńipa đi vară [Crn.]

* aldań ie câńipa cu samânță [Por.]


   ALDRÁC /rom. al drac/ (adj.)

* lucru aldrac

* lasâ-će đi lucru aldrac

* așa copil aldrac n-a măi vadzut pănă acuma

* nu măi stă-n luoc, đi aldrac śi ie [Por.]


   ALÂẮTUŔ /rom. alături/ (adv.)

* stâăi alâătuŕ cu mińe

* am fuost alâătuŕ cu iel când la lovit saźata în piept [Crn.]


   ALCÁUĂ /rom. halcaua/ (s.f.)

* cu alcaua đi ľiemn a ľegat la piept câpatâńiľi lu sfuară, când în șâaľe s-a dus sarśină mare đi fân, đi paie, đi frundză or đi vŕej [Por.]


   ÁLCĂ /rom. halcă/ (s.n.)

* alcă đi ľiemn [Por.]


   ALCÚȚĂ /rom. hălcuţe/ (s.f.)

* alcuță ie alcă mică [Por.]


   ÁLMIȘ-BALMIȘ /rom. ţalmeș-balmeș/ (s.m.)

* mistacaș, mistacaș șî ńi facuș almiș-balmiș đi mâncaŕe [Por.]


   ALOÁT /rom. aluat/ (s.n.)

* aloatu a crescut [Kmp.]


   ÁLT /rom. alt/ (adj.)

* alt uom

* (vulg.) alće puľe

* una-alta

* șî una șî alta [Por.]


   ÁLTADATĂ /rom. altădată/ (adv.)

* lasă, gaćim lucru altadată  [Por.]


   ALTAUÁRĂ /rom. altăoară/ (adv.)

* vińe đi altauară să gaćască lucru

* îț spun đi altauară cî nu ie bun aia śe faś [Por.]


   ALTFIÁĽ (PRIL.) ● v. ALTFIEĽ [Crn.]

   ÁLTFIEĽ /rom. altfel/ (adv.)

* facut altfieľ

* în altfieľ [Por.]

* iei sânt altfiaľ đi lume

* altfiaľ đi struguŕ [Crn.]


   ALTÂNOCTRUÓ /rom. alt-încotro/ (adv.)

* nai altânoctro sî fuź [Por.]


   ÁLTCÂND /rom. altcândva/ (adv.)

* gaćim lucru acuma, cî altcând nu sa șćiie śe o să fiie [Por.]


   ÁLTCÂNDVA (PRIL.) ● v. ALTCÂND [Por.]

   ÁLTCUM /rom. altkum/ (adv.)

* altcum a fuost vrodată [Crn.]

* dacă șćii altcum, fă, dacă nu: taś [Por.]


   ÁLTCUMVA /rom. alcumva/ (adv.)

* iuo am așćetat să fiie tŕaba-sta altcumva rașâtă, da nu așa [Por.]


   ÁLTŚEVA /rom. altceva/ (zam. neodr.)

* a ghinđit la altśeva [Por.]


   ÁLTŚIŃE /rom. altcineva/ (zam. neodr.)

* vinu tu, să nu vină altśińe [Por.]


   ÁLTŚIŃEVA (ZAM. NEODR.) ● v. ALTŚIŃE [Por.]

   ÁLTŚUAVA (PRIL.) ● v. ALTŚEVA [Por.]

   ÁLTUNĐE /rom. altundeva/ (adv.)

* aiśa nu ie ca altunđe [Por.]


   ÁLTUNĐEVA /rom. altundeva/ (adv.)

* turśi la catat la coľibă, dar iel a fuost pitualat altunđeva, ș-a scapat viu [Por.]


   ALTUÓŔ (PRIL.) ● v. ALTAUARĂ [Por.]

   ALÚN /rom. alun/ (s.m.)

* alunu ie ľiemn ușuor, șî đin iel sa fac bâće đi râdzâmat, coľindz đi coľindŕeț la Aźun, șî bâće đi dat đi pomană l-ai muorț [Por.]


   ALÚNĂ /rom. alună/ (s.f.)

* aluna ie sâmburu lu alun [Por.]


   ALUŃÁUĂ /rom. alunele/ (s.f.)

* ľivađa cu aluńauă nu sa cosâașće, cî ie iarba râa

* đi la aluńauă sa ia numa fluaŕa, bună ie đi ćai [Por.]


   ALUŃECÁ /rom. aluneca/ (gl. p.)

* s-a aluńecat pe ghiață [Kmp.]

* đeșchiđe uochi bińe, nu će aluńica când vi tŕeśa pi punće [Por.]


   ALUŃECÚȘ /rom. alunecuș/ (s.n.)

* s-a facut mare aluńecuș pe ghiață în bătătură [Kmp.]


   ALUŃICÁ (GL.) ● v. ALUŃECA [Por.]

   ALUŃICÚȘ (I. S.) ● v. ALUŃECUȘ [Por.]

   ALUŃÍȘ /rom. aluniș/ (s.m.)

* în aluńișu ie mâi mândru când iastă aluńe [Crn.]


   ALUVÁT /rom. aluat/ (s.m.)

* aluvat crescut

* aluvat adzâm

* aluvat đi malai

* aluvat đi pui [Crn.]

* aluvatu sa plumađiașće-n carľiță [Por.]


   AĽERGÁ /rom. alerga/ (gl. p.)

* aľargă ca naruodu

* śe, drac, v-aľerga lumia-sta atâta? [Por.]


   AĽERGATUÁRE /rom. alergătoare/ (s.f.)

* pi aľergatuare sa pun mosuarâľi pľińe đi tuors, șî sa duśe pi lânga gard đi paŕ, or đi tarabă, când pi iel sa urdzâașće cuardă đi țasut în razbuoi [Por.]


   AĽERGATUÓŔ /rom. alergător/ (s.m.)

* tŕecu pi lânga nuoi o gramadă đi aľergatuoŕ, đi śe va aľerga, dracu va șći [Por.]


   AĽERGATÚRĂ /rom. alergătură/ (s.f.)

* aľergatură în tuaće părțâľi

* trai cu aľergatură [Por.]


   AĽÉS /rom. ales/ (adj.)

* śe aț vrut, aia aț aľes [Crn.]

* fruntașî śe-s aľeș acuma sî ńi puarće satu, nus đi ńimica [Por.]

* đi cap maŕe, caśulă aľasă [Crn.]

* uom aľes

* măi aľes đin tuoț [Por.]

* spuńe-m aľes śe vŕei [Crn.]

* nu vorbieșć aľes, nu ć-am înțaľes ńimica [Por.]


   AĽES /rom. alies/ (s.n.)

* śe gud aľes să fiie, tot așa ńi

* bun dugaiaș, la iel puoț pi aľes să cumpiŕ [Por.]


   AĽEŹÁ /rom. alega/ (v.)

* nu pućem aľeźa aia śe ńi plaśe, numa luvăm aia śe ńi dau [Crn.]

* nu aľeg, numa cuľeg [Por.]


   AĽEŹÁŔE /rom. alegere/ (i. ž)

* aľeźaŕe multă, brațâľi guaľe [Crn.]


   AĽI-LÚNŹ /rom. alea lungi/ (s.f.)

* în marta ńima nu cućadză să dzâcă „nopârcă” or „balaur”, cî aľiľi atunśa iasă đin pomânt, sânt flomânđe, șî când aud numiľi-luor, vin șî ći muścă, numa dzâś „aľi-lunź” [Por.]


   AĽIÁŹIŔE /rom. alegere/ (s.f.)

* nu capiț ńimica dacă-n trai așćeț vro aľaźire mare, aia śe-ț dă dumńidzâu, aia țî

* đemult am ieșât la glasańe, d-acumă ajuns ńiscai aľiaźiŕ, ścă „democratija”, aľieź pi care vŕei, da când caț, viedz cî puoț numa pi dracu să-l aľeź [Por.]


   AĽÍN /rom. alene/ (adj.)

* sa-nvârćașće aľin, numa śe n-a statut [Por.]


   ÁĽIN /rom. roșu/ (adj.)

* am farbuit câta tuort đi śiștuoŕ cu aľin [Crn.]

* piparcă aľină, piparcă roșâie, mâśinată [Por.]


   AĽINÁ /rom. alina/ (v.t.r.)

* sa aľină dureŕa [Kmp.]


   AĽINÁ /rom. anina/ (v.t.r.)

* la Sâmdzâiana cuľeźim floŕ șî buiedz, șî ľe aľinăm la vratńiță [Mlava]


   ÁMA /rom. ama/ (vez.)

* du-će la lucru, ama ogođașći-će frumuos

* vâăd iuo śe ai đi gând, fâă așa, ama nu faśa pacaće niś cui [Crn.]

* ama, când îț spun iuo, așa ie

* ma

* ma nu puaće așa să fiie, șî gata [Por.]


   AMÁN /rom. aman/ (int.)

* aman, bŕe, lasâ-će đi mińe, nu ma nâcajî

* aman îț măi întuarśe iel bańi

* ia pľecat muiaŕa, aman măi vińe la iel [Por.]


   AMÁR /rom. amar/ (s.m.)

* amaru-n lapće ie đin iarbă, care a pascuto uoiľi

* am pľacat cu amaru-n mińe [Crn.]

* an traiit numa cu duŕeŕ șî amară [Por.]


   AMARḮ /rom. amărî/ (v.t.r.)

* a pus care a pus în dzamă ńișći buiedz, șî ia sa amarî

* traiu mi-a amarât cu biețâia a lui [Por.]


   AMARḮT /rom. amărât/ (adj.)

* rachiu amarât cu peľin

* viâața mi amarâtă [Crn.]


   AMAŔÁLĂ /rom. amăreală/ (s.f.)

* traiu mieu ie amaŕală guală [Por.]


   AMBÁŔ /rom. hambar/ (s.n.)

* în ambaŕ s-a țânut marunțâș: grâu, ovâăsc, sacară, da cucurudzu s-a țânut în cuoș [Por.]


   AMEȚÁLĂ /rom. ameţeală/ (s.f.)

* ma prins amețala când am vadzuto [Crn.]

* nu-m plaśe mâncaŕa cam lungă vŕame, șă đi fuame ma prinđe când șî când amețala [Por.]


   AMEȚḮ /rom. ameţi/ (v.t.r.)

* đintr-odată amețâi, șî cadzui pi pomânt [Por.]


   AMEȚḮT /rom. ameţit/ (adj.)

* amețât đi lovitură

* amețât đi duŕaŕe [Crn.]

* stă amețât șî puzumeńit [Por.]


   AMÂNÁT /rom. amânat/ (adv.)

* ajuns amânat

* amânat ie đi iel, nu-l măi scuaće ńimica

* vinu măi amânat [Por.]


   AMÂNATÁ /rom. amânăta/ (v.t.r.)

* nu ći amânata, ma ruog đi ćińe

* grabiesc, nu cućedz să ma amânaćedz

* uom ľenuos, sa amânaćadză in tuota dzâua la lucru [Por.]


   AMÂNATÁŔE /rom. amînare/ (s.f.)

* n-o sî tŕacă bun școlari nuoștri, cu atâta amânataŕe đi ii [Por.]


   AMÂNDUÓI /rom. amândoi/ (br.)

* a veńit amânduoi într-o dzî

* amândoă a supt la o țâță [Por.]


   AMNARÍ /rom. amnari/ (v.t.r.)

* copilu cosâașće, ama înga nu șćiie să amnaŕască cuasa bińe

* șâna la ruata đi car ie amnarită la duauă luocuŕ

* bagă sama bińe, să nu ći amnaŕască vrunu

* nu amnari lumia [Por.]


   AMNÁŔ /rom. amnar/ (s.n.)

* fâră amnaŕ nu faś fuocu [Crn.]

* am avut un amnaruț, șî l-am pierdut [Por.]


   AMŃÁDZÂȚ /rom. amiază/ (s.n.)

* măi un śas pănă la amńadzâț

* înainće đi amńadzâț

* până-n amńadzâț

* dupa amńadzâț

* duśe amńadzâtu la sâpatuoŕ

* vŕamia đi amńadzâț

* suarľi la amńadzâț

* a zburat câtra amńadzâț

* amńadzâța nuopțî [Por.]


   AMŃADZÂȚÁ /rom. prînzi/ (v.)

* nuoi vom amńadzâța fara ćińe [Por.]


   AMPARAȚḮIE /rom. împărăţie/ (s.f.)

* amparatu a pierdut amparațâia [Por.]


   AMPARÁT /rom. împărat/ (s.m.)

* pin povieșć copilaŕeșć sa pumeńașće măi mult țaru, da pin cânćișe lăutaŕeșć, amparatu [Por.]


   AMȘḮȚĂ /rom. amșâţă/ (s.f.)

* îmblă ca amșâța prân sat, cu cuada răđicată [Mlava]


   AMUȚḮ /rom. amuţi/ (gl. p.)

* când s-a-ntâńit cu lupi-n munće, uomu đi frică amuțât, ș-a ramas încrâmeńit în luoc [Por.]


   AMUȚḮT /rom. amuţit/ (adj.)

* amuțât đi frică [Por.]


   AMÚNCA /rom. amunca/ (adv.)

* cu așa lucratuoŕ, amunca gaćeșć sapatu

* astâdz amunca sa gasâașće lucru

* a baut pŕa mult, șî acuma ii amunca [Por.]


   AMURȚÁLĂ /rom. amorţire/ (s.f.)

* ma prinsă o amurțală

* sâmt amurțală în piśuaŕe [Crn.]


   AMURȚḮ /rom. amorţi/ (v.)

* mi amurće mâna stângă

* amurće gura, cât ie đi acru [Crn.]

* când iarna-n munće audzî lupi că urlă đi fuame, amurț tuot, șă încrâmeńeșć đi frică [Por.]


   AMURȚḮT /rom. amorţit/ (adj.)

* pișuoru al điŕept mi amurțât

* am amurțât đi șađaŕe

* amurțât ieș tu în cap đi când iș facut [Crn.]


  AN /rom. an/ (mn. )

* ano-sta

* anu đi dzâľe

* anu tŕecut

* la anu

* măi are ań

* s-a înpuțânat ańi

* an târdzâu

* a tŕecut ań șî ań

* pomana la anu

* jumataće đi an

* a ieșât anu

* la svârșâtu anului

* anol nou

* aia a fuost an

* (u izr.) pănă măi đ-a-l an fusă lu tuoț bińe [Por.]


   ANDARMÁLĂ /rom. andarmale/ (s.f.)

* șupa pľină đi andarmaľe, ńimic nu ie đi vro tŕabă [Por.]


   ANDÂRÁ /rom. întărâtă/ (v.t.r.)

* copilo-la sî andâră đi mińe

* nu ći andara

* andâră pi dracu [Crn.]

* nu măi ma andăr đi iel [Por.]


   ANDÂRMUÁŃE /rom. andârmoane/ (s.f.)

* nu puot să-ț spun ńimic dă razbuoi pănă no-l viedz, cî are mulće andârmuańe pră ieal [Stig]


   ANDŔÁUĂ /rom. andrea/ (s.n.)

* andŕaua ie luna đi la urmă în an, cu ia s-a-nchieptorat anu pi câľindaŕu ăl babiesc

* andŕaua đe mult s-a chiemat șă doă stamâń pi luna đi la urmă în an când s-a vișńit lupi [Por.]


   ANDŔEÁUĂ /rom. andrea/ (s.f.)

* andŕeauă ie ac mare cu care s-a facut la śarapi șî manușă gruasă [Crn.]

* iuo cu andŕaua cuos la mătuŕ [Hom.]


   ANĐEĽIÁĆE /rom. îndelete/ (adv.)

* mână anđeľiaće, cî iastă ghiață pi drum [Crn.]


   ÁNOL NOU /rom. Anul Nou/ (s.m.)

* Anol Nou ie dzâua đi-ntâń pi câľindaŕ cu care înśape sî sa socoćiască anu

* đemult dzâua care a sârbatorito ai nuoștri ca anol nou, a cadzut la Sân-Vasâi [Por.]


   ANTAĽIRÁ /rom. interna/ (gl. p.)

* ńamțî antaľira lumia far đi vină numa pintru partizań [Por.]


   ANTAĽIRÍT /rom. internat/ (adj.)

* la antaľirit Bugari, ș-a murit în lagher [Por.]


   ANUNȚÁ /rom. anunţa/ (gl. p.)

* când s-a facut nunta, s-anunțât pin lume, sî sa șćiie śe o să fiie [Por.]


   ÁŃI /rom. inele anuale/ (s.f.)

* numarăm ańi lu ľiemn đi pi bușćanu lui [Por.]


   ÁŃIN /rom. anin/ (s.m.)

* țân minće đin copilariie un ańin mare, ieŕa sângur în mijluocu ľiviedz,î nalt șî cŕengarat, cu puaľiľi râđicaće đi la pomânt, supt care a fuost umbra gruasă [Por.]

* Vaľa cu ańinu [Crn.]


   AŃINÁ /rom. anina/ (v.t.r.)

* nu ańina trasta-ia atâta đi sus, n-o sî puot s-o aźung [Por.]


   AŃIŃÍȘ /rom. aniniș/ (s.n.)

* ańińiș ie luoc unđe iastă mulț ańiń [Por.]


   ÁPA ALBĂ /rom. Apa albă/ (s.f.)

* Apa albă a fuost ogaș care avut izvuor la Culmeźii, ș-a tunat în Șașca đi điŕapta, la Stâlp

* unđe a miers vrodată Apa albă, acuma ie cuopu lu Rudńic, ogașu s-a pierdut

* nume „apa albă” rumâńi dau la tuot ogașu care la fund are pietre albe [Por.]


   APARÁ /rom. apăra/ (v.)

* apâră copiii đi câń

* sî apâră đi râaľe

* apâră lumia đi dušmań

* sî apâră caŕe cum puaće

* golman, apâră guolu la luptă

* cu fum apâră satu đi śumă

* ma apâr đi napastă [Crn.]

* duamńe apâră

* apără-ńi duamńe [Por.]


   APASTUÓL /rom. apostol/ (s.m.)

* doisprâaśe apastuoľ [Por.]


   APÁȘ /rom. apaș/ (s.m.)

* așa apaș n-a măi vadzut lumia pănă acuma, minće șă fură ca ńima [Por.]


   APATIÉCĂ /rom. apotecă/ (s.f.)

* ma duc în apatiecă, să cumpâr ľacuŕ [Por.]


   APATUÓS /rom. apătos/ (adj.)

* piapino-sta ie apatuos, șî nu ie dulśe [Crn.]

* mi-a dat tata un luoc apatuos, numa puot bruoșćiľi să cŕesc în iel [Por.]


   APAURḮ (GL.) ● v. PAURÂ [Por.]

   ÁPĂ /rom. apă/ (s.f.)

* apă adâncă

* apă mare

* apă ľină

* apă scundă

* apă caldă

* apă fiartă

* apă fierbinće

* apă molcuță

* apă clośită, clośitură

* apă dulśe

* apă sarată

* apă acră

* apă ľimpiđe

* apă curată

* apă tulbuŕe

* apă albă

* apă ńagră

* apă râstośită

* apă înfundată

* apă scumpă

* apă întâńită

* apă ńinśepută

* apă întuarsă

* apă morțuagă (morțâșuagă)

* apă slubadzâtă

* apa stuarsă

* apa đi pi stŕeș

* gura api

* pi apă la valje

* pi apă la đal

* a luvat apa

* îńecat în apă

* sa dus pi apă

* a veńit apa

* matca api

* fara apă [Por.]

* apă mută

* apă boćedzată

* apă scumpă [Crn.]

* apă spintă [Stig]


   ÁPĂ ÎNPUȘCATĂ /rom. apă-înpușcată/ (s.f.)

* apă curgatuare în care vrâjâtuoŕu pocńașće cu pušca, s-o „omuară” đi sî facă cu ia đescânćiśiľi aľi măi taŕ [Por.]


   ÁPĂ ÎNTUARSĂ /rom. apă întoarsă/ (s.f.)

* apa întuarsă ie apă care-n matcă sa-nvârćașće în luoc, care sa-ntuarśe napuoi

* apa întuarsă sa duśe la vrâjâtuare, șî ia cu ia faśe đescânćic care sa chiamă „ântorsură” [Por.]


   ÁPĂ ŃINŚEPUTĂ /rom. apă neincepută/ (s.f.)

* apă ńinśepută ie apă curată, care n-a bauto ńima, luvată đi la luoc đi unđe apa izvoŕadză đin pomânt

* cu apă ńinśepută vrajâtuoriľi fac tuaće đescânćiśe [Por.]


   APĂRÁ /rom. apăra/ (v.)

* đi źaba sa apâră, đe vină ie đi când s-a nascut [Por.]


   APIPAÍ /rom. a pipăi/ (v.t.r.)

* ńagura bâznă ie, șî iel apipiie pi lânga iel să vadă unđe ie

* ie apipiie aiśa, viedz śi ie [Por.]


   APIPIIÁLĂ /rom. pipăială/ (s.f.)

* đi źaba atâta apipiială pi paŕeț, nu gasâră ńimica [Por.]


   APIPIIÁT /rom. pipăit/ (adj.)

* a fuost bâcsală, șî ia, saraca, fusă apipiiată đin tuaće părțâľi [Por.]


   APĽECÁ /rom. apleca/ (v.t.r.)

* puartă crețanu scurt, șî când sa apľacă, ii sa viađe curu guol

* apľacă copilu

* apľacă vițălu [Por.]


   APĽECÁT /rom. aplecat/ (adj.)

* đicând uaia-ia stă cu capu apľecat, puaće-fi đi śieva i-a cadzut gŕeu [Por.]


   APĽECATUÁŔE /rom. aplecătoare/ (s.f.)

* apľecatuaŕe ie uaia care nu lasă mńelu ii s-o sugă, numa pâcurari o apľeacă la sâlă [Por.]


   APRÍNĐE /rom. aprinde/ (v.t.r.)

* aprinđe-m bâtu đi mașână

* du-će, aprinđe gunuoiu-la să ardă

* ăl luvă la uochi, șă aprinsă pușcă

* ńiś nu gaćii vuorba da iel sa aprinsă, ńi svađirăm ca țâgańi [Por.]


   APRINSÚRĂ /rom. aprinsură/ (s.f.)

* pŕa mare aprinsură a fuost, șă n-a putut ńima s-o stângă ľesńe

* când sa-ntuors đin rat, a gasât numa aprinsura cășî [Por.]


   APROPIIÁ /rom. apropia/ (v.t.r.)

* sa apruapiie đi nuoi

* vreu cumva sî ma apruopii đi ćińe [Por.]


   APROPIIÁT /rom. apropiat/ (adj.)

* caru a fuost apropiiat đi borugă, ș-aluńicat șî s-a răsturnat

* ăn sac a fuost apropiiat śindzăś đi chiľe [Por.]


   APRUÁPE /rom. aproape/ (adv.)

* apruape la o sută

* șî măi apruapiie [Por.]


   APRUÓR /rom. amproor/ (s.n.)

* s-a dus cu uoiľi la apruor, să ľi pască bińe đi măsurat lapćiľi la baśiie [Por.]


   APSÁNĂ /rom. pușcărie/ (s.f.)

* la închis o țâră în apsană, să-i vină minća [Por.]


   APSANŹÍU /rom. apsangiu/ (s.m.)

* a dat mită la apsanźiu, să-l caće câta măi bun

* l-a prins apsanźiu, șî l-a mânat la-nchisuare [Por.]


   ÁPSĂ /rom. pușcărie/ (s.f.)

* a fuost în apsă pintru furaluc [Por.]


   APȘUÁRĂ /rom. apșuară/ (s.f.)

* apșuară ie apă mică, slabă or puțână

* a trecuto apșuara, acuș sa nașće [Por.]


  APT /rom. apt/ (adj.)

* mi-a luvat un darap đi pomânt la aptă [Por.]


   APTÁ /rom. apta/ (v.)

* nu apta pi ńima, cî ie pacat [Por.]


   APTÁȘ /rom. aptaș ?/ (s.m.)

* aptaș ie aăla care ia cu aptă

* comuńișći dupa rat a fuost maŕ aptaș, a luvat moșâia đi l-ai vŕańiś, ș-a dato la puturuoșî luor [Por.]


   ÁPTĂ /rom. apt/ (s.f.)

* uom sprimit numa đi aptă

* đi vŕamia đi rat, ńamțî a facut mulće îăpț [Por.]


   APUÁNCA /rom. poancă/ (adv.)

* śe gođe lucră, lucră apuanca [Por.]


   APUCÁ /rom. apuca/ (gl. p.)

* apucă lucru

* apucă đin scurt

* apucă pi drum în đal

* apucă-ț drumu!

* ma apucă frica

* ăl apucă śe-l apucă [Por.]


   APUCÁT /rom. apucat/ (adj.)

* mara-sta ie apucată đi vierm [Por.]


   APUCÁTU (I. J.) ● v. APUCATURĂ1 [Por.]

   APUCATÚRĂ /rom. apucatură/ (s.f.)

* apucatură ie đescânćic đi apucat [Por.]


   APUCATÚRĂ /rom. apucătură/ (s.f.)

* la prins apucatu, s-a pus apucatura pi iel

* đescânćic đi apucatu, đi apucatură [Por.]


   APUÓS /rom. apos/ (adj.)

* am un luoc lânga râu, apuos cu tuot, bun ie numa đi vârdzariie [Por.]


   APURÍIE /rom. apărie/ (s.f.)

* apuriie în tuaće părțâľi

* veńi o apușână cu tuot, șî ńi luvă casa [Por.]


   APÚS /rom. apus/ (s.m.)

* suarili ie la apus

* a veńit un uom ďi la apus [Dun.]

* am grabit s-ajung la coľibă pănă la apus đe suare [Por.]


   ÁR /rom. ar1/ (s.m.)

* aru nu ie masură batrână đi pomânt

* đemult pomânt sa mâsurat cu dzâua đi arat, da ľivađa cu dzâua đi cosât [Por.]


   ARÁ /rom. ara/ (gl. p.)

* vrodată lumia tuată ara cu plugurľi đi ľiemn [Por.]


   ARÁM /rom. haram/ (s.f.)

* aram să fiie [Por.]


   ARAMÁȘ /rom. rămaș/ (s.f.)

* s-a luvat la aramaș, s-a aramașât

* a pierdut aramașu

* ai, faśem aramaș, dacă cućedz [Por.]


   ARAMAȘḮ /rom. rămăși/ (v.t.r.)

* ii drag sî sa aramașâasca cu fiie care

* nu ći aramașî dacă n-ai bań [Por.]


   ARÁMĂ /rom. aramă/ (s.f.)

* đi aramă

* caldaŕe đi aramă

* rudńic đi aramă [Por.]


   ARAMBÁȘ /rom. harambașă/ (s.m.)

* arambașa puartă uoțî

* arambaș mare, aramiu, ńima n-are paśe đi iel [Por.]


   ARAMÍ /rom. arămi/ (v.)

* numa țâgańi aramit bun caldâărâľi [Por.]


   ARÁNGA /rom. aranga/ (adv.)

* a ustańit, s-a dat đi aranga la umbră, a pus mâna câpatâń, ścă, să uđińască o țâră [Crn.]

* đi aranga nu puoț mult sî dzaś, cî ći duor uasâľi, da ńiś n-ai când cî ie aranga ođină scurtă

* când ći dai đi aranga, n-ai unđe, numa puń mâna supt cap, cî aia ie ođină în padure, la luoc, dupa viće, unđe nu ie ńiś pat, ńiś câpatâń [Por.]

* đi aranga sa dzâśe când stai pi o parće, râdzâmat în cuot; așa nu puoț sî duormi, numa cucâi câćicâta [GPek]


   ARÁNŹEL /rom. arhanghel/ (s.m.)

* la uom care dzaśe pi muarće, Aranźelu vińe cu trii cuțâće, șă-i scuaće sufľitu

* Svići Aranźelu ie prazńicu alu mulț rumâń; iastă Aranźel đi vară, șî Aranźel đi tuamnă

* iastă copii la rumâń, lu care nașu la boćedz ľ-a dat nume Aranźel, cî sâ-i pazască Aranźelu, să nu-i ia ćińiŕ [Por.]


   ARAŃÍ /rom. hrăni/ (v.t.r.)

* fuamiće mare, da multă lume trăbe arańi

* arańașće puorśi

* gŕeu ie când nai cu śe să arańeșć copiii [Por.]


   ARÁT /rom. аrаt/ (adj.)

* luocu ie abia arat cu duauă paŕechi đi buoi [Crn.]


   ARATÁ /rom. arăta/ (gl. p.)

* puvesta, ama nu arata cu mâna câtra mińe

* spuńeț lucru, să nu ći arăt io

* tare đi cap, amunca uomu puaće-i arata că nu vorbiașće điŕept [Por.]


   ARATÁŔE /rom. arătare/ (s.f.)

* măi đes arataŕa sa faśe-n vis

* đescânćic đi arataŕe [Por.]


   ARATAT /rom. arătat/ (adj.)

* sămnu ăl aratat, nu la înțaľes ńima [Por.]


   ARATUÓŔ /rom. arător/ (s.m.)

* copiii đi miś s-a învațat să mâńe plugu, đi să fiie aratuoŕ buń

* luoc aratuoŕ

* buou aratuoŕ [Por.]


   ARATÚRĂ /rom. arătură/ (s.f.)

* luocu are o dzî đi aratură, puaće șî măi tare [Crn.]

* asta ie pomânt bun đi aratură [Por.]


   ARÁZNA /rom. arazna/ (adv.)

* pus đ-arazna, să nu sa piardă, șî râdzâmat đi paŕaće, să nu sa pluaie [Por.]


   ARBÁŔ /rom. animal hrănit cu biberonul/ (s.m.)

* arbaŕ ie mial, purśial or vițăal, apľecat la țâță cu lapće dă vacă, că mumă-sa a-nțarcat, or n-are luoc la țâță dă ieal [Hom.]


   ARBÍU /rom. arbiu/ (s.m.)

* arbiu s-a facut đi-n ľiemn taŕe [Crn.]


  ARȚ /rom. arţ/ (s.m.)

* când ie arț, nu sî postâașće [Crn.]

* arț sa chiamă dzâľiľi dupa puostuŕ maŕ, în care nu sa postâașće miercuŕa șî vińiŕa [Por.]

* arțuŕ măi întâń cad dupa Craśun, șî țân pănă la Boćadză, pie urmă iastă dupa Pașć, când iasă puostu paŕasâmiluor [GPek]


   ARȚÁG /rom. arţag/ (s.n.)

* așa arțag n-a fuost în lumie đi dupa ratu cu mńamțî [Por.]


   ARȚAGUÓS /rom. arţăgos/ (adj.)

* uom arțaguos [Por.]


   ARȚÁŔ /rom. arţar/ (s.m.)

* arțaŕu ie bun đi facut fluiere șî dieluŕ đi laută

* arțaŕ ie un fieľ đi palćin [Por.]


   ARȚUÁGĂ /rom. arţăgos/ (s.f.)

* o arțuagă đi uom, la tuot nat îi siare-n cap

* o îrțuagă đi uom, abia-ș traźe curu dupa iel [Por.]


   ARĆÍIE /rom. hârtie/ (s.f.)

* fuaie đi arćiie

* arćiia đi scris

* pus pi arćiie, să nu sa zauiće

* supțâŕe ca arćiia [Por.]


   ARDÓU /rom. hârdău/ (s.m.)

* am câpatat bataie odată când am fuost mic, pintru śe m-am bagat în ardou sî ma źuoc [Por.]

* în ardou s-a țânut comina, în vŕamia când cazańiľi a fuost rare [Crn.]


   ARDZḮMIE (I. J.) ● v. ARĐIMIE [Por.]

   ARĞÍNT (I. S.) ● v. ARŹINT [CMP.]

   ARĐÁLĂ /rom. ardere/ (s.f.)

* iastă o arđală în poiană, sigurat vrunu a facut fuocu

* pripiașće suariľi, șî đi arđală nu puoț să sufľi [Por.]


   ARĐÁUĂ /rom. argeao ?/ (s.f.)

* pi arđauă măi mult păcurari a cuopt ľipiie, da șî lumia când a trait pin zbăguŕ [Por.]


   ÁRĐE /rom. arde/ (v.)

* când ińima înśiape a arđe, nu sa stâmpără cu apă

* arđei palmă!

* arđe suariľi

* arđe fuocu cu stânsu [Por.]


   ARĐÍMIE /rom. arzime ?/ (s.f.)

* arđimie mare, sa uscă tuot [Por.]


   ARĎÍ /rom. ardei/ (s.m.)

* arďiu iuťe

* arďiie umpluťe

* arďiu dulče

* pačebuia [Kmp.]


   ARÉNDĂ /rom. arendă/ (s.f.)

* lucră la arendă [Buf.]


   ARGASÁLĂ /rom. argăseală/ (s.f.)

* lucru gŕeu ie argasală la piei [Por.]


   ARGASḮ /rom. argăsi/ (gl. p.)

* đemult la nuoi în sat nu sa măi argasâăsc pieiľi [Por.]


   ARGASḮIE (I. J.) ● v. ARGASALĂ [Por.]

   ARGÁT /rom. argat/ (s.m.)

* tata cu muma a fuost argaț pin sat, ama iară ń-a cŕescut, să fim uamiń

* cu lucru tuot argat am fuost [Por.]


   ARÍČ /rom. arici/ (s.m.)

* când copii bat ďin palme, ariču sa fače ghem [Kmp.]


   ÁRIPĂ /rom. aripă/ (s.f.)

* baće đin ărpi

* a câpatat ărpi

* aripa śierului [Por.]


   ARÍȘ /rom. aric/ (s.m.)

* ariśu cu ariśuaica duorm în frundză [Por.]


   ÁRIT /rom. ariet/ (s.f.)

* aritu căśî

* fuź đin aritu mieu!

* cât sa viađe cu uochi arito-sta, tuot ie moșâia mia [Por.]


   ARIÚȘ /rom. coricov/ (s.n.)

* ariuș ie puom sârbaćic cu puama acră [Por.]


   ARÂẮȚ /rom. erete/ (s.m.)

* cluoța apâră pâlgu iei đi arâăț [Crn.]


   ARḮNG /rom. harang/ (s.n.)

* baće arângu, a murit vrunu [Por.]

* la Praova când baťe arângu ďe doo ori a murit om, da dacă baťe arângu ďe tri ori, a murit famiie [Kmp.]


   AŔÁĆE /rom. arete/ (s.m.)

* đin duoi omeńeșć, un mńel las đi aŕaće [Crn.]

* aŕaće ie berbiec, ajuns đi mârľit uoiľi [Por.]


   ÁŔE /rom. arie/ (s.f.)

* aŕe ie luoc unđe sa trăirat șî s-a vânturat grâu cu calu șî cu vântu [Por.]


  ARC /rom. arc/ (s.m.)

* arc cu care sa aruncă saźata

* arc đi laută

* traźe cu arcu pi cuarda gruasă

* casă cu arcuŕ [Crn.]

* arcu dă taiat coľiașa [Hom.]


   ARCÁȘ /rom. arcaș/ (s.m.)

* arcaș a fuost uom înarmat cu arc șî saźată

* bun arcaș ie uom care puaće să putrâviască cu pușca tuot śe ia la nișan

* rar a fuost arcaș buń pin saćiľi nuaștre, șî lâutari măi mult sânguŕ a ogođit arcurľi care ľi s-a frânt [Por.]


   ARMÁ /rom. arma/ (gl. nesvrš.)

* a-nśeput să armiadză ćińerișu, să fiie sprimiț đi rat [Por.]


   ARMASÁŔ /rom. armăsar/ (s.m.)

* cal ńiscopit

* cal zburatuoŕ, labduruos [Crn.]


   ARMÁT /rom. armat/ (adj.)

* uamiń armaț [Por.]


   ARMÁTĂ /rom. armată/ (s.f.)

* s-a dus în armată [Por.]


   ÁRMĂ /rom. armă/ (s.f.)

* armă înćinsă

* armă trasă

* cu arma-n mână [Por.]


   ARMURÍCA /rom. armonică/ (s.f.)

* armurică ďe gură [Kmp.]

* a-nvațat la șcuală sî cânće đin armuńică [Por.]


   ARNAÚT /rom. arnaut ?/ (s.m.)

* arnaut a fuost o fuarmă đe cucurudz gruos cu doadzăś șî patru đi rânduŕ đi buobe pi drugă

* samânța đi arnaut a dus ai nuoștri voińiś đin Albaniia, când a tŕecut pista ia în rato-l đin tâń

* arnautu nu s-a prins la nuoi, șî lumia s-a lasat đi iel [Por.]


   ARNAÚTA /rom. Arnăută/ (s.f.)

* Arnauta buľuoțului pimovara ie turbuŕe, da vară aŕe apă puțână [Crn.]


   ÁRNĂ /rom. arnă/ (s.f.)

* a facut la uom în cuzńiță arnă-barnă, ș-a scapat ńibatut [Por.]


   ARŃÍĞ /rom. arnici/ (s.n.)

* a cumpărat la muiere ață ďe cusut [Kmp.]


   ÁRŃIC /rom. harnic/ (adj.)

* uom arńic, are spuoŕ la lucru [Por.]


   ARŃÍŚ /rom. arnici/ (s.m.)

* am tuors bunbac đi arńiś

* puiai camașă nuauă cu râuŕ đi arńiś

* râuri puiaț cu arńiś sânt mâi marunț șî mâi țânatuoŕ [Crn.]

* arńiź [Por.]


   ARPAŹÍC /rom. arpagic/ (s.m.)

* arpaźicu ie măi bun si sa pună tuamna, că śiapa, când cŕașće n-o prinđe sâaśita [Por.]


   ARPIIÁ /rom. arpiia/ (v.)

* puii în cuib înśep arpiia iuta, dacă-i pasâŕa arańiașće bun [Por.]


   ARPIIÁT /rom. aripat/ (adj.)

* pasâŕa ie juavină arpiiată [Por.]


   ÁRPIE /rom. aripă/ (s.f.)

* pasâŕe cu arpia frântă [Por.]


   ÁRS /rom. ars/ (adj.)

* la ars cu vuorba [Por.]


   ARSÚRĂ /rom. arsură/ (s.f.)

* arsura ie luoc unđe a ars fuocu

* nu măi puot să suflu đi arsura suarilui a tare [Por.]


   ARȘÍȚĂ /rom. arșiţă/ (s.f.)

* arșițăľi a fuost babiľi dăn sat care a șćut să facă colaś dă pomană, șî care i-a plumađit șî i-a cuopt

* prăn povieșć sa țâńe minće că dămult a fuost vrun fieľ dă colaś care s-a cuopt la suare [Stig]


   ARȘḮȚĂ /rom. arșiță/ (s.f.)

* în arșâță ńimic nu rođașće [Crn.]

* arșâță ie pomânt ars, ńirođituoŕ, fara iarbă șî ľamńe, numa câć-o tufă coľa-coľa [Por.]


   ARȘUÓU (I. M.) ● v. AȘUOU [Por.]

   ARUNCÁ /rom. arunca/ (gl. p.)

* aruncă țuaľiľi la Suare

* nu țâńa lucru-șală, uomuľe, numa aruncâ-će cât guođe puoț să țâń ľiemnu-la, să nu cadă pi nuoi [Por.]

* sa aruncă pră ľeamn camguđe șâarpiľi [Bran.


   ARŹÁ /rom. argea/ (s.f.)

* arźa ie vuorbă zuitată, rar sa gasâașće vrunđiva vro babă sî măi țână minće cî așa vrodată s-a chiemat razbuoiu đi țasut [Por.]


   ARŹÁUĂ /rom. argea/ (s.f.)

* arźauă s-a dzâs đivrodată la luoc unđe s-a facut fuoc

* arźauă a fuost adâncatură đi jâgarai supt razbuoi đi țasut [Por.]

* arźaua a fuost borđei facut adâns đi țasut vara la tuortu đi câńipă șî đi in, cî atunśa tuortu a prins măi multă molavină [Crn.]


   ARŹÍNT /rom. argint/ (s.n.)

* đi arźint [Por.]


   ARŹÍNT VIU /rom. argint-viu/ (s.n.)

* cu arźint viu lucră numa vrâjâtuoriľi

* vrâjâtuaŕa care a șćut să „omuare” arźintol viu, s-a țânut cî ie tare vrâjâtuare [Por.]


   ARŹINTUÁICĂ /rom. arginţică/ (s.f.)

* arźintuaica ie buiađe mică cu fluare albă, cŕașće pin ľiviedz

* o arźintuaică đi muiare, ia-r trăbuia scoća ľimba đin gură [Por.]


   ASÁRĂ /rom. aseară/ (adv.)

* đi asară

* asară ie tuout una cu ieŕ sara [Por.]


   ASCUȚḮ /rom. ascuţi/ (v.t.r.)

* trâăbe ascuțî cuțâtu-sta, nu taie

* s-a dus la covaśu să ascută sacuŕa la tośilă [Por.]

* tata ascuće pari đi viie [Crn.]

* s-a mâńiiat, s-a ascuțât tuot, vŕa sî sa bată [Por.]


   ASCUȚḮȘ /rom. ascuţiș/ (s.m.)

* înbrucă cu ascuțâșu [Por.]


   ASCUȚḮT /rom. ascuţit/ (adj.)

* cuțâto-sta nu ie ascuțât bun [Por.]

* ascuțât ca acu [Crn.]


   ASCUȚÂTÚRĂ /rom. ascuţitură/ (s.f.)

* a-ntuors cuțâtu cu ascuțâtura câtra mińe, ama iuo-l prinsăi đi mână

* când m-am dus la baśiie, măi gŕeu mi-a fuost la Piatra galbină să tŕec pista ascuțâtura cârși [Por.]


   ASCULTÁ /rom. asculta/ (v.)

* ascultă, parche s-auđe copuoiu că mână iepuru

* copilu ńe ascultă bińe [Por.]


   ASCULTAMḮNT /rom. ascultământ/ (s.m.)

* stapânu a fuost rău, șî đin ascultamântu a mieu la urmă n-a fuost ńimica [Por.]


   ASCULTATUÓŔ /rom. ascultător/ (s.m.)

* suoba pľină đi ascultatuoŕ

* ascultatuаŕе

* ascultatuoŕ la nuntă [Por.]


   ASCULTATÚRĂ /rom. ascultătură/ (s.f.)

* atâta ascultatură đi iel, șî la urmă ńimica [Por.]


   ÁSPRU /rom. aspru/ (adj.)

* đi caśulă ie bună piaľa đi uaie cu lâna aspră

* baće un vânt aspru

* iarna-sta ie coźa aspră

* sa-ntuarsă aspru câtră mińe, cî fu rău mâńiiuos [Crn.]


   ASPURÍU /rom. aspriu/ (adj.)

* asta ie ńaćid, aia aspuriu, da aia acolo aspur [Por.]


   ÁSTA /rom. asta/ (pron.)

* asta muiaŕa ie vŕańică

* asta casă ie maŕe [Crn.]

* asta uom ie ńicunoscut [Pom.]

* asta dascâl đies ńi baće [Por.]

* asta copil are tată vitrâg [Pom.]


   ASTAIÁRNĂ /rom. astă-iarnă/ (adv.)

* astaiarnă a fuost źer mare [Por.]


   ASTÁL /rom. astal/ (s.m.)

* ședz la astal să śinăm

* puńe coľașa pe astal [Crn.]

* mi-a facut tișleru un astaluoń boznacât, în trâabe đi prazńic

* astal đi ľiemn

* astal đi cuină

* astal đi copii

* astalu đi sufľit [Por.]


   ASTALUÓŃ /rom. astaloni/ (augm.)

* a tras dupa iel, đin casa batrână, un astaluoń cu tuot, șî n-a putut să-l baźe-n casa nuauă numa la lasat supt șupă [Por.]


   ASTANUÁPĆE /rom. astă-noapte/ (adv.)

* astanuapće n-am durmit ńiścum đi duŕaŕa đințâlor [Por.]


   ASTÁRĂ /rom. astară/ (adv.)

* astară ńi duśem la șâdzâtuaŕe [Crn.]

* ńi veđem astară, pănă nu ńiguŕadză [Por.]


   ASTATUÁMNĂ /rom. astă-toamnă/ (adv.)

* astatuamnă mi s-a mâritat fata, șî am facut nuntă mare [Por.]


   ASTAVÁRĂ /rom. astă-vară/ (adv.)

* astavară sa dzâśe la vara tŕecută [Por.]


   ÁSTĂZ /rom. astăzi/ (adv.)

* astâdz ie vŕamiă bună [Por.]


   ÁSTÂDZ /rom. astăzi/ (adv.)

* în dzâua đi astâdz

* astâdz-mâńe

* đi astădz pănă mâńe [Por.]


   ASTRAGÁNĂ /rom. astrahan/ (s.f.)

* caśulă đi astragană măi mul a purtat baiețî [Por.]


   ASTRḮNS /rom. astrâns/ (adj.)

* pruńiľi astrânsă đi pi źuos, du-ľe-n câzańiie, șă tuarńi-ľe-n cada mică

* muiaŕa cu samă șăđe pi scamn cu crețanu astrâns pinga piśuare [Por.]


   ASTRḮNS /rom. astrâns/ (s.n.)

* avut pruń maŕ, ș-a chiemat mulț lucratuoŕ la astrâns la pruńe [Por.]


   ASTRÂNŹÁ /rom. astrânge/ (gl. p.)

* dacă nu va puća pănă la tuamnă astrânźa bańi śe sânt datuŕ, n-o să fiie bun đi ii ńiścum

* nuoi vom astrânźa pruńiľi pănă astară, da o să veđem pi ii dar o să aibă să ńi đa śeguod đi mâncare [Por.]


   ASTRUCÁ /rom. astruca/ (v.t.r.)

* astrucă copilu đi frig

* astruca samânța cu pomânt marunt

* astrucă casa

* astrucă-ț uochi [Crn.]

* astrucă rușâńa

* taś, astrucâ-će, să nu ći măi audă ńima [Por.]


   ASTRUCAMḮNT /rom. astrucământ/ (s.m.)

* astrucamânt đi conaśe

* astrucamânt đi paie

* astrucamânt đi lână [Crn.]

* n-avut bań, șî ia ramas casa fara astrucamânt [Por.]


   ASTRUCÁT /rom. astrucat/ (adj.)

* puaće sî pluaie, casa ie astrucată [Crn.]

* când iș bun astrucat, nu raśieșć [Por.]


   ASTUÓRA /rom. ăstora/ (pron.)

* aia ie moșâia astuora veśiń, lu care nu ľi dzâc pi nume, cî ńis în svadă cu ii [Por.]


   ASTUPÁ /rom. astupa/ (v.t.r.)

* astupâće, uomuľe, cî capiț pista fľit [Por.]


   ASTUPÁT /rom. astupat/ (adj.)

* cuoșu astupat đi fuńiźină

* ogașu astupat đi namuol

* astupat in piept, gŕeu suflă

* muiaŕa astupată, blândă ca mńelu [Por.]


   ASTUPÚȘ /rom. astupuș/ (s.n.)

* mi-a dus numa duauă astupușuŕ

* a cadzut astupușu đi la chilă, șî biaŕa s-a varsat [Por.]


   AȘÁ /rom. așa/ (adj.)

* așa śeva/śuava

* în așa fieľ

* așa muiaŕe nu ma-iastă-n lume

* ș-așa, š-așa

* fi-va așa, or nu va fi, dumńedzâu va șći [Por.]


   AȘADZÁ /rom. așeza/ (v.t.r.)

* așadză câta mâi bińe

* n-am pućaŕe sî așâădz mâi tare [Crn.]

* sa așadză

* așadză cŕanga să ajungă copiii la śeŕașă

* nu așadză capu ńiś lu care

* când a vadzut că o săi prindă murgu, sa așadzat pi lucru cu tuota pućeŕa [Por.]


   AȘADZÁŔE /rom. așezare/ (s.f.)

* așadzaŕe pistă lume

* đin cotruo atâta așadzaŕe?

* cuńo-sta rabdă pŕa maŕe așadzaŕe [Crn.]

* așadză cŕanga, să cuľeg śeŕașă

* așadzâ-će, să nu ći vadă vrunu

* aide, să ńi așadzăm pi lucru

* đi źaba atâta așâdzatură, strâviț pućaŕa ńiś c-o tŕabă [Por.]


   AȘADZÁT /rom. așezat/ (adj.)

* juoc așadzat [Crn.]

* un śas stă așadzat, muara să-l duara tare la burtă [Por.]


   AȘĂZÁŔE

   AȘĂZÁT

   AȘĆÁMÂTA /rom. așteamăt/ (adv.)

* sa dzâśe mierź đ-așćamâta când mierź dupa śińeva, când mierź pi urma lui [Crn.]

* tuoț mierg cu vrun rând, la gramadă, da iel sa traźe pi urma luor, ńiś nu sa lasă đi ii, ńiś nu sa-npreună cu ii

* nu mierź bârabar cu uomu, numa furiș în urma lui [Por.]

* miarźe sângur ca pľesńitu, nu miarźe cu lumia-n rând [GPek]


   AȘĆARNÚT /rom. аșternut/ (s.n.)

* așćаrnut đi masă

* așćarnut đi pat

* așćarnut đi viće

* așćarnut đi opincă [Crn.]


   AȘĆARNÚT /rom. așternut/ (adj.)

* uom așćernut

* lucră așćernut [Crn.]


   AȘĆÁRŃЕ /rom. așterne/ (v.)

* ia acuma așćarńe pâătura pi pat

* baba așćarńe țâańicu pi masă

* copilu s-a dus să așćarnă paie la vaś [Crn.]

* du-će, așćearńe patu

* nu-m așćerńa źuos, că nu mis puorc [Por.]

* așťerńe patu [Kmp.]


   AȘĆEPTÁ (GL.) ● v. AȘĆETA [Por.]

   AȘĆERNÚT /rom. așternut/ (s.n.)

* uń-će prinđe nuapća, îț faś așćernut pi pomântol guol, șî duormi fara grijă

* așćernutu nu mi bun, ma baće la șâaľe [Por.]


   AȘĆERNÚT /rom. așternut/ (adj.)

* patu nu ie bun așćernut, nuapća-sta n-o sî durmim frumuos [Por.]


   AȘĆETÁ /rom. aștepta/ (v.)

* nu ma așćeta, nu vin [Por.]


   AȘEZÁ /rom. așeză/ (v.t.r.)

* sa așază la masă

* sa așază în pat

* fata așază țoaľiľi pe pat [Kmp.]


   ÁȘChiE /rom. așchie/ (s.f.)

* moșu a čoplit, și i-a dat așchia în ochi [Kmp.]


   AȘŤEPTÁ /rom. aștepta/ (v.)

* nu ma așťepta [Kmp.]


   AȘUÓU /rom. așău/ (s.m.)

* cu așuou sa sapă, cu lopata sa încarcă [Por.]

* građina sapată cu arșuou mâi bińe rođașće [Crn.]


   AŚÍ /rom. aci/ (adv.)

* lasă aśi

* aśi am fuost [Crn.]

* când dzâc „lasă aśi (aśiia)”, tu laș śeva lânga ćińe, da când dzâc „lasă aiś”, laș lânga mińe [Por.]


   AŚIRÁ /rom. acira/ (v.i.)

* aśiră ca mâțu șocâćiľi [Por.]


   AŚIRÁT /rom. acerat/ (s.n.)

* muoșu a fuost maistur đi aśirat la puorś sârbaćiś

* atâta aśiŕală, șî la urmă ńimica [Por.]


   AŚIŔÁLĂ (I. J.) ● v. AŚIRAT [Por.]

   ATÂRNÁ /rom. atârna/ (v.t.r.)

* atârnă pricoľița đi tractur

* atârnă trasta-n cuń

* sa atârnă đ-ai măi țapiń, șî capâtă bataie întođeuna [Por.]


   ATÂRNAT /rom. atârnat/ (adj.)

* atârnat la grindă

* plugu atârnat la tractur [Por.]


   ATḮT /rom. atât/ (adv.)

* atât ia fuost drag đi ia, đi la urmă s-a-nsurat cu ia [Por.]


   ATḮT /rom. atât/ (adj.)

* atâta ie tuot đi scump, da plățâľi sânt miś

* cu atâta măi bińe, dacă va fi așa cum tu dzâś

* numa atât ć-ai învârdzât în lucru mieu, măi mult nu [Por.]


   ATÂTÚȘCA (PRIL.) ● v. ATÂTUŚCA [Por.]

   ATÂTÚŚCA /rom. atâtușca/ (adv.)

* nu mi-a dat đin moșâie ńiś atâtuśca, cât ie ńiegru đisupt unghie

* a ľins uala, ńiś atâtuśca n-a lasat đi nuoi [Por.]


   ATÚNŚ /rom. atunci/ (adv.)

* đi atunśa; đ-atunśa

* dacă ie așa tŕaba, atunś đin lucru nuostru nu ie ńimic [Por.]


  AU /rom. au1/ (vez.)

* așa au așa

* viń, au nu viń, tot una mi [Buf.]

* nu șću dar va fi surd, au n-auđe, or ie altśeva [Por.]


   ÁU /rom. au2/ (int.)

* au, lălă! [Por.]


   AUDZḮ /rom. auzi/ (gl. p.)

* auđe bińe la o uŕache, la alalaltă ie surd đi tuot

* s-auđe śe s-auđe [Por.]


   AUDZḮT /rom. auzit/ (adj.)

* iel ie uom audzât șî cunoscut [Por.]


   AUDZÂTÚRĂ /rom. bârfeală/ (s.n.)

* nu asculta la audzâtuŕ, catâț tŕaba-tia [Por.]


   ÁUR /rom. aur/ (s.n.)

* i-a dat ińel ďe aur [Kmp.]

* facut đin aur

* mară đi aur [Por.]


   AURÁR /rom. aurar/ (s.m.)

* ma duc la auraŕ s-âm ogođască ińelu [Por.]


   AURÍ /rom. auri/ (gl. p.)

* ma duc la auraŕ sâ-m auŕască ińelu [Por.]


   AURÍT /rom. aurit/ (adj.)

* sa auŕașće cu auru topit

* śe gud va fi aurit, are măi mare vŕad pi pomânt [Por.]


   AVÉRE (I. J.) ● v. AVEŔE [Por.]

   AVIOÚN /rom. avion/ (s.n.)

* când măi întâń am vadzut nuapća că śuauă miarźe pi śieŕ șî ľicură, am ghinđit că ie satelitu rusăsc, dar acuma șćiu că a fuost ńiscar aviuańe [Por.]


   AVIÁ /rom. avea/ (v.)

* avia - nu avia, tuot una ie

* n-are (=nu are) cu care

* câț ań va puća avia babuța-ia, baș ie batrână [Por.]


   AVIEÁRE (I. J.) ● v. AVEŔE [Crn.]

   AVĽÍIE /rom. avlie/ (s.f.)

* la loco-l batrân, unđe ń-a fuost casa, am avut măi mare avľiie

* avľiia îngrađită s-a chiemat șî la nuoi đemult obuor, ș-a fuost obuoru căș,î oboru puorśilor, obuoru vićilor [Por.]


   AVUȚḮIE /rom. avuţie/ (s.f.)

* are avuțâie puțână [Por.]


   AVÚT /rom. avut/ (adj.)

* avut ie uom care are moșâie mare [Por.]


   AVUTUÓRŃIC /rom. proprietar/ (s.m.)

* tatamuoș a fuost tare avutuorńic, a țânut multă moșâie, numa dupa ratu cu mńamțî gata tuot i-a luvat partizańi [Por.]


   ÁZÂMĂ (PRID.) ● v. ADZÂMĂ [Crn.]

   AZNOPŤE /rom. as-noapte/ (adv.)

* aznoapťe n-a durmit ďe duerea caului [Kmp.]


   AZVÂRĽÉĆA /rom. de-a azvârlitul/ (adv.)

* lapâdă đ-azvârľeća

* nu lupada đ-azvârľeća, numa dăm frumuos în mână! [Por.]


   AZVÂRĽÍ /rom. azvârli/ (v.)

* azvârľașće aia în borugă

* iuo puot đeparće să azvârľesc piatra [Por.]


   AZVÂRĽÍT /rom. azvârlit/ (adj.)

* care a fi azvârľit asta tumu aiśa? [Por.]


   AZVÂRĽITUÓŔ /rom. azvârlitor/ (adj.)

* đin tuoț pâcuraŕ iuo am fuost măi bun azvârľituoŕ cu șlaidâru [Por.]


   AZVÂRĽITÚRĂ /rom. azvârlitură/ (s.f.)

* lupadat cu azvârľitu, lupadat đ-azvrľeća [Por.]


   AZVÂRĽITÚRĂ /rom. azvârlitură/ (adj.)

* la pâcuraŕ s-a catat să fiie buń la azvârľitură [Por.]


   AZVÂRĽÍULUI (PRIL.) ● v. AZVRĽEĆA [Por.]

   AZVRĽÍĆA (PRIL.) ● v. AZVÂRĽEĆA [Crn.]

   AJÚN (I. M.) ● v. AŹUN [Por.]

   AJÚN (I. M.) ● v. AŹUN [Por.]

   AJUNĞÁ (GL.) ● v. AŹUNŹA [CMP.]

   AJÚNS (PRID.) ● v. AŹUNS [Por.]

   AJUNŹÁ (GL.) ● v. AŹUNŹA [Por.]

   AJUTÁ /rom. ajuta/ (v.)

* ajută la uom când ie sângur [Crn.]


   AJUTUÓŔ /rom. ajutor/ (s.m.)

* ier am avut numa un ajutuoŕ, da acuma duoi [Crn.]


   AJUTURÁT /rom. ajutora/ (s.m.)

* ajuturatu nu ie lucru inprumut [Crn.]


   AJUTÚRĂ /rom. ajutora/ (i. ž)

* ajutura ușuŕadză lucru [Crn.]


   AŹÚN /rom. ajun/ (s.n.)

* aźun ie ađet să nu sa manânśe înainća lu vro dzî mare

* đi uom care țâńe aźun sa dzâśe că aźuńadză [Por.]


   AŹÚN /rom. ajun/ (s.n.)

* Aźun ie dzâua înainća lu Craśun

* sara la Aźun copii sa duc în coľindŕeț [Por.]


   AŹUNÁ /rom. ajuna/ (gl. p.)

* trâabe aźuna la Aźun [Por.]


   AŹUNÁT /rom. ajunat/ (s.n.)

* dacă vŕei sî ći scuoț đi la aăla pacat gŕeu, îț trâabe un aźunat țapân [Por.]


   AŹÚNS /rom. ajuns/ (adj.)

* ia aźuns uoțî pi drum, șî ia omorât

* a fuost vŕańic, șî aźuns să fiie la luoc mare

* am bań đi aźuns să cumpâr aia

* fata aźuns đi mâritat

* cucurudzu aźuns đi cuľes

* aluvatu aźuns đi plumađit

* aźuns copilu đi la șcuală

* la aźuns buala râa

* la aźuns śe l-aźuns [Por.]


   AŹÚNŹE /rom. ajunge/ (v.)

* miergând iuta, ii đi mulće uoŕ ń-aźunźa pi drum

* nu sa puaće aźunźa în tuaće părțâľi

* o aźunźe ś-o aźunźe [Por.]


   AŹUTÁ /rom. ajuta/ (v.)

* lasâ-ma, nu-m aźuta atâta

* duamńe aźută

* nu aźută la ńima

* aźutaț, uamiń

* nu-i aźută ńimica, gata ie [Por.]


   AŹUTÁŔE /rom. ajutare/ (s.f.)

* îm trâabe un uom tare să-m fiie đi aźutaŕe [Por.]


   AŹUTÁT /rom. ajutat/ (adj.)

* a fuost aźutat đin tuaće părțâľi, șî iară ńimica [Por.]


   AŹUTUÓŔ /rom. ajutor/ (s.m.)

* i-a fuost aźutuoŕ în furaluc [Por.]

ă


  Ă /rom. ă/ (demin.)

* ă, colo

* ăăă, cât ie đi maŕe!? [Por.]


   ẮĆE /rom. iată/ (part.)

* ăće-ma, vin

* ăće, aia colo trăbe mutat în alt luoc

* ăći, vadzuș acuma cu uochi tii [Por.]


  ĂIS /rom. hăis/ (int.)

* cu „ăis” întuorś buoii-n źug la stânga, da cu „ća” la điŕapta [Por.]


  ĂL /rom. ăl/ (demin.)

* ăl colo, stă pitulat

* ăl, zbură! [Por.]


   ẮLA /rom. ăla/ (pron.)

* ăće, ăla uom vŕa să vină la nuoi [GPek]


   ẮMA /rom. ăma/ (int.)

* ăma, veńii [Por.]


  ĂN /rom. în/ (prep.)

* „ân” șî „ăn” ie tuot una, ama iastă lume pin saće care măi đies vorbiașće cu „ăn” đicât cu „ân”

* uńi dzâc „âncauśa”, alțî „ăncuaśa”, uńi dzâc „s-a dus înđial”, alțâ: „s-a dus ănđial”

* întrâabe / îmtrâabe : ăntrâabe / ămtrâabe [Por.]


   ĂNĆÍNS /rom. întins/ (adj.)

* La capu pomântuluii, / Ieŕa ńeșća astaľe ănćinsă. [Crn.]


   ĂNTRĂÚNA (PRIL.) ● v. ÂNTRUUNA [Por.]

   ĂNTULĆIȘÁT /rom. curmeziș ?/ (adj.)

* a dârâmat frundză, șă nu faśe brațu botur la botur, numa cŕanźiľi brățuie ăntulćișat [Stig]


   ẮŃI /rom. iată-ne/ (int.)

* ăńi, doveńirăm cumva

* ăńi, pă faśeț cu nuoi śe vi vuoia [Por.]


   ẮŃI /rom. unu/ (br.)

* ăńi, unu în o jucariie copilaŕască [Por.]


   ĂROPLÁN /rom. aeroplan/ (s.n.)

* đi vŕamia đi mńamț, odată a trecut atâća ăroplańe, đi śieŕu nu s-a vadzut đi ii

* am putut sî ma car cu ăroplanu, numa ći frică n-am cućedzat [Por.]


   ĂRPIIÁ (GL.) ● v. ARPIIA [Por.]

   ẮSTA /rom. ăsta/ (pron.)

* ăsta lucru nu ie gŕeu [GPek]


   ẮȘChe /rom. așchie/ (s.f.)

* când s-a ćopľit la muort stinghiii đe s-a pus la groapă, atunća a dat foc la ășchi și ľ-a dat đe pomană [Tim.]


   ẮTĂ /rom. iată/ (part.)

* ătă-l uomu, vińe la ușă [Mlava]

b


  BA /rom. ba/ (part.)

* Ai fuost la lucru? - Ba!

* (u izr.) ba, iuo

* ba vŕei, ba nu vŕei

* ba-n cuaś, ba-n coluo [Crn.]


   BÁBA-UARBĂ /rom. baba-oarba/ (s.f.)

* ľagăm uochi cu propuada, șî sî jucâăm baba-uarba [Crn.]

* baba-uarbă ń-a fuost juoc placuț, copilaŕesc [Por.]


   BABALÚC /rom. băbăluc/ (s.m.)

* mama mi-a puvestât cî sânćem nuoi, Trifuľeșći, aiśa đin babaluc

* aia așa a ramas la nuoi đin babaluc

* nu dau să sa strâviască babalucu mieu [Por.]


   BÁBĂ /rom. babă/ (s.f.)

* mulće ai s-audz đi la o babă [Crn.]

* când capiț ńepuoț, đin muiare ći faś babă [Por.]

* la cataramă iastă muoș șî babă [Crn.]

* babă batrână [Por.]


   BÁBIȚĂ /rom. babiţă ?/ (s.f.)

* pi pomană sa pun atâća babiță, câț guoșć sânt chemaț [Buf.]


   BÁBIĽI /rom. babele/ (s.f.)

* Babiľi sânt aľi doasprăśe dzâľe întra Dragobiaće șî Sâmț, când tota dzâua însamnă câć-o lună pi an

* Dragoban ie baba đintâń, ș-a-nsamnat pi marta, în vŕamia când anu a-nśeput cu aia lună

* (ver.) pi lânga „babe”, care sânt dzâľe râaľe, pi anu đi dzâľe iastă șî „muoș”, care sânt dzâľe buńe [Por.]


   BABIÁȘĆE /rom. băbește/ (adv.)

* miarźe babiașće [Por.]


   BABIÉSC /rom. babesc/ (adj.)

* babiesc s-a dzâs vrodată la tuot aia ś-a șćut numa babiľi batrâńe vicľańe, cî șćiŕa luor a țânut șî śieŕu șî pomântu

* câľindaŕ babiesc

* pi al babiesc, acuma ar fi priru [Por.]


   BABUȘŃÍȚĂ /rom. babușniţă/ (mn. babușńiț)

* vuorba dăn dăscânćic, cu însamnatu ńecunoscut, dăn dăscânćic dă lăturuoń [Zvizd]


   BAĆÁ /rom. bate/ (v.t.r.)

* baće copilu lui

* baće vaca

* baće pâăsâŕ cu prașća

* baće țapă đi clańe

* baće pruńiľi

* baće pasuiu s-âl scuată đin postaica

* baće fieru înśintat

* baće đin palmie

* baće puarca

* baće luopta

* baće ruopâta

* baće vântu

* baće bruma

* baće piatra

* baće drumu đi źaba

* baće ľimba đi đinț, da ńima nu ascultă

* baće juoc [Crn.]

* bată-l śieŕu

* bată-l dumńedzâu [Por.]


   BAĆÁLĂ /rom. băteală/ (s.f.)

* baćala sî puńe pi țauă đi suoc caŕe sî bagă în suviaică [Crn.]

* baćiala la razbuoi sa țâasă pin urdzală [Por.]


   BADḮI (I. M.) ● v. BADÂŃ [Por.]

   BADḮŃ /rom. budăi/ (s.m.)

* badâńu ie vas strâmt șî lung, facut numa đi scuos untu [Crn.]

* în badâń s-a batut untu [Por.]


   BAGÁ /rom. băga/ (v.t.r.)

* bagă ața-n ac

* bagă câlțanu-n śuariś

* bagă colaś în trastă

* bagă mâna-n sân

* bagă bań în pozanaŕ

* bagă sama

* bagă sama sî nu luńiś

* bagă vina śe n-am ajuns la vŕamie

* bagă capu în ńivuoie [Crn.]

* uomu sa bagă-n casă

* apa sa bagă-n pomânt

* suarľi sa bagă dupa nuviŕ

* bagă uoiľi-n strungă

* đi đesńață n-am bagat ńimic în gură

* vŕamia ie să bagăm śuava-n gură [Por.]


   BAGABUÓNT /rom. bagabont/ (s.m.)

* bagabuont ie ca o mară strâcată-n podrum, care strâcă miarâľi tuaće

* bagabuont ie o bișćală, o uľimișńiță, uom fara rând [Por.]


   BAGÁT /rom. băgat/ (adj.)

* cuțâtu, bagat în ćacă, stă sprimit dupa curauă

* putradzâașće, bagat în apsă

* bagat în grijă

* bagat în ńivuoie

* bagat în povastă [Crn.]

* bagat în cânćic [Por.]


  BAGATUÓŔ /rom. băgător/ (s.m.)

* la trairat, bagatuoŕu stâă pi mașână, șî bagă snuopi în ia [Crn.]


   BAGLÁMĂ /rom. balama/ (s.f.)

* baglamă đi ușă

* baglamie đi vracńiță

* baglamie la uocnă [Crn.]


   BAGRÁM /rom. salcâm/ (s.m.)

* bagramu ie ľiemn taŕe, bun đi mulće trabuiaľe

* fluaŕa đi bagram ie bună đi albiń [Crn.]


   BAGRAMIÁŔ /rom. ?/ (s.m.)

* ńi duśem dupa ľamńe în bagramiaŕ [Crn.]


   BAIAȚÂẮL /rom. băițel/ (s.m.)

* ńiś copil, ńiś baiat [Crn.]

* are șî ia un baiațâăl, đi la munće [Por.]


   BAIAȚÂẮSC /rom. băieţăsc/ (adj.)

* nu puot să-l zauit ńiścând traiu mieu, baiațâăsc

* baiațâașće (pril.) [Por.]


   BAIAȚḮIE /rom. băieţie/ (s.n.)

* am avut mândră baiațâie, am aľergat dupa fiaće cât m-a tras ińima [Por.]


   BAIÁT /rom. băiat/ (s.m.)

* baiat ie voińic ajuns đi însurat

* la źuoc a veńit o gramadă đi baieț, ama fiaće a fuost puțâńe

* baiat batrân [Por.]


   BAIBUÓC /rom. ?/ (s.m.)

* în baibuoco-sta nu ie luoc mâi mult đi tri inș

* l-a bagat în baibuoc [Crn.]


   BÁIE /rom. baie/ (s.f.)

* ma duc în baie sî ma ľecui đi duŕeŕ în încheiatuŕ [Crn.]

* cum să nu fiie ruoșâie la fiŕe, când tota vara petŕaśe pin bâăi [Por.]

* Bańiia sńigoćinului, la Golumbăț [Bran.


   BAIEȚḮME /rom. bâieţime/ (s.f.)

* pľină uara đi baiețâme, fiaće nus pusta [Por.]


   BÁIER /rom. baieră/ (s.m.)

* baier la caldaŕe

* baier la vadră [Crn.]

* s-a rupt bairu la cuafă, șî barbatâ-miu a pus o jâță care ma taie la mână când duc apa [Por.]

* baier đi chies

* trasta cu baier [Crn.]


   BAILUÓG /rom. bailag/ (s.n.)

* bailuogu ie un piaćic đi gumă care sa puńe la ruată când ii sa rupe guma đin afară

* bailuogu sa faśe đin gumă batrână alu ruată [Por.]


  BAC /rom. bac/ (s.n.)

* dăn Ram bacu cară prăsta Dunăre dă mulće uoŕ prăsta dzî [Bran.


   BÁCLĂ /rom. găleată/ (s.f.)

* dăm o baclă đi olai [Por.]


   BACȘḮȘ /rom. bacșiș/ (s.n.)

* a fuost crśumaŕ, ama bacșâșu a fuost puțân, că lumia n-avut bań [Por.]


   BALAMJÂTÚRĂ (I. J.) ● v. BALMAJALĂ [Crn.]

   BALÁUR /rom. balaur/ (s.m.)

* am vadzut un balaur đi duauă mietâŕe [Crn.]


   BALBAŃÁLĂ /rom. ?/ (s.f.)

* balbańală pin namieț [Crn.]


   BALBAŃÍ /rom. vâlvâi/ (v.)

* sî balbańașće cu lucru, sî scâape đi la biață

* sî balbańeașće buou, nu sa dâă s-âl înjug

* sî balbańașće cu buala [Crn.]

* ăl trasă, sa bâlbańi câta, șî sa dusă la fund [Por.]


   BALBATÁIE /rom. bâlbătaie/ (s.f.)

* arđe fuocu fâră balbataie

* balbataie mică, balbataie maŕe [Crn.]

* para fuocului [Por.]


   BALȚUÍT /rom. bălţat/ (adj.)

* jâțâľi đi struie pin bandieŕ sânt balțuiće đi caldură

* sfuara đi rufe ie balțuită [Crn.]

* bălțuit ie aia śe nu ie ľegat strâns [Por.]


   BALĆÍȚĂ (I. J.) ● v. BALTUȚĂ [Por.]

   BALĆÍNĂ /rom. băltină/ (s.f.)

* pi lângă Ćimuoc iastă mulće balćiń caŕe nu sî puot lucra [Crn.]


   BALCẮU /rom. balcău/ (s.n.)

* vuorba balcău astâdz s-a pastrat numa pin cânćiśe batrâńe, care sânt șî iaľe gata tuaće zuitaće [Por.]


   BALMAJÁLĂ /rom. bălmăjală/ (s.f.)

* đin balmajala lui, ńimic n-am înțaľes

* nu ascult balmajâălurľi politicanțâlor [Crn.]


   BALMAJḮ /rom. bălmăji/ (gl. p.)

* cât ie dzâua numa balmajâașće

* nu balmaj,î ai grijă śe vorbieșć [Crn.]


   BÁLMIȘ /rom. balmoș/ (s.m.)

* balmișu sî manâncă pân ie ferbinće [Crn.]


   BÁLMUȘ /rom. balmuș/ (s.n.)

* balmușu a fuost măi mare dulśață pâcuraŕască [Por.]


   BALŚUÁRĂ (I. J.) ● v. BALTUȚĂ [Por.]

   BÁLTĂ /rom. baltă/ (s.f.)

* baltă viarđe

* în baltă traiașće dracu

* baltă đin pluaie [Crn.]


   BALTÚȚĂ /rom. băltuţă/ (s.f.)

* dupa pluaie a ramas mulće baltuță pi luocuŕ poľiajńiśe [Por.]


   BALTUÓŃ /rom. băltoi/ (s.n.)

* după sat esťe un baltuoń, bun numa ďe broșťi [Por.]


   BALTUÓS /rom. băltos/ (adj.)

* luoc baltuos

* pomânt baltuos [Crn.]

* baltuos luoc, bun numa đi bruoșć [Por.]


   BALUÓS /rom. bălos/ (adj.)

* baluos ca câńiľi al turbat

* baluos ca slańina viie [Crn.]


   BALUȘẮL /rom. păstrăv de fag/ (s.m.)

* balușăl ie buŕaće care cŕașće pi fag

* iastă balușăl đi primovară șî balușăl đi tuamnă [Por.]


   BAĽAGUÓS /rom. băligos/ (adj.)

* uom baľaguos [Crn.]


   BÁĽE /rom. bale/ (s.f.)

* la uaie pľacară baľe đin gură, o să muară

* baľe đi culcumiec [Crn.]

* vinu când sa strâcă, or prazu când putradzâșaće în pomânt, fac baľe [Por.]


   BAĽEGUÓS (PRID.) ● v. BAĽAGUOS [Por.]

   BAĽIGÁŔ /rom. băligar/ (s.m.)

* baľagaŕu ie guangă mică, ńagră, cunoscută că adună scrume đi baľigă, șî miergând înapuoi, ľi faśe buboloș ca chichiŕadza đi iepur [Por.]


   BÁĽIGĂ /rom. baligă/ (s.f.)

* baľigă đi vacă

* baľigă đi cal

* baľigă đi uom

* muaľe ca baľiga [Crn.]


  BAN /rom. ban/ (s.m.)

* zdrâăncâńe đi bań

* a gasât bań

* pazâăsc muošu ca pi ban

* traiașće ca banu-n pungă

* banu lui ie gŕeu ca Artanu

* strâviașće banu pi fiie śe

* aŕe źaiśće raŕ

* ascultă ca bańișuoru

* faśe ban bun

* nu vŕeduie ńiś cât un ban îngaurit

* salbă đi bań [Crn.]

* unđ-a fi strâvit atâta bańamă? [Por.]


   BANDÁȘ /rom. trompetist/ (s.m.)

* fraćiľi mieu ie bandaș [Crn.]

* mi-a picat guma đi pi bandaș

* s-a rupt guma, ș-a mânat ruata pi bandaș [Por.]


   BANDÁȘ /rom. bandaj/ (s.n.)

* mi s-a rupt guma la ruata đi-nainće, ș-a-m fuost muara să mân ruata pi bandaș pănă la casă [Por.]


   BÁNDĂ /rom. bandă/ (s.f.)

* dzâśe în bandă mică

* bandă mâi maŕe [Crn.]

* bandaś, cântă-n bandă

* s-a-nvațat đi mic să cânće-n bandă [Por.]


   BANDIÉŔ /rom. bandier/ (s.m.)

* când a trâbuit să duśem struia pănă la coľibi pi śuacă, tuot nat a dat đin paduŕa lui bandieŕe câće a trâbuit [Por.]


   BANDZARÍ /rom. banzari ?/ (v.)

* când iastă duoi lautaŕ, unu dzâśe đi juoc, da al alalt bandzaŕașće [Crn.]

* Iancu cu Dinu a fuost lăutaŕ cunoscuț, paŕache bună: Iancu ie primaș, da Dinu băsăŕașće dupa iel [GPek]

* ń-am spart taifa, cî iel n-a putut să băsuiască cum trâabe [Por.]


   BANDZARÍT /rom. ?/ (s.m.)

* cu bandzarit, mâi bińe juoś

* lasâće đi bandzarit, viedz cî sî râd đi ćińe [Crn.]


   BÁNCĂ /rom. bancă/ (s.f.)

* bancă i-a dzâs ai batrâń la un fieľ đi bań care avut vŕad dzâaśe, doadzăś șî tridzăś đi dinaŕ

* la banu đi dzaśe dinaŕ i-a dzâs o bancă, la-l đi doadzăś i-a dzâs doă bănś, da la-l đi tridzăś i-a dzâs trii bănś [GPek]

* o bancă a fuost ban tare, cî ia avut dzăśe dinaŕ, da dzâua đi sapat a fuost trii dinaŕ [Por.]


   BANCHIÉT /rom. ?/ (s.m.)

* am un banchiet đi țâglă, măi întrâabe trii đi casă [GPek]


   BÁNU MÂȚÂ /rom. mică/ (s.m.)

* când am fuost pâcuraŕ, am ghin] i cî ie banu mâțî aur [Por.]


   BANÚȚ /rom. bănuţ/ (s.m.)

* avut num un banuț atârnat la gât, că a fuost fată saracă

* a gasât o gramadă đi banuș, care a pitulat vrunu đa-i lui đa-i batrâń, ama s-a aratat că nau ńiś un vŕad [Por.]


   BAŃÉĆE /rom. bănet/ (s.m.)

* bańeće ie uom pľin dă bań [Zvizd]


   BAŃÍULUI /rom. pe bani/ (adv.)

* pi marfă, ore bańiului

* bańiului, ore-n schimb [Crn.]


   BARABÁR (PRIL.) ● v. BÂRABAR [Crn.]

   BARÁBĂ /rom. ?/ (s.n.)

* o barabă đi uom, a dat tuot pi biare, ș-acuma a ramas pi drumol mare

* s-a mâritat dupa o barabă la Măidan, a veńit đin lumia albă, fara moșâie, fara ńimica [Por.]


   BARBAȚÂÁȘĆE /rom. bărbătește/ (adv.)

* puńe umâru barbațâașće [Crn.]


   BARBAȚḮĂSC /rom. bărbătesc/ (adj.)

* lucru barbațâăsc

* tŕabă barbațască

* țuaľe barbațâășć

* mâń barbațâășć [Crn.]


   BARBAȚḮIE /rom. bărbăţie/ (s.f.)

* acuma aratăț barbațâia [Crn.]

* barbațâia-mia cu iel a fuost bună, iel a fuost bun barbat [Por.]


   BARBÁRI (GL. P. REF.) ● v. BÂRBARI [Crn.]

   BARBÁŔ /rom. bărbie/ (s.m.)

* când lauta aŕe barbaŕ, mâi bińe șâađe pi umâru lu lautaŕ [Crn.]


   BARBÁT /rom. bărbat/ (s.m.)

* iuo-s barbatu iei

* am avut duoi barbaț [Crn.]

* fi cuminće, că vińe barbatâ-miu, șî će frânźe [Por.]


   BÁRBĂ /rom. barbă/ (s.f.)

* barbă ascuțâtă

* barba cu croviț

* barbă rasă

* barbă lungă

* barbă rară

* barbă albă

* barbă rasuśită

* barba la sacuŕe [Crn.]

* barba la firiz [Crn.]


   BARBÍIE /rom. bărbie/ (s.f.)

* uom gras, barbiia maŕe [Crn.]

* barbiie ie grasâmia supt barbă, la uom, or la vro vită [Por.]


   BARBUÓS /rom. bărbos/ (adj.)

* barbuos cî jaľașće

* barbuos c-așa vŕa [Crn.]


   BÁRBURĂ /rom. Barbură/ (s.f.)

* Barbură ie prazńicu alu gaiń [Hom.]


   BARDÁC /rom. bardac/ (s.n.)

* đin bardac măi đes s-a baut rachiie pi la prazńiśe, pi la nunț, or pi la pomeń

* bardacu a miers đin mănă-n mână, pi lânga masă, șî tot nat a tras đin iel cât i-a placut, că pară n-a fuost [Por.]


   BÁRDĂ /rom. bardă/ (s.f.)

* barda ie sacuŕe đ-o mână, adâns facută đi śopľit la ľiamńe [Por.]

* cu barda sa fača daoghe la butoi [Dun.]


   BÁRDZĂ /rom. barză/ (s.f.)

* când ajunźe bardza, ajunźe șî primovara [Crn.]


   BÁRCĂ /rom. barcă/ (s.f.)

* peșcari merğe cu barca pe Duńere in peșcarit, vrodată a mânato cu vislă, da astez cu motoru [Kmp.]


   BÁRNĂ /rom. barnă ?/ (s.f.)

* l-am lasat în casă ca pi uom, da iel mi-a facut arnă-barnă pin suobă, șî sa dus dracului [Por.]


   BASÁMA /rom. basama/ (adv.)

* basama ie așa lasat đi la Dumńedzâu

* basama nu vińe cî ie cuprins cu śuava [Por.]


   BASÁNCA (PRIL.) ● v. BASAMA [Por.]

   BASCÍIE /rom. ulucă/ (s.f.)

* casă đi baschii

* baschii đi svińac

* baschii đi śaruoń [Crn.]

* đi gard ăț trâabe câći duauă baschii întra șćiumpi; sa pun poľiajńic, șî đi șćiump sa prind cu clanfe [Por.]


   BÁSTRĂ /rom. peronosporă/ (s.f.)

* bastra a ars piparca [Hom.]


  BAȘ /rom. baș/ (part.)

* a tŕecut baș pi lânga nuoi

* când iel baș să scâape pi ușă, uoțî tună, șă-l prind

* n-a fuost baș așa [Por.]


   BAȘĆÁUĂ /rom. grădină/ (s.f.)

* a facut bașćauă lânga râu, cu mare drag că n-o să fiie nacaz cu udatu, ama a veńit pouodu ș-a luvat tuot [Por.]


   BAȘŤÁ /rom. grădină/ (s.f.)

* ma duc în bașťa să scot ťapă [Kmp.]


  BAŚ /rom. baci/ (s.m.)

* șî muoșu Pau Blâgoian ie baś cu stâna-lui, în baśiia nuastră la Râmnaŕeca

* baśo-l mare, stapânu baśiii, oiaŕ alu care uoi a dat măi mult lapće [Por.]


   BAŚÁUĂ /rom. grădină/ (s.f.)

* în baśauă am pus vardză, piparcă, câta praz, busuiuoc șî fluoŕ đi tuamnă [Crn.]


   BAŚELÁŔ /rom. grădinar/ (s.m.)

* cumparai rasad đi la baśelaŕ

* la baśelaŕ sânt bucaćili mâi scumpie [Crn.]


   BAŚIÍE /rom. băcie/ (s.f.)

* vara-sta s-a facut numa o baśiie, șî aia dân trii câăș

* baśiia-mia în Sâga ie la śuaca lu Truică [Hom.]

* când am fuost mic, m-a dat tata să fiu slugă la baśiie [Por.]


   BÁŚIVĂ /rom. butoi/ (s.f.)

* baśivă mâi maŕe, cuprinđe pistă duauădzâăś đi cazańe, da aia ie pistă duauă mii đi chiľ [Crn.]


  BAT /rom. beat/ (adj.)

* a baut tuata nuapća, ș-a veńit la casă bat

* bat muort

* bat ca curca [Por.]


   BATÁIE /rom. bătaie/ (s.f.)

* s-a glśavit șî s-a luvat la bataie

* bataie la muarće

* bataia la Cumanuva

* bataia la Câmpu Iedŕenului

* bataia cu ńamțî la Drina [Crn.]

* nu mânarăț cu iel bataie đi juoc, cî va omuară [Por.]


   BATAIUÓS /rom. bătăios/ (adj.)

* are narau bataiuos, sa baće cu tuoț, ama șî pi iel ăl bat alțî [Crn.]

* mâritată dupa un uom, tare ie bâtaiuos: o baće đi fiie śe [Por.]


   BATATÁRŃIC /rom. abătător/ (adj.)

* uomu al batatarńic ńiścând n-aŕe ođină [Crn.]

* al batatarńic sa scuaće dă tuot luocu, fi ie cum dă gŕe să fiie [Mlava]


   BÁTĂ /rom. bată/ (s.f.)

* ćurc cu biaće

* chimiașă cu biaće

* crețan cu biaće [Hom.]


   BATRḮN /rom. bătrân/ (adj.)

* uomu al batrân nu ie batrân dacă puaće sî lucŕe [Crn.]

* ńiś dumńedzâu nu șćiie cât ie pomântu đi batrân

* s-a înbracat în țuaľe batrâńe, șî sa dus la lucru

* cânćiśiľi alu lâuatari ai batrâń, sânt măi batrâńe đi cât așća, śe ľi scuot armuńicașî

* când a veńit đin vuoiscă, s-a întuors la lucru-lui, al batrân

* cal batrân, nu ie ńiś đi cârnaț [Por.]


   BATRḮNA /rom. bătrâna ?/ (s.f.)

* tuot învațatu la juoc, porńașće cu batrâna [Crn.]


   BATÚT /rom. bătut/ (adj.)

* nu șću pănă când să sufâr să-m vină copiii batuț đi la șcuală

* paŕ la viie sânt batuț bińe [Crn.]

* saŕa batută-n pivă

* țasuto-sta ie pŕa batut [Por.]


   BATÚTA /rom. bătută/ (s.f.)

* când sî juacă batuta, sa baće țapân în pomânt cu tâalpiľi întŕeź [Tim.]


   BÁU /rom. bau/ (int.)

* nu ći uita la babă supt crețan, că acolo ie bau

* dacă n-adurmiț điluoc, vińe bau-bau la feŕastă, șî va manâncă [Por.]


   BAUȚÁŔ /rom. teren stâncos/ (s.m.)

* bauțaŕu nu ie ńiś acui, cî pi iel nu rođașće ńimica [Crn.]


   BAÚȚĂ /rom. beuţă/ (s.f.)

* apa a sacat, da-n ogaș a ramas numa bauț [Crn.]


   BAUTUÓŔ /rom. băutor/ (adj.)

* bautuoŕ, da nu faśe râaľe [Crn.]

* bautuoŕ đi când l-a turnat mumâ-sa

* fuź đi iel, cî ie un bautuoŕ gŕeu [Por.]


   BAUTÚRĂ /rom. băutură/ (s.f.)

* đi nuntă trâabie bautură multă [Crn.]

* s-a dus la o bieotură în cafană, da a ramas dzâua tuată [Por.]


   BAZACUÁNĂ /rom. prostie ?/ (s.f.)

* mult m-am mirat când am audzât bazacuana-ia

* đi la iel am audzât mulće bazacuańe

* umblă pin lume, șî faśe bazacuańe [Crn.]


   BAJUCURÍ /rom. batjocori/ (v.)

* copiii îl bajucuŕesc la șcuală cî aŕe paduchi [Crn.]


   BAJUCURUÓS /rom. batjocoros/ (adj.)

* iel ie uom mult bajucuruos [Crn.]


   BAJUÓCURĂ /rom. batjocură/ (s.f.)

* nu ći mâńiia, aia ie numa o bajuocură

* bajuocură copilaŕască

* pŕa mulće bajuocuŕ sa puvestâăsc đi mińe pin sat [Por.]


  BĂ /rom. / (int.)

* pă unđe să tŕec az, bă? [Rom.]


   BĂIÁT /rom. băiat/ (s.m.)

* băiat ďe-nsurat [Kmp.]


   BĂIEȚẮL /rom. băieţel/ (s.m.)

* băiețăl, copilandru care aľeargă dupa feťe, ama înga nu ie copt ďe însurat [Kmp.]


   BĂLȚUÍ /rom. balţui/ (v.t.r.)

* s-a bălțuit sfuara la tovar, ș-acușa saśi pică đi pi car [Por.]


   BĂSTRUÍ /rom. ?/ (v.)

* frundza pră fiŕ de potlaźiań s-a bastruit [Hom.]


   BĂSTRUÍT /rom. ?/ (adj.)

* vardză băstruită [Hom.]


   BẮȘCA /rom. bașca/ (adv.)

* dâăi la vaś sî manâśe, da la vițâăl puńe bășca

* tuoț sî va-nschimbaț, ama copiii bășca, fiaćiľi bășca [Crn.]

* śe șađeț bășca, veńiț încuaśa, să fim tuoț la un luoc [Por.]


   BĂȘCAȘÁLĂ /rom. despărţire/ (s.m.)

* nu-nțaľeg pintru śe sânt atâća bășcașăluŕ întra uamiń la nuoi în sat

* lasațâ-vă đi bășcașâăruŕ [Crn.]

* pănă am fuost baieț am trait cu frațî într-o casă, când m-am însurat, șî când a veńit vŕamia đi bășcașală, nuoi frumuos am înparțât imańa, șî iuo cu muiaŕa m-am dat bâășca [Por.]


   BĂȘCAȘḮ /rom. despărţi/ (v.t.r.)

* bașcașâașće mńeii đin cârd sî ľi đa uruială

* bășcașâăsc saśi ai rupț đ-ai întŕeź [Crn.]

* nu vŕeu sî ma bășcașâăsc đ-ai mii parinț [Por.]


   BĂȘCAȘḮT /rom. despărţit/ (adj.)

* copilu al mâi maŕe ie bășcașât đimult

* ie bășcașât đin casă cî n-a poșćińit parințî [Crn.]


   BĂTḮRN /rom. bătrân/ (adj.)

* uom bătârn

* muoș bătârn [Kmp.]


   BEȚÂIUÓS /rom. beţiv/ (s.m.)

* bețâiuos ie ca șî tatâ-su [Crn.]


   BEĆÁG /rom. beteag/ (adj.)

* miarźe în bât cî ie bećag đi un piśuor

* uomu mi bećag, nu puaće sî lucŕe [Crn.]


   BEĆAJḮ /rom. beteji/ (v.t.r.)

* bećajâașće, da nu sî ľecuie

* să bećajâașće cî nu lucră ńimica

* bećajâașće copilu cu bataia

* bećajâașće puomu, cî nu ie stropit la vŕamie

* mana bećajâașće viia [Crn.]

* ma bićajâașće duoru tieu [Por.]


   BEĆAJḮIE /rom. betegie/ (s.f.)

* sâmće bećajâie în piśuaŕe

* bećajâie đi la lucru în maidan [Crn.]


   BECHIÁR /rom. becher/ (s.m.)

* a fuost bulnaviśuos, șî n-a putut sî sa însuare, a ramas, saracu, bechiar, baiat batrân, ș-așa șî a do murit, ńinsurat

* n-a lucrat ńimica, a traiit ca bechiaŕu [Por.]


   BELŚÍM /rom. poate/ (adv.)

* s-a mâritat dupa un sarac, belśim așa i-a fuost ursat [Por.]

* ma duc la luoc, bâlćim nu va ploia [Hom.]


   BELŚÚG /rom. belciug/ (s.m.)

* belśug đi fier

* sanźiru mieu al đi car, n-aŕe belśug la capatâń

* ieŕ am pus belśug la puorś în nas, sî nu râmuie

* belśug đi purtat biśi [Crn.]

* puorco-la a-nvârat buotu-n gard, șî a rupt belśugu [Por.]


   BEĽÁ /rom. belea/ (s.f.)

* greu o sî ńe scoaťem ďe la beľa [Kmp.]


   BEĽÁUĂ /rom. belea/ (s.f.)

* am dat đi beľauă, mi-am fŕnt mina

* mulće beľeuŕ am petŕacut pistă cap [Crn.]

* a spus ai batrâń că o să ńe ajungă beľauă

* nu ći duśa acolo, cî ie beľauă puľi [Por.]


   BEĽÉT /rom. bilet/ (s.m.)

* ma duc să scuot beľetu la cânțalare, că mâńe mân vaca la piaț

* dăcă n-ai beľetuŕ, nu puoț sâ-ț vindz vićiľi [Hom.]


   BEĽÍ /rom. beli/ (gl. p.)

* ia ie la râu đi đesńață, beľiașće pândza

* beľiașće bâtu đi alun, să-l đa đi pomană la-l muort

* beľiașće ćiiu, să facă buśin

* beľiașće ľiamńiľi-n padure, însamnă otaru

* beľiașće pula

* đi źaba atâta beľieșć uochi-n muiaŕa-ia, nu ie ia đi ćińe

* numa beľieșć uochi cu atâta śećit la viđiaŕe slabă [Por.]


   BEĽÍT /rom. belit/ (adj.)

* a cadzut, ș-acuma miarźe cu nasu beľit

* ľemno-sta la beľit trâasńitu pi o parće [Crn.]

* a beľit lubari cu sacuŕa, i-a însamnat đi taiat

* ia beľit uochi, đi śećit la lumanaŕe

* uom cu uochi beľit

* a beľit pula

* a beľit piaľa [Por.]


   BEĽITÚRĂ /rom. belitură/ (s.f.)

* cadzui, șî facui beľitură mare în źanunchie [Crn.]

* păcurari n-avut alt lucru, numa a facut beľituŕ pi faź, nu șćiu că așa ľiamńe puot sî sa ușće đin piśuare [Por.]


   BERBÉC /rom. berbec/ (s.m.)

* am doi berbeč în cârd [Kmp.]

* berbiecu tâău ie cornut

* berbiecu ie ćinâr, sâaŕe pi uoi

* ai grijă, berbiecu nuostru înpunźe

* berbiec râncaś

* ia cu altu, da berbiecu iei nu viađe ńimica [Crn.]

* tare đi cap ca berbiecu, ńiś șcuala mică n-a gaćit [Por.]


   BERBEŚÍULUI /rom. berbecește/ (adv.)

* îl lovii odată berbeśiului

* miarźe berbeśiului, cu capu pin paŕaće [Crn.]


   BEREGHIÁTĂ

   BERECHIÉT /rom. berechet/ (s.m.)

* ćimpo-sta a fuost berechietu bun

* nu ńi ćamiem đi fuamiće, berechiet iastă [Crn.]


   BESCHIÁCheRĂ /rom. beschecheră ?/ (s.f.)

* śe beschiacheră va fi asta?

* cum va lucra beschiachera-sta? [Crn.]

* beschiechieră [Por.]


   BEȘICÚȚĂ /rom. bășicuţă/ (s.f.)

* bieșicuță ie pruna cară puăće sa fiie galbină, ruoșiie, vânătă

* đe beșicuță să cuaśe bun rachiiu [Crn.]


   BEJÂNÁŔ /rom. băjenar/ (s.m.)

* đi vŕamia ratului satu nuostru a fuost pľin đi bejânaŕ [Crn.]


   BEJÚICĂ /rom. sulă/ (s.f.)

* am avut o bejuică đi facut opinś [Crn.]

* ac făr đi uŕechi [Por.]


   BIBARÁC (I. S.) ● v. BÂIBARAC [Por.]

   BIBĂÍ /rom. dârdâi/ (v.t.r.)

* cată cum ii bibăie slańină pră burtă [Hom.]

* pipćiiľi sânt buńe când sa bibâie în ćipsâie [Por.]


  BIȚ /rom. biţ/ (s.n.)

* biț đi pâăr, or đi lână

* sî piapćină la bițuŕ [Crn.]

* prunu-lu al muort ie chićit cu bițuŕ đi lână, fârbuită în ruoșu

* o viță đi pâăr đi pi cap, a cadzut în strachina cu ľegumie [Por.]


   BIȚUÍ /rom. ?/ (v.t.r.)

* lâna-sta tuată mi s-a bițuit

* uoiľi a tŕecut pin spiń, șî tuaće s-a bițuit [Por.]


   BIȚUÓS /rom. biţos/ (adj.)

* uaia bițuosă are lână multă [Por.]


   BIĆEȘÚG /rom. beteșug/ (s.n.)

* đi vŕama đi rat, pi lânga alće nacazuŕ, đes s-a pus pi lumie șî mulće bićeșuguŕ gŕaľe

* đin bićeșug în bićeșug [Por.]


   BÍGĂR /rom. Bigăr/ (s.m.)

* ma duc la Bigăr dupa apă [Hom.]

* în Izvor-lu Mic iastă tri bigără: bigăr-lu Borđan, bigăr-lu Mrľiś, bigăr-lu Dragoi

* tuaće tri bigără izvuară đen cľanț, șî au mai bună, șî mai râaśe apă în sat [Crn.]


   BÍGLĂ /rom. baltă ?/ (s.f.)

* acoluo unđe s-a luvat la cuțâće uńi cu alț,î a ramas numa biglă đi sânźe uscat [GPek]


   BÍC /rom. bic/ (s.m.)

* bicu ie vită lasată đi pripluod, să gońască vaśiľi, da buou ie scopit șî lasat đi tras în jug

* (orn.) bicu bielțî [Por.]


   BÍCU-BIELȚÂ /rom. bou-de-baltă/ (s.m.)

* bicu-bielțî a fuost o ală, puaće-fi vro pasâŕe, dracu va șći śiie, care a trait în Balta ńigoćinului, ș-ai nuoștri, când s-a dus la Craina dupa vin, tare s-a ćemut đi ia, cî ia, ścă, rău urât a zbierat đin ćicarișu bielț,î d-ai nuoștri n-așćut śi ie, că ńima n-amăi vadzuto

* bicu-bielțî s-a pierdut când ńigoćințî a uscat balta [Por.]


   BÍLĂ /rom. bilă/ (s.f.)

* fuocu are bilă; bila ie para śe sa rađică în sus când fuocu arđe [Por.]


   BILOVÍN (PRID.) ● v. BILOVINC [Por.]

   BILOVÍNC /rom. bilovinc/ (adj.)

* dacă vŕei sî faś farbă bilovincă, miastâś ruoșu cu vânât, șă-i dodai coźa albă sî sa đešchidă mistacatura-ia [Por.]

* bilovincă ie fluaŕa đi bujuor, đi śeŕeș, đi piarsâcă ... [Pad.]

* n-am udzât đi bilovinc, nu șću śi ie, da đi fluaŕa lu bujuor dzâśem cî ie rozăvă [GPek]


   BIĽIZVUÓRȚA /rom. Bilizvorţa/ (s.f.)

* la Biľizvuorța traiesc Durluońi, Craśuńeșći șî Crișańi

* în Biľizvuorța iastă raś [Por.]


   BÍŃE /rom. bine/ (i. n.)

* bińe iai spus, ama n-ai avut la care

* a facut mare bińe

* pazâa bińe fećinźiia

* bagă sama bińe [Por.]


   BIŃEVEŃÍT /rom. binevenit/ (adj.)

* ț-a criśit tatâ-miu că nu iș măi bińeveńit în casa nuastră [Por.]


   BIŃIȘÓR /rom. binișor/ (adv.)

* bińișuor, nu va grabirâț, că iastă vŕamie

* lucraț câta măi bińișuor [Por.]


   BIRECHIÉT (I. S.) ● v. BERECHIET [Por.]

   BIRIGHIÁTĂ /rom. beregată/ (s.f.)

* ia scuos birighiata

* ia scapat scruma pi birighiată, đin cât sî sa îńaśe [Por.]


   BIRÓU /rom. birău/ (s.m.)

* pănă dupa oslobođeńe, a fuost birou satului, când a trăbuit pintru śuava lumia sî sî aduńe-n sat, iel a ieșât în vâru śuośi, șî đ-acolo a zberat ca buou în tuaće patru părțâľi

* pi birou la-nțaľes numa aăia care a fuost apruape, da-i-lalalț aia ś-a miers đi la gură la gură, đin śuacă-n śuacă [Por.]


   BISÁG /rom. bisagă/ (s.m.)

* cu bisaźi a dus fiiecare marfă, đi la înbrâcamânt, pănă la mâncare; iaľe avut capac, cu care s-a-nchis đisupra, sî nu sa viarsă tovaru

* bisaźiľi a fuost facuće đi pâăr đi capră [Por.]

* pacurari a dus în đisaź crușâțâľi đi saŕe când s-a dus cu ouiiľi la munće [Crn.]


   BISĂRIŚIÉSC /rom. bisericesc/ (adj.)

* lucru bisăriśiesc

* daćină bisăriśiască [Por.]


   BISÂẮRICĂ /rom. biserică/ (s.f.)

* satu are bisâarică, ama n-are puopă [Kmp.]


   BIȘĆÁLĂ /rom. căţea/ (s.f.)

* s-a-nsurat cu o bișćală, curveșćină care nare paŕache

* o bișćală đi uom, ńiś ieľ nu șćiie cu câće muieŕ a traiit [Por.]


   BIȘÂCÁT (PRID.) ● v. BIEȘÂCAT [Por.]

  BIŚ /rom. bici/ (s.m.)

* ľagai curalușa đi bit șî facui biś [Crn.]

* biś đi cuajă

* biś đi fuoc [akc.


   BÍUL /rom. bivol/ (s.m.)

* biulu puțân manâncă, ama ie muaľe la tras

* aŕe gât ca biulu

* unđe traź ca biulu [Crn.]


   BIZẮŔ /rom. bizer/ (s.n.)

* bizăŕu a fuost o râză imuasă, atârnată-n cuń la stalpiaće, cu care s-a dubarât feruaica đi pi dzalaŕ, cu care s-a șćers uaľiľi đi śanușă, or alta imală đi pi vasuŕ [Por.]


   BÂẮL /rom. băl/ (adj.)

* vânât bâăl

* galbin bâăl

* Baba Bâăla a fuost vrâjâtuare cunoscută

* Boja Beľa a țânut cafană în Arnaglaua

* Truță Bala [Por.]


   BÂȚAÍ /rom. bâţâi/ (v.t.r.)

* câńiľi bâțâie đin cuadă când sî bucură

* bâțâie cu mâńiľi amândoă

* bâțâie cu capu, nu-i śuva pi vuoie

* îi bâțâie mâna [Crn.]


   BÂĆICUÓS /rom. aspru/ (adj.)

* śuaricu-sta ie coźa bâćicuos

* pândza tâa ie bâćicuasă, șî amuncă sa cuasă camașă đin ia [Crn.]


   BÂIBARÁC /rom. baibarac/ (s.n.)

* bâibaracu puartă șî muieriľi, șî uamińi

* bâibaracu măi đies sa faśe đi śuaric, da șî sa împľećiașće đi lină [Por.]


   BÂCSÁLĂ /rom. îmbîcseală/ (s.f.)

* la panađur a fuost maŕe bâcsală

* bâcsală đi nu puoț sî sufľi [Crn.]

* nu măi ma duc la źuoc, mis satul đi bâcsâtuŕ [Por.]


   BÂCSḮ /rom. bâcsi/ (v.t.r.)

* bâcsâțâ-vă mâi câta, sâ-nchiapie tuoț [Crn.]

* đi śe sa va bâcsî atâta, când iastă luoc đi tuoț [Por.]


   BÂCSḮT /rom. bâcsit/ (adj.)

* fânu nu s-a strâcat, c-a fuost bâcsât [Crn.]

* s-a bâcsât în car, șî lui ia fuost gŕeu


   BÂLBAŃÍ (GL.) ● v. BALBAŃI [Por.]

   BÂLBÂÍ /rom. bâlbâi/ (v.i.)

* arđe fuocu șî bâlbâie

* bâlbâie câmpu, bâlbâie paduŕa, șî ńima n-o sî puată sî stângă atâta fuoc [Crn.]

* bâlbâie în tuaće părțâľi [Por.]


   BÂLGUÍ /rom. bâigui/ (v.)

* bâlguie, șî viađe pră mam-sa conđica

* bâlguiașće, nu-l înțaľieź ńimica [Mlava]

* ma bâlgui că ai veńit

* copilu să bâlguie că i điđei un colac dulče [Kmp.]


   BÂLGUITÚRĂ (I. J.) ● v. BÂLGUIALĂ [MLAVA]

   BÂLGUIÁLĂ /rom. bâiguială/ (s.f.)

* când sa-nbată, bâlguiala-l țâńe una-ntruuna [Mlava]


   BÂLMAJÁLĂ (I. J.) ● v. BALMAJALĂ [Por.]

   BḮLŚ /rom. bâlci/ (s.m.)

* bâlśo-sta a fuost slab đi tuot, ńigustuoŕ n-a fuost șî n-am putut să vind vițălu cum am ghinđit; nu șću cum o sî vin la bań să plaćesc poŕezu

* sa luvară la svadă în mijluocu satului, da pi lânga ii lumia s-a adunat ca la bâlśi

* bâlś đi primovară

* bâlś đi vară

* bâlś đi tuamnă [Por.]


   BÂĽEGÁ /rom. băliga/ (v.)

* la are, a miers dupa cal cu lopata, șî cum calu înśeapie a bâľega, ii iuta sprijuon baľiga cu lopata

* copiľe, nu-m bâľega la lauază aśi [Por.]


   BÂĽEGÁŔ /rom. băligar/ (s.n.)

* nu bagai sama, calcai într-un bâľegaŕ, șî tuot ma imai [Por.]


  BÂR /rom. bîr/ (int.)

* bâr-brr! na baluța, na! [Por.]


   BÂRABÁR /rom. bărăbar/ (adv.)

* bârabar una cu alta

* a cŕescut bârabar unu cu altu

* a miers bârabar pi drum

* nu lucrăm tot una, numa sânćem bârabar cu plata [Por.]


   BÂRBARÍ /rom. bărăbari/ (v.t.r.)

* bârbaŕașće drumu

* a veńit râu, șî apa s-a bârbarit cu marźina [Por.]


   BÂRBARÍT /rom. nivelat/ (adj.)

* în tuot fieľu ie bârbarit cu mińe

* a bârbarit drumu pi culmie [Por.]


   BÂRBAŔÁLĂ /rom. nivelare/ (s.f.)

* drumo-sta ie pľin đi găuŕ, ii trâabe o bârbaŕală țapână [Por.]


   BÂRBATÚȘ /rom. bărbătuș/ (s.m.)

* am duoi golâmbi, un bârbatuș șî o muierușcă [Hom.]


   BÂRBIÁĆE (I. M.) ● v. BRIBIAĆE [Por.]

   BÂRBORÍ /rom. chinui (a)/ (v.t.r.)

* ći vi bârbori cu nacazuŕ numa pănă iș ćinâr, când înbătrâńeșć, pierdz pućaŕa șî vuoia đ-așa tŕabă

* ia prins iarna la munće, șî trâabe sî să bârboŕască cu namieț maŕ đi sî scâape đi râău [Crn.]


   BÂRBOŔÁLĂ /rom. chin/ (s.f.)

* cu gŕa bârboŕală m-am lasat đi tutun [Crn.]


   BḮRȚĂ /rom. bercă/ (s.f.)

* la fată mică frumuos ii șâađe cu bârță [Por.]


   BÂRDZÁC /rom. puiet/ (s.m.)

* în râu nuostru puoț sî prindz numa bârdzaś [GPek]


   BÂRDZAÚȘ /rom. bârzeuș/ (s.m.)

* aprinđe fuocu cu bârdzaușu [GPek]

* ațâție fuocu să fiarbă uala cu bârzaușu [Por.]


   BÂRCÁI /rom. bârcâi/ (v.)

* care tuot îm bârcâie miie pin trastă? [Por.]


   BÂRCAIÁLĂ /rom. bârcâială/ (s.f.)

* gaćiră bârcaiala pin puod [Por.]


   BRLUÓG /rom. bârlog/ (s.m.)

* puorśi adună bârluog, vińe vramie râa

* am dat pistă bârluog đi vulpiie

* casa tuată ľi-n bârluog

* nu puoț sî ći baź đi brluog [Crn.]


   BÂRNAŔÁȚĂ /rom. bârnăreaţă/ (s.f.)

* casă bârnaŕață cu ćindă

* brnaŕață cu podrum [Crn.]

* într-o vŕame ai nuoștri a traiit în borđiie, pi urmă a-nśeput să facă câć-o bârnaŕață, đi trii-patru dârjaľe în lung șâ-n lat

* bârnaŕață s-a chiemat șî coľiba facută đi bârńe, da șî aia care a fuost înpľećită cu nuiaľe, șî ľipită cu morśilă [Por.]


   BÂRNÁȘ /rom. bârnaș/ (s.n.)

* bârnaș ie frâmbie inpľećită dă ľegat śuariśi [Hom.]

* bârnașu ie o împľećitură đi ață, supțâŕe șî lungă, cu care s-a facut râuŕ pi la țuaľe omeńieșć șî muieŕeșć [Por.]


   BḮRNĂ /rom. bârnă/ (s.f.)

* śopľii o bârnă đi punće [Crn.]

* casă đi bârńe, bârnaŕață [Por.]


   BÂRŃIDẮU /rom. ?/ (s.m.)

* iuo sânt Bârńiđan, traiesc la Bârńidău

* a colo nu ie ńimic, tuot barnă [Por.]


   BÂRȘÁG /rom. briceag/ (s.n.)

* bârśagu ie cuțât care are plasâaľe, șî sa închiaie [Por.]


   BÂSAMÁC /rom. basamac/ (s.n.)

* bâsamaśe đi piatră

* a cadzut đi pi bâsamacu al đi sus, ș-a frânt craśi [Por.]


   BÂSÂIUÓC /rom. busuioc/ (s.m.)

* muma cuľaźe bâsâiuoc [Hom.]


   BÂSCÂCARÁ /rom. băscăcăra/ (v.t.r.)

* fată, nu ći bâscâcara așa pănă șâădz, cî ie rușâńe [Por.]


   BÂSCÂCARÁT /rom. băscăcărat/ (adj.)

* ăl vadzui, stă colo bâscâcarat dupa gard, șî varsă, cî iară s-a-mbatat [Por.]


   BÂȘŃÁLĂ /rom. bușeală/ (s.f.)

* abia am oprit bâșńala api la un izvuor đin đal đi coľibă [Por.]


   BÂȘŃÍ /rom. bușni/ (v.)

* când vadzură că apă puaće bâșńi, fuźiră în tuaće părțâľi, să nu sa uđe [Por.]


  BÂT /rom. băţ/ (s.m.)

* gasâi un bât đi cuorn đi radzâmat [Crn.]

* bât đi cuorn

* bât đi alun

* bât đi pomană

* bât încunđiiat

* bât đi cuastă [Por.]


   BÂTATÚRĂ /rom. bătătură/ (s.f.)

* vaca ľegată a facut o bâtatură prângă ia [Hom.]

* copiii să joacă afară pe bătătură [Kmp.]


   BÂTRÂŃÁȚĂ /rom. bătrîneţe/ (s.f.)

* l-ajuns bâtrâńața

* cânćiśe đi bâtrâńață

* ađet đi bâtrâńață

* uom đi bâtrâńață [Por.]


   BÂTRÂŃÍ /rom. bătrîni/ (gl. nesvrš.)

* muieriľi la sat bâtrâńiesc măi iuta đi cât uamińi

* țânće naicuță, nu bâtrâńi [Por.]


  BÂZ! /rom. bâz/ (int.)

* albina „bâz” coľa, „bâz” coľa, zbuară đi la fluaŕe la fluaŕe [Por.]


   BÂZAÍ /rom. bâzâi/ (v.)

* bâzâie bâza, albina, gargauńiľi, musca șî țânțaŕu

* n-are alt lucru, numa bâzâie pin sat [Crn.]

* copiľe, nu-m bâzâi pi-aśiia, ca musca [Por.]


   BÂZÁICĂ /rom. bâzaică/ (s.f.)

* tună pi feŕastă o bâzaică, o guangă viarđe, șî mi sa spumântară copiii, a ghinđit cî ie vrun strâguoń [Por.]


   BḮZĂ /rom. bâză/ (s.f.)

* bâză caiască

* bâză acră [Crn.]

* bâză am facut đin țauă đi spin alb, ș-am suflat în ia pănă am pazât vićiľi [Por.]


   BÂZDḮC /rom. bâzdâc/ (s.n.)

* a râđicat źeiśtu bâzdâc, șî numa ma bruśașće în uochi cu iel

* ii s-a sculat bâzdâcu

* s-a mâńiiat, șî stâă bâzdâc în cuot [Por.]


   BÂZDÂCAÍ /rom. bâzdâcâi ?/ (v.t.r.)

* am un cațăl, șî când ma viađe, înśape a bâzdâcai đin cuadă, đi mi sa-mpare c-o să-i piśe [Por.]


   BÂZGOIÁ /rom. bîzgoia/ (v.t.r.)

* nu ći bâzgoia, copiľe, că ie urât

* s-a saturat bińe đi bobuanță, șî đ-aia acuma sa bâzguaie că nu-i plaśe dzama [Por.]


   BÂZGOIÁLĂ /rom. bâzgoială/ (s.f.)

* am șćut iuo că o sâ-ț iasă pi nas atâta bâzgoială [Por.]


   BÂZGOIÁT /rom. bâzgoiat/ (adj.)

* când ai șći cât iș đi urât, așa bâzgoiat la ogľindă, tu ć-ai lasa đi comiendz

* a cŕescut în casă domńască, ș-acuma puaće sî sa bâzguaie cât vŕa [Por.]


   BÂZÂITÚRĂ /rom. bârfă ?/ (s.f.)

* nu asculta la bâzâitur-ľi a ii, că ia nu lucră alta ńimica, numa miarźe đi la ușă la ușă, șî latră uamińi [Por.]


   BḮZNĂ /rom. beznă/ (s.f.)

* ńagura bâznă, nu sa viađe ńimica înainća uochiului [Por.]


   BÂZOŃÁLĂ /rom. bâzâială/ (onom.)

* s-a spumântat đi bâzońala lu gârgauń

* s-auđe bâzońala carăbilor

* copiľe, đestul cu bâzońală, vorbia înțaľes, or taś [Por.]


   BIÁ /rom. bea/ (v.)

* bia apă

* bia đi sâaće

* bia câ-i plaśe

* bia đi nacaz

* bia pistă masură

* bia đi uscă (paru) [Crn.]

* nu bia rachiie cum sa bia, numa înduapă

* veńasă pi la nuoi jândari, șî mâncasâm bińe, șî biasâm tuota nuapća

* bia tutun [Por.]


   BIÁICĂ /rom. beică/ (s.f.)

* biaica a mâncat puii [Hom.]


   BIÁRE /rom. bere/ (s.m.)

* asta ie pŕa multă biare đi nuoi duoi

* biare dulśe

* la prins biaŕa

* gŕeu ie la biare

* dăi pi la mińe la o biare

* am adunat pruńe, cuoc cazanu șă fac rachiu să am biare đi prazńic [Por.]


   BIEȚḮIE /rom. beţie/ (s.f.)

* biețâia ie gŕa buală

* s-a dat la biețâie [Por.]


   BIÉC /rom. bec/ (s.n.)

* mi s-a astupat biecu la lampă đi cârabit [Por.]


   BIÉRCĂ /rom. bercă/ (s.f.)

* a-npľećit pâăru în biercă

* înpľećașće-m pâăru cu duauă bierś [Crn.]

* fata are bercă lungă [Pad.]


   BIÉSTRÂGA /rom. bestrâga/ (adv.)

* s-a dus biestrâga, i-s-a pierdut đin urmă

* unđe sa fi dus, biestrâga, đi nu ie tuta dzâua?

* śe lucru ie aăla, biestrâga? [Por.]


   BIEȘḮ /rom. băși/ (v.)

* iel biasă, nuoi bieșâm, șî sa umplu casa đi putuare [Por.]


   BIEȘÂCÁ /rom. bășica/ (v.t.r.)

* ma baća, ma baća, pănă nu mi sa bieșâca tuata piaľa pi șâaľe [Por.]


   BIEȘÂCÁT /rom. bășicat/ (adj.)

* palmiľi mi sânt bieșâcaće đi la sapat, nu puot înga sî ma duc la cosât [Por.]


   BIEȘḮCĂ /rom. bășică/ (s.f.)

* avut piatră-n bieșâcă

* bieșâcă đi puorc uscată a fuost luoptă cu care s-a źucat copiii vrodată

* ma batut papucu, șî mi s-a facut bieșâś pi talpă [Por.]


   BIEȘḮNĂ /rom. beșină/ (s.n.)

* ia scapat o bieșână

* bieșână puće

* bieșână puorcului [Por.]


   BIÉT /rom. biet/ (adj.)

* bietu uom, a murit fâră lomanaŕe

* la biețî uamiń lupi a mâncat trii uoi [Crn.]


   BLÁGĂ /rom. blagă/ (s.f.)

* vićiľi sânt mare blagă đi saćień [Por.]


   BLÁGU /rom. blagă/ (int.)

* blagu đi ćińe, cu atâța copii [Por.]


   BLÁNĂ /rom. blană/ (s.f.)

* blăń dă gorun [Hom.]

* ńaćid ca blana

* s-a dus la firizană să taie la blăń

* śopľașće blana cu sacuŕa [Por.]


   BLAŃÍU /rom. pleoștit/ (adj.)

* facut blańiu, fara ńiś un nuod

* s-a-nbatat, dzaśe blańiului

* pus blańiului [Por.]


   BLASTÂMÁ /rom. blestema/ (v.t.r.)

* blastâmă pi Dumńedzâu cî i-a dat suđină urâtă

* nu blâstama pi ńimă, că nu sa șćiie care ie đivină, care nu

* sa blastâmă să nu măi spună la ńima ńimica [Por.]


   BLAJḮN /rom. blajin/ (adj.)

* blajână ca fluaŕa

* fata ie blajână la catatură, șî narau blajân aŕe

* sî uită blajân câtră mińe [Crn.]

* ano-sta am facut rachiie blajână, ńiś pŕa taŕe, ńiś pŕa muaľe [Por.]


   BLĂSTẮM /rom. blestem/ (s.n.)

* o fi căzut ńiscai blăstămie pe ia [Kmp.]


   BLÂGOSLOVÍ /rom. blagoslovi/ (gl. p.)

* ma blâgoslovi sî pľec la drum

* ma blâgoslovi boznacât pintru lucru śe l-am gaćit așa iuta [Por.]


   BLÂGOSLOVÍT /rom. blagoslovit/ (adj.)

* sî fiie ľacu blâgoslovit, đi la mińe, șî đi la Maica Pŕastâśe [Por.]


   BLÂGOVEȘĆÁNA /rom. Blagoveștenie/ (s.f.)

* pi câľindaŕu popiesc, în dzâua-ia Maica Duomnului audzât cî ie-ncarcată [Por.]


   BLḮND /rom. blând/ (adj.)

* purśelu al blând điluoc sî culcă, cum puń mâna pi iel

* copilu ie blând, cî i-am aratat juarda [Crn.]

* puichiță blândușâcă [Por.]


   BLḮNDĂ /rom. blândă/ (s.f.)

* mia ieșât blânđe pi piaľe, parchie am tŕecut pin urdzâś [Por.]


   BLÂNDZḮIE /rom. blândeţă/ (s.f.)

* câńiľi arată blândzâia, când baće đin cuadă

* multă blândzâie a fuost în vuorba muoșului mieu [Crn.]


   BLÂNĐÁȚĂ /rom. blândeţă/ (s.f.)

* ascultai cânćicu, șî ma prinsă o blânđață

* când guod ma uit vara đi pi śuaca-mia cum zavrńe suariľi, întuotđeuna tŕaśe pin mińe o blânđață caldă [Por.]


   BLÂSTAMÁT /rom. blestemat/ (adj.)

* a facut râaľe, șî lumia l-a blâstamat

* așa ie blâstamat đi la Dumńedzâu [Por.]


   BLÂSTAMATÚRĂ /rom. blestemătură/ (s.f.)

* s-a dus la vro babă să-i facă blâstamatură pintru furaluc

* uom pâcatuos, mulće blâstamatuŕ sânt pi capu lui [Por.]


   BLONTIRÍT /rom. cangrenat/ (adj.)

* muoșu a norodzât: lucră, da piśuoru ii blontirit [Crn.]

* mama a ramas șchiuapă, că avut un piśuor blontirit, da nu s-a dus la duoctur la vŕame


   BLUÓNT /rom. cangrenă/ (s.n.)

* s-a bulnavit đe bluont [Por.]

* bluontu ie buala când îț putradzâașće carńa [Crn.]


   BLUÓJ /rom. purpură/ (s.n.)

* bluoj ie buala pieľi, în fieľ đi bube roșcaćiśe miś, cu mâncarime

* tuot ie, saracu, pľin đi bluoj [Por.]


   BĽÁU /rom. bleau/ (s.n.)

* bľauca ľagă caru đi la osâie pănă la stupăț la cotur, înțâpeńașće caru când duś vrun tovar mare șî gŕeu [GPek]

* bľau s-a chiemat un parśel la plugol dă ľeamn care a miers prăn pomânt [Mlava]


   BĽÁU /rom. bleau/ (adv.)

* sacuŕa bľaură: facută ca sacuŕa, da nu ie sacuŕe, nu ie đi ńimica

* uom batrân da bľau, fara minće

* vuorba lui ie bľau în vânt

* iuo vorbiesc, da iel bľau n-a dzâs

* câń-ľi bľeuie, ca când ie bolnau, latră numa când șî când [Por.]


   BĽEZŃÍ /rom. bleojdi/ (v.)

* nu bľezńi atâta în muiaŕa uomului, că-ț frânźe uasâľi [Por.]


   BĽEZŃÍT /rom. bleojdit/ (adj.)

* stă-n mijluocu coľibi, cu uochi bľezńiț în vatra fuocului, da fuocu-n vatră s-a stâns đemult [Por.]


   BĽÍD /rom. blid/ (s.m.)

* mi-a ľins tuaće bľiduriľi [Hom.]

* țâgańi fac la bľiđe, ľi rad la strug đin ľiemn đi fag [Por.]


   BOBÁT /rom. bobat ?/ (adj.)

* ćimpo-sta grâu a fuost mândru șî bobat [Crn.]


   BOBÍC /rom. limba clopotului/ (s.m.)

* a picat bobicu đi la cluopât, șî s-a pierdut vrunđiva pi munće

* tuaće cântariľi aľi batrâńe avut bobic [Por.]


   BOBOĆÁLĂ /rom. umflatură ?/ (s.f.)

* ma duc cu puarca la vier, cî s-a pus boboćala pi ia, ii s-a înflat pľuodu

* când ii đi verât, nuoi dzâśem cî la scruafă sa înflă trupu

* mână uoiľi la umbră, cî sa puńe boboćală pi iaľe đi zapușala-sta [Por.]


   BOBOĆÍ /rom. boboti/ (v.t.r.)

* țân uoiľi la suare, ma nadăi că nu sa va boboći [Por.]


   BOBOLOȘÁ /rom. boboloșa ?/ (v.t.r.)

* đemult vânatuori a taiat cu fuarfiśiľi juordz đi plumb, șî a boboloșat drâmiiiľi pi țâăst [Por.]


   BOBOLUÓȘ /rom. boboloș/ (s.m.)

* boboluașă îs colaśiiei care sî fac dân untură șî aluvat

* lu copii ľi plac boboluașă dulś

* copilu ie frumuos ca boboluoșu [Hom.]


   BOBONÁT /rom. bobonat/ (adj.)

* śovańa bruoșći ie bobonată [Por.]


   BOBORUÓNȚ /rom. boboronţ ?/ (s.m.)

* fańina în saś s-a facut boboruanță

* boboruanțâľ-așća sî chiamă dramii

* la copil a ieșât în cuot un boboruonț cât aluna [Crn.]


   BOBOȘÁ /rom. boboșa/ (v.t.r.)

* a boboșat salca, ajuns primovara

* a fuost uscat ca bâtu, da đi când ie pi mâncaŕa-mia, sa boboșadză frumuos [Crn.]


   BOBOȘÁT /rom. boboșat/ (adj.)

* cată, copilu ie coźa boboșat

* ai grijă, coluo ie paŕaćiľi boboșat [Crn.]


   BOBOŚÍ /rom. boboti/ (v.t.r.)

* scruafa sa bobośiașće când cată mascur [Por.]


   BOBUÓC /rom. boboc/ (s.m.)

* Naica-l mieu săśiră grâu / Cu bobuocu mieu la brâu

* Ancuța ie un bobuoc đi fată

* traușa mi-a-nflurit đi bobuośii đi rață,șî đi gâșć

* Tuata vara ća-bobuoc / Tuamna nu ie ńiś un gluod. [Por.]


   BOȚUÁCĂ /rom. babete/ (s.n.)

* ma duc sî prind boțuoś cu furchița

* đi prins boțuoś trâabie bun scartaș [Crn.]


   BOĆÁDZĂ /rom. bobotează/ (s.f.)

* la Boćadză dupa śe ći scuoľ, măi întâń duś apă đi la fântână [Por.]


   BOĆÉDZ /rom. botez/ (s.m.)

* la boćedz našu puńe numiľi la copil

* đemult boćedz în bisâarică, cu puopa, a facut numa ai gâzdoćiń [Por.]


   BOĆÍ /rom. boci (a se)/ (v.t.r.)

* uoiľi sa boćesc numa când ie zapuc, vara la amńadzâț, când ie suariľi tare, da iaľe n-au umbră; sa adună buot la buot [Por.]


   BOĐAPRÓST (UZv.) ● v. BOGDAPRUOST [TIM.]

   BOĐICAÍ /rom. bodicăi/ (v.)

* nu bođicai pin gunuoi cu mâna guală, ia vrun bât

* bođicaii pin tuot cuotu sî gasâăsc amnaŕu, șî nu-l gasâi [Por.]


   BOGDAPRUÓST /rom. bogdaproste/ (int.)

* fara bogdapruost al muort pi lumia-ia nu primiașće ńimica đin aia śe-i dau ai vii đi pomană [Por.]


   BOGOVIÁN /rom. Bogovean/ (s.m.)

* ieŕ a fuost un Bogovian la nuoi, a cumparat vin đi prazńic [Crn.]


   BOIÁŔ /rom. boier/ (s.m.)

* mulț rumâń a fuźit đin Rumâńiie, đi rău boierilor [Por.]


   BOIAŔÉSC /rom. boieresc/ (adj.)

* s-a puvestât că ai nuoștri în Rumâńiie a trait în borđiie, da câășâľi boiaŕeșć a fuost facuće đin piatră [Crn.]


   BOIEŔÁȘĆE /rom. boierește/ (adv.)

* baiațî s-a-nbracat boieŕașće [Crn.]


   BOCSÁI /rom. bocsai ?/ (s.n.)

* n-am ajuns să adun pruńiľi, șî iaľe s-a spurđișât, șî s-a facut numa bocsai pin pruń [Por.]


   BÓCȘĂ /rom. bocșă/ (s.n.)

* bocșa đi bâtrâńață a fuost astrucată cu pomânt [Por.]

* când a vrut să facă carbuń măi mulț, ai nuoștri adunat ľiamnńe, ľ-astrucat cu pomânt, șî ľ-a dat fuoc [GPek]


   BOLBOĆÍNĂ /rom. bolbotină/ (s.f.)

* ca pin vis țân minće cî vorbia ai batrâń đi vro iarbă bolboćină, ama n-am luvat la cap baš care ie

* a pus în ľegume numa ńișći bolboćiń [Por.]


   BOLBOIÁ /rom. bolboia/ (gl. p.)

* când o vadzu în piaľa guală, ii sa bolboiară uochi ca la buou [Por.]


   BOLBOIÁT /rom. bolboĭát/ (adj.)

* muieŕe bolboiată [Dun.]


   BOLBOROSḮ /rom. bolborosi/ (v.t.r.)

* mare bobât, s-auđe đin đeparće cum bolborosâașće apa

* śe-i, drac, la baba-ia, numa bolborosâașće pi-n traușă? [Por.]


   BOLBORÓȘ /rom. Bolboroș/ (s.m.)

* Bolboroș ie izvor tare, în care bolborosășťe apa ca când fierbe în uoală [Kmp.]


   BOLBORUÓS (PRID.) ● v. BOLDORUOS [Por.]

   BOLDĂŃÍ /rom. boldânea/ (gl. p.)

* atâta boldăńi uochi când ma vadzu, đi ma spumântai cî o sâ-i iasă đin cap [Por.]


   BOLDOŔÉL /rom. boldorel ?/ (adj.)

* țâțâșuare boldoŕaľe [Por.]


   BOLDORUÓS /rom. boldoros ?/ (adj.)

* arat boldoruos, a ramas gľii maŕ dupa plug [Por.]


   BOLĐÍ /rom. boldi/ (v.t.r.)

* scamnu nu ie ńaćid, ma bolđașće un nuod ăn cur

* bolđal, sî sa muće măi încolo

* când ma bolđiașće cu uochi-ia chiortavi, frica ma taie [Por.]


   BOLĐÍȘ /rom. boldiș/ (adj.)

* a târsât pi lânga luoc, ș-a lasat ńișći spińamă în mijluocu drumului, sî șća cu spińi bolđiș în sus, da pi aśiia tŕec copiii đesculț când sa duc la râu sî sa scalđe

* ducâ-sa dracului, are o uitatură bolđișă, frica ma taie când guod îm scapă uochi sî ma uit la iel [Por.]


   BOLĐÍU /rom. boldei/ (s.m.)

* bolđiu ie câńe mic, ăl țâń đi drag, să ći juoś cu iel, șă să-ț latre pi lânga casă

* sa chiamă bolđiu că bolđașće đarându cu buotu [Por.]

* bolđiu ie câńe fara cuadă, dacă aŕe cuadă, cuada ii sa taie

* cu bolđiu s-a dus vânațî dupa vulpi, or dupa viedzuŕ [GPek]


   BOLNÁU /rom. bolnav/ (adj.)

* bolnau râău

* bolnau, da lucră

* bolnauă đi an

* bolnau đi uscatură [Crn.]

* minće cî ie bolnau, numa să nu lucŕe [Por.]

* nu poś să vin, că mis bolnăv [Zvizd]


   BOLNAVIŚUÓS /rom. bolnăvicios/ (adj.)

* bolnaviśuos đin copilariie

* bolnaviśuos, da nu sî ľecuie [Crn.]

* nu ći-nsura cu ia, cî ie o mrțuagă bulnaviśuasă [Por.]


   BOLOBUÓC /rom. inspid ?/ (adj.)

* apă bolobuocă [Hom.]


   BOLOVÁN /rom. bolovan/ (s.m.)

* n-a putut să tŕacă cu caru cu făn, dă bolovań pră drum [Hom.]


   BOĽÉȘŃIȚĂ /rom. boleșniţă/ (s.f.)

* s-a pus o boľeșńiță pi tuată lumia în sat

* s-a pus o boľeșńiță pi nuoi, tuoț tușâm [Crn.]


   BOĽÍ /rom. boli/ (v.i.)

* boľașće đi buală gŕa

* boľașće đi buala râa

* boľașće đi friguŕ

* boľașće în pat

* boľașće đi ľańe [Crn.]

* iel a-nśeput a boľi, đi când la podmorât să lucŕe în apă [Por.]


   BOMBOŃÁLĂ /rom. bombăneală/ (s.f.)

* mare bombońală-n lume, đi nacaz șî greotaće [Crn.]


   BOMBOŃÍ /rom. bombani/ (v.t.r.)

* bombońașće, cî ie mâńiiuos pi tuoț [Crn.]

* nu lucră ńimica, numa boambâńe tuota dzâua [Por.]


   BOMBOŃÍND /rom. bombonind/ (adv.)

* trecu pi lângă nuoi bombońind [Crn.]


   BONDUÓC /rom. bondoc/ (s.m.)

* am moșâie la Bonduoc, luoc ie bun șî poľajńic [Por.]


   BONCONUÓS /rom. boancă/ (adj.)

* śijme bonconuasă


   BORȚUÓŃ /rom. borţoi/ (s.n.)

* pănă ii a miers pi drum, ńiscai copii đin tufă s-a pus cu borțuańe pi ii [Por.]


   BORĐEI /rom. bordei/ (s.n.)

* borđeiu n-avut ńiś o feŕastă [Crn.]


   BORFAŃÁLĂ /rom. borfăială/ (s.f.)

* źindari a facut borfańală pin casă

* borfańală pin casă

* borfańală în tuaće pâărțâľi [Crn.]


   BORFAŃÍ /rom. borfăi/ (gl. p.)

* bоrfańașće, catând śaua

* pŕa mult bоrfańașće pântru un lucru mic [Crn.]


   BORḮ /rom. borî/ (v.)

* n-a pazât ș-a borât î-ńa, șî ia, saraca, a pľecat greuańe

* borâlaș să-l borăsc

* fi bun, borâćaș

* borâmiar în ćińe

* nu ma bor,î ma ruog đi ćińe, că nu mis đivină [Por.]


   BORÂNDAÍ /rom. cotrobăi/ (v.t.r.)

* lasâ-će, mă, nu măi borândai pin lada-ia, nu ie-n ia ńimica đi ćińe [Por.]


   BORÂNDAIÁLĂ /rom. cotrobăială/ (s.f.)

* veńiră uoț,î facură o borândaială pin casă, șî când nu gasâră ńimica, sa dusâră dracului [Por.]


   BORÂNDÂẮU /rom. borândău/ (s.n.)

* prândzu craśunului nu sî faśe fâră borândău [Crn.]

* burândău faśe curu rău [Por.]


   BORÂȘCAÍ /rom. borâscăi/ (v.)

* are urât învăț s-âm borâșcâie pin puzanaŕe

* buou sa borâșcâie, șî buancâie, ca când dracu s-a bagat în iel [Por.]


   BORÂTÚRĂ (I. J.) ● v. BURATURĂ [Crn.]

   BORCÁN /rom. borcan/ (mn. borkań)

* borcan ie vas in care s-a pastrat gŕu or faina [Kmp.]


   BORCANÁT /rom. borcănat/ (adj.)

* s-a puvestât că muoșî ai nuștri ai batrâń, a fuost gata tuoț borcanaț, avut ńișći nasuŕ dumńedzâu sî ći pazâască chiće đi maŕ

* Buarcă ie poľicra lu ăla care are nas maŕe [Por.]


   BORCONÁT /rom. borcănat/ (adj.)

* mațu đi udat ie borconat la un luoc

* ľiemnu borconat nu ie bun đi blâăń

* furtatu mieu coźa s-a borconat [Crn.]


   BORÚGĂ /rom. borugă/ (s.f.)

* borugă mică

* borugă adăncă

* dupa śe ľi pașće, pâcuraŕu mână uoiľi la borugă să ľi adâape [Por.]


   BORUÓS /rom. baros/ (s.n.)

* cu boruosu sa sparg tutuśi ai taŕ

* (antr.) Boruos [Por.]


   BOSÂNDÁC /rom. bosândac/ (s.n.)

* o’ sî taś dân gură, or sî gușć dân bosândac [Mlava]


   BOSCOMIÉĽŃIȚĂ (I. J.) ● v. BUSCOMIEĽŃIȚĂ [Por.]

   BOSCOROĐÍ /rom. boscorodi/ (v.)

* puopa-l sârbăsc boscorođiașće dă tŕaba lui, lumńa nuastră no-l înțaľiaźe ńimica, șî abia așćiată sî gaćiască slujba șî sî sa ducă a casă [Mlava]


   BOȘĆINÁR /rom. boștinar/ (s.m.)

* a veńit boșćinari s-aduńe boșćina [Crn.]


   BOȘĆÍNĂ /rom. boștină/ (s.f.)

* śară puțână, da boșćină multă [Crn.]


   BOTGRUÓS /rom. botgros/ (s.m.)

* botgruos ie o pasâŕe mică, cu ćicu scurt șă gruos [Por.]


   BOTORUÓG /rom. botorog/ (adj.)

* botoruog ie fiie śe lunguiat, fara vâr frumuos, tâmpit la vâr [Por.]


   BOTOȘÁ /rom. toci (a)/ (gl. p.)

* dacă vŕei sî baț puarca, muara sî botoșâădz bâtu la capatâń, sî nu fiie ascuțât [Crn.]


   BOTOȘÁT /rom. bont/ (adj.)

* aŕe źaźiće gruasă șî botoșaće

* đi batut puarca sa aľaźe bât botoșat la capatâń [Crn.]


   BOTRÁC /rom. brotac/ (s.m.)

* nuată ca un botrac [Hom.]

* brotac ie bruască đi apă

* brotacu ie bruască voińiśască [Por.]

* brotacu ie bruască sărituare [GPek]


   BOTÚR /rom. butur/ (s.m.)

* scurtă ľiemnu la botur đi vro duauă palmie

* bâćiľi nuaștre la botur sânt gata tot una [Crn.]

* ľiemnu, bâtu, cŕangă șî așa śeva śi ie lunguiat, are duauă câpatâńe: unu ie măi supțâŕe, or măi ascuțât, șî iel sa chiamă vâr, da alalalt ie măi gruos, or măi tâmpit, șî la aăla sa dzâśe botur [Por.]


   BOŤÉZ /rom. botez/ (s.n.)

* vin ďi la boťez [Kmp.]


   BOŤEZÁ /rom. boteza/ (v.t.r.)

* am boťezat copilu când avut un an [Kmp.]


   BOZNACḮT /rom. boznacât ?/ (adj.)

* a veńit un uom, boznacât đi mare

* a luvat o palugă boznacâtă, ș-a-nśeput sî bată

* boznacât đi când ăl așćet [Por.]


   BRÁȚĂ /rom. braţ/ (s.f.)

* luvâă copilu-n brață

* a luvat numa cât duśe în brață [Crn.]

* un braț đi ľamńe

* braț đi tuľeń dupa cuľies s-adună șî sa faśe stup đui cucurudz

* s-a luvat în brață, șî s-a țucat [Por.]


   BRAȚÁŔE /rom. brăţare/ (s.f.)

* brațaŕa țâńe cuasa-n drjală

* a picat brațaŕa la capatâńu lu scamnu carului

* aŕe brațăŕ mândŕe la zabun [Crn.]


  BRAD /rom. brad/ (s.m.)

* blăń dă brad

* bradu ie viarđe șî iarna șî vara [Hom.]

* blana đi brad frumuos mirusă [Por.]


   BRADOÁIE /rom. brădoaie/ (s.f.)

* bradoaia ie un feľ đe putină mică, đe ľemn cu capac, în care sa păzește pastrama [Tim.]


   BRÁDZ /rom. brăduţi/ (s.m.)

* bradz îs pui or floriśiaľe cusuće pră chimiașă dă fuiuor [Hom.]

* bradz ie aia când muiaŕa cuasă muschiță pi pândză

* bradz ie șâru care sa cuasă la mâńiś, or la guľir, or la piept [Por.]


   BRAĐÉT /rom. brădet/ (s.m.)

* am fuost în brađet dupa mrtaś đi casă [Crn.]


   BRÁŃIȘĆE /rom. braniște/ (s.f.)

* l-am dat la sud, cî mi-a facut mare șćetă-n brańișće [Por.]


   BRAȘUVĂ /rom. brașoavă/ (s.f.)

* aâăsta uom mi-a ogođit o brașuavă, đi am s-o țân minće cât sânt viu [Crn.]

* sa strâmbă câtra copil, faśe broșuave da copilu muare đe râs [Por.]


   BRAŚÍRĂ /rom. brăcire/ (s.n.)

* zavielcă cu braśiŕ [Hom.]

* đi mult sa-nśins cu braśiŕ, n-a fuost curauă [Por.]


   BRĂBÉŤE (I. M.) ● v. BRIBIAĆE [CMP.]

   BRĂȚÂȘUÁRĂ /rom. brăţișoare/ (s.f.)

* vinu la naica-n brățâșuară [Por.]


   BRĂȚUÍ /rom. brăţui/ (v.)

* tata darâmă la frundză, da iuo brâățui, șî trag brațurľi pi juardă dupa mińe, pănă la luoc unđe muma grâmađiașće frundzaŕu [Por.]


   BRĂŚINÁR /rom. brăcinar/ (s.m.)

* brăśinaŕu ie un ițuoń cu care s-a ľegat śuariśi [Por.]

* ușă cu trii braśinaŕe

* blană đi masă facută ie cu braśinaŕe

* braśinaŕ la cuarńiľi plugului ie laćiță, ore verźauă, caŕe ľi-nțâpeńașće șî ľi țâńe la masură [Crn.]


   BRĂZDUÍ /rom. brăzdui/ (gl. p.)

* pomântu ie tare ca piatra, no sî sa puată brăzdui ľesńe [Por.]


   BRȚÁŔ /rom. bârsă/ (s.f.)

* când să mută brțaŕu la plugu đi mușuruoń, sa ogođașće larźimia cormańilor [Crn.]


   BREBIÁĆE (I. M.) ● v. BRIBIAĆE [Crn.]

   BRÉN /rom. brener/ (s.n.)

* când sa astupă brenu la lampă, sa curâțâ cu o jâțâșuară đi oțăl, supțâŕe ca păru đin cap

* brenu la aparat đi șfăisuit sa aprins cu mașâna [Por.]

* n-am udzât ńiś đi bren ńiś đi bŕenâr, cî nuoi în Plamna n-am avut lâămpi đe cârabit [Pad.]


   BRESTÓUȚ /rom. Brestovăţ/ (s.m.)

* am suoră mâritată în Brestouț, dupa un bristovian [Por.]


   BRESTOVIÁN /rom. Brestovean/ (s.m.)

* Brestuouțu ie lângă Buor, șî tuoț Brestoviańi lucră în maidanu Buorului [Crn.]


   BRIBIÁĆE /rom. vrabie/ (s.m.)

* pui dă bribiaće [Hom.]

* baće bârbiețî cu șlaidâru [Por.]

* când veďeț brăbețî că să tăvăľe pin țărină, să șťiț că să puńe ploaia [Kmp.]


   BRÍI /rom. brei/ (s.m.)

* briiu cu buobe ruoșâie ie ľac, da aăla cu boboľi ńagre ie otrauă, puoț numa să ći mânjășć cu iel

* (cal.) briiu sa cuľaźe-n dzâua lu Dumińica mare [Por.]


   BRÍPTĂ /rom. briptă/ (s.f.)

* dăm bripta să tai câta pâńe [Hom.]


   BRÍŚ /rom. brici/ (s.m.)

* m-am taiat cu briśu [Crn.]

* tata înga sa rađe cu briśu, că are barbă tare, șî nu puaće cu trăśiľ-eșća care a ieșât acuma [Por.]


   BRÂBEŃÉL /rom. brebenel/ (s.m.)

* brâbeńel ie un fieľ đi fluaŕe paduŕaľńică, care-n fluare măi întâń primovara

* fluoriľi alu brâbeńel sânt măi mult albe șî vânât đeșchis

* brâbeńelu ie buiađe tare veńinuasă [Por.]


   BRÂGLÁŔ /rom. brîglar/ (s.m.)

* brâglaŕ ie bâtu đi care sânt ľegaće brâgľiľi la razbuoiu đi țasut [Por.]

* brâglaŕu sî mută când brâgľiľi n-au luoc sî bată [Crn.]


   BRḮGLĂ /rom. brâglă/ (s.f.)

* în brâgľe alu razbuoi ie pusă spata, pin care tŕaśe urdzala [Por.]


   BRÂNDUȘÁUĂ /rom. brândușă/ (s.f.)

* brândușauă đi primovara

* brândușauă đi tuamnă [Crn.]


   BRÂNDÚȘĂ /rom. brândușă/ (s.f.)

* iastă brândușă đi primovară șî đi taumnă

* dupa floriľ-eșća frumuasă, s-a dat nume la fiaće: Brndușa [Por.]


   BRḮNDZĂ /rom. brânză/ (s.f.)

* brândză đin lapće đi uaie

* brândză đin lapće đi vacă

* la nuoi nu să faśe brândză muaľe

* brândză stuarsă

* brândza sa întarit

* faľii đi brândză [Crn.]

* brândză đi uaie

* brândză đi vacă

* brândză đi capră

* brândză tare

* brândză muaľe

* brândză cu coľașă [Por.]


   BRÂNDZÚICĂ /rom. brînzică/ (pej.)

* miie mi-a dzâs brândzuică când am fuost mic, că n-am mâncat alta ńimica, numa brândză cu coľașă [Por.]


   BRḮNCĂ /rom. brâncă/ (s.f.)

* s-a bulnavit đi brâncă, șî s-a dus la vrâjâtuare să-i đescânće [Por.]


   BRḮNCĂ /rom. brâncă/ (mn. brînś)

* s-a prins đi brânś când a jucat

* vuorba brâncă s-a pierdut, acuma șćim numa și ie mâna

* a cadzut în brânś, a cadzut în patru [Por.]

* stâă-n brânś [GPek]

* am ramas văduvă, ș-am scuos copiii pi brânś [Por.]


   BRÂŚÁG (I. S.) ● v. BÂRŚAG [Por.]

   BRḮU /rom. brâu/ (s.m.)

* l-a prins tare đi brâu, șî l-a trânćit la pomânt

* brâu đi śiștuaŕe

* brâu cu curauă

* juoc đi brâu

* brâuŕ șî brâuŕ đi rumâń a trait aiśa

* iuo sânt a triiľa brâu lu tatamuoș

* ńipuotu mi a duoiľa brâu [Crn.]

* pănă la śinś brâńe în ńam nu s-a luvat uńi cu alțî [Por.]


   BŔÁNĂ /rom. breană/ (s.f.)

* iuo nu șću dar fi-va la nuoi în râu bŕeń, că nu mis pieșcaŕ [Por.]


   BŔÁZ /rom. breaz/ (adj.)

* măi đes bŕază pi buot ie vaca, șî la-șa vită îi dzâśem „bŕeza”, pi sârbiașće ar veńi „šara”, cum iastă care baș așa-ș boćadză vaca, pi sârbiașće

* Bŕaz ie poľicra lu uom care ie pistriț pi față, care are piaće albe pi fire, da ai lui ńepuoț capâtă poľicră Brezuońi [Por.]


   BŔÁZDĂ /rom. brazdă/ (s.f.)

* când aŕ cu vićiľi, șî când plugu-ț sâare đin bŕazdă, cî ie pomântu tare, loco-la ńiarat în fundu brâajđi, sa chiamă pârś

* a tŕecut care a fi tŕect cu saina pin namieț, ș-a ramas brâăjđ adânś dupa iel [Por.]


   BŔÉZĂ /rom. Breza/ (s.f.)

* ii dzâśem la loco-la Bŕeză, cî ie o golaie, unđe dau numa ľamńe care sârbi chiamă breză, da nuoi rumâńi ii dzâśem mastac [GPek]


   BŔÉZĂ /rom. breza/ (s.f.)

* bŕeză ie ľiemn supțâŕe, are scuarță albă cu piaće ńagre

* rumâńi ai batrâń aăla ľiemn a chiemat mastac [Por.]


   BŔEZDÁT /rom. brăzdat/ (adj.)

* drumu đi car pi culme ie tuot înbŕezdat đi apă, care a curs dupa pluaie, parche ie arat cu plugu [Por.]


   BRUĐÁLĂ /rom. brodeală/ (s.f.)

* ma mir, atâta brođala-luor sî gasiască bańa-i pitulaț, șî la urmă ńimica, đin trii pi-a măi lungă [Por.]


   BROĐÍ /rom. brodi/ (v.)

* śercă, sa chinui, la urmă brođi gaura-n gard, șî sa pierdu

* dacă nu cunuoșć luocu, amunca brođeșć drumu [Por.]


   BROĐÍT /rom. brodit/ (adj.)

* la urmă vadzură că poćaca nu ie brođită, șî sa întuarsâră [Por.]


   BRONCAÍ /rom. broncai ?/ (v.)

* la moșo-sta śeva nu-i pi vuoie, numa bruancâie pin casă [Por.]


   BRONCÁȘ /rom. broncaș/ (s.m.)

* în banda nuastră am avut șî broncaș, șî tubașâăŕ [Por.]


   BRONTAVÍT /rom. cangrenat/ (adj.)

* mi s-a brontavit piśuoru, șî duolturi mi la taiat đi la źanunchie-n vaľe [Por.]


   BROSCÁN /rom. broscan/ (s.m.)

* când iastă bruască, muara să fiie șî broscan, da pi śe sa va cunoșća, dracu đin baltă va șći [Por.]


   BROȘOÁVĂ (I. J.) ● v. BRAȘUAVĂ [Por.]

   BRŚÁG /rom. briceag/ (s.m.)

* brśag cu plasâaľe đi cuorn

* brśag maŕe

* brśag mic, copilaŕesc [Crn.]


   BRŚEGÁŔ /rom. cuţitar/ (s.m.)

* la panađur am vadzut brśegaŕ đin Lasuva, đin Grbuouț șî unu đin Ľenuouț [Crn.]


   BRUÁNCĂ /rom. broancă/ (s.f.)

* în bruancă ai nuoștri n-a cântat đi bâtrâńață, mi-ntâń s-a vadzut în taifiľi țâgańeșć dupa ratu cu mńamț

* Iancu Bruancă n-a cântat în bruancă, numa a fuost facut ca bruanca, pă lumia la poľicrit așa đin glumă

* Vană, copilu-lu Iancu Broncașu [Por.]


   BRUÁSCĂ /rom. broască/ (s.f.)

* ia ieșât uochi ca la bruască

* bruască cu śuvań [Hom.]

* broscan

* bruasca đi pi padure

* bruasca râpată

* râcańel [Por.]

* śuariśi sî n-a fi avut bruască întra craś, n-a fi putut uomu sî pașiască cu ii [Por.]


   BRÚCĂ /rom. brucă/ (s.f.)

* în trâabe o brucă sî strapung gaura la curauă

* cu brucă đi ľiemn să fac gâăurľi la opinś

* muiaŕa đemult a pus piparca șî vardza cu bruca, da an cu sapaľiga

* đi vrodată șî cucurudzu s-a pus cu bruca

* maisturi au mulće suarće đi bruś

* când să unfla vaca đi deteľină, trâăbe cu bruca sâ-i să înpungă burta đi parća stângă [Crn.]

* la Iancu Brucă i-a dat așa poľicră, c-avut narau să „bruśască”, să-nvâre nasu șî unđe trâabe, șî unđe nu trâabe [Por.]


   BRUMÁ /rom. bruma/ (v.)

* a veńit tuamna, a strâns źeru, o să ńi sa brumiadză fluoriľi în građină [Por.]


   BRUMÁŔ /rom. brumarel/ (s.m.)

* pi brumaŕ lumia a arat ș-a pus gŕu

* pi brumaŕ s-a slobadzât câmpu [Crn.]


   BRUMÁŔU AL MAŔE /rom. brumar/ (s.m.)

* mâi maŕ sarbatuoŕ pi brumaŕu al maŕe sânt Sâmiedru șî Aranźilu đi iarnă [Crn.]


   BRUMÁT /rom. brumat/ (adj.)

* tuaće fluoriľi în građină a ars đi brumă [Por.]


   BRÚMĂ /rom. brumă/ (s.f.)

* a cadzut bruma

* zapada ńinźe, da bruma baće [Por.]

* la nuapće aŕe sî bată bruma [Crn.]


   BRUÓBDĂ /rom. cartof/ (s.f.)

* anu n-a fuost bun đi bruobđe, n-a rođit ńiścât [Por.]


   BRUÓNT /rom. cangrenă/ (s.n.)

* s-a-nbrucat în piruoń ruźińit, șî piśuoru i-a luvat bruont [Por.]

* bruont ie carńe viie [Mlava]


   BRUOSCARÍIE /rom. broscărie/ (s.f.)

* s-a facut în luoc un baltuoń cu tuot, o să-m fiie luocu numa o bruoscariie cu bruoșć đ-aľi vierdz, în luoc đi cucurudz [Por.]


   BRÚS /rom. brus/ (s.m.)

* brus đi cuasă

* cu brusu sa ascuće tuot śe are taiș

* care s-a fi cacat aiśa în mijluocu poćeśi, ș-a lasat bruso-la așa đi sî đa uomu în iel, dabugoda đi pomană sâ-i fiie

* copilașu s-a mâńiiat șî stă brus lânga masă, nu vŕa sî manânśe cu nuoi [Por.]


   BRUSNÁT /rom. brusnat/ (adj.)

* am duauă fiaće đizmerdaće, dacă nu ľi laș la źuoc, în stare sânt sî fiie tuota dzâua înbrusnaće [Por.]


   BRUŚÍ /rom. bruci/ (gl. p.)

* cu bruca brucai, cu cuțâtu taiai

* bruśașće la glśauă

* bruśașće vrâsńiśi sî nu asculće đi parinț [Crn.]

* bruśi cu un bât pin orman, bruśi pi supt pat, șî nu gasî ńimica [Por.]


   BUÁLA-RÂA /rom. boală-rea/ (s.f.)

* boala râa ie batrână șî gŕa buala care uomu o pațâașće pintru pacaće alu stramoșî lui

* când ăl prinđe buala râa, uomu cađe, sa piarđe, sa zbaće tuot șî faśe spumă la gură

* dziľiľi în care nu sa cućadză lucra pintru buala râa, sânt marța șî juoia đintâń dupa Craśun, Zâpostâtol mic, Pașć șî Rusaľe [Por.]


   BUÁLĂ /rom. boală/ (s.m.)

* buala râa

* buala în încheiatuŕ

* buală în piśuŕe

* bulă la țâță [Crn.]

* buală đin uală

* buală gŕa [Por.]


   BUÁLCĂ /rom. ?/ (adj.)

* apă bualcă [Kmp.]


   BUÁRFĂ /rom. boarfă/ (s.f.)

* nu înbrac buarfa-sta đi clțan [Crn.]

* pasuiu al viarđe ie pľin đi buarfe [Crn.]

* buarfe la nuoi sa chiamă samânțâia-ia ș-alalalt, śe iastă în dovľeće [Por.]


   BUÁSCĂ /rom. boască/ (s.f.)

* buasca sa dâă la puorś [Por.]


   BUÁTĂ /rom. botă/ (s.f.)

* buata ie un bât scurt șî țapân, cu buot gruos șî tare

* buată đi batut paŕ

* buată đi batut în pivă [Por.]

* tutuc cu cuadă, đi batut pari

* cu buata am batut piańe, când am spart la ľamńe [Crn.]


   BUBÁT (PRID.) ● v. BUBUOS [Por.]

   BÚBĂ /rom. bubă/ (s.f.)

* fećița ie pľină dă bube

* bubă cuaptă

* copilu are bube

* bubă dulśe ie o bubă care criașće la copii pră cap, șî când sa cuaśe, ia cure [Hom.]

* (med.) bubă ńagră

* (mag.) bubă albă

* câće fieluŕ đi bube a dat Dumńedzâu pi pomânt, ńima nu șćiie, da puaće-fi ńiś iel [Por.]


   BUBÚOŃ /rom. buboi/ (s.f.)

* are bubuoń la talpă

* ia pocńit bubuońu [Hom.]

* la dieda-l mieu s-a facut un bubuoń la mână, șî iel a țânut lucru-șală că nu ie ńimica, s-a dus numa pi la ńișći vrâjâtuoŕ, la urmă đin cât duolturi să-i taie mâna, cî đin bubuoń s-a facut carńe viie [Por.]


   BUBUÓS /rom. bubos/ (adj.)

* fată frumuasă, ma ie tuată bubuasă la fiŕe

* țapańița-sta ie tuată bubuasă, nu ie đi ńimica, bună ie numa đi fuoc [Por.]


   BUĆEDZÁ /rom. boteza/ (v.t.r.)

* n-am bań, nu șću com vuoi bućedza copilo-sta, că puopa ie pŕa scump [Por.]


   BUĆEDZÁT /rom. botezat/ (adj.)

* śe drac lucri aśiia, iș tu bućedzat? [Por.]


   BUDÁLĂ /rom. budală/ (s.f.)

* așa budală cum ie iel, n-a măi vadzut iuo cu uochii mii [Por.]


   BUDALUÓS /rom. budalos/ (adj.)

* atâta ie đi budaluos când sa-nbată, đi n-ai altśe, numa să fuź đi iel [Por.]


   BUDURUÓI /rom. buduroĭ/ (s.n.)

* buduruoiu la muară a fuost facut đin butuarcă đi gorun, care moraŕu adâns a catato ș-a gasâto pi paduŕe [Por.]

* buduruoiu a fuost tare gŕeu đi gasât în paduŕe [Crn.]


   BUDURUÓŃ /rom. buduroi/ (s.m.)

* buduruoń đi saŕe

* buduroń đi ľinguŕ

* buduruoń đi fusă [Crn.]


   BUDZÁT /rom. buzat/ (adj.)

* Budzatu, alu Budzatu, Budzatuońi, Budzońi, Buzeia, Buzeuońi ... [Por.]


   BÚDZĂ /rom. buză/ (s.f.)

* mândra are duauă budz, supțâriśe, nurodzăsc dupa iaľe

* budzâľi a ii sânt dulśe ca mńaŕa [Por.]


  BUF! /rom. buf/ (int.)

* când ie śeva tare înflat, șî când rasuflă đintr-odată, s-auđe „buf” [Por.]


   BUFANÁ (GL.) ● v. ÂNBUFNA [Por.]

   BUFANÁT (PRID.) ● v. ÂNBUFNAT [Por.]

   BUFŃÁLĂ /rom. bufneală/ (s.f.)

* (vet.) bufńala vaśilor pi nas arată că vićiľi sânt spomântaće, șî trăbe să puorț grijă cum lucri cu iaľe [Crn.]

* pazâaće bińe đi bufńala buoilor [Por.]


   BUFŃÍ /rom. bufni/ (v.)

* buou bufńașće la ćińe, dăće-n lâătuŕ [Crn.]

* atâta mi đi gŕeu, đi-m vińe sî bufńesc ca vita turbată [Por.]

* nu putu sî țână, șî bufńi în râs [Crn.]


   BÚFŃIT /rom. bufnet/ (s.n.)

* s-auđe un bufńit gŕeu đin coșâăŕe, ca când iară sa-npung buoi-ia [Por.]


   BUFŃITÚRĂ /rom. bufnitură/ (s.f.)

* parche sa taie șî sa mână ńiscar juaviń maŕ în padure, cî iastă coźa vŕame đi când s-aud bufńituŕ gŕaľe đ-acolo [Por.]


   BUGARÍIA /rom. Bulgaria/ (s.f.)

* Bugariia ie la rasarit đispră nuoi

* în Bugariie traiesc mulț țânțaŕ șî rumâń [Crn.]


   BUGAŔÁȘĆE /rom. ?/ (adv.)

* puțân înțaľeg când vorbiesc bugaŕașće

* bugaŕașće șćiu câta, da ńamțâașće niścât [Crn.]

* vorbiașće bugaŕașće ca pi ață  [Por.]


   BUGAŔÉSC /rom. bulgăresc/ (adj.)

* coluo sî vâăd munțî bugaŕeșć, da coluo un sat bugraiesc [Crn.]

* bugaŕasca, un fieľ đi uară, tare frumuasă, la rumâń în Poŕeśa [Por.]


   BUIÁĐE /rom. buiege/ (s.f.)

* la nuoi lumia adună la buiedz, ľi uscă șă ľi vind la zadrugă

* o buiađe cu fluoŕ ruoșie mi-a dat supt feŕastă

* somina ie buiađe care cŕașće numa pi cârșe, șî nu sa cuľaźe cu mâna, numa sa baće đin pușca

* Vińiŕa buiedzâlor [Por.]

* am gasât o buiađe, ama nu șćiu cum o chiamă

* buiedzâľa-șća sânt buńe đi pus în mâncaŕe

* buiađa-sta ie bună đi vinđacat [Crn.]


   BUIBÁ (GL.) ● v. ÂNBUIBA [GPEC]

   BUCÁTĂ /rom. bucată/ (s.f.)

* umplură masa cu bucaće

* a rođit bucaće đi tuotă suarta: crastavieț, piparcă, śapă, potloźań, vardză, da șî carńe o sî fiie đi iarnă [Crn.]

* anu a fuost rău, n-a fuost o bucată sî iai în gură [Por.]


   BUCATÚRĂ /rom. bucătură/ (s.f.)

* a veńit țâgańi pră pragu cășî șî cată o bucatură dă carńe, a nuoi măi saraś dă cât iei [Hom.]

* bucatură ie un parśel đi śeva śe sa înbucă când sa manâncă, măi đes sa dzâśe așa la un parśel đi carńe [Por.]


   BÚCĂ /rom. bucă/ (s.f.)

* a cadzut ș-a vâtamat buca curului

* manâncăm buca curului

* cât ie fata đi frumuasă, ăț vińe s-o țuś în buca curului

* (u izr.) buśu curului

* vuorba bucă, ľegată đi mâncare, s-a pierdut, a ramas numa râdaśina ii în vuorbă bucatură [Por.]


   BUCHIÁRTĂ /rom. buchiartă/ (s.f.)

* a veńit duauă buchiarță, șă ľ-a spus să sa muće đ-aśiia cu vićiľi în alt luoc [Por.]


   BUCĽÚC /rom. bucluc/ (s.n.)

* đistupară țaua, șî đin ia bâșńi un bucľuc đi imală [Por.]


   BUCURÁ /rom. bucura/ (v.t.r.)

* sî bucură đi însuramânt

* sî bucură la vŕamia bună

* când sî bucură, cațâălu baće cu cuada [Crn.]

* nu ći bucura, nu vin îndată [Por.]


   BUCURÍIE /rom. bucurie/ (s.f.)

* mare bucuriie mi-a adus viasta cî tata đin rat sa întuors viu șî sânatuos [Por.]


   BUCURUÓS /rom. bucuros/ (adj.)

* am fuost bucuruos când veńa mama pi la nuoi [Crn.]

* fusăi tare bucuruos, numa când vadzui cu uochi mii śe sa lucră, ma întristai [Por.]


   BULDÁŃI (GL.) ● v. BOLDĂŃI [Por.]

   BULOBŔÁĆE /rom. bolobrete/ (s.m.)

* bulobŕețî la nuoi sa gasăsc pi la izvuarâľi alu ogașă, traiesc pi supt frundză care a cadzut în apă [Por.]


   BULUMÁC /rom. bulamac/ (s.m.)

* bulumacu ie bun când ie ferbinće [Crn.]


   BULUMÁNŹE /rom. bulumac/ (s.f.)

* bulumanźe ie salată dă patlaźeańe, crastavieț, piparcă, usturuoi, śapă, praz șî brândză zdrumicată [Mlava]


   BUĽÁNDRĂ /rom. buleandră/ (s.f.)

* buľendre ďe oamiń

* buľendre ďe țoaľe [Kmp.]


   BUĽUÓȚ /rom. Bulioţ/ (s.m.)

* Buľuoțu aŕe vro patru mii đi inș [Crn.]


   BÚMB /rom. bumb/ (s.m.)

* dâșchiaptură bumbu la camașă, că-i zapuc [Hom.]

* ai nuoștri ia batrâń n-a șćut đi bumb, s-a-nchiptorat cu chiptuoŕ

* bumb galbin [Por.]


   BUMBÁC /rom. bumbac/ (s.m.)

* s-a puvestât cî bumbacu a fuost pus pi la Craina, a fuost, śică, vro buiađe care a dat bumbac, ama la nuoi aia buiađe nu sa prins

* đin bumbac s-a facut camașă đe uamiń, măi mult đe baiețî a cui parințî a fuost gâzdoćiń

* pândză đi bumbac

* ață đi bumbac [Por.]


   BUMBÁŔ /rom. bondar/ (s.m.)

* bumbaŕ ie o guangă flocuasă, ńagră, pistriță cu galbin [GPek]


   BUMBUŔÁȚĂ /rom. bumbăreaţă/ (s.f.)

* într-o povastă, porcaŕu așa a mânat scruafa în porcaŕață: „Țucuće-n bumbuŕață, bagâ-će în cośińață!” [Por.]


   BÚMŃIȚĂ /rom. bufniţă/ (s.f.)

* nuapća viađe ca bumńița

* aŕe uochi totrlaț ca bumńița [Crn.]

* bumńița faśe cuib în butuarcă [Por.]


  BUN /rom. bun/ (adj.)

* buna dzâua

* buna sara

* bun pomânt

* uom bun

* bun lucru, să fi sânatos [Hom.]

* (izr.) bun cu al naruod sânt fraț

* puoptă bună

* fraće bun

* suoră bună

* ăl gasâi în vuoia bună [Por.]

* bun, atunśa ń-am vorbit

* pă, bun, când dzâś tu, ai să fiie așa

* bun, bun, nu trăbe să-m spuń đi dâdauoŕ [Por.]


   BUNÁŔ /rom. bunar/ (s.m.)

* maisturi a sapat ș-a zâđit bunaŕ adânc uopt mietâŕe [Crn.]

* la Vrtâăś în Bľizńe iastă așa bunaŕ în piatră, parche ia sapat uomu [Por.]


   BUNATÁĆE /rom. bunătate/ (s.f.)

* bunataće đi uom

* a vrut să-i vind iuo bunataća a mia pi duauă parâaľe

* Nu întuorc bunu la stuaca mia

* uom buńeț

* Nu întuorc buńețurľi la casa mia

* a trait ca sfântu, a credzut în dumńedzâu, șă traiu lui a fuost pľin đi bunatățuŕ [Por.]


   BUNĂSAMA /rom. bunăseamă/ (adv.)

* lucră cu bunăsama, să nu ći farâmi [Por.]


   BÚNDĂ /rom. bundă/ (s.f.)

* ai batrâń n-a șćut đi bundă, ia a ieșât încuaśa, a câpatato lucratuori pi la rudńic, ca înbrâcamânt đi iarnă [Por.]


   BUNDÚC /rom. bunduc/ (s.m.)

* la nuoi în Tanda sa dzâśe bunduc, la Arnaglaua șćump, iar pin alće saće sa dzâśe șćenap, da am audzât đi la un pŕaćin đin Valuia că-i dzâśe palasat, or așa cumva, da ia cam vińe ca palisadă

* când sa faśe gardu, bunduśi sa îngruapă în pomânt, câći trii pașuŕ sa lasă întra ii, da đi ii sa prind doă cuordz, pi care sa bat tarăbiľi [Por.]


   BUNDUȘÁLĂ /rom. bundușeală ?/ (s.f.)

* când la închis, s-a lasat đi bundušală

* đin bundușală s-a facut rascuol [Crn.]


   BUNDUȘḮ /rom. bunduși ?/ (gl. p.)

* bundușâașće lumia pin sat sâ-nschimbie chińezu

* ibuomńica la bundușât sî lasă muiaŕa [Crn.]


   BÚNGUR /rom. bulbuc/ (s.m.)

* când pluaie, đin picuŕ în baltă sî fac bunguŕ

* la copil iasă bunguŕei pi piaľe [Crn.]

* șî pi pieľe đi uom iasă bunguŕ

* tuot s-a umplut đi bunguri ruoșie [Por.]


   BUŃÁȚĂ /rom. buneaţă/ (s.f.)

* s-a strâcat lumia, uamińi a pierdut buńața

* uomu trăbe să lucre đi buńețu cășî lui

* đi tuata buńață dumńedzâu îț mulțamiașće [Por.]


   BÚOB /rom. bob/ (s.m.)

* buob dă grâu [Hom.]

* baba mia șćiie să đa cu buabiľi [Por.]


   BUOBÁBI /rom. boul-babei/ (s.m.)

* buobabi ie o guangă cu cuarńe [Por.]


   BUÓBÂT /rom. bobot/ (s.n.)

* la nuoi iastă pi Șașcă duauă luocuŕ cu așa nume: Buobâto-l mic, șî Buobâto-l mare [Por.]


   BUÓBU-TURBULUI /rom. ricin/ (s.m.)

* buobu-turbului ie buruiană caŕe sî samâna în građină, ore în luoc [Crn.]


   BUÓIȘĆE /rom. boiște/ (s.f.)

* când lucri cu ai râăi, șî trâabe să scuoț draśi đin apă đi să-i trâmieț vrunđeva, tu će duś la râu șî caț cŕanga care baće buoișća, șă la ia đescânț cu cuțât ńegru

* fiecare luoc unđe copiii a batut puarca, or c-a jucat cľisu, s-a chemat buoișće [Por.]


   BUÓLBURĂ /rom. bolbură / volbură/ (s.f.)

* buolbura ie bună numa đi dat la puorś, đi ii aia ie mare dulśață [Por.]


   BUÓLD /rom. bold/ (s.m.)

* buoldu fusului [Por.]


   BUÓNȚ /rom. bulz/ (s.n.)

* buonțu ie măi dulśe când un parśiel đi brândză tare șî sarată baź într-un vâjmâc đi coľașă caldă, facută đin cucurudz alb, șî laș câta sî șćia pănă brândza-ia nu sa muaie [Por.]

* la copilo-sta śeva nu ie pi vuoie, pŕa mult stă buonț în cuot, șî nu vorbiașće cu ńima [Por.]


   BUÓRDĂ /rom. bordo/ (adj.)

* am farbuit tuortu în buordă

* mi drag sî puort camașă în buordă [Crn.]

* buordă, ruoșu ca bujuoru, așa dzâśa mama đi farba-ia [Por.]


   BUÓRŚ /rom. borș/ (s.n.)

* buorśu a fuost dzamă đi pruńe đi tuamnă: când fierb pruńiľi în śubăr, sa ia comina-ia sa miastâcă cu uasă cu tuot, sa saŕadză, șî sa manâncă cu coľașa [Por.]


   BUÓT /rom. bot/ (s.m.)

* s-a lovit la buot [Hom.]

* sa ľinźe pi buot [Por.]

* Buotu Cracului [Hom.]

* śuaca are vâr, da cracu are buot

* buata-sta đi pasui n-are buot cum trâabe [Por.]


   BUÓU /rom. bou/ (s.m.)

* buou ie bicu lu care sânt batuće cuaiľi, să nu sară pi vaś, numa să fiie bun đi lucru

* tare ca buou [Por.]


   BUÓJ /rom. boz/ (s.m.)

* sa închis poćaca đi buoj

* în Osńiśa buoj uscaț sî cuľeg đi focoŕaľe la Juoi maŕ [Crn.]

* đin buoj bufańi fac pecmiez [Buf.]


   BURÁ /rom. bura/ (v.)

* afară burâie, ia umbŕelu [Crn.]

* nu sa puńe pluaia, numa o să bure ca đin śață udă [Por.]


   BURATÚRĂ /rom. borâtură/ (s.f.)

* i-a dat đin mână, ș-a umplut pătura đi buratură [Por.]


   BÚRĂ /rom. bură/ (s.f.)

* pluaie marunțâcă

* pin bura-sta nu ieș ńiś ud ńiś uscat [Crn.]

* bură ie un fieľ đi śiață cu ploiță [Por.]


   BÚRĆA /rom. burcea/ (pej.)

* burća sa dzâśe đi uom cu burta mare [Por.]


   BURĆICANUÓS /rom. burduhănos/ (adj.)

* duchenźiu nuostru ie coźa burćicanuos [Crn.]

* uom burtanuos, are burtan boznacât [Por.]


   BURĆÍLĂ /rom. burtilă/ (s.f.)

* burćilă ie aăla care ie cu burta mare, care ie burtanuos [GPek]


   BURDÚF (I. S.) ● v. BURDUȘ [BUF.]

   BURDUCÁLĂ /rom. burducală ?/ (s.f.)

* adună-ț burducaľiľi, șî ieș afară [Crn.]


   BURDÚȘ /rom. burduf/ (s.m.)

* țigańi cu burdușu a suflat în fuoc, ș-a facut svŕađiľe [Crn.]


   BURGÍIE /rom. burghiu/ (s.f.)

* dăm burghiia să fac o gaură în paŕaće [Hom.]


   BURÍC /rom. buric/ (s.n.)

* copilu când să fače i-să taie buricu, și să ľagă

* la noi buricu să păstrează, așa ie običaiu [Kmp.]

* đemult, ai batrâń în Poŕeśa, a taiat buricu pi rastău [Por.]

* buricu ďeșťului [Kmp.]

* atâta źier a fuist, đi mi s-a înghiețat buricu źeiśtului [Por.]

* acolo ie buricu pomântului [Kmp.]


   BURÍU /rom. buriu/ (s.n.)

* în buriu cure rachiia la cazan [GPek]


   BUŔÁĆE /rom. burete/ (s.m.)

* la nuoi pră duos iastă mulț buŕeț

* buŕețî ai iuț îs buń dăcă să frig în ćigańe cu uavă

* buŕețî ai ńegri cŕesc pră fag [Hom.]

* buŕaćiľi dă pi ľemn, da śuparca pi câmp [Por.]


   BUŔÁĆE GALBIN /rom. burete galbin/ (s.m.)

* buŕeț đ-ai galbiń sânt śupierś galbińe ca śara

* buŕeț đ-ai galbiń sa măi chiamă șî buŕeț đi pin sfińac [Por.]


   BUŔÁĆE IUĆE /rom. iuţar/ (s.m.)

* buŕaće iuće ie śuparcă albă, pľină đi lapće, care dă pin padure [Por.]


   BÚRCĂ /rom. burcă/ (s.f.)

* când ie frig, uamińi înbracă burca

* a măi ramas câta đin śuaric, șî s-a rugat đi croituoŕ să-i facă șî o burchiță đi fiu-su [Por.]

* muma mi-a înpľećit burcă đe lână

* babă Iana fărbuie burca

* burca đe lână ie calduruăsă [Crn.]


   BURTÁN /rom. burtan/ (s.m.)

* iel ie fiu lu Iancu Burtan [Por.]


   BURTANUÓS /rom. burtos/ (adj.)

* burtanuos ie uom cu burta mare

* uamiń burtanuoș đemult n-a fuost mulț, cî tuoț a fomit, ș-a fuost uscaț

* baluonu đi apă ie burtanuos, da chila nu [Por.]


   BÚRTĂ /rom. burtă/ (s.f.)

* are duŕeŕ la burtă

* ma duare burta

* burta muaľe

* burta mică, burta „pi juos” [Por.]


   BURTUÓŃ /rom. burtă/ (s.n.)

* aŕe burtuoń, ca când la arańit cu latuŕ [Crn.]


   BURUIÁNĂ /rom. buruiană/ (s.f.)

* cu śe buruiană ai vinđacat taiatura la mână?

* acuma ie vŕamia đi cuľes buruiańe

* romańița șî cuada mâțului sânt buruiańe đi duŕaŕe la burtă [Crn.]


   BURUNDẮU (I. M.) ● v. BORÂNDĂU [Por.]

   BUSCOFÍ /rom. boscofi ?/ (v.t.r.)

* nu șćiie sî văruie, numa buscofiașće paŕețî [Por.]


   BUSCOFIÁLĂ /rom. boscofeală ?/ (s.f.)

* copilo-sta a facut numa o buscofială în sviescă đi șcuală

* a facut o buscofială đi dzamă, pućem numa s-o lupadăm la puorś [Por.]


   BUSCOMIÉĽŃIȚĂ /rom. boscomelniţǎ/ (s.f.)

* buscomieľńiță ie lumanaŕe numarată cu unghiia, că la pomană trâabe să fiie tuot la număr [Por.]


   BUSUIUÓC /rom. busuioc/ (s.n.)

* fir đi busuiuoc

* busuiuoc ie buiađe sfântă

* niś un đescânćic nu puaće fara busuiuoc

* busuiuocu ćimpului [Por.]

* busuiuocu calului [GPek]


  BUȘ /rom. floricele/ (s.m.)

* bușî la nuoi să fac dântr-o suartă dă cucurudz da-l galbin cu buobu mic [Hom.]


   BÚȘ /rom. cocoloș/ (s.n.)

* bușu ie cocoluoș mare đe zapadă muaľe, care sa faśe când sa ia cocoluoș mic șă sa tâvaľeașće đin vâru śuośi-n vaľe, șî iel cŕașće boznacât, adunând pi drum zapadă ľipiśuasă

* fâncă dupa buș ramâńe luocu đizgoľit, đemult așa s-a curațat ľiviedzâľi đe zapadă, đi sî puată uoiľi să ajungă la iarbă, înga pănă nu sa topiașće zapada

* a dus la muoș coźa mare buș đi iască [Por.]


   BUȘĆÁN /rom. buștean/ (s.m.)

* am târsât pođina, șî mi-a măi ramas numa ńișći bușćeń đi scuos

* am dzâaśe bușćeń đi viie [Por.]

* aia śi ie în Poreśia bușćan, la nuoi sa chiamă buśim, da bușćeńi la nuoi sânt râdaśińiľi care ramân șî putradzăsc dupa buiedz, când buiađa sa uscă [GPek]


   BUȘĆORUÁGĂ /rom. boșorog/ (s.f.)

* bușćoruagă ie coľibă batrână, urńită [Por.]

* bușćoruog, coľibă batrână, spartă, în care traźe în toaće părțâľi [GPek]


   BUȘĆURUÓG /rom. bușciorog ?/ (s.m.)

* la Ćimuoc iastă mulće bușćuruoguŕ maŕ, buńe đi scaldat [Crn.]


   BUȘÂNARÍIE /rom. bușneác/ (s.f.)

* nu râđica atâta bușânariie

* mi s-a înplut nasu dă bușânariie [Hom.]

* a tŕecut un câmiuon ca sfulđiru, șî s-a râđicat o bușnariie cu tuot dupa iel [Por.]


   BUȘŃÁC /rom. bușneac/ (s.f.)

* s-a facut bușńac ca la mașâna đi trairat

* cum nu ći îńacă atâta bușńac? [Crn.]

* batu vântu, șî râđică bușnariie boznacâtă [Por.]


   BUŚÁUĂ /rom. bucea/ (s.f.)

* buśaua ie facută đi covaś, ca un ińel đi fier

* buśaua la buśin sa faśe đin suoc, cî iel ie îngăurit gata [Por.]


   BÚŚIM /rom. bucium/ (s.m.)

* buśim ie căpățâna la rotă đe car [Buf.]

* buśimu ie bușćanu care ramâńe în pomânt când tai ľemnu đen piśuare [GPek]


   BÚŚIN /rom. bucium/ (s.m.)

* buśinu sî faśe primovara, când ie ćeiu-n mâzgă [Crn.]

* buśinu a facut pâcurari, pănă a pazât uoiiľi [Por.]


   BUŚIŃÍȘ /rom. buciniș/ (s.n.)

* buśińișu are dudă maŕ, cŕașće înalt [Por.]


   BUTAVÍ /rom. umfla/ (v.t.r.)

* baba a-nśeput a butavi la fiŕe, n-o să traiască mult

* mare zâpușală, sa butaviesc vićiľi la pulpie [Por.]


   BUTAVÍT /rom. umflat/ (adj.)

* tuot ie butavit đi biare [Por.]


   BUTAVITÚRĂ /rom. umflătură/ (s.f.)

* am cadzut pi ghiață, șă am pi șuold o butavitură mare [Por.]


   BUTAVIÉLĂ /rom. umflare ?/ (s.f.)

* la bâtrâńață, iasă butaviaľe măi mult pi supt uochi

* o butavielă đi uom, să n-ai tŕabă cu iel [Por.]


   BUTÓI (I. S.) ● v. BUTUOŃ [CMP.]

   BUTORCUÓS /rom. buturos/ (adj.)

* ľiemno-sta ie butorcuos, nu ie bun đi trabuială [Crn.]

* gruoso-sta ie butorcuos, bun ie đi stupină [Por.]


   BUTUÁRCĂ /rom. butoarcă/ (s.f.)

* a pitulat bańi în butuarcă [Hom.]

* (ver.) în butuarcă traiașće zmău cu zmauaica-lui

* đemult s-a pierdut golâmbi ś-a trait pin butuorś [Por.]


   BUTUÓŃ /rom. butoi/ (s.m.)

* butuoń đi vin

* butuoń đi rachiu

* butuoń đi muară [Crn.]


   BUTURÁ /rom. butura/ (v.t.r.)

* când țî sa va butura vinu în butuoi, o să viedz sângur că butuoiu nu țî bun [Por.]


   BUTURÍ /rom. buturi ?/ (v.)

* buturii pistă uom pi care nu l-am vadzut đin copilariie

* buturii pistă aia baș śe-m trâabie [Crn.]


   BUTUIT /rom. buturit/ (adj.)

* labdă butuoiu, iară-n iel s-a buturit tuot [Por.]


   BUTURUÁGĂ /rom. buturugă/ (s.f.)

* s-a dus să scuată vro buturuagă đin drum, să nu-i rastuarńe caru cu fân [Por.]


   BUZDUÁCĂ /rom. bâzdoacă/ (s.n.)

* a trait la nuoi un uom pi care la poľicrit Iuacă Buzduacă, că a fuost, saracu, uom prostovan [Por.]


   BUZDUGÁN /rom. buzdugan/ (s.n.)

* șî traźe Miluș buzduganu, șî ăi sparźe capu la turc

* ma rugai đi iel s-âm facă un mai, să bat la paŕ în gard, da iel mi-a facut un buzdugan, ma duc să dau pi cap cu iel

* veśińi ai mii sânt ńișći buzdugań, nu măi puoț ć-a tăinuia cu ii

* fuź, soro, încolo, că mi sa scuală pârdańicu đi buzdugan, șî o sî fiie beľauă! [Por.]


   BUZMEŃÍT /rom. buzumenit/ (adj.)

* a baut prâamult, ș-acuma ie buzmeńit

* śe ć-ai buzmeńit?

* m-am buzmeńit când i-am vadzut [Hom.]


   BUZUMFLÁ /rom. bosumfla/ (v.t.r.)

* când ieram mic, am șćut ma buzumfla đi fiie śe [Por.]


   BUZUMFLÁT /rom. bosumflat/ (adj.)

* śe stă copilo-sta buzumflat? [Por.]


   BÚJUOŃ /rom. ţâșnitură/ (s.m.)

* s-a rupt mațu, ș-a bâșńit un bujuoń dă apă [Hom.]


   BUJUÓR /rom. bujor/ (s.m.)

* a-nflurit bujuoru đi pi câmp

* ruoșu ca bujuoru

* bujuor đin građină [Crn.]


   BUŹÁC /rom. bugeac/ (s.f.)

* copiľe, nu ći baga-n buźaco-la acolo

* pi lânga casa lui numa ńișće buźacuŕ [Por.]

ț


  ȚAC! /rom. ţac!/ (int.)

* veńi cu fuarfiśiľi-n mână, și - țac! - taie ața [GPek]


   ȚACAIÁLĂ /rom. ţăcăială/ (s.f.)

* am un śas batrân, ăl țân pi paŕaće în suobă, da țacaiala ii s-auđe tumu obuor [GPek]


   ȚÁCLĂ /rom. sticlă/ (s.f.)

* mi s-a spart țacla la pienđeră [Res.]


   ȚAMBALẮU /rom. tămbălău/ (s.n.)

* ńișći biețâuoș la bâlś s-a luvat la bataie, uńi a sarit să-i đispartă, alțî sî sa bată, șî s-a facut un țambalău cu tuot đi jândari abia la spart

* asară la uoră s-a luvat la gâlśao ńișće baiaț, a facut tămbalău ș-a strâcat visaľiia [Por.]


   ȚAMTÁĽE /rom. ţămtale/ (int.)

* când sa-ntâńiesc duoi cunoscuț în drum, unu dzâśe „Bună caľa!”, da alalalt ii mulțamiașțe cu „Țamtaľe!” [Por.]


   ȚANGÍU /rom. ţantoș/ (s.m.)

* țanghiu, maŕeț, care ca iel [Por.]


   ȚANCÚȘ /rom. ţăncușă/ (s.m.)

* a batut un țancuș sî înțapeńască sacuŕa în drjală [Crn.]


  ȚAP /rom. ţep/ (s.n.)

* am miers đesculț pista câmp, șî m-am înbrucat într-un țap [Buf.]


  ȚAP /rom. ţap/ (s.m.)

* asta vuorbă s-auđe la nuoi pin cânćiśe, nu ie a nuastră, cî nuoi la țap ii dzâśem pârś; puaće fi că ń-a veńit đi la Craina, țarańi așa chiamă pârśu [Por.]


   ȚAPÁŃIȚĂ /rom. așchie/ (s.f.)

* a spart la ľamńe-n paduŕe, ș-a facut țapâăńiț đi vindzare [Por.]


   ȚAPÁRE /rom. ţepar ?/ (s.n.)

* țapaŕa ie ma care mult ușuŕadză când sa înpinźe vrun tovar gŕeu [Bran.


   ȚÁPĂ /rom. ţeapă/ (s.f.)

* țapa ie par lung caŕe sî baće în pomânt, șî pi lânga care sa gramađiașće clańa

* grâu aŕe țâapie lunź, da uordzu șî mâi lunź [Crn.]

* s-a râsturnat clańa cu fân, c-a grâmađito la o pođină, da țapa a fuost supțâŕe, șî đin ľiemn putrâd, șî s-a curmat pista mijluoc [Por.]


   ȚAPEŃÍIE /rom. ţepenie/ (s.f.)

* maŕe țapeńiie ie în buoi caŕe puot sî tragă tovar gŕeu

* țapeńiia iepurului ie-n pișuaŕe [Crn.]

* când îș flomând, or boilnau, n-ai ńiś o țâpeńiie [Por.]

* sfuara gruasă aŕe mâi maŕe țapeńiie đi cât a supțâŕe [Crn.]

* măi mare țâpeńiie avut lumia đemilt, đi cât nuoi acuma [Por.]


   ȚAPÍN /rom. ţapină/ (s.n.)

* țapinu ie facut đi fier, are cuadă lungă, șî taiș întuors în źuos [GPek]


   ȚAPÍȘ /rom. ţăpiș/ (adj.)

* dzâśem đi śeva cî ie țapiș când ie țapân, șî stă điŕept în sus [Por.]


   ȚÁPÂN /rom. ţeapăn/ (adj.)

* uom țapân, la trânćală cu tuoț a dat đi pomânt

* saśi ai țasuț în razbuoi sânt mult mâi țapiń đi cât ai cumparaț [Crn.]

* mâncarăm țapân, șă ńi pusărăm pi lucru

* đi cosâtuoŕ trâăbe mâncare țapână [Por.]


   ȚAPĽÍGĂ /rom. ţăpligă/ (s.f.)

* am spart ľamnjiľi, am facut țapľiź șî ľ-am vindut [Crn.]

* în tuota dzâu vińe fiu-miu, șâ-n scurtă țapľiźiľi sî ľi puot baga-n șpoŕet [Por.]

* mi s-a înțapat o țapľigă supt unghiie [Crn.]


   ȚAPUÓS /rom. ţepos/ (adj.)

* am samânță đi grâu, ama nu l-aș samana cî ie pŕa țapuos ș-amuncă sî ľagă snuopi [Crn.]


   ȚÁRĂ /rom. ţară/ (s.f.)

* đi șasă ań am trecut trii ratuŕ, pistă trii țâăŕ, ș-am ajuns đi unđe am pľacat [Crn.]

* țară strină

* Țara rumâńască [Por.]


   ȚARĂ /rom. ţeară ?/ (s.f.)

* țara ie pomană care sa dâă la-l muort în dzâua-ia când ăl îngruapă [Por.]


   ȚARÍNĂ /rom. ţarină/ (s.f.)

* la Țarină nu ma-iastă căș, d-aśia pľiacă luocuriľi

* la Țarină în tuotdăuna iarna iastă naimieț, da vara luocuriľi îs pľińe dă apă [Hom.]

* țarână s-a chiemat ușa lu gard đi stobuoŕ, cu care đi vrodată a fuost îngrađit tuot satu [Por.]


   ȚARḮNĂ /rom. ţărână/ (s.f.)

* când faś mușuruoń la cucurudz, gramađașće țarână la radaśină [Crn.]

* când sa-ngruapă al muort, sa lapâdă câta pomânt pi ľagânu lui, șî sa dzâśe săi fiie țarâna ușuară [Por.]


   ȚÁRC /rom. ţarc/ (s.m.)

* am îngrađit clańa cu țarcu, sî nu manânśe vićiľi fânu [Crn.]

* bagă mńiii-n țarc, să nu sugă uoiľi pănă nu ľi mulźem [Por.]


   ȚARÚȘ /rom. ţăruș/ (s.m.)

* am miers đisculț, șî ma-nbrucat într-un țaruș đi spińe

* đin câta s-âm scuată uochi un țaruș đin cŕangă frântă [Crn.]

* cŕanga alu spińe pľină ie đi țarușă [Por.]


   ȚASÁ /rom. ţese/ (gl. p.)

* muma ie acas, numa śe n-anśeput țasa

* șćiu sî țâăs cî ma-nvațat muma

* nu stâă pi luoc, numa țâasă-n tuaće părțâľi [Crn.]


   ȚASÂTÚRĂ /rom. ţesătură/ (s.f.)

* țasâtură đin câńipă ie coźa aspră

* țasâtură đi śuaric muara sî fiie batută bińe [Crn.]


   ȚASÚT /rom. ţesut/ (s.m.)

* la nuoi muieriľi s-apucă đi țasut dupa Sveći Ńicuola đi iarnă, oŕe dupa Sveći Iovan

* țasutu puaće sî fiie în duauă, ore-n patru iță [Crn.]


   ȚASÚT /rom. ţesut2/ (adj.)

* nu măi cată ńima pătuŕ țasuće [Por.]


   ȚÁUĂ /rom. ţeavă/ (s.f.)

* ieŕ mi s-a frânt o țauă la piađica đi tractur

* facui câća țâăvi đi suoc, c-o sâ-i trâabie mumi sî pună baćala când va țasa [Crn.]

* țaua sa îngăură cu sfŕađiru

* țauă đi ľiemn

* țauă đi fier

* țauă đi soviaică đi razbuoi [Por.]


   ȚAURÍCĂ /rom. tub/ (s.f.)

* gasâi o țaurică đi plumb đi pușcă

* da cât va fi țaurica đi tun? [Crn.]


   ȚĂLUÍ /rom. ?/ (v.)

* đestul, nu măi țălui la lume [GPek]


   ȚẮĽINĂ /rom. ţelină/ (s.n.)

* am un lucratuoŕ, îm târsâașće țăľina [Por.]

* țăľină ie când sa ară ľivađa măi întâń; aŕ la țăľină [GPek]


   ȚĂĽINUÓS /rom. ţelinos/ (mn. țăļinuoș, țăļinuosă)

* în moșâia-mia, pomântu ie țăľinuos [Por.]


   ȚĂĽIŃÍȘ /rom. ţeliniș/ (s.n.)

* s-a pirasât saćiľi, a ramas țăľińiș guol în tuaće părțâľi [Por.]


   ȚẮRMUR /rom. ţărmure/ (s.m.)

* pi drumu câtra munće, iastă un țărmur cu pripur mare, no-l tŕeś cu caru fara doa paŕechi đi buoi [akc.


   ȚĂRMURÍ /rom. ţărmuri/ (v.t.r.)

* dupa pouod sa țărmuŕașće pomântu unđe a dus apa namuol [Por.]


   ȚĂROVÁNA /rom. Ţerovana/ (s.f.)

* sa puvestâașće cî la Țărovana în vŕamia lu rimľeń a fuost rudnic, or că cuzńiță [Por.]


   ȚĂSÁ /rom. ţese/ (gl. p.)

* ar fi bun când muierľi nuaștre ar puća țăsa ca babiľi nuaștre vrodată

* stâăi în luoc, nu-m țăsa încuaś-âncoluo

* copiľe, fi miarńic, să nu-ț țâăs una dupa cap [Por.]


   ȚĂUÓC /rom. căval ?/ (s.m.)

* țăuoc ie fluier fara duop

* țăuocu are uopt găuŕ, șasă dă parća dă sus, ca la fluier, a șapćiľa ie dă źuos la đeađito-l mare, a dă uopt iară dă źuos, la urmă, dă đeađito-l mic [Mlava]


   ȚĂVUAŚE /rom. ţeavoacă/ (s.f.)

* a scobit o țăvuacă în ľiemn, iuo ii spun cî ie țaua pŕamare, iel nu ma cŕađe

* am avut tŕabă cu una, frumuasă muiaŕe, ama n-avut fluaśe numa țăvuaśe [Por.]


   ȚIȚẮICĂ /rom. ţiţeică/ (s.f.)

* sora a mami când s-a dat îm țițăică, a dato pŕa tare și a cazut dupa ia și ș-a frânt grumazi, ș-a murit [Tim.]


   ȚÂÁŃIC /rom. ţănic/ (s.m.)

* înćinźe țâańicu, șî puńe prândzu [Crn.]

* pin țâăńic a strâcurat ľeșâia când a spalat schimburľi la albe [Por.]


   ȚÂẮST /rom. ţest/ (s.m.)

* țâăstu đi bâtrâńață s-a facut đi pomânt

* țâăstu sa astrucă cu spudză [Por.]

* puńe tânaćaua pi śirińe [GPek]


   ȚḮȚA UOII /rom. ţiţa-oii/ (s.f.)

* frundza lu țâța uoii ie bună đi duŕare la burtă [Zvizd]

* țâța uoii s-a mistacat cu măi mulće ierbuŕ, cu care la Sânźuordz, înainća mulsului, s-a uns țâțâľi la uoi [Crn.]


   ȚÂȚAÍ /rom. țîțîí/ (v.)

* copiľe, nu țâțai atâta, sî nu sparź śaua

* când audzî cî baba o sî vină pi la nuoi, țâțai đi drag

* când vadzu câ-i s-a bagat uoiiľi miaľe în viie, porńi sî țâțâie đi śudă [Crn.]


   ȚḮȚĂ /rom. ţâţă/ (s.f.)

* cu așa țâță ar puća sî cŕască źemanaŕ

* îi miarźe lapćiľi đin țâță ca apa đin urśuor, đi aia ie copilu maŕe șî crescut

* đin urśuor apă biei pi țâță [Crn.]

* dă țâță

* dă țâță la copil

* dă țâță la sapă [akc.

* țâțâșuare boldoŕaľe [Por.]


   ȚÂȚḮNĂ /rom. ţâţână/ (s.f.)

* đață cu cracu, șî scuasă ușa đin țâțână [Por.]


   ȚÂȚUÓS /rom. ţâţos/ (adj.)

* țâțuasă ca vaca

* facut ie pŕa țâțuos, șî ma ćiem cî atârnă vrunđiva [Por.]


   ȚḮFNĂ /rom. ţâfnă/ (s.f.)

* dupa țâfna-ia ie casa mia [Crn.]

* țâfnă sa dzâśe la țărmur ascuțât unđe sa-npreună doă ogașuŕ

* când viedz o piatră mare sângură pi câmp, dzâś: „Ăće o țâfnă-n mijluocu câmpului!" [GPek]

* ći prindz cu nasu đi pomânt pănă ieș pi țâfnă-n sus [Por.]

* țâfnă ie uom care sa mâńiie đi fiie-śe [GPek]


   ȚÂFNUÓS /rom. ţâfnos/ (adj.)

* numa m-am glumit cu ia, n-am șćut cî ie atâta đi țâfnuasă [Crn.]

* nu cućedz s-âi dzâś ńimica, iuta sa mâńiie, atâta ie đi țâfnuos [Por.]

* luoc țâfnuos, nu ie đi ńimica [Por.]


   ȚÂFŃÁLĂ /rom. ţâfneală/ (s.f.)

* s-a pus o țâfńală pi fata-sta, numa frcuańe ca mâța naruoadă, sigurat a lasat-o baiatu [Por.]


   ȚÂFŃITÚRĂ /rom. ţâfnutire/ (s.n.)

* đi când s-a goľit butońu în podrum, moșu s-a facut o țâfńitură đi uom, numa fârfuańe, sa zbiară pi tuoț đi fiie śe, da slab șî manâncă [Por.]


   ȚÂGAŃÉSC /rom. ţiganesc/ (adj.)

* coluo sî vâađe cuortu țâgańesc

* mâi maŕ câăș în Lucuva sânt câășâľi țâgańeșć [Crn.]


   ȚÂGAŃÍIE /rom. ţigănie/ (s.f.)

* acuma în Țâgańiie nus măi Țâgań, sa mutat tuoț la Ńigoćin, da uńi la Măidan

* o țâgańiie mare a tunat întra ii, n-o sî iasă la bińe [Por.]


   ȚḮIE /rom. ţie/ (pron.)

* iuoće țâie o pară, da șî țâie una, sî nu ći mâńii [Crn.]

* țâie țî śudă pi mińe, ama n-ai đi śe, că nu mis đevină [Por.]


   ȚÂCAÍ /rom. tăcăi/ (v.)

* uiće la śaso-la în paŕaće, n-a fi statut, că nu-l măi aud să țăcâie [Por.]


   ȚḮCĂ /rom. ţâcă/ (s.f.)

* așa țâcă đi lume râa, n-a măi vadzut ńima

* dracu va șći đi unđe sa traźe țâca luor

* nu sânt ii đin țâca nuastră

* copiľe, trasńiŕa-n țâca-tia, draśască [Por.]


   ȚÂCĽIÁĆE /rom. ţiclete/ (s.m.)

* țâcľiaće ie pasâŕe mică, cu ćicu lung șî cu piańe vânâće, faśe gaură în ľiemn șâ-n gaura-ia faśe cuib [Por.]


   ȚÂĽIĽÍU /rom. ţâliliu/ (int.)

* śe drac ie, mă, la copilo-la, đi țâńe „țâľiľiu” una-ntruuna? [Por.]


   ȚÂMBOIÁT /rom. ?/ (adj.)

* śе ć-ai înțâmboiat atâta?

* uom înțâmboiat [Por.]


   /rom. ţiment/ (s.f.)

* lânga fântână am lasat o țâmientă, atârnată într-o cŕangă, să aibă drumașî cu śe să bia apă [Por.]


   ȚḮMPUR /rom. ţâmpor/ (s.n.)

* adu cućiia đi țâmpur

* dăm un bât đi țâmpur [Buf.]

* am cumparat țâmpur đi țâmpurit butuańiľi đi vin

* în Buor nu sî puaće sufla đi fum đi țâmpur [Crn.]


   ȚÂMPURÍ /rom. ţămpori/ (v.)

* mâńe oi țâmpuri butuańiľi đi vin [Crn.]


   ȚÂNATUÓŔ /rom. ţânator ?/ (adj.)

* încă ie iel țânatuoŕ, dacă aŕe mulț ań [Crn.]


   ȚÂNȚÁŔ /rom. ţânţar/ (s.m.)

* țânțaŕu suźe sânźiľi, șî fuźe [Por.]


   ȚḮNDÂRĂ /rom. ţandără/ (s.f.)

* pănă am śopľit cuadă đi sacuŕe, sari o țândâră, șî ma lovi în frunće, đin câta s-âm scuată uochiu

* îi sari o țândâră, șî să dusă

* Marincuońi au o țandâră đin Voińeșći [Crn.]

* adun țâăndre sî fac fuocu [Por.]


   ȚḮNTĂ /rom. cent/ (s.f.)

* o țântă a fuost cât o parauă

* đ-o țântă mi-a scapat vuozu [Crn.]

* o țintă ďe om [Kmp.]


   ȚÂNÚT /rom. ţinut/ (s.n.)

* țânutu alu Râu poŕeśi cuprinđe marźina Dunâri cu Đerdapu, Miruośu, Guolu, Șașca cu Arnaglaua șî Gorńana cu Cârșia mare

* țânutu câsâtorit cu Rumâń țâńe đila Muraua la zovârńit, pănă la Ćimuoc la râsarit [Por.]


   ȚÂŃÁ /rom. ţinea/ (v.)

* muiaŕa țâńa frâu, da uomu cu umâru supus țâńa caru sî nu să rastuarńe

* Vuoina Duman țâńe muiaŕe đin Vaľacuańa

* ma țânu la vuorbă până-n zavrńitu suarilui

* sî țânură câńi đi mińe pân nu trecui convieiu

* tata-muoș a țânut minće mulće povieșć

* muma mi-a țânut parće când a vrut tata sî ma bată

* țâńa uochi la ia până treșa pi drum

* țâńe dăćinľi aľi batrâńe [Crn.]

* aldracului uom a fuost, s-a țânut cu mulće muieŕ [Por.]


   ȚÂOŃÁ /rom. ţiui/ (v.i.)

* o pasarică țâuańe în salcă [Crn.]

* îm țâuańe uŕachia, sigurat ma vorbiașće vrunu đi râău [Por.]


   ȚÂOŃÁLĂ /rom. ?/ (s.f.)

* ľesńe surdzășć, đ-atâta țâońală [Por.]


   ȚÂPÁ /rom. ţipa/ (v.t.r.)

* śe va țâpa puorśi atâta, cî ľ-am dat đi mâncare?

* nu țâpa copiľe, că vińe mum-ta sâ-ț đa țâță [Por.]


   ȚḮPĂT /rom. ţipăt/ (s.n.)

* în țara surdă, ńima n-auđe țâpâtu-n lume, ma cât đi tare sî fiie [Por.]


   ȚÂPEŃÍIE /rom. ţepenie/ (s.f.)

* muiaŕa n-are țâpeńiie în mâń ca uomu, șî nu puaće să bată la paŕ în gard cu boruosu; aăla ie lucru voińiśiesc

* țapa nu ie batută bińe, șî nare ńiś o țâpeńiie, are clańa iuta sî cadă [Por.]


   ȚÂPERÍG /rom. nișadăr/ (s.m.)

* cu țâperig a ľecuit gâlśiľi la copii când s-a obrinćit [Crn.]


   ȚÂPÂRLÁN (I. M.) ● v. ȚOPÂRLAN [Por.]

   ȚÂPIÉL /rom. papuc/ (s.n.)

* am cumparat la muiere țâpieľ nuoi [Bran.


   ȚÂPORÁZ /rom. ?/ (s.m.)

* sâśararâm grâu, ramasâră numa țâporază [Crn.]

* ma-nbrucai în tr-un țâporag [Por.]


  ȚÂR! /rom. ţâr/ (int.)

* nu puoț sî duorm đi griiiŕ: tuota nuapća numa „țâr-țâr” supt feŕasta-mia [Por.]


   ȚÂRAÍ /rom. ţârâi/ (gl. p.)

* sî baź sama: când va țârai śuava pin cuoș, să șćii că s-a varsat sacu cu buobiľi

* baće piatra đi rupie, numa țârâie pi puod [Por.]


   ȚÂRAIÁLĂ /rom. ţârâială/ (s.f.)

* țâraială s-auđe când cad țârțari, când baće piatra, or când sa varsă buobiľi đin sac [akc.


   ȚḮRĂ /rom. ţâră/ (adv.)

* (u izr.) o țâră

* a lucrat o țâră la rudńic, șî s-a lasat

* nu puot să fac coľașa, cî mi-a ramas numa o țâră đi fańină

* śarcă o țâră [Por.]


   ȚÂRȚÁŔ /rom. ţârţari ?/ (s.m.)

* când cad țârțari, zapada sa corojâașće, șî copiii puot să miargă pi ia, șă sî nu sa scufundă

* sa chiamă țârțaŕ, cî sânt marunț, șî țârâie când cad [Por.]

* cu pluaia a batut șî țârțarică [Crn.]


   ȚÂRȚÁŔ /rom. ţârţar/ (s.m.)

* o uală đi țârțaŕ, prândz đi tuoț [Crn.]


   ȚḮRC (UZv.) ● v. ȚÂR [Por.]

   ȚÂRCOŃÁ /rom. ţârcâi/ (v.t.r.)

* vaca, uaia or capra sa țârcuańe când ie bolnauă, șî nu sa puaće mulźa calumia, numa câćicâta

* s-a dus baba să țârcuańe vaca, cî copilașu cată lapćișuor [Por.]


   ȚÂRMURÍ (GL. P. REF.) ● v. ȚĂRMURI [Por.]

   ȚÂRMURUÓS /rom. ţărmuros/ (adj.)

* acoluo ie așa đi țârmuruos đi ńiś capra nu puaće sî pască [Crn.]


   ȚḮRNA /rom. Ţârna/ (s.f.)

* Țârna izvoŕadză supt Bŕeza, primiașće la điŕaptă ogașâaľe Bigru șî Ogașul mare, da đi la stânga pi Fiľișana, șî sa împreună cu Piecu la Dâbiľug [GPek]


   ȚÂRNÁICA /rom. Ţârnaica/ (s.f.)

* Țârnaica ie sat rumâńesc, supt puala lu Guol

* Țârnaica sa otarâașće cu Arnaglaua, Gorńana, Tanda, Clocośuouțu șî Plamna [Por.]


   ȚÂSATUÓR /rom. ţesător/ (s.m.)

* iuo nu șćiu ńiś un uom s-a fi fuost țâsatuoŕ, aăla ie numa lucru muieŕesc

* țâsatuaŕa ie muiaŕe care țâasă în razbuoi

* mama a fuost tare bună țâsatuare [Por.]


   ȚÂSATÚRĂ /rom. ţesătură/ (s.f.)

* a ramas đi la mama o gramadă đi țâsatuŕ, am đi gând să ľi vind, să nu ľi manânśe muoľi [Por.]


  ȚÂȘ! /rom. ţâș ?/ (int.)

* nuoi șađem la umbră, da draco-la đi copil veńi cu un maț, șî - țâș! - ńi udă șî fuźi [Por.]


   ȚÂȘŃÍ /rom. ţâșni/ (v.)

* sari śiepu, șî đin butuoń țâșńi vinu [Crn.]

* lucrai pi-n zapușală mare, pănă nu-m țâșńi sânźiľi pi nas

* copiľe, dacă ći măi prind că fuŕ, o să ći bat pănă cacățî nu va țâșńi đin ćińe [Por.]


   ȚÂȘŃITUÁŔE /rom. ţâșnitoare/ (s.f.)

* đi facut țâșńituaŕe îm trâabie brśag, bât đi suoc, bâćiśel đi razbic, șî câlț [Crn.]


   ȚÂȘŃITÚRĂ /rom. ţâșnitură/ (s.f.)

* la nađitura lu mațâľi đi apă, a bâșńit o țâșńitură maŕe

* țâșńitura-ia nu mâi ascultă pi ńima [Crn.]

* la lovit țâșńitură [Por.]


  ȚÂU! /rom. ţiu/ (int.)

* copi,î sî taśeț, țâu sî n-aud!  [Por.]


   ȚOÁPĂ /rom. ţoapă/ (s.f.)

* țoapă gŕa, đin iel iasă num prostâi șî gruzavii [Por.]


   ȚÓȚĂ /rom. ţoţă/ (s.f.)

* au cuľes porumbu șî astădz au đe gând să taie tuľeńi șî să facă țoță [Pad.]


  ȚOF! /rom. ţof ?/ (int.)

* sa đisparțî đi nuoi, șî - țof! țof! - tŕecu pin apă, da nuoi râmasâărâm la marźină [Por.]


   ȚOFAÍ /rom. tofăi/ (v.)

* gâșćiľi s-a dus la baltă, șî când înśepură a țofaia pin apă, sa spumântară câńi, șâ-n śepură a latra, parche lupi tună pista ii

* țuafâie pin morśilă [Por.]


   ȚOFAÂÁLĂ /rom. lăpoviţă/ (s.f.)

* când înprauna ńinźe șî pluaie, sî faśe țofaială [Crn.]


   ȚOFAIÁLĂ /rom. ?/ (s.f.)

* s-auđe o țofaială la râu, ca când tŕaśe śeva râu pin apă [Por.]


   ȚOĽÍȚĂ /rom. ţoliţă/ (s.f.)

* a facut țoľiță đi copilaș care a pľecat la șcuală [Por.]


   ȚOPÂRLÁN /rom. ţopârlan/ (s.m.)

* țopârlan ie copilandru, ńiś copil, ńiś baiat, numa śuaua pintra iaľe [Por.]


   /rom. ?/ (s.f.)

* într-o vŕamie am lucrat la țrepană [Por.]


   ȚREPÁŔ /rom. ?/ (s.m.)

* veńi un țrepaŕ, șî ńi-n trabă dar ńi trâabe țŕep [Por.]


   ȚŔÉP /rom. ţâglă/ (s.m.)

* vântu mi-a luvat țŕepu đi pi ștală [Crn.]

* a dus o gramadă đi țŕepuŕ, șî ia lasat l-ânga gard

* țŕepu ie astrucamânt nuou, a ieșât încuaśa, pi dupa ratu-sta cu ńamțî [Por.]


   ȚUÁLĂ /rom. ţoală/ (s.f.)

* țuala sa-nbracă șî sa puartă [Por.]


   ȚUȚÚR /rom. ţuţur/ (adj.)

* la țuțur cuŕe apa, moara sî cumparăm nuou

* s-a facut țuțuŕe supt stŕeșâna cășî

* bagă sama, să nu ći-nbruś în țuțuro-la

* stă țuțur [akc.


  ȚUG /rom. ţug/ (s.n.)

* a facut borđiu la luoc închis, n-a fuost țug đestul să tragă fumu, șî ma mir cum nu ia chiorât gluaćiľi đ-atâta fumaćeu

* cuoșu nu mi bun, pî muara când cuoc la șpoŕet să țân țugu đeșchis

* la car đi buoi a fuost măi puțân patru țuguŕ, la tuata uosâia cî ći duauă; a țânut uosâia ľegată đi dric [Por.]


   ȚUGUIÁT /rom. ţuguiat/ (adj.)

* śeva ie țuguiat când ie la vrun luoc supțâiat, când nu ie tuot una đarându [Por.]


   ȚÚICĂ /rom. ţuică/ (s.f.)

* copsăi cuomina, șî facui țuică numa cât đi casa nuastră [Crn.]

* nuoi la rachiie ii dzâśem țuica numa când ńis câta-n voia bună [Por.]


   ȚUCÁ /rom. ţuca/ (v.t.r.)

* asară s-a țucat cu furiș đi parinț [Crn.]

* đimult copiii a țucat mâna l-ai batrâń [Por.]


   ȚUCÁT /rom. ţucat/ (s.n.)

* a cŕescut fećița, bună ie đi țucat [Por.]


  ȚUP /rom. ţup/ (int.)

* țup-țup, op-op!

* copuoii răđicară iepuru, da iel, saracu, țup coľa, țup coľa, șî scapă [Por.]


   ȚUPAÍ /rom. ţupăi/ (v.t.r.)

* copilu a pľecat în piśuare, șî numa țupâie đi drag

* țupâie în luoc sî sa îngaldzâască [Por.]


   ȚUPAIÁLĂ /rom. ţopăială/ (s.f.)

* am copii tare ńimiarńiś, șî đi mulće uoŕ îm vińe sî norodzâăsc đi țupaiala-luor pin casă [Por.]


   ȚÚRFURĂ /rom. zdreanţă/ (s.f.)

* će uită, în śe țurfuŕ sa îmbracat, cum nu-i rușâńe?

* atâta đi sarac am fuost, đ-a-nmiers numa-n ńișći țurfuŕe, adunaće đi pin gunuaie [Por.]


   ȚURFURUOS /rom. zdrenţăros/ (adj.)

* ș-acuma iasă-n lume tuot țurfuruos, dacă lucră, ș-are đin śe s-âș facă țuaľe uomeńeșć [Por.]


   ȚÚRIC! /rom. ţuruc!/ (int.)

* când vŕei calu să miargă înapuoi, zbieŕ „țuric-napuoi!”, da pi vaś zbieŕ „stu-napuoi!” [Por.]

č


   ČÁTĂ /rom. ceată/ (s.f.)

* vorba „čată” la noi a-nbătârńit și s-a pierdut, acușa număi să spuńe „čată” [Kmp.]

ć


  ĆA /rom. cea/ (int.)

* vaca caŕe aŕe-nvățu sî tragă la „ća”, sâ-njugă đi điŕapta, șî când trâabie abatut caru la điŕapta, numa sî strâgă „ća” [Crn.]


  ĆAI /rom. ceai/ (s.m.)

* lumia nuastră a cuľes iarbă ńagră, șî iarna a fiert ćai đi tușât șî durut la burtă [Crn.]

* măi bun ćai ie đi fluaŕa đi ćii [Por.]


   ĆÁCĂ /rom. teakă/ (s.f.)

* nu ie bun sî puorț cuțâtu fâră ćacă, cî puoț sî ći tai [Crn.]

* ćacă đi dus cuća, đi ascuțât cuasa [Pad.]


   ĆÁCMĂ /rom. jgheab/ (i. z.)

* ćacma-n puop s-a scobit cu alat caŕe s-a chiemat „pruosâc”

* casă în ćacme [Crn.]


   ĆÁMĂ /rom. teamă/ (s.f.)

* în lume s-a bagat o ćamă đi fuamiće

* copiii đi ćamă s-a ľecuiit cu điscânćic [Crn.]


   ĆÁSC /rom. teasc/ (s.n.)

* ćasc ie facut đin patru blanuț încruśișaće, care sa pun pi vardză în pućină, da pi iaľe sa puńe o piatră, să pisadză vardza în rasuŕ, să nu fiie-n săc

* ćascu ie o ľaspiđe ńaćidă, scuasă đi la fundu râului, cu care sa pisadză vardza acră în cadă [Por.]


   ĆÁȘCĂ /rom. ceașcă/ (s.f.)

* ćaiu sî bia đin ćașcă maŕe [Crn.]


   ĆÉĆA /rom. cecia/ (s.f.)

* ćeća la nuoi sa dzâśe numa la suora lu tata

* uomu lu ćeća ie matușuoń

* ćećo, vinu pănă la nuoi

* la suora lu muma dzâśem ćeică [Stig]

* ćeće ie suora lu tata ș-alu muma


   ĆEÍR /rom. ceair/ (s.n.)

* ćeiru ie pașuńe đi viće, îngrađită, pi care vićiľi pasc fara pâcuraŕ [Por.]


   ĆÉI /rom. tei/ (s.m.)

* đin ľiemnu đi ćei sa facut blâăń đi loitre đi car, da fluaŕa đi ćei sî cuľaźe đi ľecuit duŕaŕaŕ la burtă

* cu cuaja supțâŕe a đi ćei lumia đimult a ľagat viia [Crn.]


   ĆÉICĂ /rom. ceică/ (s.f.)

* ćeică ie suora lu tata ș-alu muma

* uomu lu ćeica ie mutușuoń [GPek]

* am ramas sarac đi mic, pî m-a cŕescut ćeică cu mutușuońu ca pi copilu luor [Por.]

* ćeće, unđe mutușuońu? [Crn.]


   ĆECHIÁR /rom. cicar/ (s.m.)

* în tâlvă a crscut ćechiar đi nu puoț sî strabaț [Crn.]

* ćicar ie o padure maruntă đi nu puoț sî mierź pin ia [Por.]


   ĆEMIÁ /rom. teme/ (v.t.r.)

* đi śe ć-ai ćemia đi moruoń, daca moruoń nu iastă?

* saćanu mâi mult sî ćamie đi sâaśită șî đi piatră [Crn.]

* đi când m-am mâritat, barbatu ma ćamie cu Pâătru, cî mi-a fuost vrodată baiat, da iuo cu uomu acuma n-am ńimica [Por.]


   ĆERLÁM /rom. amăreală/ (s.n.)

* traiu mi-a fuost pľin dă ćerlam [Pom.]


   ĆESALÁ /rom. cesala/ (gl. p.)

* o vacă aŕe, șî ńiś pi ia nu o puaće ćesala cum trâabe [Crn.]


   ĆESALÁT /rom. ţesălat/ (adj.)

* calu ie ćesalat, puoț sâ-l încaľiś șî să pľeś la drum [Crn.]


   ĆESÁLĂ /rom. cesală/ (s.f.)

* la panađur muara sî cumpâr ćesală nuauă, cî la asta îi sa mâncat đințî [Crn.]

* cu ćesala sa ćesaľadză măi mult vaśiľi, da s-a ćesalat șî caii, care i-avut [Por.]


   ĆEȘḮ /rom. teși/ (gl. p.)

* bâtu đi piscuańe đi salcă sî puaće raćedza, ore ćeșî [Crn.]


   ĆEȘḮLĂ /rom. teșilă/ (s.f.)

* în ćeșâlă lucratuori a dus mâncaŕe la lucru [Por.]


   ĆEȘḮT /rom. teșit/ (adj.)

* când oltańeșć, raćedzu la pielț trâabie sî fiie ćešât [Crn.]

* când muierľi fac fifă, taie țaua la un câpatâń ćeșât, da alalt ăl lasă astupat [GPek]


   ĆEȘÂTÚRĂ /rom. teșitură/ (s.f.)

* în luoc sî taie bârna điŕept, iel ia facut ćeșâtură [Crn.]


   ĆÉZĂ /rom. șaretă/ (s.f.)

* ćeză n-avut tuot nat, numă găzdoćińľi [Por.]


   ĆIGÁŃE /rom. tigaie/ (s.f.)

* tuată casa a avut ćigańe adâncă cu piśuaŕe, caŕe sî puńe pi fuoc, ćigańe cu cuada lungă, șî ćigańe mică cu cuada scurtă [Crn.]

* iastă duauă fieluŕ đi ćigăń: scunđe, fara piśuare, care s-a pus pi firastău, șî cu trii piśuare șî cu cuadă, care s-a pus pi vatra fuocului [Por.]


   ĆIGORÍ /rom. tigori/ (v.)

* am fuost sarac, ș-am ćigorit đi tuaće

* nu vor copiii mii sî ćigoŕască đi ńimica [Por.]


   ĆIGORÍIE /rom. tigorie/ (s.f.)

* traiu-ntŕeg mi-a fuost numa o ćigoriie mare, am tras chin șî nacaz ca ńima pi lume [Por.]


   ĆIGORÍT /rom. tigorit/ (adj.)

* am cŕescut fara parinț, șî copilariia-mia a fuost ćigorită șî amarâtă

* mis ćigorit đi tuaće [Por.]


  ĆII /rom. tei/ (s.n.)

* ćiiu mirusă frumuos

* la nuoi cu ćiiu sa ľagă snuopi đi grâu

* đin lubaŕ đi ćii pâcurari fac buśin [Por.]


  ĆIC /rom. tic/ (s.n.)

* am dus piucu la maistur câ-i s-a frânt ćicu [Crn.]

* puii-n cuib așćată pi mumâ-sa cu ćicu cascat

* puiu đi gaină are ćic, da gaina șî cocuoșu au ćuoc

* o, mâncațar mama ćicu! [Por.]


   ĆICAÍ /rom. ciuguli/ (gl. p.)

* tata a-nćins piaľa đi puorc în ľiemn, va ćicai pâăsârľi unsura đi pi ia [Crn.]


   ĆICAÍT /rom. ciugulit/ (adj.)

* piaľa đi puorc, ś-a-nćinso tata pi gard, tuată ie ćicaită đi pâăsâŕ

* nucu ie pân le vâr ćicait đi vârdâăŕ [Crn.]


   ĆICÁŔ /rom. cicar/ (s.m.)

* đarându pi lânga luoc a cŕescut ćicaŕ đes, đi nu măi puoț treśa [Por.]


   ĆÍCNĂ /rom. ticnă/ (s.f.)

* copii mulț, casa pľină, n-ai o țâră đi ćicnă pista dzî đi ii

* n-are ćicnă la ođină

* (u izr.) fara ćicnă [Por.]


   ĆICŃÁLĂ /rom. tihneală/ (s.f.)

* nu măi am ćicńală đi copilama-sta [Por.]


   ĆICŃÍ /rom. tihni/ (nesvrš.)

* când ăl vâăd cî șâađe la masă, nu-m ćicńașće prândzu [Por.]


   ĆÍMP /rom. timp/ (s.m.)

* ćimpu ie bun, cî nu ie pŕa ploiuos

* dacă va fi șî ćimpo-sta uscaśiu ca al đi an, aŕe sî fiie maŕe fuamiće [Crn.]

* la ćimp, în vŕamia-sta, să ńi gasâm iară

* ćimp râău, ńirođituoŕ

* a tŕecut ćimpuŕ șî ćimpuŕ đ-atunśa

* ćimpol tŕecut [Por.]


   ĆIMPURÍU /rom. timpuriu/ (adj.)

* grâu ie acuma ćimpuriu, pi la Vidum o să ajungă đi sâśerat

* caŕe a avut mńei ćimpurii, puaće socoći la vro dobândă [Crn.]

* mi sa-mpare că śuaua s-a schimbat pi pomânt: parche acuma paduŕa înverdzâașće măi ćimpuriu đi cât când am fuost iuo copil mic

* an ćimpuriu [Por.]


   ĆÍNDĂ /rom. tindă/ (s.f.)

* coľibiľi đi bâtrâńață n-avut ćindă, đicât numa oźac ș-o suobă or doa

* cașchetu đinainće are ćindă, șî đi ia prindz cu mâna când dubuoŕ cașchietu, or când ăl puń în cap [Por.]


   ĆÍNÂR /rom. tânăr/ (adj.)

* uomu al ćinâr tuot puaće

* buou sâ-nvață la jug pân ie ćinâr

* puomu sî oltańašće pân ie ćinâr

* paduŕa ćinâră nu să taie [Crn.]

* puoț sî dzâś cî ie mâăru, ca puomu, ćinâr, da đi mară, ca puamă, nu: đi mară atunśa dzâś cî ie crudă

* a murit uom ćinăr [Por.]


   ĆIŃERÍȘ /rom. tineret/ (s.m.)

* tuot ćińerișu s-a dus în sat la uoră

* acuma ćińerișu puartă pâăru lung [Crn.]


   ĆIŃEŔÁȚĂ /rom. tinerete/ (s.f.)

* ćińeŕața ie mândră dacă n-ai ńiś o grijă [Crn.]

* ćińeŕață iuta tŕaśe [Por.]


   ĆÍPSĂ /rom. alaun/ (s.f.)

* cojocari a mestacat varu cu ćipsă când a ștavait fuoii đi cojuaśe [Crn.]

* muiaŕa care avut ibomńic, dupa śe s-a đisparțât đi iel, cu furiș a dat pi đi źuos cu ćipsa, să nu priśiapă barbatu c-a fuost đi curând cu ibomńicu; ćipsa-ia atâta o „strânźe”, đi barbatu ghinđașće că ie ia înźir đi muiaŕe [Por.]


   ĆIPSḮIE /rom. tipsie/ (s.f.)

* în ćipsâia maŕe am cuopt pâńa, da-n a mică carńe [Crn.]

* ćipsâia nu ie vas batrân, cî ai nuoștri ai batrâń a șćiut numa đi vas đi pomânt, șî đi ľiemn: đi uaľă, śirińe, strachină, bľid ... [Por.]


   ĆÍPȘÂNĂ /rom. cipcină/ (s.f.)

* ćipșâna nu ie ńiś đi pașuńe, ńiś đi cuasă [Crn.]


   ĆÍRIC /rom. cirip/ (int.)

* veńi o pasârică la feŕastă, șă „ćiric-ćiric”, parche vŕa s-ăm spună śe s-âm spună [Por.]


   ĆIRICAÍ /rom. ciricăi/ (v.)

* pâăsârľi ćiricâie, a veńit primovara

* nu ćiricai ca coțofana pi gard [Crn.]


   ĆIRICAIÁLĂ /rom. ciricăială/ (s.f.)

* đin paduŕe s-auđe ćiricaială taŕe

* s-auđe ćiricaială ca la tuors [Crn.]

* lasâće đi ćiricaială, numa dacă țî drag đi mińe, spuńe đeșchis

* o sî va iasă ćiricaial-aia pi nas [Por.]


   ĆIRICUÁVIE /rom. Dragobete/ (s.f.)

* Ćiricuavia ie o dzâvă în marta, atunśa ie nunta păsârilor

* atunśa gaińiľi nu strâź la buobe, numa ľe laș sî sa aduńe sângure [Zvizd]


   ĆIRÍCUVA /rom. Dragobete/ (s.f.)

* Ćiricuva ie dzâua śuarâlor aľi maŕ, șî sî cađe mńercuŕ pi Saptamâna pistriță, caŕe ie înainća saptamâńi cu Muoșî đi pipćei

* đin tuaće saćiľi pi Vaľa Ćimuocului, Ćiricuva sî sarbiadză numa în Osńiśa [Crn.]


   ĆISTḮ /rom. cisti/ (v.t.r.)

* uom vŕańic șî sârńic ćistâașće tuot dupa iel, nu lasă ńiś o imală [Por.]


   ĆISTḮT /rom. cistât/ (s.n.)

* feimia ie ćistuoćiță la șcuală, șî tuot ćistâtu acoluo cađe pi ia [Por.]


   ĆISTḮT /rom. cistât/ (adj.)

* am ćistât calumia, ș-acuma nu mi rușâńe, că așćet guoșći cu casa ćistâtă [Por.]


   ĆISTUÓĆIȚĂ /rom. cistociţă/ (s.f.)

* așćetai tuota dzâua într-un cuodńic să vină duolturu, la urmă nu veńi duolturu numa veńi o ćistuoćiță șî sa luvă dupa mińe đ-acolo [Por.]


   ĆÍȘNĂ /rom. tihnă/ (s.f.)

* copiii s-a învațat sî nuaće, șî sluobâd sa scaldă într-o ćișnă adâncă [Por.]


   ĆIVÁLĂ /rom. tiveală/ (s.f.)

* pi dungă sî cuoș o ćivală ruoșâie, sâ-m fiie crețanu mâi mândru [Crn.]

* uomo-l jâăľńic ľagă o ćivală ńagră pi lânga gât [Por.]


   ĆIVÍ /rom. tivi/ (gl. p.)

* oi ćivi țâańicu sî nu să đistrâamie

* când vi ćivi mâńica la câlțan, puot sâ-l înbrac [Crn.]


   ĆIVIGÁRE /rom. civigare/ (s.f.)

* ćivigaŕa țâńe lanțu la camin [Crn.]

* ćivigaŕa la camin țâńe dzalaŕu [Mlava]


   ĆIVÍC /rom. luminiș/ (s.m.)

* pazâașće uoiľi pi ćivic, coluo în duoso-la [Crn.]

* spartură ie poiana-n mijluocu duosului [GPek]


   ĆIVÍT /rom. tivit/ (adj.)

* camașa țî ćivită, puoț s-o-nbraś [Crn.]


   ĆIVÍT /rom. civit/ (adj.)

* vânât ca ćivitu, vânât închis [Por.]


   ĆIVITÚRĂ /rom. tivitură/ (s.f.)

* croituoŕu a ćivit cu ață slabă, șî burca mi s-a rupt pi ćivituŕ [Por.]

* sacu cu grâu cuŕe chi ie rupt pi ćiv [Crn.]


  ĆIZ /rom. tiz/ (s.m.)

* ćizu a mieu a capatat poziu đi sud [Crn.]

* a bŕe ćuzuľe, așa tu vorbieșć đi mińe? [Por.]


   ĆOCÂRLÁN /rom. ciocârlan/ (s.m.)

* ascuțâi ćocârlanu đ-amândoă pâărț, șî acuma ma duc la târsât [Crn.]


   ĆOCŃÁLĂ /rom. ciocneală/ (s.f.)

* Śe ćocńală sa va audza pi doso-la-n đal?

* cară mirecuț, paza vasurľi đi ćocńală [akc.


   ĆOCŃÍ /rom. ciokni/ (svrš.)

* aud bińe, ćocńașće śe ćocńașće la ușă toblaŕului, da câńi nu latră

* a cumparat un crśag đi la olaŕ, șî s-a-nbatat vrunđeva ca curca; pi drum a cadzut, șî crśagu s-a ćocńit la un luoc, nu ie măi đi tŕabă [Por.]


   ĆOCŃÍT /rom. ciocnit/ (adj.)

* n-am vasuŕ buńe, tuaće uaľiľi mi sânt ćocńiće

* nu măi vorbiașće cum trâabe, parche ie ćocnit [Por.]


   ĆOCŃITÚRĂ /rom. ciocnitură/ (s.f.)

* uala are ćocńitură, șî đ-aia nu vor s-o cumpâr [Por.]


   ĆOCSÓI /rom. pungă ?/ (s.n.)

* a pus oo în ćocsoi, și s-a dus [Kmp.]


   ĆORAĽÍIA /rom. cioralia ?/ (s.f.)

* lasâće đi ćoraľii, nu ieș măi copil mic [GPek]


  ĆU! /rom. ciu! ?/ (int.)

* ću! ardâće fuocu! [GPek]

* ću, bŕe! cum puaće sî facă așa nârodzâi?! [Por.]


   ĆUÁCĂ /rom. coacă/ (s.f.)

* miarźe-n ćuacă

* ćuaca ie facută đin bât pruost cu cârľig, da cârjâia ie bât đi râdzâmat, facut frumus, đi maistuŕ cârjań [Por.]


   ĆUÁCŃIT /rom. ciocnet/ (s.n.)

* śe va lucra-n cuzńiță, nu șću, numa șćiu că đin ćuacńitu-lui nu pućem sî durmim [Por.]


   ĆUÁNCĂ (I. J.) ● v. ĆUACĂ [Por.]

   ĆUMÚR /rom. cărbune/ (s.m.)

* đi la maidan la Lugńița, am carat dzâaśe cară đi ćumur đi ars tugla [Crn.]


   ĆÚNC /rom. tub/ (s.n.)

* ćuncu s-a umplut đi fuńiźină, șî furuna slab îngaldzâașće [Por.]


   ĆUÓC /rom. cioc/ (int.)

* čuoc-puoc! [Por.]


   ĆUÓC /rom. cioc/ (s.m.)

* tuaće pâăsârľi au ćuoc, șî pi aia sî aľeg đin juavinľi aľilalće [Crn.]


   ĆUÓC /rom. cioc/ (s.n.)

* ćuoc đi cuće, o cućiie lunguiată, scobită-n ľiemn, pi care cosâtuori a duso la brâu; în iel a țânut cuća đi ascuțât cuasa

* ćuoc đi pulă: vrodată, când n-a dus uoamińi izmiańe supt śuariś, đi iarnă a facut un chies, în care „a-nbracat” pula, să nu-nghiață đi frig

* muoșu Pâătru cu barba ćuoc [Por.]


   ĆUÓC /rom. ciuc/ (s.m.)

* ćuoc ie sapă mică, cu cuarńe or fara iaľe, đi sapat în bașćauă [Por.]


  ĆUR /rom. ciur/ (int.)

* „ćur! ćur!” faśe vâjuoiu đi lapće în gaľată când sa mulg uoiľi [Por.]


   ĆURAI /rom. ciurui/ (gl. p.)

* tuamna lapćiľi gruos, numa ćurâie đin țâță în gaľată [Por.]


  ĆUȘ /rom. ciuf/ (s.m.)

* ćușu sî cuibaŕașće în butuarcă [Crn.]

* ćușu dzâua nu viađe ńimica [Pad.]

* ćušuľe, đeșchiđeț uochi odată, da nu viedz śe-ț lucră muiaŕa pin sat?

* bagă sama śe vorbieșć, nu fi ćuș [Por.]


  ĆUȘ /rom. clătită/ (s.n.)

* aia śe ie la sârbi „palačinca”, la nuoi sa chiamă „ćuș”, da aia śe nuoi chemăm „plaśintă”, sârbi n-au, șî đ-aia plaśinta ńiś n-are nume sârbiesc

* ćușca sa faśe đin plamad care ramâńe dupa śe plumađeșć pâńa [Por.]

* ćușu faśem dân fańină, cu câta brândză: miastâś, puń în ćipsâie șî cuoś în șpoŕet

* alta fuarmă dî ćuș sa faśe dân fańină mistacată cu câta apă măi nultă, puń brândză, șî iai cu ľingura șî puń în untura caldă-n ćigańe [Hom.]

* la nuoi ćuș s-a facut așa: sparź uou, puń fańină, brândză, șî miastâś, miastâś, șă-l cuoś în ćigańe

* asta śe sârbi chiamă „palačinche”, n-a fuost đi bâtrâńață, a ieșât dupa ratu-sta cu ńamțâ; ľi chiemăm șă pi rumâńașće „palaćinchie” [GPek]

d


  DA /rom. da/ (adv.)

* da, așa ie cum tu dzâś

* da or ba [Por.]


  DA /rom. da/ (v.)

* nu-i da bań, c-âi dâă pi biare

* i-a dat în gând

* s-a mâńiiat, nu măi dâă pi la mińe

* vaca nu sa dâă la źug

* iuo am dat pi đin đal, da iel pi đin vaľe

* țâńće bińe, nu ći da

* tare đi cap, nu sa dâă la ńima

* când îț dau o palmă, viedz stâaľe vierdz [Por.]


   DÁȚÂIE /rom. dare/ (s.f.)

* am vindut vaśiľi sî plaćesc dațâia la drjauă [Crn.]


   DÁĆINĂ /rom. datină/ (s.f.)

* la nuoi ie daćina sî puńem pomień la-l muort pin la șapće ań dupa muarće [Crn.]

* așa-i daćina, gŕeu sa đizvață [Por.]


   DADAUÓŔ /rom. ?/ (s.m.)

* ura-sta s-a jucat în tuaće saćiľi, ama sî chiamă șî tramuriśa [Crn.]


   DÁDĂ /rom. dadă/ (s.f.)

* fiva copil, fiva fată, la suora măi batrână trâabe sî dzâcă „dadă”

* dada Mariia ie suora-mia măi mare

* da-Ľena a fuos’ cu doi ań măi mare đi cât mińe [Por.]


   DÁICĂ /rom. daică/ (s.f.)

* daica mia, cu uochi ńegri [Crn.]

* daică ii dzâś la ibomńică, când će dragaľeșć cu ia [Buf.]

* daică ie nume đizmerdat; când la vruna-i dzâś „daico, daicuțo”, ia înțaľiaźe śi ie cu ćińe, șî śe tu ai đi gând [GPek]


   DAINAÍ /rom. dăinai/ (v.t.r.)

* copilu șâađe pi punće șî dâăinâie piśuariľi [Crn.]


   DAINAIÚȘ /rom. dăinăuș/ (s.m.)

* am lapâdat sfuara pistă cŕangă, șî la copii am facut dainaiuș [Crn.]


   DÁCĂ /rom. dacă/ (vez.)

* dacă nu va fi așa cum dzâś tu, o să fii pâcatuos pănă la muarće

* dacă tatâ-su nu va lasao sî sa mariće dupa baiato-la, pî șî mumâ-sa dacă va țâńa parća cu tatâ-su, ia la urmă tot o să fugă, șî iar’ o să fiie pi placu ii [Por.]


   DACÚM /rom. dacum/ (adv.)

* dacum đi nu

* Ći duś mâńe la lucru? - Ma duc, dacum. [Por.]


   DALÁC /rom. dalac/ (s.m.)

* sî vaită c-âl duaŕe râău la burtă, muara sî fiie dalacu [Crn.]

* dalacu ie bubuoń, sa cuaśe șî învânațâașće

* mi s-a facut duoi dalaś, l-amândoă tâălpi câći unu

* dalacu au șî vićiľi [Por.]


   DALÁP /rom. dulap/ (s.m.)

* în dalap s-a pus strâăchinľi, ľingurľi, zastruźiľi șî mâncaŕa śe a ramas [Crn.]

* pi marźina Ćimuocului a fuost dalapuŕ câće șî baśaľe [Crn.]

* dolap, ruată la apă, care pista curauă a mânat strujńița, or muara [Por.]


   DÁLTĂ /rom. daltă/ (s.f.)

* cu dalta sa faśe scobitură în blană [Crn.]

* dalta mi sa-ntâmpit, trâabe s-o ascut

* daltă đi ľiemn

* daltă đi fier [Por.]


   DÁMĂ /rom. ?/ (s.f.)

* astară ńi duśem la șâdzâtuaŕe sî jucâăm damă [Crn.]


   DANÁC /rom. dănac/ (s.m.)

* uomu ie danac đi la șapćespŕaśe ań, până la-nsurat [akc.

* danaśel ieș đi la patruspŕaśe pân la șapćespŕaśe ań [Crn.]

* feimia nu măi lucră ńimica, numa aľargă dupa danaś [Por.]


   DANAŚÍ /rom. dănaci ?/ (v.i.)

* danaśesc, șî mâi vŕeu șâmâi [Crn.]

* a danaśit pŕa puțân, s-a însurat ćinâr [Por.]


   DANAŚÍIE /rom. dănăcie/ (s.f.)

* danaśiia sî petŕaśe cu mulće fiaće [Crn.]

* gata ie cu danaśiia, ajuns vŕamia să ma câsâtoŕesc [Por.]


   DÁNȚ /rom. danţ/ (s.n.)

* danțu la nuoi s-a jucat numa pi la nunț, șî aia când nuntașî a tŕecut pin sat

* puartă danțu pin sat, adunat ćińerișu șâ-i învață să ľipâie la câărț

* o sî va vină parinț,î ș-o sî va spargă danțu

* s-a prins într-un danț cu ii [Por.]


   DÁNGĂ /rom. danga/ (s.f.)

* dangă trasă cu pľeivazu

* fă o dangă cu cuțâtu pi blana-ia, însamnă unđe trâabe s-o tai

* s-a puvestât că turśi a tras dangă la uamiń cu fier ruoșu

* vadzui cu uochi mii: tŕecu un zmău pi śieŕ, șî ramasă o dangă đi fuoc în urma-lui [Por.]


   DANGÚBĂ /rom. ?/ (s.f.)

* șađaŕa cu vuoi ie numa o dangubă maŕe, ma dusăi iuo acas [Crn.]

* dangubă, nu lucră ńimica, traiașće pi șâaľiľi alu tuoia [Por.]


   DANGUBÍ /rom. ?/ (v.)

* nu dangubi pi lângă aia śe nu șćii faśa, chiamă maisturu [Crn.]

* tuota dzâua dangubiașće pin sat [Por.]


  DAR /rom. dar/ (s.m.)

* đimult la nuntă guoviia lu taicâ-su a dat cojuoc đi dar [Por.]

* aŕe dar đi cântat [Crn.]


  DAR /rom. dar/ (part.)

* dar va fi așa, dar nu va fi, ńima nu puaće să șćiie

* dar cum puaće altfieľ să-l facă, când nu șćiie?

* dar șćiie iel aia, or nu, aia o să veđiem

* dar nu putuș tu sângur sî viedz cî aia nu miarźe la bun? [Por.]


   DARÁC /rom. darac/ (s.m.)

* daracu aŕe patru rânduŕ đi đinț đi fier: duauă đasă, șî duauă raŕ [Crn.]

* cu daracu sa diraśiașće lâna: măi întâń o scarmiń cu mâna, pie urmă o traź pin darac [Por.]


   DARÁC /rom. toc/ (s.m.)

* daracu la ușă ie facut đin trii blăń măi gruasă, încheiaće la colțuŕ, șî prinsă đi pragu căšî însus

* în daracu feŕeșći batuće sânt țâțâńiľi, care țân źamu cu stâcla [Por.]


   DARÁP /rom. darab/ (s.n.)

* i-a dat lu copil numa un darap đi pâńe, cât sî nu pľaśe cu mâńľi guaľe

* ľi cântă un darap đi cânćic, șă fu đestul, c-a vadzut điluoc cu care au tŕabă

* a puvestât numa un darap đin povastă, că n-a șćut măi mult [Por.]


   DARÁPÂN /rom. darab/ (s.m.)

* rupie un darapân đin pândza-ia șî fâă stracatuaŕe [Crn.]


   DARAŚÍ /rom. dărăci/ (gl. p.)

* daraśesc lâna, cî sî tuorc đi pâătuŕ [Crn.]


   DARAŚÍT /rom. dărăcire/ (s.m.)

* ieŕ tuota dzâua am fuost la o pŕaćină la daraśit [Crn.]


   DARAŚITUÓŔ /rom. dărăcitor/ (i. м.)

* cu śinś daraśituaŕe, fârșâăsc daraśitu đi într-o dzî [Crn.]


   DARAVIÉLĂ /rom. daravelă/ (s.f.)

* bagă sama bińe, nu sa șćiie śe tuot puaće faśa așa daravielă đi uom [Crn.]

* o dâravielă đi copil, numa faśe la brșuave [Por.]


   DARÂMÁ /rom. dărâma/ (gl. p.)

* đi darâmăt la frundză trâabie topuor ascuțât [Crn.]

* darâm la frundză, fac frundzaŕ să am iernaćic đi viće

* când ieŕam slugă, șî faśam vro șćetă, gazda nu ma baća cum sa bat copiii, numa ma dârâma cu bataia [Por.]


   DARÂMÁT /rom. dărâmat/ (adj.)

* ľiemnu ie darâmat đi sî sa gramađiască fânu pi iel

* lasâmă cî sânt darâmat đi ostańit [Crn.]

* dârâmat đi bataie

* ľiemn dârâmat [Por.]


   DARÂMATÚRĂ /rom. dărămătură/ (s.f.)

* a darâmat ľamńiľi, da darâmatura a lasato-n drum [Crn.]


   DÁŔE /rom. dare/ (s.f.)

* cu atâta daŕe, nu sî puće ieșî la capatâń [Crn.]

* daŕe cu naŕe sânt fraće cu suora [Por.]


   DÁRŃIC /rom. darnic/ (adj.)

* iel îț dâă, numa dacă aŕe, cî ie uom darńic [Crn.]

* muiare darńică [Por.]


   DARŃIŚÍIE /rom. dărnicie/ (s.f.)

* parche ie bolnau đi darńiśiie, tuot ar da đin casă [Por.]


   DARUÍ /rom. dărui/ (v.t.r.)

* guoviia la nuntă dăruie nașu șî nașâța [Crn.]

* darurľi alu guove la nuntă a dus uamiń chiemaț adâns đ-așa lucru, șî pi ii ia chiemat dârzaŕ [Por.]


   DARUÍT /rom. dăruit/ (adj.)

* șî finu a fuost daruit đin parća nașului

* daruit ie đi cântat, ńima nu ie-n sat mâi bun đi-cât iel [Crn.]


   DÁSCÂL /rom. dascăl/ (s.m.)

* dasculu nuostru nu ń-a lasat sî vorbim rumâńașće la șcuală; am cućedzat sî vorbim tumu când am fi ajuns la casă [Por.]

* dascâlu nuostru ń-a-nvațat bińe [Crn.]


   DATORÍIE /rom. datorie/ (s.f.)

* datoriia îngreońadză viiața, cî nu să muită [Crn.]

* gŕeu sa traiașće, ńiścum să scapăm đi pârdańiśiľi đi dâtorii

* nu iș tu miie datuoŕ ńimica [Por.]


   DATUÓŔ /rom. dator/ (adj.)

* sânt datuoŕ bań, c-am luvat înprumut [Crn.]

* mis datuoŕ la muoșu Pau o dzâuă đi cosât

* la Baluońi sânćem datuoŕ sî ńi duśem la nuntă cu pripașu, cî șî ii la nuoi a veńit cu purśelu fript [Por.]

* copiii sânt datuoŕ sî vadă đi parinț, când iei înbatrâńesc [Crn.]

* nu mis datuoŕ la ńima ńimic [Por.]


   DATUÓRŃIC /rom. datornic/ (s.m.)

* când iai înprumut, întuarśe la vuorbă, să nu fii datuorńic la ńima [Por.]


   DAUÁGĂ /rom. doagă/ (s.f.)

* butuońo-sta ie facut đin dauoź đi gorun [Crn.]

* uomu care a lucrat la dauoź la chiemat „dogaŕ” [Por.]


   DAÚŃE /rom. tăun/ (s.m.)

* la dauńe roșâașće burta când sî satură đi sânźiľi alu vacă [Crn.]

* când ieram pâcuraŕ, źucaŕa mi-a fuost vara să prind dauń, șî sî ľi bag paiu-n cur, șî s-âi slubuod sî zbuare [Por.]


  DĂ /rom. / (prep.)

* a pľecat dă la noi

* vińe dă la râsarit

* vińe dă la źuoc [Zvizd]

* să coboare dă la munće [Mlava]

* pi vorba „dă” sa cunosc unguŕeńi [Zvizd]

* dî la nuoi atâta, dî la vuoi ńiś atâta [Bran.


   DĂDĂÚȘ /rom. dădăuș/ (s.n.)

* dădăușa ie un feľ de țițăică, care ie ľegată de craca lemnului cu frenghie [Tim.]


   DĂINĂITÚRĂ /rom. ?/ (s.f.)

* copilo-la sa bulnaviașće đ-atâta dăinăitură [GPek]


   DĂINUIÁ /rom. dăina/ (v.t.r.)

* bat muort, miarźe pi drum șî sa dăinăie, numa śe nu cađe

* s-a dus în oraș, ș-a lasat ușa cășî pustâńe să sa dăinăie la vânt [Por.]


   DĂINUIÁLĂ /rom. dăinuire/ (s.f.)

* când iș bat, nu puoț să mierź fara dăinuială pi drum, că tuot țî sa-mpare că pomântu sa dăinăie supt ćińe [Por.]


   DĂLAŚÍȚĂ (I. J.) ● v. DÂRAŚIȚĂ [Por.]

   DĂLĂĆÍȚĂ (I. J.) ● v. DÂRAŚIȚĂ [Por.]

   DĂPARȚḮME /rom. departare/ (s.f.)

* vrodată a fuost mare dăparțâme întra saće-n Mlaoa [Mlava]


   DĂRUÍ /rom. dărui/ (gl. p.)

* nuora dâăruie pi suacrâ-sa când tună măi întâń în casă [Por.]


   DĂRUÍT /rom. dăruit/ (adj.)

* lumia dăruită miarźe-ncarcată cu daruŕ [Por.]


   DĂRUÍTU (I. M.) ● v. DĂRUIALĂ [Por.]

   DĂRUIÁLĂ /rom. dăruiala/ (s.f.)

* m-am amânatat đi dăruiala guovi la nuntă, șî ia s-a mâńiiat pi mińe [Por.]


   DĂSPĂLURÁT /rom. desfălurát/ (adj.)

* miarźe tuot dăspălurat [Hom.]


   DẮSPRĂ /rom. despre/ (prep.)

* a fuost fraț dăspră mumâ-sa

* vorbăsc dăspră rumâńi dă astâdz, cum s-a sârbitu-să așa dă iut [Bran.


   DĂZŃÁȚĂ /rom. d‑azneață/ (adv.)

* io dăzńață će văzui, când am trecut pă drum, da tu pă mińe nu [Rom.]


   DETEĽÍNĂ /rom. lucernă/ (s.f.)

* am cosât un iectâr đi deteľină, șî ma duco s-o car [Crn.]

* când îț scapă vaca-n dâtaľină, șî manâncă pănă sa satură, sa înflă șî puaće sî muoră, dacă n-aźunź la vŕame să-i baź mosuoru-n cur, sî rasufľe [Por.]


  DIM /rom. din/ (prep.)

* dim toate mărfiľi de lucrat în câmp, če le-am adunat pin sat de muzei, măi frumos ie săčeraru făcut dim lemn moale, că pe iel no-l are nima altu în țara nostă

* a vazut cu oichi lui, cum iasă dim casa i [Tim.]


   DINÁŔ /rom. dinar/ (s.m.)

* nu ie scump, ma coștuaie numa un dinaŕ șî dzâaśe parâaľe

* lucră, că fara dinaŕ nu sa puaće

* fara dinaŕ în pâzanaŕ [Por.]


   DÂDAUÓŔ /rom. de două ori/ (adv.)

* la copil înțaľes đestul să-i dzâś odată-dâdauoŕ, șî iel îa la cap [Por.]


   DḮLM /rom. dâlm/ (s.m.)

* a trecut ruata pistă un dâlm, șî caru sî rasturnat [Crn.]

* a dus pluaia ńișći pomântaŕ, ș-acuma ie colovuozu pľin đi dâlmuŕ [Por.]


   DÂMÂZLÚC /rom. tamazlâc/ (s.m.)

* purśelo-sta nu-l tai, ăl las đi dâmâzluc [Por.]

* dacă vŕei, sâ-ț dau un berbeśel đi tamazlâc [Crn.]

* dămăzlucu ie măi bun śe ai în viće, cu śe casa dâă înainće [GPek]


   DḮMP /rom. dâmb/ (mn. dîmpurĭ)

* ma dubarâi đi pi ruată, când am ajuns la un pripur cu dâmp mare

* tăinuiră frumuos, ama đintr-odată la unu i-a veńit păľițâľi, șî s-a luvat pŕa đin dâmp sî sa gâlśaviască [Por.]

* miergând pi padure, ńi-ntâńirăm în dâmp, đ-odată ńi gasârăm piept în piept [GPek]


   DÂRAÍ /rom. târâ/ (v.)

* când ie caru înpeđacat, ruata dârâie pi pomânt [Crn.]


   DÂRAŚÍ /rom. dărăci/ (gl. p.)

* lâna sa dâraśașće cu daracu [Por.]


   DÂRAŚÍȚĂ /rom. drăcilă ?/ (s.f.)

* dâraśiță ie o guangă mică, ńagră, cu ăripi ca musca, ńiś albină, ńiś viaspie, care vara, pin zapușală, când ći tŕaśe apa, sa bagă supt chimiașă, șî uomu când śarcă cu mâna s-o scuată, or s-omuare, ia-l muścă așa đi râău đi-i sa-mpare cî l-a-nbrucat cu fier fierbinće

* dalaśița mușcă numa pi-ai ľenuoș, c-ai vŕańiś lucră, miścă tuoata vŕamia, șî musca-ia nu puaće sî sa prindă đi ii [GPek]


   DÂRAŚÍT /rom. dărăcit/ (adj.)

* lâna ie dâraśită bun când muiaŕa o tŕaśe đi măi mulće uoŕ pin darac [Por.]


   DÂRAVIÉLĂ /rom. daraveră/ (s.f.)

* pľesńito-la đi copil s-a dus bat în sat, ma ćiem cî iară faśe vro dâravielă

* fa, nu ma dâr,î că când mi sa đistârnă dâraviela-sta a mia, are să ći farâmie [Por.]


   DḮRĂ /rom. dâră/ (s.f.)

* sî viađe dâră în drum pi unđe ie tras ľiemnu [Crn.]

* mi-a tŕecut cu caru-npiđecat pista poiană, șî piva a facut o dâră adâncă ca boruga

* đață đintr-odată un ploiuoń, ca când tuorń cu gaľata, șî numa facu ńișći dâŕe adânś pin grâo-la-n față

* în luoc sî sa iscaľască frumuos, iel trasă o dâră pista fuaia-ia đi arćiie, ș-o lupadă înapuoi, la poștaŕ supt piśuaŕe, parche ie aăsta đevină [Por.]


   DÂRDAÍ /rom. dârdâi/ (v.)

* puodu dârdâie până camiiuańiľi tŕec pista iel [Crn.]

* mi s-a bagat źeru-m uasă, dârdâi tuot đi frig [Por.]


   DÂRDAIÁLĂ /rom. dârdâială/ (s.f.)

* s-a pus frigu pi iel, șî la prins o dârdaială đ-a trâmurat tuot ca când la zgândârat śińiva cu mâńiľi

* dârdacu a jucat numa aăia care a șćut să facă pănă juacă dârdaială đin tuotă pućaŕa, șî s-o țână mult [Por.]


   DÂRDÁCU /rom. dârdacu ?/ (s.n.)

* măi frumuos, da șî măi đies, dârdacu a jucat vrun muoșu Bârlan, șî đi aia la poľicrit „źuocu lu Bârlan” [Por.]


   DÂRḮ /rom. atinge/ (v.)

* nu dârî vespaŕu, cî ći muścă viaspiľi [Crn.]

* nu dârî uomu, lasăl sî lucŕe [Por.]

* nu ma dâr,î cî nu puot sî râăbd ńiomeńiia-tâa [Crn.]

* copilo-la ca când a norodzât, nu-n vață ńimic, numa dârâașće fiaćiľi la șcuală

* iel ma dârât, șî ń-am luvat la bataie [Por.]


   DÂRÂMÁ /rom. dărâma/ (v.t.r.)

* când vi dârâma la viće, nu taia la gruoș întŕeź [Por.]


   DḮRCĂ /rom. dârcă/ (s.m.)

* o dârcă đi uom, nu sa dă cu ńima, nu sufâră pi ńima, ponćur, uom cu narau rău șî gŕeu [Por.]

* ai putut sî iai vro dârcă pi ćińe, sî nu-ngheț đi frig

* sluga-ș luvâă dârśiľi, șî să dusă đi la nuoi [Crn.]


   DÂRCHIÉLĂ /rom. dârchelă/ (s.f.)

* nu-m pare rău că l-am vindut la casapu, calu-la a fuost o dârchielă batrână

* baba ie vŕańica, da muoșu ie o dârchielă đi uom [Pom.]


   DÂRLUÁGĂ (I. M.) ● v. DÂRLUGĂ [Por.]

   DÂRLÚGĂ /rom. dârlugă/ (s.m.)

* dârlugă ie uom sărăcaśuos, fara ńimica [Por.]


   DÂRMUÓCSĂ /rom. dârmoz/ (s.f.)

* dârmuocsa aŕe moduvă supțâŕe, șî đi aia đin ia a facut śibuc đi lulă [Crn.]


   DÂRPEĽÍ /rom. dârpeli/ (gl. p.)

* ma dârpeľiră oțomańi, nu-m lasară ńimica [Por.]


   DÂRPEĽÍT /rom. dârpelit/ (adj.)

* cu atâta furaluc în lume, cum să nu fii dârpeľit đin tuaće părțâľi [Por.]


   DÂRPIÉLĂ /rom. dârpelă/ (s.f.)

* dârpielă, minśinuos șî oțoman, așa ie iel [Por.]


   DÂRPOŃÁ /rom. dârponia/ (v.)

* n-a strâns ruata calumia, ș-acuma ia numa dârpuańe când ajunźe đi cuotur la car

* śe ći dârpuoń atâta, sî nu fii râńuos? [Por.]


   DÂRPOŃÁLĂ /rom. dârponeală ?/ (s.f.)

* s-auđe-n puod o dârpońală

* ma rupsăi đi dârpońală, șî iară ma manâncă [Por.]


   DÂRZÁŔ /rom. dârzar/ (s.m.)

* dârzaŕu a miers calâăŕ pi cal ș-adus dârzâľi guovi [Crn.]

* n-a putut să fiie nuntă fara dârzaŕ, ii a miers pi cai înainća lu nuntașî

* dârzaŕu nu numa śe adus dârzâľi, numa iel șî ľ-aratat, sî vadă lumia-n sat cât ie miŕasa đi sprimită [Por.]

* dupa numâru lu dârzaŕ s-a vadzut cât ie guovia găzdoćină

* dârzari sa măi țânut într-o vŕame șî dupa Oslobođeńe, ama pie urmă încuaśa s-a pierdut [GPek]


   DḮRZĂ /rom. dârză/ (s.f.)

* am fuost sarac, n-am avut țuaľe nuoi, numa-m miers în ńiśći dârză [Por.]

* dârză a cuprins țuaľiľi đi purtat, capatâńe, așćernut șî astrucamânt [Crn.]

* la nuntă, guovia a scuos dârzâľi a ii tuaće, să ľi vadă lumia [GPek]


   DḮRJ /rom. dârz/ (adj.)

* pŕa mult ie dârj, cî lucră aia śe alțî nu cućadză [Crn.]


   DÂSCAĽÍȚĂ /rom. dăscăliță/ (s.f.)

* fata mia a gaćit șcuala đi dascâľ ș-acuma ie dâscaľiță, lucră la șcuală la nuoi în sat, învață copiii [Por.]

* am avut dâscaľiță ćinâră, șî la școlaŕ mult ľ-a fuost drag đi ia [Crn.]


   DÂSCAĽIÉSC /rom. dăscălesc/ (adj.)

* lucru dâscaľesc ie gŕeu [Por.]


   DÂSCAĽÍIE /rom. dăscălie/ (s.f.)

* s-a lasat đi dâscaľiie cî ie plata mică


   DÂSJghiNÁ /rom. desghina/ (v.t.r.)

* pazâa să nu cadz pră ghiață, șî să će dâsjghiń tuot [Hom.]


   DATORÍ /rom. datori/ (v.)

* măi îndată fomiadză, numa nu dâtori la ńima ńimica [Por.]


  DO- /rom. do-/ (pref.)

* la ńișće vuorbe sa puńe „do” đinainće, când vŕa sî sa spună cî ie vrun lucru, dupa multă vŕame, gata

* doveńi (do + veńi): așćetară tuota dzâua să vină, la urmă iel doveńi, ama sara, când n-a măi fuost ńima

* așa vuorbe sânt: dofaśa (do + faśa, „doraditi”), docânta (do + cânta, „dopevati”), dopuńa (do + puńa, „dostaviti”), dopľińi (do + [ân]pľińi, „dopuniti”, „napuniti”), doaźunźa (do + aźunźa, „dostići”, „dospeti”), dostorî (do + stor,î „dotući”, „zatreti”, „uništiti”), șî alćiľi [Por.]


   DOÁDZĂŚ /rom. douăzeci/ (br.)

* doadzăś, doadzăś șî unu, doadzăś șî duoi ... [akc.

* duadzăś đi ań am așćetat să vină [Por.]


   DOADZĂŚIĽA /rom. douăzecilea/ (br.)

* m-am facut în a doadzăśiľa dzî în fâuraŕ [Por.]


   DOAŹÚNS /rom. doaźuns/ (adj.)

* cucurudzu ie doaźuns đi cuľes

* copiii sânt doaźunș đi șcuală [Por.]


   DOAŹUNŹÁ /rom. ajunge/ (v.)

* amunca iel doaźunźe la aia la ś-am aźuns iuo [Por.]


   DOBARḮ /rom. doborâ/ (gl. p.)

* dobuară ogľinda đin paŕaće, s-o șćerg [Crn.]

* ajutăi să dubuară nuśiľi đin puod [Por.]

* đin vuoz s-a dobarât numa o muiaŕe [Crn.]

* pâcurari tuamna dubuară cu uoiľi-n sat [Por.]

* rândui-će, șî dobuară ńivuoia-ia đin spinaŕe [Crn.]

* mare grijă, amunca o s-âm fiie s-o dubuor đi pi cap [Crn.]


   DOBARḮT /rom. doborât/ (adj.)

* tată, fânu ie dobarât đi pi puod [Crn.]

* a fuost sus, la luoc mare, acuma ie dubarât  [Por.]


   DOBḮNDĂ /rom. dobândă/ (s.f.)

* đin aăla lucru n-ai ńiś o dobândă [Por.]


   DOBÂNĐÍ /rom. dobândi/ (v.)

* uom vicľan, nu-l puoț ľesńe dobânđi [Por.]


   DOBÂNĐÍT /rom. dobândit/ (adj.)

* apucatura-sta ie buală dobânđită đin raśială

* bogațâia-luor ie dobânđită cu furalucu [Por.]


   DOBĽENGUÓS /rom. grosolan ?/ (adj.)

* sa faśe tișler mare, da śe guod lucră, tuot ie dobľenguos, urât, șî ńiś đ-o tŕabă [Por.]


   DOBĽINGUÓS /rom. doblingos/ (adj.)

* n-am avut când sî gaćesc lucru cum trâăbe, pă drjala mi-a ramas dobľinguasă [Por.]


   DOBROPÚOĽA /rom. Dobropolie/ (s.f.)

* iei s-a năsăľit dă vrodată dî la Pojarevăț [Crn.]


   DODÁ /rom. deda/ (v.t.r.)

* mâi ușuor ći dodai la zapușală, đi chit la frig [Crn.]

* când će pisadză sila mare, or nacazu, ľesńe ći dai, măî iuta faś ânvâățu  [Por.]


   DODÁT /rom. dedat/ (adj.)

* sânt dodat iuo la greotiăț, șî puot sî mâi râăbd una [Crn.]


   DODŔÁN /rom. ?/ (s.m.)

* vaśiľi a mâncat fânu, a ramas numa dodŕanu [Crn.]


   DOGAĆÍ /rom. dogaci/ (gl. p.)

* baș ma nâcajâi cu aratu, ama-l dogaćii ieŕ [Por.]


   DOGAĆÍT /rom. dogacit/ (adj.)

* săśiratu ie, mulțam la dumńedzâu, dogaćit, ș-acuma aviem o dzâ-duauă đi ođińit [Por.]


   DOGÁŔ /rom. dogar/ (s.m.)

* m-am tocmit cu dogaŕu s-âm schimbie dauoźiľi la o cadă mare, c-a putradzât [Por.]


   DOMÂZLÚC (I. M.) ● v. DÂMÂZLUC [Por.]

   DOMŃÍIE /rom. domnie/ (s.f.)

* domńiia lui a cuprins jumataće satu [Crn.]

* đin „domńiia” lui nu ie ńimica, cu aia nu sa arańesc gluaćiľi [Por.]


   DOPLAĆÍ /rom. doplăti/ (v.)

* doplaćii tuot śe mi-a măi ramas đi rândol đintâń [Por.]


   DOPLAĆIT /rom. doplătit/ (adj.)

* mul mi ie măi ușuor când vâăd cî i-e dâtoriia doplaćită întŕeg [Por.]


  DOR /rom. doar/ (adv.)

* dor nu va veńi să ńi prindă la gramadă? [Por.]


   DORATÚRĂ /rom. dorătură/ (s.f.)

* muma mia murit la nașćire, șî iuo am crescut cu mumă doratură [GPek]


   DORÍ /rom. dori/ (gl. p.)

* la sâraśiie numa puoț dori aia śie vŕei tu, da sî capiț, amunca

* draguțuľe, mult ći doŕesc

* ma traźe duoru sî ma duc măi odată cu uoiľi la munće

* mult am dorit dupa muma când a murit

* doŕesc dupa ćińeŕață, c-am strâvito điźaba

* duor đi ibomńică ie măi mare duŕaŕe [Por.]


   DORÍȚ (I. S.) ● v. DORUȚ [Por.]

   DORÍNȚĂ /rom. dorinţă/ (s.f.)

* am o dorință tare să-l măi țuc odată

* ma arsă dorința dupa feimia murită [Por.]


   DORÍT /rom. dorit/ (adj.)

* n-am fuost dorit ńiś đi muma, ńiś đi tata

* fi dorit đin đeparće cât sî vŕei, dacă ia nu ie-n brața-tia, ći ardz đi duor [Por.]


   DORÂNGÁT /rom. transversal ?/ (adj.)

* în drum s-a dorângat un șâarpie maŕe, ca proțapu carului [Crn.]


   DORḮNGĂ /rom. dorângă/ (s.f.)

* urcașî a prins lupu, șî la dus în sat, atârnat pi-o dorângă

* casa pârasâtă, ușa-nchisă cu dorânga, nu ie ńima pusta [Por.]


   DORÚȚ /rom. doruţ/ (s.n.)

* duor-doruțuľe

* doruțu ie duor mic, ama arđe ca ș-al mare [Por.]


   DOSÁDĂ /rom. dosadă/ (s.f.)

* iartă-ma, puaće fi îț facui dosadă [akc.


   DOSÁDŃIC /rom. ?/ (s.m.)

* la lasat fata cî ie mare dosadńic [Por.]


   DOSAĐÍ /rom. dosădi/ (v.t.r.)

* pľacă, nu măi dosađi uomu [Por.]


   DOSAĐIÉĽŃIC /rom. ?/ (adj.)

* straja ie lucru dosađeľńic, ći aduormie iuta

* uom dosađieľńic [Por.]


   DOSAĐÍIE (I. J.) ● v. DOSADĂ [Por.]

   DOSḮȘ /rom. dosiș ?/ (adv.)

* śe guođe lucră, dosâș faśe [Crn.]


   DOSḮȘĆE /rom. dosiște/ (s.f.)

* în dosâșće nu ie bun đi pus grâu, cî amânat să cuaśe [Crn.]


   DOSTORḮ /rom. dostorî/ (v.)

* a śercat sî storască guonźiľi cu otrauă, n-a putut, ama avut naruoc mare c-a dat źeru, șî źeru ľa dostorât đi tuot [GPek]


   DOVÁDĂ /rom. dovadă/ (s.f.)

* am dovadă, cî uomu a vadzut uoiľi tâaľe în građină mia [Crn.]


   DOVAĐÍ /rom. dovedi/ (gl. p.)

* la juđacat vi dovađi vina mâa, da acuma du-će pi drumu tâău [Crn.]


   DOVĽÁĆE /rom. dovleac/ (s.m.)

* a rođit dovľeț,î câće tri la un vŕej [Crn.]

* iastă duauă fuarme đi duľeț: porśieșć, șî turśieșć; cu ai porśieșć îngraș puorśi, da ai turśieșć, care sânt albi, lunguiaț, manâncă șî lumia

* un fieľ đi duľeț ie șî piapinu, ama iel la nuoi rar s-a prins [Por.]


   DRÁG /rom. drag/ (s.n.)

* tare drag am avut đi viće, pănă am fuost pâcuraŕ

* atâta mi-a fuost drag đi ia, đi m-am spumântat c-o s-ăm crâape ińima đi drag [Por.]


   DRAGALÁȘ /rom. drăgălaș/ (adj.)

* baiatu al dragalaș, mâi mulće fiaće aŕe [Crn.]


   DRAGAVIÉI /rom. dragavei/ (s.m.)

* când ajunźe dragavieiu, ńi duśem pi câmp s-âl cuľaźem [Crn.]


   DRAGOBIÁĆE /rom. Dragobete/ (s.m.)

* Dragobiaće ie dzâua păsârilor, atunśa sa-npreună păsâriľi șî pun paiu unu pi altu, fac cuib

* cu Dragobiaće înśep aľi doasprăśe babe în marta [Por.]


   DRAGÚȚ /rom. drăguţ/ (adj.)

* a gasât în alt sat o fată așa draguță đi n-are paŕachie la nuoi [Por.]


   DRÁGUSTĂ /rom. dragoste/ (s.f.)

* dragusta ie când ći ghinđešć numa la unu, șî danaśi ailalț nu-i mâi cunuoșć [Crn.]

* đescânćic đi dragustă [Por.]


   DRAGUSTUÓS /rom. drăgăstos/ (adj.)

* mult ie dragustuos, șî când viađe muiaŕe frumuasă, sî lasă đi tuot șî pľacă dupa ia [Crn.]

* așa baiat dragustuos n-am măi avut în satu nuostru [Por.]


   DRÁC /rom. drac/ (s.m.)

* sî sa ducă dracului, or: ducâ-să dracului

* la dracu

* tuot un drac

* ńistașńic, cată pi dracu [Por.]

* Bufańi ai batrâń la Măidan la dracu i-a dzâs „Marcu”, ș-a blâstamat: „ia-će Marcu”, „du-će la Marcu” [Buf.]


   DRACOVÍNĂ /rom. drăcovină ?/ (s.f.)

* copilu nuostru iar a facut vro dracovină [Crn.]

* a mințât lumia, ľ-a facut câće drâcoviń, șî la urmă l-a dudait đi la lucru [Por.]


   DRACUÁICĂ /rom. drăcoaică/ (s.f.)

* dracu cu dracuaica

* muiare sprimită đi tuaće, o dracuaică-n piśuare [Por.]


   DRACUÍ /rom. drăcui/ (v.)

* nu ma dracui đi źaba, că nu sânt đevină [Por.]


   DRACUÓS /rom. drăcos/ (adj.)

* când ie śińiva dracuos, tuot îi miarźe pi mână

* șćiie sî scuată draśi șî s-âi mâńe sî facă vrun râău [Crn.]


   DRAMÍIE /rom. alic/ (s.f.)

* cu puțâńe dramii, nu puoț lovi pasâŕa în zbuor [Crn.]


   DRAŚÁȘĆE /rom. drăcește/ (adv.)

* a spart gardu muma sî tŕacă, cî ie-nvațat tuot sî lucŕe draśașće [Crn.]


   DRAŚÉSC /rom. drăcesc/ (adj.)

* furu ie lucru draśesc [Crn.]

* narau draśesc [Por.]


   DRAŚÍȚĂ (I. J.) ● v. DÂRAŚIȚĂ [Por.]

   DRÁŚINĂ /rom. dracină ?/ (s.m.)

* șâađe đi źaba, șî numa scuaće la draśiń [GPek]


   DRÁZŃIC (PRID.) ● v. DÂRJ [Por.]

   DRĂGOĽÚB /rom. călţunaș/ (s.m.)

* drăgoľubu are fluare ruoșâie, la nuoi ie fluare batrână, pusă-n građină [Por.]


   DRÍC /rom. dric/ (s.m.)

* caru đi buoi are dricu đi înainće șî dricu đi înapuoi

* gruoșî đin duos sa scuot numa cu druco-l đi înainće alu caru đi buoi [Por.]


   DRÂGALÁȘ /rom. drăgălaș/ (s.m.)

* a norodzât, miarźe a ievi cu drâgalașu-iei đi supt mână [Por.]


   DRÂGASTUÓS (PRID.) ● v. DRAGUSTUOS [Por.]

   DRÂGLÁ /rom. drâgla/ (gl. nesvrš.)

* drâglai câńipa, cî am đi gând sî țâăs đi saś [Crn.]


   DRÂGLÁT /rom. ?/ (s.m.)

* am avut trii muieŕ la drâglat, ș-am fârșât lucru iut [akc.


   DRÂGĽIÁĆE /rom. drâglu/ (s.m.)

* pin drâgľiaće sa traźe câńipa, șî sa faśe fuiuor [Por.]


   DRḮMB /rom. drâmbă/ (s.m.)

* drâmbu puń întra budză, sufľi, da cu źaiśtu al maŕe dai în ľimba lui [akc.


   DRÂMBOŃÁLĂ /rom. drâmboneală ?/ (s.f.)

* đi vrunđiva s-auđe o drâmbońală

* n-o-nțaľeg ńimica, numa drâmbuańe dupa mińe [Crn.]

* astupâ-će, dracului, odată, nu măi zdrâmbońa atâta, ći ascultă drumaș,î șî sa râd đi ćińe [Por.]


   DRÂMBOŃÍ /rom. drâmboi/ (ĭuo drîmbuon, îel drîmbuańe)

* am gasât un drâmb, șî ma-nvâăț sî drâmbuon cu iel [Crn.]


  DRÂN! /rom. drân! ?/ (int.)

* „drân!” șî „drr!” nu ie tuot una: đin „drr!”, or că „dârr!” iasă dârpońală, glas urât șî gŕeu đi uŕechi, da „drân” ie măi frumuos, măi đeșchis, rasună ... [Por.]


   DRḮND /rom. ?/ (adj.)

* a ľegat sfuara întra duoi șćumpi, ș-atâta a strânso đi stă drând, numa śe nu pocńiașće

* copil mic, da când viađe fiaće-n piaľa guală, ii sa faśe ćicu drând

* śe ie cu copilo-la đi stâă drând în cuot? [Por.]

* bat drând [Crn.]


   DRḮND /rom. drând ?/ (s.m.)

* drându sî faśe đin ľiemn taŕe, đi sî nu să frângă [Crn.]

* cu drându sa scutură lâna, să iasă đin ia luomuŕ, imală care s-a prins pi lâna uoii pănă uaia a pascut

* dacă vŕei sî faś coľașă, îț trâabe fańină đi cucurudz, feruaică, coľeșâăŕ, drând șî fund [Por.]

* cântă-n drând [Pad.]


   DRÂNDAÍ /rom. ?/ (gl. p.)

* lâna pođită sî drândâie đi sî să rupă cocoluașâľi [Crn.]

* nu drândai, cî nu ći măi ascultă ńima

* nu șćiie sî cânće, numa drândâie lauta-ia đi źaba, đin iel cântatuoŕ n-o sî fiie ńiścând [Por.]


   DRÂNDÁŔ /rom. ?/ (s.m.)

* drândaŕ a fuost đe mult, acuma s-a pierdut [Por.]

* drândari a miers đi la casă la casă, cu drndu-n șâaľe, șa drândait lâna la uamiń

* drândari s-a rarit când a ieșât daraśiľi, da đi tuot s-a pierdut când a-nśeput sî sa facă mașâń đi miță [GPek]


   DRÂSMÁN /rom. drâsman ?/ (s.m.)

* am fuost sarac, n-am avut țuaľe, am purtat ńișći drâsmańe rupće

* drâsman s-a dzâs la un fieľ đi pândză supțâŕe, care s-a țasut atâta đi rat đ-ai putut pin ia să tŕeś cu źeiśtu, đin care s-a cusut nadraź đi uamiń đi vară, đi să ľi fiie la uamiń racuare pănă lucră

* mi-a cusut muiaŕa un drâsman đi chimiașă, stă pi mińe ca slamńacu [Por.]


   DRÂZMÁN (I. M.) ● v. DRÂSMAN [Por.]

   DŔÁM /rom. dram/ (s.n.)

* s-a zuitat tuoț śi ie dŕam [Por.]


   DŔÁVĂ /rom. dreavă/ (s.f.)

* a cadzut, ș-a frânt dŕava la umăr

* dŕava cu fluiru sânt duauă uasă la piśuor

* cu dŕavă prindz duauă blâăń [Por.]


   DŔÉȘ /rom. batoză/ (s.n.)

* dŕeșu ie mașână đi trăirat mare, care a mânato motuoru pista o curao lungă, da când s-a ivit tractur-ľi, a mânato tracturu

* dŕeșu a catat drumuŕ đi car larźe, șî mulț lucratuoŕ [Por.]


   DRPEĽÍ /rom. jerpeli/ (v.)

* la drpeľit păn’ la uos [Por.]


  DRR! /rom. ?/ (int.)

* aud când șî când în cuzńiță: „drr! drr!” - śe va dârai, dracu va șći, mi frică sî ma duc sî vâăd śiie [Por.]


   DRUÁJĂ /rom. coajă ?/ (s.f.)

* struguri ai śe nu să stropiesc, au druajă câta mâi gruasă [Crn.]


   DRÚGĂ /rom. drugă/ (s.f.)

* ćimpo-sta mândru a rođit cucurudzu: câće tri druź la un fir [Crn.]


   DRÚGĂ /rom. drugă/ (s.f.)

* druga ie o blanuță đi ľiemn îmblatuare, cu care sa-nchis ușa đi bătrâńață

* druga a țânuto duauă cuńe batuće-n ușă, care avut cârľig la vâr, să țână blanuța să nu scadă

* druga a fuost đisupra încreștată, unđe a veńit ľilmba chieii [Por.]


  DRUM /rom. drum/ (s.n.)

* đ-aiś pân în Buľuoț drumu ie larg și điŕept [Crn.]

* drumo-l mare

* miarźe ca cațaua, șî ma latră pi drumo-l mare

* traiașće pi drumo-l mare

* drumo-l mic

* când s-a întuors đi la bâlś, a dat pi drumo-l mic, șî đ-aia aźuns iuta

* drum đi car

* drum đi viće [Por.]


   DRUMAIÁLĂ /rom. drumăială/ (s.f.)

* lucru mi-a fuost đeparće, șî io am tâbarât đi drumaială pănă n-am ajuns la penzâie; acuma ńiś cu gându nu drumâi ńiś unđe

* n-am când sâ-ț puvestâăsc drumuituriľi miaľe tuaće [Por.]


   DRUMÁȘ /rom. drumaș/ (s.m.)

* drumașî mierg pi drum, da uoțâ-i aśiră đin padure [Por.]


   DRUMUÍ /rom. drumui/ (v.)

* am fuost ńigustuoŕ, ș-atâta am drumait đi m-am sâturat đi drum [Por.]


   DRUÓG /rom. drog/ (s.m.)

* a-nflurit druogu, mirusă întoaťe părțâľi [Dun.]


   DUÁMNĂ /rom. doamnă/ (s.f.)

* uitâće cum s-a înbracat, ca duamnă đin varuș [Crn.]

* tŕecu ca duamna cu capu pi sus, la ńima nu sa uită [akc.


   DUAUĂDZÂẮŚ /rom. douăzeci/ (br.)

* când am înpľińit duauădzâăś đi ań, m-am dus în vuoiscă [Crn.]


  DUD /rom. dud/ (s.m.)

* am oltańit un dud, ș-am vadzut cî s-a prins

* dud đ-ai albi (Morus alba)

* am în obuor un dud đ-ai albi, batrân ca mińe

* dud đ-ai ńeghi (Morus nigra)

* nu ie ľiemnu dudului ńegru, numa iel faśe duđe ńagŕe [Crn.]


   DUDAÍ /rom. dudui/ (gl. p.)

* dudai așa bunataće đi muiaŕe, numa pântru parinț

* dudâie pâăsârľi đin viie, sî nu manâśe struguri [Crn.]


   DUDAÍT /rom. ?/ (adj.)

* dudait đi la lucru șâađe acas [Crn.]

* la prins în furaluc, șî la dudait đin țară afară [Por.]


   DUDAIÁLĂ /rom. ?/ (s.m.)

* sî șćii cî dudaiala buaľi cu ľecuŕ nu ie în tuot đi una cu ľac [Crn.]


   DÚDĂ /rom. dudă/ (s.f.)

* am adunat un śubâăr đi duđe đi rachiie [Crn.]

* iastă duauă fuarme đi duđe, albe șî ńagŕe, miie măi mult îm plac aľi ńiagre [Por.]


   DÚDĂ /rom. dudă/ (s.m.)

* lula la cazan ie facută ca duda

* duľaćiľi la covrag are dudă, șî copiii fac fluir đin ia

* masură țaua-ia, sî viedz cât ie đi largă la dudă

* duda la șpoŕet ie pľină đi fuńiźină

* sa-udze duda-n Buor, iasă lucratuori đi la lucru [Por.]


   DUDÂÁU /rom. dudău/ (s.m.)

* oboru s-a înplut dă dudâau, nu mi puoț să ći măi baź în ial

* mi s-a înplut straturiľi dă dudâau, ma duc să ľe pľiviesc [Hom.]

* đi când aśiia nu traiașće ńima, a cŕescut dudău pănă-n gard [Por.]


   DUDUĽÁICĂ /rom. dudulaică ?/ (s.f.)

* s-ambatat, ș-a facut đintr-o arćiie duduľaică, șî s-a pus, fara rușâńe, să sufľe-n ia ca când ie bandă [Por.]

* vŕei sâ-m tai o duduľaică đi suoc, sî fac đin ia pocńituaŕe? [Crn.]


   DUDUĽÍU /rom. duduliu ?/ (adj.)

* đin śuarico-sta fă un vig duduľiu, sî puot să-l duc pi bât [Por.]


   DUDURÁICĂ /rom. dudă ?/ (s.f.)

* fiaćiľi maŕ a facut dudurăiś đin laptucă, ș-a sufľat în iaľe când a vrut s-âi audă baiețî unđe sânt, șî sî vină sî sa gasâască

* dudurâăiśiľi a fuost facuće đin duauă duđe đi laptucă, una măi scurtă, una măi lungă, đ-aia avut duauă glasuŕ, măi supțâŕe șî măi gruos

* fiaćiľi care a fuost măi sprimiće, a putut în duduraică sî facă cânćic frumuos, care a râsunat pista vâăi, șî s-a-udzât đeparće

* s-a facut dudurăiśiľi șî đin țauă đi suoc, cî laptuca pi ľivađe n-a țânut mult [Por.]


   DUGAIÁȘ /rom. dugaiaș ?/ (s.m.)

* s-a prins la lucru-n dugaie, ș-a fuost dugaiaś dzâaśe ań [akc.


   DUGÁIE /rom. dugaie ?/ (s.f.)

* ńa-nchis dugaia, nu măi aviem unđe să cumparăm [Por.]

* s-a întâńit cu iel în dugaie [Kmp.]


   DUGUIÁLĂ /rom. duhoare/ (s.f.)

* đin țuaľiľi lui miarźe duguială ca când a durmit în ștală

* vinu đin baśivă aŕe dug urât [Crn.]


   DUCHIÁN /rom. dugheană/ (s.m.)

* cumparai în duchian un câlțan đi mińe, da đi muiaŕe pândză đi crețan [Crn.]


   DUCHIANŹÍU /rom. dughengiu/ (s.m.)

* duchianźiu nu đișchiđe mińe duchianu, cî ie dzî maŕe [Crn.]


  DUL /rom. dul/ (s.m.)

* în șâaľe, unđe la lovit berbiecu cu cuornu, ia ieșât un dul maŕe [Crn.]

* ma muścat o guangă, șî mi s-a facut un dul pi piaľe

* a ploiat șî apa ń-a luvat drumu, a ramas numa ńișći duluŕ coľa-coľa [Por.]


   DULẮU /rom. dulău/ (s.m.)

* când ai dulăi cu ćińe la munće, nu ći ćiemi ńiś đi lupi, ńiś đi urș [Por.]


   DÚLFĂ /rom. dolcă/ (s.f.)

* dulfă ie un fieľ đi cațauă

* śe-ț trâabe dulfa-ia đi muiaŕe, care miarźe đin mână-n mână? [Por.]


   DULŚÁȚĂ /rom. dulceaţă/ (s.f.)

* ľebeńița-ia a statut pŕa mult, ș-a perdut dulśața

* la nuoi prazńicu nu să faśe fâră dulșețuŕ [Crn.]

* mâncaŕa fara dulśață


   DÚLŚE /rom. dulce/ (adj.)

* ľebeńița ś-am cumparato ie dulśe ca mńaŕa

* đimult n-am mâncat așa pasui dulśe

* fećița-sta aŕe așa vuorbă dulśe, ca pasarica [Crn.]


   DULUŹÁLĂ /rom. ?/ (s.f.)

* duluźala lui cu datoriia, aŕe sî ma mâńe sî nu-i mâi dau ńimica [Crn.]


   DULUŹÍ /rom. ?/ (gl. nesvrš.)

* nu duluźi sî ći duś la duoctur, cî puaće sâ-ț fiie șî mâi râău

* tu duluźeșć cu-nsuratu, da ańi tŕec [Crn.]


   DUĽÁICĂ /rom. duliaică ?/ (s.f.)

* duľaică ie jucariie copilaŕască, facută đin bât đi buśińiș [Por.]


   DUĽIÁĆE (I. M.) ● v. DOVĽIAĆE [Por.]

   DUĽIŹÁC /rom. ?/ (adj.)

* când nus ľiamńe, fuocu sa faśe cu duľiźacu [Por.]


   DUMBRÁUĂ /rom. dumbravă/ (s.f.)

* cuodru care stă întŕeg, nu ie taiat đin iel, padure đasă, cu ľiamńe nu pŕa maŕ

* iastă o Dumbrauă la Gorńana șî una la Lazńița [Por.]


   DUMÍŃICĂ /rom. duminică/ (s.f.)

* dumińica ie dzâuă đi ođină șî đi dus la fameľiie

* dumińica ćinâră ie la svârșâtu saptamâńi pi caŕe s-a pus luna nuauă [Crn.]

* dumińică ćinâră ie șî sâptamâna întŕagă, đin dzâua-ia când sa puńe luna mică [Por.]

* Dumińica maŕe sî cađe la șapće saptamâń dupa Pașć

* atunșa iasă Rusaľiľi șî sî puńe puostu lu Sâm-Pietru [Crn.]

* dumińica tŕecută

* dumińica śe vińe [Por.]


   DUMITÁĽE /rom. dumitale/ (pron.)

* đimult, când s-a-ntâlńit duoi drumaș, unu a dzâs: „Bună caľa!”, d-alalalt s-a raspuns cu: „Mulțamiesc, dumitaľe!” [Crn.]


   DUMIÁSTÂC /rom. domestic/ (adj.)

* puorcu al dumiastâc manâncă cucurudz când îi dai, da al salbaćic numa când gasâașće

* în tuaće saće iastă piară dumiastâśe, da șî piară porśeșć sa mâi gasâăsc unđe-unđe

* juavină dumiastâcă [Crn.]


   DUMŃEDZḮU /rom. dumnezeu/ (s.m.)

* ćińerișu nu măi cŕađe-n dumńedzâu [Por.]


   DUMŃIȘUÓR /rom. domnișor ?/ (s.m.)

* dumńișuoru ie măi mică pasâŕe la nuoi [GPek]


   DÚNDĂ /rom. îndesată/ (adj.)

* o dundă đi fată, s-angrașat ca purśelu

* dundă ie insă mică șî grasă, rar s-a dzâs așa đi uamiń [Por.]


   DÚNGĂ /rom. dungă/ (s.f.)

* đemper cu dunźi

* iș đață suariľi dupa dungă [Hom.]

* a tras o dungă ruoșâie pista fuaie

* a ieșât cu uoiľi la dunga crși, a colo iastă scradă đi pascut

* stă-n dungă

* luvă dunga, șî scapă

* ia-ț dunga!

* đaće câta dupa dungă [Por.]


   DÚNUŔE /rom. Dunăre/ (s.f.)

* când s-a dus lumia la lucru în Rumâńiie, pistă Dunuŕe a trecut cu vapuoru [Crn.]

* Dunâŕe, apă tulbuŕe

* ai nuoștri ai batrâń, când a fuźit đin Țara rumâńască, a tŕecut Dunâŕa, notând cu truaśiľi la brâu [Por.]


   DUÓDĂ /rom. dodă/ (s.f.)

* pi la nuoi a veńit comșâia cu duoda lui [Crn.]

* doda Mariia ie suora-mia măi mare [Zvizd]

* duodă sa dzâśe la fiiecare muiare măi batrână, fiva suoră, or nu [Bran.

* o duodă đi uom, fuź đi iel [Por.]


   DÚOI /rom. doi/ (br.)

* uomu aŕe duoi uochi în cap, șî duauă mâń în umiŕ

* duoi đin sută [Crn.]

* doi copii mierg pe drum și să uită la doo feťe [Kmp.]


   DUÓIĽA /rom. doilea/ (br.)

* a duoiľa uară lu tata a operesât uochiu [Crn.]

* vieŕ a duoiľa

* iuo cu Iancu sânćem vieŕ a duoiľa [Por.]


   DUOISPRÂÁŚIĽA /rom. doisprecelea/ (br.)

* do veńi cumva ș-a doisprâaśiľa lună, sa do va încheia șî anu-sta odată [Por.]


   DUOISPŔÁŚE /rom. doisprezece/ (br.)

* duauăspŕaśe luń iastă pi un an [Crn.]

* doăsprâaśe muieŕ sapă-n luoc [Por.]


   DUOISPŔAŚÉĽA /rom. doisprezecelea/ (br.)

* luna maŕe ie duauăspŕaśeľa lună-n an [Crn.]


   DUÓMN /rom. domn/ (s.m.)

* sî faśe duomn, da iel ie golan pruost

* când ńi faśem cruśe, dzâśem: sî ńi ajuće sfântu Duomnu [Crn.]


   DUÓP /rom. dop/ (s.n.)

* cu duopu sa astupă gâăurľi la vasuŕ: la chiľe, crśiaźe, baluańe, butuańe

* când n-ai duop đi plută, astupi chila cu tuľanu [Kmp.]


   DUÓR /rom. dor/ (s.n.)

* am sî muor đi duoru lui [Crn.]

* cânćiśe đi duor

* duor ușuor

* duoru lu Marćin chiuoru [Por.]


   DUÓRN /rom. dorn/ (s.n.)

* duornu puaće să fiie numa đi fier [Por.]


   DUÓRŃIC /rom. dornic/ (adj.)

* mis duorńic đi pâńe đin śirińe

* mi sa-mpare cî sânt măi mare duorńic pi pomânt đi apă râaśe đin fântână đi supt fag [Por.]


   DUÓRŚA /rom. dorcea ?/ (s.m.)

* duorśa ie un feľ đi cal, ama aăia care i-avut, așa șî ľ-a dzâs pi nume [GPek]

* am avut duoi câń la baśiie, unu la chiemat Duorśa, da unu Murźa [Por.]


   DUÓS /rom. dos/ (s.m.)

* ai înbracat câlțanu pi duos

* duosu palmi; duosu mâńi

* îi đață cu duosu mâńi pistă nas [Crn.]

* nu ie bun sî puń pâńa pi masă cu duosu-n sus [Por.]

* duosu ie mâi râaśe, mâi mult țâńe raveńala, șî đi aia mâi bińe rođașće când ie ćimpu uscaśiu [Crn.]

* mi-ai întuors duosu când mi-a fuost măi gŕeu

* đi vŕamia đi rat: vin ńamțî - fuź în duos, vin ćetńiśi - fuź în duos, vin partizańi - fuź în duos, că pi saćanu tuoț i-a apaurât

* đi vŕamia đi bugaŕ, Golubuońi a fuost în duos [Por.]


   DUÓSŃICĂ /rom. dosnică/ (s.m.)

* duosńică, buiađe paduŕaľnică cu frundză întuarsă cu duosu una câtra alta, a fuost cunoscută numa lu vrăjâtuoŕ

* vrâjâtuorľi a credzut că așa buiadze, cu frundză întuarsă „șăľe-n șăľe” puaće să mâńe rău să-ntuarcă șăľiľi la-l bolnau, șî să-l lasă sânatuos [Por.]


   DÚPA /rom. după/ (prep.)

* dupa pluaie iasă suariľi [Crn.]

* dupa prândz

* dupa amńadzâț [Por.]

* iel miarźe înainće, da muiaŕa dupa iel [Crn.]

* a dat dunga dupa scapât [Por.]


  DUR! /rom. dur!/ (int.)

* dur! dur! pi śieŕ, șî la urmă ńimica, nu pică ńiś un struop đi pluaie

* ascultă: sa uđe când șî când „dur!” pin puod, sigurat iară s-a-npuiat șobolama-ia [Por.]

* dur, îrțuaźilor! [Crn.]


   DÚRA! /rom. dura ?/ (int.)

* când calu miarźe-n śiet, da tu vŕei să-l iuțășć, tu ii dai cu zenghiiľi în burtă, șâ-i zbieŕ: „Dura! Dura!” [GPek]


   DURAÍ /rom. hurui/ (gl. p.)

* durâie-n śieŕ

* durâie șî sfulđiră în tuaće părțâľi, așćetăm cu frică să veđem unđe o să trasńască [Por.]

* la zavirńit a nuvarat șî dudâie în śeŕ, mână uoiľi în strungă sî nu ľi prindă pluaia [Crn.]


   DURAIÁLĂ /rom. duruială/ (s.f.)

* duraiala țâńe una-ntruuna, da pluaia înga nu ie [Por.]


   DURDUCÁ /rom. durduca/ (gl. p.)

* când durducâie pin puod, ma ghinđesc śe va fi: șobuoľi, or suacrâmia s-a facut moruoń [Por.]


   DURÍMIE /rom. durime/ (s.f.)

* s-a pus pi mińe o durimie gŕa [Por.]


   DUŔÁ /rom. durea/ (gl. bezl.)

* atâta ma duaŕe capu đi nu vâăd ńimica [Crn.]

* când am lucrat în paduŕe, sparźam la mietâŕe cu sacuŕa dzâua cât ie tuată, șî ma duŕa pućaŕa-ntŕagă cu dzâľiľi dupa śe gaćam lucru [Por.]

* ia pierit copilu, ș-o duŕa sufľitu ań șî ań [Por.]

* am sâi fac așa pacustă, đi o s-âl duară pân va fi viu

* iuo-i spusâăi, dacă nu m-ascultă, ma duaŕe-n śocan đi nacazu lui [Crn.]


   DUŔÁŔE /rom. durere/ (s.f.)

* am o duŕaŕe la burtă, șî muara sî ma duc la duoctur

* o duŕaŕe gŕa am pi sufľit đi când mi s-a dus copiii [Crn.]


   DURMÍ /rom. dormi/ (v.)

* sî puaće durmi pi capatâń, da șâ-n piśuaŕe, când ći prinđe nujda [Crn.]

* ma adurmi cu povasta, ama nu putui mult sî duorm, câ-nśepură tuoț sî sa râdă đi mińe [Por.]


   DURMÍT /rom. dormit/ (s.m.)

* durmitu ođińašće uomu șâ-i întuarśe pućaŕa đi sî puată lucra [Crn.]

* vŕamia đi durmit [Por.]


   DURUIÁN /rom. duruian ?/ (int.)

* „duru, duru, duruian” dzâś când puń copilo-l mic pi źanunchie, șă-l țupâi ca când câlaŕașće calu [Por.]


   DURUÓŔ /rom. duroare/ (s.f.)

* duruoŕ ie buală care s-a ľecuit numa cu dzacutu [Por.]


  DUS /rom. dus/ (adj.)

* uomu mieu ie dus, nu ie aiśa [Crn.]

* dzaśe dus cu dzâľiľi, n-o sî traiască mult

* dusă, luvată đi șoimańe

* ca când ieș dus, unđa-i pierdut gândurľi? [Por.]


   DUȘMÁN /rom. dușman/ (adj.)

* al dușman nu zauită șî nu prostâașće ńiś când [Crn.]

* dușman, câńe đi uom, ńiścând nu sa șćiie śe-ț ghinđașće [Por.]


   DUȘMANUÓS /rom. dușmănos/ (adj.)

* muiare dușmanuosă, taśe, sa uită chiuorđiș ca cațaua, dacă-i va scapa vro vuorbă, ia ie veńin guol [Por.]


   DUȘMAŃÁȘĆE /rom. dușmănește/ (adv.)

* đață odată dușmańașće, ș-âl trânći la pomânt [Crn.]


   DUȘMAŃÉSC /rom. dușmănesc/ (adj.)

* la lovit plumbu dușmańesc [Crn.]

* asta ie cuțât dușmańesc, alu dușmanu-la care a taiat lumia đi vŕamia đi rat [Por.]


   DUȘMAŃÍIE /rom. dușmănie/ (s.f.)

* tuoț sânt dușmań șî ńințaľeș, șî đi aia s-a bagat în dușmańiie maŕe [Crn.]

* a tunat mare dușmańiie-n lume, fraț cu fraț nu sa măi sufâră [Por.]


   DUȘMAŃÍULUI (PRIL.) ● v. DUȘMAŃAȘĆE [Crn.]

   DUŚÁ /rom. duce/ (v.i.)

* în spinaŕe sî puaće duśa maŕe tovar [Crn.]

* are lucru bun, șî duśe la casă plată mare

* vântol cald duśe buală [Por.]

* muma sî duśe mińe la piiaț cu câća bucaće șî câća puamie [Crn.]

* du-će dracului

* duśe minća la luoc [Por.]

dz


   DZACÚT /rom. zăcut/ (adj.)

* apa dzacută în vas đi fier nu ie bună ńiś đi fiert mâncaŕa [Por.]


   DZALÁŔ /rom. zalari/ (s.n.)

* dzalaŕu a fuost facut đin cŕangă đi cuorn, gruasă

* đi dzalaŕ a fuost atârnaće dzâaľiľi, care a putut sî sa scurćadză, or sî sa lunźască, cât a trâbuit vasu sî fiie râđicat đi la fuoc [Por.]


   DZÁLĂ /rom. za/ (s.f.)

* s-a rupt o dzală la sanźir, șî vadra a cadzut în bunaŕ [Crn.]


   DZÁMĂ /rom. zeamă/ (s.f.)

* dzamă đi pieșć

* dzamă acră

* dzamă đi vardză

* (euf.) dzamă đi pruńe

* dzamă đi cuńe

* s-a topit la caldură, șî s-a facut dzamă

* o sorbidzamă guală, săracaśuos șî flomânźuos [Por.]


   DZAMÚICĂ /rom. zeamuică/ (s.f.)

* of, da-r fi bună o dzamuică đi piașće acuma, dupa biețâa đ-asară [Por.]


   DZAMUÓS /rom. zămos/ (adj.)

* muiaŕa ńi gaćașće pasui dzamuos [Crn.]


   DZÁRĂ /rom. zară/ (s.f.)

* dzară sa faśe đin lapće fiert, în care puń trii picuŕ đi acŕală, șă-l laș duauă dzâľe să șća la caldură; sa manâncă cu đimicat đi malai, vara când sa lucră pin zâpușală mare

* dzară sa faśe când sa miastâcă lapće acru cu dzăr, șî cu ia sa faśe dzamă đi șćir, care ie dulśe đi tuot

* dzară cu dzăru la nuoi ie tuot una [Por.]


   DZAŚÁ /rom. zăcea/ (v.)

* nu-m dzaśa aśiia, scualâće cî ie vŕamia đi lucru

* dzaśe đi buală gŕa

* a cadzut în pat, dzaśe pi muarće [Por.]


   DZAŚIÁLĂ /rom. zaceală/ (s.f.)

* cu atâta dzaśială nu sa fac bań

* gŕeu o să scâape viu numa cu dzaśială în pat, trâabe dus la duoctur [Por.]


   DZĂMURÍIE /rom. zămurcâ/ (s.f.)

* gaća, muiare, mâncâăŕ țapińe, da dzămuriiľi-șća a tiaľe labâdă la puorś

* mulće dzămurii, în tuot fieľu, a fuost pi masă l-ai batrâńi nuoștri [Por.]


   DZĂMURUÓS /rom. zemuros/ (adj.)

* când pierdz đinț,î ć-așćată numa mâncăŕ dzămuruasă [Por.]


  DZĂR /rom. zer/ (s.m.)

* đin dzăr fiert sî faśe urdă [Crn.]

* dzăru sa capâtă đin lapće îchegat, când sa străcură cașu pin strâcuratuare

* dzâăru a dat la puorś [Por.]


   DZẮU /rom. zău/ (s.m.)

* dzău, mă, așa ie cum îț spusăi

* dzî dzău

* dumńedzău [Por.]


  DZÂ /rom. zi/ (mn. ḑîļe)

* đ-autunśa iastă o dzî șî măi bińe

* o dzî đi lucru

* o dzî đi cosât

* să vină când va fi vro dzî mare

* pista dzî [Por.]


   DZÂÁĽE /rom. zale/ (s.f.)

* dzâaľiľi a facut țâgańi ferari

* în dzâaľe a fuost atârnată feruaica în care s-a fiert coľașa [Por.]


   DZÂÁŚE /rom. zece/ (br.)

* la mâń ai dzâaśe źaiśće, șî nu sânt tot una [Crn.]

* pi la dzâaśe śiasuŕ am mânat uoiľi la dzâcatuare [Por.]


   DZÂÁŚEĽA /rom. zecelea/ (br.)

* a dzâaśeľa dzâuă buturirâm la o casă [Crn.]

* a dzâăśiľa uoŕ ț-am prospus, da tu înga n-ai luvat la cap [Por.]


   DZÂCÁLĂ /rom. zicală/ (s.f.)

* să-ț spun iuo o dzâcală, fârtaće, da tu s-o iai la cap bińe

* dzâcală ie vuorba đi batrâńață, șćiŕa lu lumia vicľană đin vŕemuriľi tŕecuiće [Por.]


   DZÂCATUÁRE /rom. zăcătoare/ (s.f.)

* uoiľi dzac la dzâcatuare, da pâcuraŕu duarme la umbra gruasă [Por.]


   DZÂCATUÓŔ /rom. zicălaș/ (s.m.)

* Iovan Ramă đin Metońița șî Ľecsa Ioviańi đin Osńiśa, a fuost mâi buń dzâcatuoŕ în fluier pi tuata Vaľa Ćimuocului [Crn.]


   DZÂCATÚRĂ /rom. zicătură/ (s.f.)

* am ascultat o dzâcatură batrână în fluier [Crn.]

* dzâcatura lu moșu Voina lăutaŕu a fuost cunoscută șâ-n afară dă Mlaoa [Mlava]

* muoșu a fuost uom icľan, a vorbit tuot pin dzâcatuŕ


   DZḮNĂ /rom. zână/ (s.f.)

* fata mia ie frumuasă ca dzâna

* dzână batrână [Por.]


   DZÂNDZAÍ /rom. zânzai ?/ (v.)

* bagâće înluntru, nu dzândzai afară đi frig [Crn.]

* iuo dzândzâi đi frig, da ia dzândzâie đi frică [Por.]


   DZÂNDZAIÁLĂ /rom. ?/ (s.f.)

* crapai đi dzândzaială așćaptând în rând [Crn.]


   DZḮSA /rom. zisa/ (s.n.)

* să-ț spun o dzâsă batrână, șî s-o iai la cap [Por.]


   DZḮSA /rom. zisă/ (s.f.)

* dzâsa ie sâl-aia śe rașâașće suđina uomului, în śasu nașćiri

* (u izr.) nu i-a dzâs sî fiie

* basanca așa i-a dzâs

* avut o dzâsă râa

* s-a đisparțât, ia basanca n-a fuost dzâsa lui [Por.]


   DZÂŚÁ /rom. zice/ (v.)

* nu puoț dzâśa cî nu ț-am ajutat [Crn.]

* a dzâs muma sî veńiț mâńe la pomană [Por.]

* Raca đin Lucuva tare frumuos a dzâs în bandă [Crn.]

* rumâńi dă mult măi bun a dzâs dân fluier dăcât astădz [Mlava]


   DZḮUĂ /rom. ziuă/ (s.f.)

* vińe tuamna, dzâua ie tuot mâi mică

* mâńe ie dzâuă maŕe, nu să lucră

* am pus grâu vro tri dzâľe đi aratură

* până-n Ńiș iastă duauă dzâľe đi miers [Crn.]

* a lucrat dzâua-nuapća, șî la urmă iar’ ńimica [Por.]


   DZÂVÁĆIC /rom. ziuatic/ (adj.)

* ăia care sânt nascuț tuot într-o dzâuă în stamână, sânt ľegaț tuot c-o ursă

* dacă muare dzâvaćicu tieu, iel puaće să ći tragă cu iel, ș-atunśa će duś la vro vrâjâtuare să ći đizľaźe đi iel [Por.]



  ĞER /rom. ger/ (s.m.)

* afară ie ğer mare [Kmp.]

* atâta źier ie la śuaca, đi la nuapće o sî duarmă lupu cu câńiľi într-un bârluog [Por.]


   ĞÍŃERE /rom. ginere/ (s.m.)

* ğińere în casă [Kmp.]


   ĞÍŃERE /rom. ginere/ (s.m.)

* ğińere ie soțu miresi la nuntă

* soțu feći vińe la parinți a iei ğińere [Kmp.]

đ


   ĐADAVIÉRĂ /rom. deadevăr/ (adj.)

* đi când ăl șćiu, Pâătru ie uom đadavieră, n-a mințât pi ńima ńiścând, pi ńima n-a lasat la ńevuoie ... [Por.]


   ĐAFIÉĆA /rom. d'afetea/ (adv.)

* đafieća i-am vorbit, n-a luvat ńimica la cap [Por.]


  ĐAL /rom. deal/ (s.m.)

* cât viedz cu uochi, numa đaluŕ, nu ie luoc poľajńic ńiśunđe

* în đal

* ma duc în đal

* mierg în đal

* sa suie-n đal

* mare đal

* la đal

* când râu în vaľa mare, în care ie pus satu, miarźe đi la zovrńit câtra ŕsarit, atunśa vorbiľi „la đal” cu „zovrńitu” sânt tot una [Por.]


   ĐALÚȚ /rom. deluţ/ (s.n.)

* casa mia ie supt un đaluț [Crn.]


   ĐALURUÓS /rom. deluros/ (adj.)

* în tuot țânutu poŕeśi pomântu ie đaluruos [Por.]


   ĐALUȘUÓR (I. S.) ● v. ĐALUȚ [Por.]

   ĐAMPREÚNA /rom. dimpreună/ (adv.)

* am pľecat đampreuna la bâlś, acolo ń-am đisparțât șî ń-am întuors la casă tot nat đi tŕaba lui [Por.]


   ĐANCURÁČIĽA /rom. deancuracilea/ (adv.)

* când ńe-ntoarčem đe la lucru, noi doi merğem đancuračiľa [Tim.]


   ĐARḮNDU /rom. dearându/ (adv.)

* đarându la catat, șî nu ie șî nu ie [Por.]


   ĐASŃÁȚĂ /rom. d-azneaţă/ (adv.)

* đasńață n-am putut sî manânc, ș-acuma mis flomând [Crn.]

* đasńață m-am amânatat la lucru [GPek]


   ĐATÚNŚA /rom. de-atunci/ (adv.)

* s-a dus, șî đatunśa nu la măi vadzut ńima [Por.]


  ĐE /rom. de/ (vez.)

* đe, mă, nu ie aia așa cum sa puvestâașće

* đe pľacă, đe nu pľacă, nu șćiie ńiś iel śe sî facă, saracu

* đe va vŕa, đe nu va vŕa, tuot una-i vińe [Por.]


   ĐEBIÁ /rom. de-abia/ (adv.)

* đa-ncuaś, đa-ncolo, șî đebia do scaparăm đi iel [Por.]


   ĐEDÁ (GL.) ● v. ĐIDA [Por.]

   ĐEDÁT (PRID.) ● v. ĐIDAT [Por.]

   ĐEMÚLT /rom. demult/ (adv.)

* aia a fuost đemult, ńima ńiś nu măi țâńe minće

* (comp.) đemult, măi đemult, șî măi đemult [Por.]


  ĐES /rom. des/ (adj.)

* s-a momit, șî đes vińe pi la mińe

* rândurľi đi cucurudz sânt pusă đasă [Crn.]

* paduŕe đasă

* măi đes [Por.]


   ĐESFĂLORÁT /rom. desfălurat/ (adj.)

* când are bań, ńima nu ie așa đesfălorat ca iel

* đesfălorat ie uom care nu ie înbracat cum trăbe: miarźe fara bumbi, fara curauă, đișchiptorat [Por.]


   ĐESFIRÁ /rom. desfira/ (v.)

* tuată pâătura ńi s-a đisfirat, pućem s-o puńem numa la prag, đi șćiers piśuariľi [Por.]


   ĐESFIRÁT /rom. desfirat/ (adj.)

* sarac, miarźe tuot c-o chimiașă đesfirată [Por.]


   DESFRḮNT /rom. desfrânt/ (adj.)

* m-am culcat în pat tuot đesfrânt đi la sapat, șî nu puot să aduorm [GPek]

* ma uit la lastari-șća, đesfrânț đi piatră, ș-ăm cađe gŕeu la ińimă

* ia perit copilu đi vina lui, șî iel tuot đesfrânt, s-a spândzurat [Por.]


   ĐESFRÂNŹÁ /rom. desfrânge/ (v.)

* cadzui pi ghiață, șî ma đesfrânsâăi tuot [GPek]

* vijuľiia a đesfrânt cŕanźiľi la puomi

* fara lucru, uomu sa đesfrânźe iuta [Por.]


   ĐESḮȘ /rom. desiș/ (s.m.)

* mână capriľi sî mezdŕască în đesâșo-la [Crn.]

* đi când s-a mutat lumia-n orașă, śuośiľi s-a umplut đi đesâș [Por.]


   ĐESCATARAMÁ /rom. descătărăma/ (v.t.r.)

* nu đescatarama calu, numa puńii zuobńița în cap, să manânśe pănă iuo nu do gaćesc lucru [Por.]


   ĐESCḮNĆIC /rom. descântec/ (s.n.)

* đescânćiśiľi đi dragusta au măi frumuasă vuorbe

* s-a dus la vrâjâtuare să-i facă đescânćic đi duŕaŕe la burtă

* iastă đescânćiśe în tuaće fieluŕ

* đescânćic cu al curat

* đescânćic cu al râău

* măi tare ie đescânćicu cu al râău, ama aia nu cućadză tot nat să lucŕe

* đescânćic đi scrisa

* đescânćic đi dragusta

* đescânćic đi naluś [Por.]


   ĐESCÂNTÁ /rom. descânta/ (gl. p.)

* dacă ie lumia astâdz măi școlaită, șî iastă duoctuŕ în tuaće pâărțâľi, mulț sa duc la vrâjâtuoŕ să ľi sa đescânće đi fiie śe [Por.]


   ĐESCÂNTÁT /rom. descântat/ (adj.)

* uoiľi mi sânt đescântaće, șî nu mi s-a bulnavit ńiś una pănă acuma [Por.]


   ĐESCÂNTATUÓŔ /rom. descântător/ (s.m.)

* la rumâń iastă uamiń đescântatuoŕ, ama sânt măi mulće muieŕ đescântatuare, cî aăla ie lucru muieŕesc đi când ie lumia șî pomântu

* măi tare đescântatuoŕ în Poŕeśa a fuost vrunu Pătro-l Mic đin Tanda [Por.]


   ĐESCÂTARAMÁT /rom. descătărămat/ (adj.)

* iapa ie đescâtaramată, bago-n coșâăŕe [Por.]


   ĐESŃÁȚĂ /rom. d‑azneață/ (adv.)

* șî đesńață, șî ieŕ đimińață, am slubadzât uoiľi la pașuńe rău đinuapće [Por.]


   ĐESPICÁ /rom. despica/ (v.t.r.)

* sa đespică-n doă [Por.]


   ĐESPICÁT /rom. despicat/ (prep.)

* morśila pi coľiba batrână ie tuată đespicată [Por.]


   ĐESTÚL /rom. destul/ (adj.)

* a lucrat đestul, s-a dus la ođină [Por.]


   ĐEȘALÁ /rom. deșela/ (v.t.r.)

* tata ńi s-a đeșalat, ducând saśi-n gârgă [Por.]


   ĐEȘALÁT /rom. deșelat/ (adj.)

* mis đeșalat đi lucru, nu mi đi visaľiie

* șaua la cal stă đeșalat, trâabe strânsă [Por.]


   ĐEȘFAȚÁRE /rom. desfătare/ (s.f.)

* đeșfațare sa faśe cu ańi, da sa piarđe đ-un momient [Por.]


   ĐEȘFAȚÁT /rom. desfătat/ (adj.)

* casa lor ie în satu nuostru đemult cunoscută ca o casă omeńită șă tare đeșfațată [Por.]


   ĐEȘÂRÁ /rom. deșira/ (v.)

* muma a đeșârat piarâľi uscaće đi pi ață, șî ńi ľa dat sî mâncăm

* s-a slubadzât lațu la điempir, șî iel gata jumataće s-a đeșârat

* piaćicu la chimiașă s-a đeșârat đ-atâta spalat [Por.]


   ĐEȘÂRÁT /rom. deșirat/ (adj.)

* am marźiaľe, numa ľi pazăsc đeșâraće într-un vas [Por.]


   ĐEȘCÍĐE /rom. deșchide/ (v.t.r.)

* uomu puaće să đeșchidă ușa, drumu, lucru, dugaie, uochi, gura, ińima

* nu đeșchiđe ińima la fiie care

* când sa dă biare đi pomană la-l muort, chila trăbe sî sa đeșchidă, sî puată al muort sî bia [Por.]


   ĐEȘCÍS /rom. deșchis/ (adj.)

* când s-a đeșchis rudńicu, mulț s-a prins la lucru, ș-a scapat đi la sâraśiie

* a ramas ușa đeșchisă, șă puorśi a tunat în coľibă

* când saćanu sa duśe în oraș, trăbe să țână uochi đeșchiș

* (u izr.) farbă đeșchisă

* vânât đeșchis

* lucru đeșchis

* i-a spus đeșchis în uochi aia śe ghinđașće đi iel [Por.]


   ĐEVÍNĂ /rom. vinovat/ (adv.)

* am catat tŕaba mia, șă nu mis đevină ńimica

* tuoț sânćem nuoi đevină [Por.]


   ĐEZBÁĆE /rom. dezbate/ (gl. p.)

* tata s-a dus să đezbată ghiața la iazu muori

* la ľiemno-la s- đizbaće drumu-n stânga [Por.]


   ĐEZBATÚT /rom. dezbătut/ (adj.)

* s-a frecat vićiľi đe gard, șî un bunduc a ramas đezbatut

* când muierľi țâasă, țâasă batut or đezbatut [Por.]


   ĐEZĽINÁ /rom. dezlâna/ (v.)

* mama a-nbătrâńit, șî tuot măi đes ii sa đezľină tuorsu, nu sa țâńe pi fus

* când sa fac śarapi, nu-i faś pŕa strâns, numa câta-i đizľiń, să nu ći bată la piśuor [Por.]


   ĐEZĽINÁT /rom. dezlânat/ (adj.)

* când tuorś, șă nu răsuśeș firiľi calumi, numa ramân afanaće pi fus, muieriľi dzâc că a tuors đezľinat [Por.]


   ĐEZMIRÁ /rom. dezmira/ (v.t.r.)

* ma mirai, ca când vadzui pi dracu, numa facui cruśe șî ma đezmirai iuta [Por.]


   ĐEJghiNÁ /rom. dejdina/ (v.t.r.)

* apľacăm cŕanga cu śeŕașă, numa bagă sama să nu sa đejghińe đi la ľiemn [Por.]


   ĐEJghiNÁT /rom. dezbinat/ (adj.)

* dupa vijuľia-sta a ramas pruńi pľiń đi cŕanźe đejghinaće [Por.]


  ĐI /rom. de/ (prep.)

* ľingura ie facută đi ľiemn

* când am pľecat đi la vuoi, m-a prins pluaia

* pluaia vińe đi la apus

* ușa ie închisă đinuntru

* a cumparat șî đi mińe

* ac đi cusut

* vorbim đi iel [Por.]


   ĐIBRUÓMŃIC /rom. făraș/ (s.n.)

* tata a lucrat la rudńic, șî đ-acolo a dus un đibruomńic đi casă [Por.]


   ĐIDÁ /rom. deda/ (gl. ref.)

* nu ći đida la biare, cî ie biaŕa râău mare [Por.]


   ĐIDÁT /rom. dedat/ (adj.)

* s-a đidat la furaluc, șî nu cŕed c-o să scâape đi-nchisuare

* s-a pus pi mińe tuoț să ma marit dupa iel, șî la urmă iuo m-am đitad, n-am avut unđe

* s-a đidat la carće, ș-a gaćit șcuala [Por.]


   ĐIDUÓIĽA /rom. de-a-doilea/ (adv.)

* s-a frânt ľiemnu đi vânt șă stâă điduoiľa pista drum, ńima ni puaće sî tŕacă đi iel

* bat muort, miarźe điduoiľa, numa śe nu cađe [Por.]


   ĐIĐÍCĂ /rom. mândrie ?/ (s.f.)

* să-ț fiie đi điđică așa copii

* điđică guală [Por.]


   ĐIÉMPER /rom. pulover/ (s.n.)

* muma mi-a-npľećit un điemper frumuos, đi lână gruasă, să nu-m fiie frig [Por.]


   ĐIÉZMĂ /rom. ibric/ (s.f.)

* nu pľeca înga, că tuman pusâăi điezma sî fierbiem cafă [Por.]


   ĐIGRÁB /rom. degrabă/ (adv.)

* lucru đigrab nu ie ńiś un lucru

* lucru măi đigrab [Por.]


   ĐÍCĂ /rom. adică/ (adv.)

* tu, đică, ni ći ogođeșć cu nuoi [Por.]


   ĐÍCÂT /rom. decât/ (adv.)

* alta nu ie, frațâluor, đicât sî fuźim đ-aiśa

* măi mare oțoman đicât śi ie iel, nu ma iastă pi lume

* cum puaće iel să fiie măi bun đicât mińe?

* đicât va fi aia așa, nuoi o să perim [Por.]


   ĐILUÓC /rom. deloc/ (adv.)

* điluoc slobuodz uoiľi la pașuńe, cî muor đi fuame închisă-n strungă [Crn.]

* întuarśi-će điluoc, nu ći zâbovi acolo ńiścotŕabă [Por.]


   ĐIMICÁ /rom. dumică/ (gl. p.)

* când îm dă-n gând cum la baśiie đimicam coľașe-n bľidu cu lapće, la burtă ma duare [Por.]


   ĐIMICÁT /rom. dumicat/ (adj.)

* malaiu cu lapće nu ie dulśe dacă malaiu nu ie đimicat marunt

* đimicatu sa faśe așa: puń apă cu saŕe să fiarbă; când fiarbe apa, puń pâńe zdrumicată, șî miastâś; când s-angroșâașće, puń brândză, șă iară miastâś [Por.]


   ĐIMIŃÁȚĂ /rom. dimineaţă/ (adv.)

* alaltâieŕ đimińață

* ieŕ đimińață

* asta đimińață

* în asta đimińață

* đimińață; mâńe đimińață

* o s-âm vină lucratuori đimińață đinuapće

* cu sânataće, ńi veđem đimińață

* mâńe đimińață pľacă la drum

* păimâńe đimińață [Por.]


   ĐIMIŃÁȚĂ /rom. dimineaţă/ (s.f.)

* đimińața ie vŕamia đin crapat đi dz,î pân la prândzu al mic, pănă pi la nuauă śasuŕ [Crn.]

* a crapat dzâua, o să fiie o đimińață frumuasă [Por.]


   ĐIMÚLT /rom. demult/ (adv.)

* đimult lumia a trait în borđei [Crn.]

* đimult, măi đimult, șî măi đimult [Por.]


  ĐIN /rom. din/ (prep.)

* a ieșât đin casă, șî s-a dus

* đin parća-ia vin nuviŕ ńegri [Crn.]


   ĐINAFÁRĂ /rom. dinafară/ (adv.)

* tună đinafară cu opinśiľi pľińe đi morśilă, șî nu sa đesculță [Por.]


   ĐINAÍNĆE /rom. dinainte/ (adv.)

* numa cată s-âi puń đinainće, da cum ai facut mâncaŕa, lui nu sa pasă

* a ieșât đin tufă cu sacuŕa râđicată, a statut đinainća lui, șî nu i-a dat sî tŕacă [Por.]


   ĐINAPUÓI /rom. dinapoi/ (adv.)

* nu ia vadzut ńima, că ii a veńit nuapća ș-atunat pi đinapuoi în casă [Por.]


   ĐÍNĆE /rom. dinte/ (s.m.)

* đințî ai maŕ, ai miś, ai marunț

* duŕaŕa đințâlor

* đințî firizului [Por.]


   ĐINDARẮĆIĽA /rom. deandăratelea/ (adv.)

* ma luvă đindarăćiľa, fara viastă, șî pănă iuo ma-ntorsăi, iel sa dusă [Por.]


   ĐINDARÂẮT /rom. dendărăt/ (adv.)

* ma carat iel pi ruată, numa ma pus đindarâăt [Por.]


   ĐINCḮT /rom. din cât/ (adv.)

* ma grabii iuta să tŕec pi punće, șă đincât sî cad în apă [Por.]


   ĐINCOLUÓ /rom. dincolo/ (adv.)

* casa lui ie đincoluo đi drum [Crn.]

* tu dăi pi đincoluo, iuo dau pi đincuaśa șî veđem care drum ie măi bun

* șî đincoluo șî đincoľa arată cî ie śeva đeparće đi nuoi, numa đincoluo dzâśem când nu sa viađe, da đincoľa când sa viađe, șî când ie măi apruape [Por.]


   ĐINCOTRUÓ /rom. dincotro/ (adv.)

* pazâaće bińe, nu șćii râău đincotruo vińe [Por.]


   ĐINCOTRUÓVA /rom. dincotrova/ (adv.)

* nu lucră ńimica, numa sa uită la drumol mare, nu-i va veńi mâncaŕa sângură đincotruova [Por.]


   ĐINCUÁŚ /rom. dincoace/ (adv.)

* đincuaś đi ogaș n-a ploiat [Crn.]

* vântu baće đincuaśa-n coluo

* tŕeś đincuaśa, cî ie măi cald [Por.]


   ĐINLÚNTRU (PRIL.) ● v. ĐINUNTRU [Crn.]

   ĐINTḮŃ /rom. dintâi/ (adv.)

* đintâń mi s-a împarut cî ie uom đi tŕabă, pie urmă vadzui cî ie iel o jâguare putrâdă

* lapćiľi đintâń alu vacă nu sa manâncă

* s-a-npins cu tuot, numa să fiie al đintâń în rând [Por.]


   ĐINTOĐEÚNA /rom. dintotdeauna/ (adv.)

* țân minće, mama puvesta că đintođeuna a durait în śieŕ la Svićiľiia [Por.]


   ĐINUÁPĆE /rom. de noapte/ (adv.)

* mâńe ma scuol đinuapće, cî ma duc în Buľuoț la piiaț [Crn.]

* đesńață m-am pumeńit pŕa đinuapće

* mâńe vinu câta măi đinuapće [Por.]


   ĐINUÁRĽA /rom. dinioarea/ (adv.)

* đinuarľa ajunsăi, n-am avut ńiś când sî ma đisculț [Por.]


   ĐINÚNTRU /rom. dinăuntru/ (adv.)

* a tunat în butuoń, să-l curâță đinuntru [Por.]


   ĐIODÁTĂ /rom. deodată/ (adv.)

* fu miarńic, șî đodată sari la mińe, vŕa sî sa bată [Por.]


   ĐIÓCHI /rom. deochi/ (s.n.)

* đi điochi măi mult trâabe sî sa pazâască copiii în ľagân [Por.]


   ĐIOCHIÁ /rom. deochea/ (v.t.r.)

* ia ći điochiadză șî cu uochi-nchiș [Por.]


   ĐIOCHIÁT /rom. deocheat/ (adj.)

* puaće fi điochiat tuot śi ie viu, șî tuot aia śe faśe uomu cu mâńiľi lui, đi la ľingură, dacă ie facută frumuasă, pănă la casă, dacă ie mare șî pľină đi gluaće norocuasă [Por.]


   ĐIOCHIATÚRĂ /rom. deochetură/ (s.f.)

* điochiatură ie muiaŕa cu uochi urâț, care sa miră când sa uită la śuava

* tuata mumă ćinâră trâabe să șćiie vro điochiatură, să apire copilu ii đi điochi [Por.]


   ĐIOLÁC /rom. ghiolac/ (adj.)

* copilu ie điolac đi când s-a facut [Por.]


   ĐIPÁRĆE /rom. departe/ (adv.)

* điparće ie Ńișu, da Beľigradu ie șâmâi điparće [Crn.]

* lasațâ-va đi lucrușală, cî s-a dus prâa đeparće

* s-a dus đeparće [Por.]


   ĐIPARTÁ /rom. depărta/ (v.t.r.)

* nu ći điparta đi uoi, cî puot sî să-nfurișă șî fac șćetă [Crn.]

* nu ći điparta đi nuoi, cî ai sî râtaśeșć [Por.]


   ĐIPARTÁRE /rom. depărtare/ (s.f.)

* la munće ie întra câăș mare đipartare [Por.]


   ĐIPARTÁT /rom. depărtat/ (adj.)

* când ie uomu đipartat đi casă, doŕașće dupa ia [Crn.]

* a fuost pŕaćiń buń, acuma sânt đipartaț ca śeŕu cu pomântu

* traiașće đipartat đi lume [Por.]


   ĐIRÉŹE /rom. drege/ (v.)

* atâta ie caru strâcat, đi nu sa măi puaće đireźe

* am điŕes uala cu pasui numa cu uou șî cu brândză [Por.]


   ĐIŔÁPTA /rom. dreapta/ (adv.)

* la điŕapta

* đi điŕapta

* parća điŕaptă

* mierź tot la điŕapta, pănă nu dai pista un ogaș

* ii s-a luvat mâna điŕaptă, șî piśuoro-l điŕept, uloźit dzaśe în pat [Por.]


   ĐIŔÉPT /rom. drept/ (adj.)

* ľiemnu cŕașće điŕept în sus

* țî sa uită điŕept în uochi, șî minće

* s-a đisparțât, unu s-a dus điŕept la casă, da alalalt s-a dus în padure

* fiaćiľi đemult n-avut điŕept pi moșâie

* uom điŕept cu tuot

* nu cat alta ńimic đi la ćińe la sud, numa să spuń aia śi ie điŕept [Por.]


   ĐIŔEPTÁĆE /rom. dreaptate/ (s.f.)

* nu ie điŕeptaće-n lume, ńiś la sud, ńiś la bisâarică

* fara bań, gŕeu o sî ieș la điŕeptaće [Por.]


   ĐIŔÉS /rom. dres/ (adj.)

* acuma mi ie caru điŕes, șî puot să-l mân [Por.]


  ĐIS- /rom. des-/ (pref.)

* đisparțî (đis + sparțâ)

* đizbraca (điz + /ân/braca)

* đișcuńa (đis /s:ș/ + cuńa) [Por.]


   ĐISÁG /rom. desag/ (s.m.)

* a umplut đisaźi cu grâu, ľ-a pus pi cal șî s-a dus cu iii la muară [Por.]


   ĐISFAȚÁT /rom. desfăţat/ (adj.)

* iel ie uom đisfațat, śe guođe vorbiașće, tuot ie adăvarat [Crn.]


   ĐISFACÚT /rom. desfăcut/ (adj.)

* îm cadzu śasńicu đin mână, sî sparsă șî ramasă juos tuot đisfacut [Crn.]


   ĐISFAŚÁ /rom. desface/ (v.t.r.)

* đisfacui grapa đi s-o pućem încarca-n car [Crn.]

* baba đisfaśe điemper batrân să îmľerćiască manuș đi ńepuot

* śe god faś, puoț să đisfaś; ai batrâń cu vuorba-ia a-nsamnat șî când s-a lasat đi vro vuorbă: a đisfacut vuorba đi vindzare, đi nuntă, đi vrun lucru [Por.]


   ĐISFĂȘURÁ /rom. desfășura/ (v.t.r.)

* đisfășură scućicu la copil, sî nu sa nâpaŕască

* tata đisfășură curaua, șî ma luvă la bataie [Por.]


   ĐISFĂȘURÁRE /rom. desfășurare/ (s.f.)

* când în vieț sâ-nfâășuŕ copilo-l mic, đisfășuraŕa ie ușuară [Por.]


   ĐISFĂȘURÁT /rom. desfășurat/ (adj.)

* miarźe ca Nasta Suľi, cu braśir-ľi đisfășuraće [Por.]


   ĐISFÂRȘḮ /rom. începe/ (gl. p.)

* la sat sa đisfârșâașće clańa cu fân, frundzaŕu, sacu cu fańină, śubăru cu brândză [Por.]


   ĐISFÂRȘḮT /rom. început/ (adj.)

* am tri clâăń cu fân, una ie đisfârșâtă da dua nus [Por.]


   ĐISFOIÁ /rom. desfoia/ (v.t.r.)

* carća s-a đisfoiat tuată, șî đâscaľița ma tras đi uŕechi [Por.]


   ĐISFOIÁT /rom. desfoiat/ (adj.)

* miarźe pin vânt cu burca đisfoiată, puaće ľesńe sî sa bulnaviască [Por.]


   ĐISFRÂNÁ /rom. desfrâna/ (v.t.r.)

* dacă copiii nu struogâi păn’ sânt miś, ii sa đisfrâńadză când cŕesc, șî sa duc în lumia albă [Por.]


   ĐISFRÂNÁT /rom. desfrânat/ (adj.)

* a luvat mau, miarźe đisfrânat pin sat da copii bat canta dupa iel [Por.]


   ĐISFUNDÁ /rom. desfunda/ (gl. p.)

* mi sa đisfundară uŕechiľi, ș-acuma aud bińe

* caldaŕa ruźińită iuta sa đisfundă [Por.]


   ĐISFUNDÁRE /rom. desfundare/ (s.f.)

* barbatâ-miu s-a dus la lucru, că astâdz înśape đisfundaŕa țâăvilor đi apă [Por.]


   ĐISFUNDÁT /rom. desfundat/ (adj.)

* țâăviľi sănt đisfundaće, șî apa acuș vińe

* bun lăutaŕ care cântă đisfundat, ca când îț dâă îăripi pănă juoś [Por.]


   ĐISCARCÁ /rom. descărca/ (v.t.r.)

* nu điscarca caru pănă nu vińe śińeva sâ-ț ajuće [Por.]


   ĐISCARCÁT /rom. descărcat/ (adj.)

* carâľi điscarcaće puot sî tŕacă pi puodu đi ľiemn [Por.]


   ĐISCARCÁT /rom. descărcat/ (s.n.)

* trag piatra đi casă, șî am mulț lucratuori la điscarcat [Por.]


   ĐISCARCATÚRĂ /rom. descărcătură/ (s.f.)

* măi aviem vro duauă-trii điscarcatuŕ đi piesâc, șî lucru đi astâdz ie gata

* a lasat điscarcatura-n mijluocu drumului [Por.]


   ĐISCATARAMÁ /rom. descătărăma/ (v.t.r.)

* când ie catarama bună, nu sî puaće điscatarama ľesńe [Crn.]


   ĐISCATARAMÁT /rom. descătărămat/ (adj.)

* n-am bagat sama, am miers cu opinca đi gumă điscataramată pin naruoi, șî opinca mi-a picat đi pi piśuor [Crn.]


   ĐISCĂĽICÁ /rom. descăleca/ (v.t.r.)

* nu puaće sângură ńiś sî sa încaľiśe, ńiś sî sa điscăľiśe đi pi cal [Por.]


   ĐISCĂRCATUÓŔ /rom. descărcător/ (s.m.)

* dzâaśe ań am lucrat cu lopata, am fuost điscărcatuoŕ la stańița đi vuoz [Por.]


   ĐISCÂLŚÍ /rom. descâlci/ (v.t.r.)

* m-a-ncâlśii tuorsu, șî nu puot să-l điscâlśiesc sângură [Por.]


   ĐISCÂLŚÍT /rom. descâlcit/ (adj.)

* firâľi la pâătură sânt điscâlśiće, puoț s-o cuoș pi đi lâătuŕ [Por.]


   ĐISCĽEȘTÁ /rom. descleșta/ (v.t.r.)

* atâta ma strâns în șâaľe, đu nu puot ma điscľeșta ľesńe [Por.]


   ĐISCĽEȘTÁRE /rom. descleștare/ (s.f.)

* când țî sa-ncľeșćiadză șâaľiľi, gasâa o fată mare sâ-ț facă o „điscľeștare” [Por.


   ĐISCĽEȘTÁT /rom. descleștat/ (adv.)

* đi când mi ie điscľeștat șâaľiľi, iuo mis alt uom [Por.]


   ĐISCOBEĽÍ /rom. decebăli/ (v.t.r.)

* dacă ći-ncâlśeșć cu îi, nu ći măi điscobeľieșć ľesńe đin ghiarâľi luor

* fusăi datuoŕ pista masură, ama cumva ma điscobeľii đin dâtorii [Por.]


   ĐISCOLAŚÍ /rom. descolaci/ (v.t.r.)

* cum, dracului, mi sa điscolaśi jâța-sta đi pi mosuor?

* când ľi audzî pi tuaće śe ľi am facut, muma atâta điscolaśi uochi đi ma spumântai c-o sî crâape [Por.]


   ĐISCOLAŚÍT /rom. descolăcit/ (adj.)

* saila stă điscolaśită supt șupă, șî ruźińiașće [Por.]


   ĐISCROȘŃÁ /rom. descroșna/ (v.t.r.)

* ajută sî ma điscroșńiedz, că nu puot sângură sî điznuod obrăńiľi trâășći đi la piept [Por.]


   ĐISCROȘŃÁT /rom. descroșnat/ (adj.)

* lasai trasta cu șâbiiaľe, șî pľecai înainće điscroșńată, ușuară ca pasâŕa [Por.]


   ĐISCUÁSĂ /rom. descoasă/ (v.t.r.)

* țuala sa điscuasă iuta dacă croituoŕu n-a cusut bun [Por.]


   ĐISCÚLȚ /rom. desculţ/ (adj.)

* în vŕamia lu opinś đi puorc, tuata vara lumia a miers đisculță [Por.]


   ĐISCULȚÁ /rom. desculţa/ (v.t.r.)

* nu ći đisculța, cî asta nu ie casă domńască

* supr. încalța [Por.]


   ĐISCULȚÁT /rom. desculţat/ (adj.)

* nu vŕeu să tun, că mis đisculțat, d-am tŕecut pin ńișći morśilaŕ, șî ma ćiem c-ăț im puodu

* uomu ie đisculțat când sa đisculță [Por.]


   ĐISCURCÁ /rom. descurca/ (v.t.r.)

* am aľergat cu furca-n mână pin ńișći tufe dupa viće, șî abia pie urmă am điscurcat cairu đi spińamă

* feimia cu naruoc đ-al mare sa do điscurcat đi biețâoso-la a ii [Por.]


   ĐISCURCÁT /rom. descurcat/ (adj.)

* tuma când am întuors împrumutu, am putut trai điscurcat đi tuaće grijâľi [Por.]


   ĐISCUSÚT /rom. descusut/ (adj.)

* saśi-șća sânt điscusuț, nus đi tŕabă [Por.]


   ĐISPANÁ /rom. despăna/ (v.t.r.)

* ma duc să đispańedz caru, cî mi s-a slabit șâna pi drum, ș-a fuost muara s-o înpańedz sî nu-m piśe đi pi ruată

* când će duś la ibomńică, nu ći đispana uodma, că dacă ći prispiașće barbatâ-su, fuź în piaľa guală [Por.]


   ĐISPANAT /rom. despănat/ (adj.)

* am spart ghiața la fusu mori, ș-acuma muara lucră bun, đispanată [Por.]


   ĐISPARȚÁLĂ /rom. despărțeálă/ (s.f.)

* mi sa suit în vâru capului cu đisparțălur-ľi a luor

* dupa rat a tunat mare đisparțală în lume [Por.]


   ĐISPARȚḮ /rom. despărţî/ (v.t.r.)

* parințî mi s-a đisparțât înga când am fuost copil

* đisparće copiie-ia pănă nu sa iau la bataie [Por.]


   ĐISPARȚḮT /rom. despărţit/ (adj.)

* mult am fuost đisparțâț, ama nu ń-am zuitat unu đi altu [Por.]


   ĐISPĂTURÁ /rom. despătura/ (gl. p.)

* sa đispătură aia śe puaće sî sa înpăture: fuaia đi arćiie, pătura, chimiașa, nuovina ... [Por.]


   ĐISPĂTURÁT /rom. despăturat/ (mn. đispăturaț, đispăturaće)

* a lasat novina đispăturată pi astal a fară, șî vântu ia schimotoșât fuoiľi [Por.]


   ĐISPIĐECÁT /rom. despiedecat/ (adj.)

* pi drumol bun mâń caru đispiđecat, numa la stârmină ăl înpiađiś

* aș dzâśa cî ie đi placu mieu baiato-la pŕa đispiđecat [Por.]


   ĐISPIAĐICÁ /rom. despiedica/ (v.)

* đispiađică caru, cî ajunsărâm la luoc bun [Por.]


   ĐISPĽEĆÍ /rom. despleti/ (v.t.r.)

* nu đispľeći bârțâľi la fată, că frumuos ii stau [Por.]


   ĐISPĽEĆÍT /rom. despletit/ (adj.)

* muiaŕa jâăľńică a miers đispľećită [Por.]


   ĐISPĽEĆITÚRĂ /rom. despletiture/ (s.f.)

* numa pintru otară, a tunat într-o đispľećitură tare gŕa đi tŕabă [Por.]


   ĐISPODOBÍ /rom. despodobi/ (v.t.r.)

* iarna când pľacă la drum, uomu sa-npodobiașće cu trancuće în tot fieľu sî nu-i fiie frig, da când vińe la coľibă, iel sa đispodobiașće

* țân minće cum mama Ľița ńi zbera iarna când tunam în casă, sî ńi đispodobim, să nu duśem zapadă-n suobă [Por.]


   ĐISPODOBÍT /rom. despodobit/ (adj.)

* măi ľesńe suflu așa đispodobit, đi cât încarcat cu țolamă [Por.]


   ĐISPOIÁ /rom. despoi/ (v.t.r.)

* nu ći đispoia întra lume [Por.]


   ĐISPOIÁT /rom. despuiat/ (adj.)

* sa tâvaľiașće bat șî đispoiat

* fata-sta ie pľesńită șî đispoiată [Por.]


   ĐÍSPRE /rom. despre/ (prep.)

* când a fuost đispre casă, s-a pus câńi sî latre, șî iel a fuźit

* a tŕecut pista Dunâŕe la iuț, đispre Poŕeśa

* aia fu la un śas đispre zuoŕ

* vorbim đispre lucru nuostru [Por.]


   ĐISPREUNÁ /rom. despreuna/ (v.t.r.)

* s-a đispreunat la sud [Por.]


   ĐISPREUNÁT /rom. despreunat/ (adj.)

* tuata dzâua stă baschiia-ia đispreunată đi la șćiump, șă puorśi sluobâd tună-n bașćauă [Por.]


   ĐISPRÍNĐE /rom. desprinde/ (v.t.r.)

* nu ie đi ńimica opinca-sta cumparată, mi s-a đisprins la calcâń [Por.]


   ĐISPRÍNS /rom. desprins/ (adj.)

* đi când stâă taraba đisprinsă đi baschiie, mâńiľi sâ-ț piśe đi śe n-o prindz [Por.]


   ĐISPRIPOŃÍ /rom. despriponi/ (v.t.r.)

* vaca s-a đispripońit șî s-a bagat în cucurudz [Por.]


   ĐISPRIPOŃÍT /rom. despriponit/ (adj.)

* vaca pașće đispripońită, bagă sama sî nu sa ducă în luoc [Por.]


   ĐISPRUPAĐÍ /rom. dezbrobodi/ (v.t.r.)

* nu ći đisprupađi, cî ie afară frig [Por.]


   ĐISPRUPAĐÍT /rom. dezbrobodit/ (adj.)

* nare rușâńe, miarźe đisprupađită [Por.]


   ĐISPUTCOVÍ /rom. despotcovi/ (v.t.r.)

* s-a đisputcovit un buou, șî ma duc cu iel la putcovaŕu să-l în putcoviască iară [Por.]


   ĐISPUTCOVI /rom. despotcovit/ (adj.)

* vaca đisputcovită nu traźe bińe în jug [Por.]


   ĐISTÂRNÁ /rom. desprinde/ (v.t.r.)

* nu puot đistârna cutarița đi la grindă fara scamn, că mis mică [Por.]


   ĐISTÂRNÁT /rom. desprins/ (adj.)

* plugu ie đistârnat đi la proțap, da proțapu đi la jug [Por.]


   ĐISTRAMA /rom. destrăma/ (v.t.r.)

* chimiașă batrână, s-a đistramat tuată

* đistrâăm điemperu [Por.]


   ĐISTRAMÁT /rom. destrămat/ (adj.)

* capăstru-sta ie tuot đistramat, vŕamia ie să cumpâr nuou [Por.]


   ĐISTRUCÁ /rom. destruca/ (v.t.r.)

* bagă sama, copiiu nuapća sa đistrucă, puot sî raśiască [Por.]


   ĐISTRUCÁT /rom. descoperit/ (adj.)

* când duormi đistrucat lânga feŕastă đeșchisă, ći prinđe tusă [Por.]


   ĐISTÚL /rom. destul/ (adv.)

* đistul a fuost odată să-i spună

* [Por.]


   ĐISÚPRA /rom. desupra/ (adv.)

* piatra-n tŕecu pi đisupra đi cap, đincât sî ma loviască

* parća đisupra [Por.]


   ĐIȘĆEPTÁ /rom. deștepta/ (v.t.r.)

* đișćaptâće, cî ie vŕamia sî pľeś la lucru

* sî va đișćepta saraca, șî nu va mâi rabda așa barbat [Crn.]


   ĐIȘĆEPTÁŔE /rom. deșteptare/ (s.f.)

* grieu îm cađe đișćeptaŕa đimińața [Crn.]


   ĐIȘĆEPTÁT /rom. deșteptat/ (adj.)

* iel ie uom đișćeptat, șćiie śe ie điŕept, da śe nu ie [Crn.]


   ĐIȘĆÍNS /rom. deștins/ (adj.)

* miarźe cu curaua đișćinsă, ii pică pântaluońi [Por.]


   ĐIȘĆÍNŹE /rom. deștinge/ (v.t.r.)

* învață copilu să đișćingă sângur curaua la nadraź [Por.]


   ĐIȘChiPTORÁ /rom. deschiotora/ (v.t.r.)

* cum ma luvă-n brață, pocńi uŕachia la chiptuaŕe, șî chimiașa mi sa đișchiptoră singură [Por.]


   ĐIȘChiPTORÁT /rom. deschiotorat/ (adj.)

* în vuoiscă ńima nu cućadză sî miargă đișchiptorat [Por.]


   ĐIȘCUŃÁ /rom. descuia/ (v.t.r.)

* cu chiaia-sta nu sa puaće đișcuńa ușa [Por.]


   ĐIȘCUŃÁT /rom. descuiat/ (adj.)

* am lasat ușa đișcuńată, că nau uoțî śe s-âm fure đin coľibă [Por.]


   ĐIVŔÁME /rom. devreme/ (komp.)

* vinu śe guod puoț măâi đivŕame, că aviem mult đi lucru

* oguaie vićiľi măi đivŕame, să nu ńeguŕedz cu iaľe [Por.]


   ĐIZBRACÁ /rom. dezbrăca/ (v.t.r.)

* nu ći đizbraca, cî ie afară înga frig

* đizbracă copiii, vŕamia ie đi culcuș [Por.]


   ĐIZBRACÁT /rom. dezbrăcat/ (adj.)

* m-am đizbracat că număi puot đi zapuc [Por.]


   ĐIZDOÍ /rom. dezdoi/ (v.t.r.)

* sa đizdoiașće śeva ś-a fuost îndoiit, când sa đisparće în dua [Por.]


   ĐIZDOÍT /rom. dezdoit/ (adj.)

* sfuara đizdoită nu ie bună đi ľegat sarśina [Por.]


   ĐIZDORÍ /rom. dezdori/ (v.t.r.)

* muieriľi când cântă dupa-l muort, iaľe sa đizdoŕesc, stâmpâră duoru dupa iel [Por.]


   ĐIZGOĽÍ /rom. dezgoli/ (v.t.r.)

* nu traźa pâătura đi pi mińe, nu ma đizgoľi cî mi frig

* când vŕei sî scuoț puomu đin pomânt, tu măi întâń ii đizgoľieșć râdaśińiľi [Por.]


   ĐIZGOĽÍT /rom. dezgolit/ (adj.)

* m-am învațat cu cârpa-n cap, șî când mis cu capu guol, parche mis đizgoľită

* pluaia a facut ogaș pin građină, șî crâmpiii mi-a ramas đizgoľiț cu râdaśińiľi la suare [Por.]


   ĐIZGRAĐÍ /rom. dezgrădi/ (v.t.r.)

* s-a sfârșât clańa cu fân, șî acuma m-am pus să đizgrađiesc țarcu [Por.]


   ĐIZGRAĐÍT /rom. dezgrădit/ (adj.)

* nu lasa bașćauă đizgrađită, că tună vićiľi șî fac șćietă [Por.]


   ĐIZGROPÁ /rom. dezgropa/ (v.t.r.)

* crumpii sa đizgruapă cu sapa

* a sapat cu furiș dzâua-nuapća, ș-a đizgropat uala cu bańi [Por.]


   ĐIZGROPÁRE /rom. dezgropare/ (s.f.)

* rumâńi în Omuoľ sa lasat đi đizgropaŕa morțâlor

* sapă bunaŕu, șă cată lucratuoŕ la đizgropare [Por.]


   ĐIZGROPÁT /rom. dezgropat/ (adj.)

* ńișći puomi a ramas đizgropaț la dunga gruopi [Por.]


   ĐIZLOCÁ /rom. disloca/ (v.t.r.)

* śeva sa đizluocâe când iasă đin luoc [Por.]


   ĐIZLOCÁT /rom. dislocat/ (adj.)

* đizlocat, nu ie la luoc unđe l-am pus [Por.]


   ĐIZĽEGÁ /rom. dezlega/ (v.t.r.)

* nu đizľega sacu, cî sa varsă grâu

* ie đizľagăm nuodurľi la svuara-sta [Por.]


   ĐIZĽEGÁT /rom. dezlegat/ (adj.)

* s-a đizľegat câńiľi, ș-a muścat drumașu [Por.]


   ĐIZĽEGATUÓŔ /rom. dezlegător/ (adj.)

* đizľegatuoŕ la saś la muară, đizľegatuoŕ la snuopi la mașână đi trâirat [Por.]


   ĐIZĽEGATÚRĂ /rom. dezlegătură/ (s.f.)

* s-a dus la sud, ș-acolo a facut đizľegatură la vuorbă ś-a fuost întra ii

* când nu măi puoț sî ai tŕabă cu muiaŕa, će duś la vro vârjâtuare să-ț facă đi đizľegatură [Por.]


   ĐIZĽIPÍ /rom. dezlipi/ (v.t.r.)

* mi s-a đizľipit morśila đi pi paŕeț la coľibă, șî tună frugu-n suobă [Por.]


   ĐIZĽIPÍT /rom. dezlipit/ (adj.)

* tutcalo-la nu ie đi ńimica, iut mi s-a đizľipit blana la astal [Por.]


   ĐIZĽIPITÚRĂ /rom. dezlipitură/ (s.f.)

* supt stŕeșâna coľibi o gramadă đi đizľipitură đi pi paŕeț

* am facut morśilă cu pľauă, să astup đizľipituriľi la conac [Por.]


   ĐIZMÂŃIIÁ /rom. dezmânia/ (v.t.r.)

* uom ponćur: când sa mâńiie, nu puaće să-l măi đizmâńiie ńima [Por.]


   ĐIZMÂŃIIÁT /rom. dezmâniat/ (adj.)

* sigurat s-a-npacat, că s-a dus mâńiuos, d-a veńit đizmâńiiat [Por.]


   ĐIZMIÁĆIC /rom. dezmetic/ (adj.)

* uom đizmiaćic ie aăla care n-are ńiś un rând, care nu sa dă cu ńima, numa traiașće sângur ca cucu [Por.]


   ĐIZMIAĆIŚÍ /rom. dezmetici/ (v.t.r.)

* nu înțaľeg đi śe iel așa sa đizmiaćiśiașće cu biețâluco-la lui [Por.]


   ĐIZMIAĆIŚIULUI /rom. dezmeticiului/ (adv.)

* traiașće đizmiaćiśiului [Por.]


   ĐIZMÂERDÁ /rom. dezmierda/ (v.t.r.)

* nu đizmierda copilu, că n-o sî puoț trai đi zburdațâia lui [Por.]


   ĐIZMIERDÁT /rom. dezmierdat/ (adj.)

* astâdz nu măi viedz tu copii vŕańiś, numa đarându viedz gramadă đi copilamă đizmierdată [Por.]


   ĐIZNODÁ /rom. deznoda/ (gl. p.)

* điznuadă sfuară, ľagă vaśiľi đi par, șî pľacă [Por.]


   ĐIZNODÁT /rom. deznodat/ (adj.)

* urdzala điznodată țî sa traźe dupa opincă [Por.]


   ĐIZNÓU /rom. deznou ?/ (adv.)

* ńimic nu ie bun, trăbe tuot facut điznou [e] +


   ĐIZUMFLÁ /rom. dezumfla/ (v.t.r.)

* scosăi đinćiľi, șî mi sa đizumflă obrazu iuta [Por.]


   ĐIZUMFLÁT /rom. dezumflat/ (adj.)

* ruata nu mi cum trâabe, ăće, îm stâă supt paŕaće cu gumiľi đizumflaće [Por.]


   ĐIZVAȚÁ /rom. dezvăţa/ (v.t.r.)

* cum uomu sa învață, așa sa șî đizvață [Por.]


   ĐIZVAȚÁT /rom. dezvăţat/ (adj.)

* vaśiľi sânt đizvațaće đi tras în jug

* s-a ľicuit, ș-acuma traiașće cuminće, đizvațat đi biare [Por.]


   ĐIZVÂẮȚ /rom. dezvăţ/ (s.n.)

* măi gŕeu đizvâăț ie sî ći laș đi tutun [Por.]


   ĐIZVÂRĆÍ /rom. dezvârti (a)/ (gl. p.)

* nu cućedz sî đizvârćiesc șrafu, c-a ruźinit, șî ma ćiem c-ăl rup [Por.]


   ĐIZVÂRĆÍT /rom. dezvârtit/ (adj.)

* n-am bagat sama, mi s-a lâbovit șrafurľi la ruată, șî iuo cu iaľe așa đizvârćiće am carat gata un śias șî măi bińe [Por.]


   ĐIZVÂRDZḮ /rom. dezvârzi/ (v.t.r.)

* mi sa đizvârdzâră curâaľiľi la opinś

* atâća încâlśituŕ întra ii nu măi đizvârdzâașće ńiś dumńedzâu [Por.]


   ĐIZVÂRDZḮT /rom. dezverzit/ (adj.)

* când vadzui firâľi đizvârdzâće, tunai în razbuoi cu drag

* parchie ie măi ușuor đi când ie întra nuoi tuot đizvârdzât [Por.]


   ĐIZVÂRDZÂTÚRĂ /rom. dezverziture/ (s.f.)

* n-am ńiś o tŕabă cu đizvârdzâtura fieći miaľe cu uomu ii đintâń [Por.]


   ĐIJgheȚÁ /rom. dezgheţa/ (v.t.r.)

* vińe primovara, pomântu sa đijghiață [Por.]


   ĐIJgheȚÁT /rom. dezgheţat/ (adj.)

* apa în valâău ie đijghețată, pućem să adapâăm vićiľi [Por.]


   ĐIJghiORÁ /rom. dezghioca/ (gl. p.)

* sânćem puțâńe, nu pućem đijghiora pasui tuot pănă astară [Por.]


   ĐIJghiORÁT /rom. dezghiocat/ (adj.)

* pasuiu đijghiorat pŕa mult stâă la suare [Por.]


   ĐIJUGÁ /rom. dejuga/ (gl. p.)

* đijugă buoii sî ođińască, șî dâăľe câta uruială [Crn.]


   ĐIJUGÁŔE /rom. dejugare/ (s.f.)

* pućem sî mâi traźem câćiva bŕajđe pin luoc, până nu vińe vŕamia đi đijugaŕe [Crn.]


   ĐIJUGÁT /rom. dejugat/ (adj.)

* vaca ie đijugată, ș-acuma ođińiașće [Crn.]

* a lasat buoii đijugaț în marźina luocului, șî ii s-a bagat în cucurudz [Por.]


   ĐIŹÁBA /rom. degeaba/ (adv.)

* điźaba a miers la șcuală

* dacă vindz, nu da điźaba

* điźaba źabuță [Por.]


   ĐUMIŃÁȚĂ /rom. diminiaţă/ (adv.)

* a murit dă frică când audzât că đumińață o să-l ducă la șcuală [Mlava]


   ĐURĐÍȚĂ /rom. lăcrimioară/ (s.f.)

* đurđița ie fluare paduŕană care dă în primovară, șî are fluoŕ albe, marunće șî facuće ca clopațăľiľi [Por.]

ď


   ĎEPÁRŤE /rom. departe/ (adv.)

* ďin ďeparťe [Kmp.]


   ĎEPĂRTÁ /rom. depărta/ (v.)

* s-a ďepărtat unu ďe altu [Kmp.]


   ĎINAĎÍNS /rom. dinadins/ (adv.)

* ďinaďins am făcut așa [Kmp.]

e


  E /rom. e/ (int.)

* numa „e”, or „eee”, sa dzâśe când će miŕ đi śauva, când îț pare rău c-ai audzât vrun râău, când iș ńisufarat or mâńiuos

* eee, copii, ńimic n-o sî fiie đin vuoi, că durmiț pănă-n amńadzâț

* când vŕei s-ântrâăbi, cî nu baș do cŕedz în aia ś-ai-udzât

* e, măi dzî odată, pă sî cŕed în uŕechiľi miaľe

* când chiem pi vrunu, or caț sî sa-ntuarcă câtra ćińe

* e, audz tu śe-ț vorbiesc, or sâ-ț trag o palmă

* când înśiepi vuorba, da nu iș baș đi tuot sighirat śe trâabe să spuń

* e, pă iuo atâta am șćut, atâta v-am spus [Por.]


   ÉMȚ (I. M.) ● v. IEMȚ [Por.]

   EVANGÉĽE /rom. evangelie/ (s.f.)

* a durmit cu evangheľa supt câpatâń [Por.]

f


  FA /rom. fa/ (int.)

* „fa” puaće să dzâcă fiiecare la o famiaie, numa dacă sânt baș pŕaćiń buń, șî nu ie ńiś-o mâńiie într-a ii

* fa, Mariio, m-audz tu, ba, or ći faś surdă?

* „fa” arată mare dragusta într-a duauă muieŕ [Por.]


   FÁȚĂ /rom. faţă/ (s.f.)

* fața uomului cuprinđe frunća, uochi, nasu, obrazu, gura șî barba

* care ie vićaz, întuarśe fața câtra uom, șâ-i tuot đeșchis în uochi [Por.]

* sâ-ntuarsă cu fața câtră mińe, șî roșî ca racu [Crn.]

* puńe pâătura pi pat cu fața-n sus

* fața ie pomântu întuors câtra suare [Por.]

* în față mâi îndată rasâaŕe cucurudzu, cî ie pomântu mâi calduruos [Crn.]

* a ieșât în fața luocului, adunat marturi, ș-aratat c-a vorbit đ-adaveŕe

* Fața mică (or mare)

* Fața lu Iuon

* Fața muori

* aia a fuost în față đi dzâuă [Por.]


   FÁG /rom. fag/ (s.m.)

* paduŕa ie bună, numa faź dau pin ia [Por.]


   FÁGUR /rom. fagur/ (s.m.)

* aźutai la dieda să muće stupi, șî câpatai duoi faguŕ đi mńare [Por.]


   FÁIDĂ /rom. faidă/ (s.f.)

* đi źaba m-am trâpadat cu atâta drum, ńiś o faidă n-am avut [Por.]


   FÁIN /rom. fain/ (adj.)

* prândzâră fain, șî sa culcară sî duarmă o țâră

* faiń uamiń đi tuot

* țuala-sta îm stă fain [Por.]


   FÁIN /rom. fain/ (adv.)

* tuot a fuost fain, ń-am pitrecut rău frumuous

* a facut coľașă bună, a śinat fain, șî s-a culcat să duarmă [Por.]


   FACĽÍIE /rom. făclie/ (s.f.)

* facľiie ai nuoștri a facut đin scuarță đi śerieș [Por.]


   FACÚT /rom. făkut/ (adj.)

* facut a puľi

* facut numa đi râs

* facut adâns đ-așa tŕabă [Por.]


   FÁLCĂ /rom. falcă/ (s.f.)

* ma duare đinćiľi, șî mi s-a-nflat falca tuată

* nare ńiś un đinće-n falcă [Por.]


   FAĽÍ /rom. făli/ (v.)

* nu-m faľiașće ńimica

* pľesńit, ii faľiașće śuava-n cap, nu ie întŕeg

* am uoptsuće, măi îm faľiașće duauăsuće pă să am omiie

* đeșchiđe uochi șî pazâa bińe: numa-m va faľi fiie śe, tu iș gata [Por.]


   FAĽÍIE /rom. felie/ (s.f.)

* dupa śe strâcurăm cașu, taiem brândza-n faľiie, șă ľi puńem în śubăr [Por.]


   FAĽÍNCĂ /rom. fălincă/ (s.f.)

* n-a cumparat vaca cî ia gasât vro faľincă la đinț

* când caț fată să ći-nsuoŕ, uiće pŕa bińe să fiie fara faľincă [Por.]


   FAĽIUÓS /rom. felios/ (adj.)

* faľiuos sa dzâśe đi śeva śe ie facut ca faľiia, da n-ar trăbuia să fiie așa [Por.]


   FAMIÁIE /rom. femeie/ (s.f.)

* când viedz pi drum o insă-n sucnă, da nu șćii care ie șî śi ie, spuń cî viedz o famiaie

* famiaie ćinâră, ńimâritată sa chiamă fată

* famiaie mâritată ie muiaŕe

* famiaie batrână sa chiamă babă [Por.]


   FAMIEIÁȘĆE /rom. femeiește/ (adv.)

* saracu, nu cî nare ńiś un sâămn voińiśiesc, numa șî vorbiașće cumva famieiașće [Por.]


   FAMIEIÉSC /rom. femeiesc/ (adj.)

* puort famieiesc

* lucru famieiesc

* ruda famieiescă

* tŕaba famieiescă

* gându famieiesc (muieŕesc) [Por.]


   FÁRA /rom. fără/ (prep.)

* fara iel sa puaće

* fara ńimica [Por.]


   FARBÁŔ /rom. farbari/ (s.m.)

* am ćocńit caru pi đinainće, șî l-am mânat la un farbaŕ sî mi-el fărbuie [Por.]


   FÁRBĂ /rom. farbă/ (s.n.)

* đimult fărburľi a facut muierľi đin buiedz, d-acuma fiie śe farbă-ț trâabe, o gasâășć în dugaie

* mi-a mânjât tumobilu cu farbă ńagră la vo doă-trii luocuŕ

* farbă albă, galbină, ruoșâie, bilovincă

* farbă đeșchisă, farbă închisă

* farburľi pi pâătură, ś-a țasuto mama đimult, nu sa ogođesc pŕa bińe [Por.]


   FÁRMICĂ /rom. farmec/ (s.f.)

* i-a facut vrâjâtuaŕa șî vro farmică, s-o labiđe în drumu fieći, pi unđe ia sa duśe la apă, șî iar’ ńimica, fata n-a prins drag đi iel

* faśe farmiśe

* labdă farmiśe [Por.]


   FÁRŃICĂ /rom. farmică/ (s.f.)

* farńică faśe la farmiśe

* cam s-a pierdut farńiśiľi aľi batrâńe, care a ľicuit lumia cu đescânćiśe șî cu buiedz, așća śe s-a înpuiat acuma măi mult mint lumia đicât să șćiu śieva [Por.]


   FARŃIŚÍIE /rom. farniciie/ (s.f.)

* în farńiśiie acuma cŕed numa muieriľi aľi batrâńe [Por.]


   FÁȘÂIE /rom. fâșie/ (s.f.)

* cu fașâie đe pândză a ľegat piśuariľi la copii miś pănă a fuost în ľagân, să nu sa strâmbe

* (izr.) n-a ieșât đin fașâie, da a pľecat dupa fiaće [Por.]


   FAȘḮU /rom. fășiu/ (s.m.)

* fașâi sânt barbațî alu duauă suruoŕ

* când vro muiare are măi mulț ibuomńiś, lumia dzâśe cî sânt ii unu la altu fașâi [Por.]


   FÁŚE /rom. face/ (gl. p.)

* uomu faśe tuot śe-i plaśe

* facură ś-o facură, acuma ie amânat

* muma a facut trii copii

* nu ma măi baća, că ma faś să pľec đi la ćińe

* atâta cu ańi a nâcajâto fara ńiścotŕabă, đ-a facuto la urmă sî sa spândzure đi rău [Por.]


   FAŚIÁRE /rom. facere/ (s.f.)

* faśiare guală

* ńiś o faśiare bună nu-ț ajută, iș păcatuos đi tot [Por.]


   FATÁ /rom. făta/ (v.)

* fată tuata juavina: vaca, scruafa, iapa, ursuaica, lupuaica; rumâńi nau vuorbie adânsă đi tuata suartă đi viće

* đi la juaviń, vuorba a tŕecut la muieŕ, ama ai batrâń a vorbit cî ie rușâńe șî pacat sî sa dzâcă đi vro muiaŕe cî fată, a dzâs: „Vaca fată, da muiaŕa sa nașće!”

* feima a fatat a sară, a facut duoi copii đi źiamân [Por.]


   FATALUÁNCĂ /rom. fătăloancă/ (s.f.)

* a cŕescut fećița, acuma ie o fataluancă întŕagă [Por.]


   FATÁT /rom. fătat/ (s.n.)

* a veńit vŕamia đi fatat, da coćețu đi mńii nu ie gata

* muiaŕa greuańe dzaśe în pat, așćată fatatu [Por.]


   FÁTĂ /rom. fată/ (s.f.)

* fată ie famiaie ńimăritată

* fată ćinâră

* fată batrână

* fată frumuasă [Por.]


   FÁTĂ /rom. fatum/ (s.f.)

* lumia s-a zuitat đ-asta vuorbă, s-a pastrat numa pin juramânće șî blastâamie [Por.]


   FATÚI /rom. vătui/ (s.m.)

* iuo am trei fatui, unu l-am scopit, să-l rańesc șî să-l tai, a doiľa o să-l vind, a treiľa o să-l las dă mińe dă domazluc [Stig]


   FAŹIÉT /rom. făget/ (s.n.)

* cât sa viađe cu uochi, numa faźiet guol

* faźiet ie padure đi fag

* faźiet đies [Por.]


   FĂDUĽÍ /rom. fuduli/ (v.t.r.)

* sa făduľiașće parche a prins pi dumńedzâu đi cuaie

* n-am đi śe sî ma făduľiesc, vâăd tuoț c-am facut lucru bun [Por.]


   FĂDUĽÍIE /rom. fudulie/ (s.f.)

* cată lucru tieu, n-asculta făduľiiľi luor, că nau marźină

* a gaćit șcuala șă puaće cu făduľiie să iasă-n lume

* nu țâńerâț lucrușală cu iel, cî iel ie baiat đi tuata făduľiia

* făduľitură guală [Por.]


   FĂDUĽITUÓŔ /rom. fudulitor/ (s.m.)

* tuoț sânt ii numa făduľituoŕ fara ńiś c-o tŕabă [Por.]


   FĂGĂŃÍȚĂ /rom. făgulean/ (s.f.)

* făgăńiță ie un ľiemn đi fag, ćinăr, supțâŕe șî nalt [Por.]

* făgăńiță ie un fieľ dă fag alb, care ie bun dă blâăń, cî sa sparźe frumuos șî n-are nuoduŕ pră ieal [Mlava]


   FĂRBÁRIIE /rom. fărbarie/ (s.f.)

* a lucrat mulț ań în Mńemțâie, într-o fărbariie mare

* oraș mic, nare ńiś o fărbariie adânsă, cu tuaće fărburľi care ar trăbui la lume [Por.]


   FĂRBUÍ /rom. fărbui/ (v.t.r.)

* iuo nu dau la feimia sî fărbuie budzâľi, că ie pŕaćinâră, șî numa sa buscofiașće

* n-asculta tuaće-tuaćiľi śe-ț vorbiașće baiatu, cî puaće-fi vŕa numa s-ț fărbuie uochi, șî sî ći lasă-ncarcată [Por.]


   FĂRBUÍT /rom. fărbuit/ (adj.)

* vinu sî viedz cum đi fumuos am fărbuit gardu

* fuź đi iel, cî ie fărbuit đin tuaće părțâľi [Por.]


   FĂRBÚITU /rom. fărbuire/ (s.n.)

* am fuost la maistur, șî ma tocmii cu iel đi fărbuito-la đi care ț-am puvestât đimult

* a luvato cu vuorbe dulśe, șî ia a cadzut la fărbuitu lui copilaŕesc [Por.]


   FĂSÚI /rom. făsui/ (s.m.)

* dacă nu-i alta ńimic dă mâncare, bun ie șî făsui d-asară [Rom.]


   FĂURÁŔ /rom. făurar/ (s.m.)

* făuraŕu ie lună iernuasă [Por.]


   FEĆÉSC /rom. fetesc/ (adj.)

* a fuost bun lăutaŕ care a șćut mulće cânćiśe fećeșć

* dragu fećesc ie măi adânc [Por.]


   FEĆÍȚĂ /rom. fetiţă/ (s.f.)

* fećița ie fată mică, copil

* fećițâľi ajuns đi șcuală

* tŕecu un baiețâăl cu fećița đi supt mână

* am o fećiță cu dulśe guriță [Por.]


   FEĆÍIE /rom. fetie/ (s.f.)

* fata mare trâabe să pazască fećiia ca uochi-n cap, că dacă o piarđe, gŕeu sa marită [Por.]


   FEĆINŹÍIE /rom. feciorie/ (s.f.)

* fata care s-a lasat la vrun baiat, ș-a pierdut fećinźiia, a putut sî sa mariće numa dupa vrun văduvuoń batrân șî sarac [Por.]


   FEĆIUÁRĂ /rom. fecioară/ (s.f.)

* fată fećiuară, înga nu șćiie śi ie lucru voińiśesc [Por.]


  FEI- /rom. fie/ (pref.)

* ńima la noi nu dzâśe đi fata lui ńiś „fie” ńiś „fei”, numa dzâśem: fei-mia (fata a mia), fei-ta (fata a tia), fei-sa (fata a lui) [Por.]


   FEĽEȘÁNA /rom. Feleșan/ (s.f.)

* Feľeșana ie un râuŕel, izvoŕadză supt Piatra roșâie, la izvuor are un bobât mic; sa-npreună cu Bŕeza, șî la gura văiu tună-n Țrna; Țârnă măi amânat, la capu satului, tună-n Piec [GPek]


   FERBIÁ /rom. fierbe/ (v.t.r.)

* va ferbia apa-sta odată, or nu?

* la tuata muiaŕa măi întâń s-a catat să șćiie să fiarbă uala

* fiarbe tuot đi mâńiie, numa śe nu crapă [Por.]


   FERFÉĽIȚĂ /rom. ferfeliţa/ (s.f.)

* ferfeľița ie dzamă dă prună, a sa pun pruńiľi la soare, pă ieasă dzama dân ieľe, pă aia s-a mâncat vrodată pănă nu sa nacŕașće, a când s-a nacrit, a chiemato chiseľiță [Mlava]


   FERÍ /rom. feri/ (v.t.r.)

* ńi feri dumńedzâu đi râău [Por.]


   FERÍCU /rom. ferice/ (s.n.)

* fericu đi mińe

* fericu șî blagu đi ćińe când ai scapat đi la muarće [Por.]


   FERIŚÍ /rom. ferici/ (v.t.r.)

* numa draco-l ńegru sa va feriśi cu iel [Por.]


   FERIŚÍIE /rom. fericie/ (s.f.)

* ma ruog la dumńedzâu sî va đia feriśiie șî sânataće [Por.]


   FERIŚÍT /rom. fericit/ (adj.)

* cu uomu đintâń am avut trai feriśit, ama iel a murit iuta [Por.]


   FEŔÁSTĂ /rom. ferastră/ (s.f.)

* feŕasta ie gaura-n paŕaće pin care tună viđiaŕa

* când lumia a trait ăn borđiie, n-așćut đi feŕeșć

* când s-a dus turśi, a-nśeput sî facă bârnaŕață, cu ferestuiś miś, la care în luoc đi stâclă a pus piaľe đi ied, care a raso, a raso pănă nu s-a supțâiat atâta đi s-a vadzut pin ia

* la feŕastă astădz sa pun feruanche

* a dat cu piatra, a spart feŕasta

* feŕasta đeșchisă, feŕasta închisă

* sa uită pi feŕastă

* dzândzâie đi frig supt feŕastă, că ńima no-l lasă înuntru [Por.]


   FERCheĐÉU /rom. ferchedeu/ (s.n.)

* o dorângă scurtă pusă la caruță đinainće, đi care sa prinđe amu calului

* fercheđeu sa atârnă la am șî când calu traźe-n plug, or când scuoț la tutuśe đin padure [Por.]


   FERTUÁRE /rom. fiertoare/ (s.f.)

* cum înśapu dzâua, sa viađe că o să fiie mare fertuare, n-o să pućem să lucram în câmp [Por.]


   FERUÁICĂ /rom. ceaun/ (s.f.)

* în feruaică, atârnată pi dzalaŕ la camin, sa fiarbe măi dulśe coľiașă

* iastă feruaică, șî iastă caldare: feruaica ie turnată đin tuś, da caldaŕa ie facută đin pľiec đi aramă [Por.]


   FERUÁNCĂ /rom. firang/ (s.f.)

* đemult n-a fuost feŕeșć la borđiie, đ-aia ai nuoștri n-așćut đi feruanche [Por.]


  FI /rom. fi/ (v.i.)

* va fi, nu va fi

* ma ghinđii iuo: śe sî fiie acuma, ama tacui, nu spusăi ńimica

* fi-va așa, or nu va fi, nu puot a șći

* tu nu vi fi, da iuo sânt

* basanca n-a fuost să fiie, nu ie ursat

* nu ie la casă, puaće fi dus vrunđeva

* va fi veńit copilu pănă acuma, s-a fi fuost vrunu đ-ai batrâń cu iel

* când ierarăm ćińiŕ, fusăsărăm zburdaț ca ńima pi lume

* fi śe vŕei, ama fi uom [Por.]


   FÍFĂ /rom. nai/ (s.f.)

* când muierľi a cântat-n fifă, ińima-n piept s-a topit đi milă [GPek]

* dî fifă s-a șćut șâ-n Buľećin; aiśa fluierľi a fuost facuće dân covragu alu duľeaće [Por.]


   FIIECÁRE /rom. fiecare/ (pron.)

* ma sî vină fiiecare, nu mi sa pasă [Por.]


   FICÁT /rom. ficiat/ (s.m.)

* ficaț-ai ńegri

* ficaț-ai albi

* ficațî la uom sânt supt cuasta điŕaptă

* đi ficaț ie ľipită fiaŕa [Por.]


   FICÁT ALB /rom. plămîn/ (s.m.)

* măi gŕa buala lu ficaț-ăi albi a fuost uscatura [Por.]


   FICÁT ŃEGRU /rom. ficat negru/ (s.m.)

* đi biare la uom puot s-ă putradzască ficaț-ai ńegri [Por.]


   FÍCĂ /rom. fică/ (s.f.)

* fică ie muiare maŕață, frumuasă, scuturată care arată đeșchis câ-i plaśe lucru uomeńiesc

* nu șću đi śe sa faśe, cî sa viađe đeșchis cum cată pi vrun futaș s-âi đa-n fică, șî sî tacă [Por.]


   FÍCĂ /rom. raţă/ (s.f.)

* saćańi căsătoriț prângă râuŕ, au oboru pľin dă fiche

* fică cu ficu [Mlava]


   FIĽIŃIÉŔ /rom. felinar/ (s.n.)

* fiľińieŕ ie un fieľ đi lampă la gas, đi dus în mână, când će duś vrunđiva la drum [Por.]


  FIN /rom. fin/ (s.m.)

* dacă mi iel naș, cî ma bućedzat, iuo sânt lui fin

* mâńe-m vin fińi mii în gostâie [Por.]


   FÍNĂ /rom. fină/ (s.f.)

* fina ie famiaie care a bućedzato nașu, or muiaŕa lu finu, or ie ńam apruape alu finu mieu

* sa dzâśe fină șî la ńamu apruape lu nașu mumi, or alu tata

* fină ie una, da nașâța alta, ama iaľe sânt insă ľegaće cu bućedzatu [Por.]


  FIR /rom. fir/ (s.n.)

* fir đi ață

* miarźe ca pi fir

* s-a rupt firu

* fir supțâŕe, gruos

* nu șćiie sî țâasă, numa-nvârdzâașće fir-ľi

* fir đi busuiuoc

* nu-i faľiașće fir đi pâăr đin cap

* șî fir đi firu lui o să tragă pacaćiľi lui

* pľecăm đin sat șî pi fir în sus, ńi duśem la Śuaca uocńi-n rudńic la lucru [Por.]


   FIREGÁŔ /rom. ferigar/ (s.n.)

* la nuoi, la munće, ai firegaŕe câće vŕei [Por.]


   FIRIŚIÉL /rom. firicel/ (s.n.)

* pândza ie țasută đin firiśiaľe đi sârmă

* am cuľes firiśiaľe đi busuiuoc, sî đescânt cu iaľe [Por.]


   FIRÍZ /rom. firiz/ (s.n.)

* firiz ie alat đi taiat la ľiamńe, are pândză đi fier cu đinț marunț, care s-a ascut cu iega

* iastă măi mulće fieluŕ đi firiză [Por.]


   FIRIZÁNĂ /rom. firizană/ (s.f.)

* la firizană sa taie blâăń đin tutuśe gruasă

* firizańiľi batrâńe a foust la un luoc cu muorâľi, șă pi iaľe a mânat apa tuot într-un fieľ ca pi muară [Por.]


   FÍŔE /rom. fire/ (s.f.)

* până nu s-a bolnavit, a fuost ruoșu la fiŕe, da acuma ie galbin ca śara [Crn.]

* față ie parća đi-nainće alu capu uomului, da fire ie factura fiețâ: puaće-fi ruoșu la fire, alb, ńegru, pusumorât, tras ... [Por.]


   FIROĆÍNĂ /rom. fierotină/ (s.f.)

* gasâi o firoćină ruźinită-n drum, ș-o luvai cu mińe s-o pun bińe, îm va trâbui đi śuava

* pľină ie cuzńița đi firoćiń [Por.]


   FIRÓICĂ /rom. firoică/ (s.f.)

* firoica ie ață rasuśită, sa pus la braśire, dă ia a fuost ľegată bripta, care babiľi a duso-n pungă la braśiŕ, a bripta a fuost cârśură, șî pusă-n cuorn dă berbiec [Mlava]


   FIRÚȚ /rom. firuţ/ (s.n.)

* asta firuț ie pŕa supțâŕe, nu puot sî cuos cu iel [Por.]


   FIȘĆÁICĂ /rom. fișteică/ (s.f.)

* fișćaică ie pâraman đi pândză, îngust șî lung

* tata đin moșâie mi-a dat numa o fișćaică đi ľivađe [Por.]


   FIȘḮC /rom. fișag/ (s.n.)

* cumparai đi copii bobuanță, șî dugaiașâța ľe-nvăluii într-un fișâc đi arćiie [Por.]


   FIȘÂCĽÍIE /rom. fișeclie/ (s.f.)

* fișâcľiia ie chies đi piaľe đi țânut plumbi, care sa puartă la brâu [Por.]


   FIŚUÓR /rom. fecior/ (s.m.)

* laptaŕu Miľisau lu Đină Șćefân a crapat dă jăľ ca i-a perit fiśuoru cu nuorâ-sa șî fata, cu tomobilu [Mlava]

* asta ie fiśuoru mieu cu muiaŕa đintâń

* s-adunat la juoc tuoț fiśuori đin satu nuostru

* n-am avut copii đi la ińimă, ș-am luvat un sarac s-ăm fiie fiśuor đi sufľit [Por.]


  FIU /rom. fiu/ (s.m.)

* am vorbit đi mic la fiu-miu să poarće grija śe fată-n suară, nu ma ascultat

* acuma viađe șî iel că đin fiu-su n-o sî fiie ńimica

* Fiu-Vaśi, numiľi alu un copil đi-ntr-o povastă, pi care la facut vaca [Por.]


   FIULÁRE /rom. fiulare/ (s.f.)

* źugu a fuost slab, șî buoii când a tras, a pocńit fiulaŕa

* fiulare sa chiamă șî piaľa đi supt gât la viće, aia care spândzură đi la buot, păn-la piept [Por.]


   FIUÓŔ /rom. fior/ (s.f.)

* ma iau fiuoriľi

* atâta ma spumântai, đi ma luvară fiuoriľi đi frică

* fiuoŕ đi muarće [Por.]


   FÂCATÚRĂ /rom. făcătură/ (s.f.)

* vrâjâtuorľi șćiu sî facă fâcatuŕ șî trâmisatuŕ [Por.]


   FÂMEIÉSC (PRID.) ● v. FAMIEIESC [Por.]

   FÂMEĽÁZ /rom. slujitor/ (s.m.)

* moșu Mica ghiermân a fuoust fâmeľaz la șcuală mulț ań [Por.]


   FÂMEĽÍIE /rom. familie/ (s.f.)

* nu mis fâmeľiie cu iel

* fâmeľiie buna, fâmeľiie apruape

* adunat mulće fâmeľii đin sat

* ia ie đin fâmeľiia lu Trifuľeșći, ńam cu Floŕeșći

* poľicra lu fâmeľiia a nuastră ie Urșâcańi

* đi rău boierilor, a fuźit đin Rumâńiie cu fâmeľiia întŕagă [Por.]


  FÂN /rom. fân/ (s.n.)

* fânu ie iarba cuaptă; pănă iarba nu sa cuaśe nu sa dzâśe fân, numa iarbă

* când fânu sa cosâașće, dupa cosâtuoŕ ramân otcuoș

* când fânu în otcuoș sa uscă, otcuoșu sa-ntuarśe cu furca sî sa ușće bińe șî pi parća-ia pi care fânu a fuost culcat pi pomânt

* fânu în otcuoș uscat bińe, sa adună în gramiedz care sa chiamă cupițâaľe, da lucro-la sa chiamă cupițât la fân

* cupițaua sa faśe atâta đi mare cât puaće uomu să ducă pi furcă pănă la luoc unđe sa porcońașće porcuońu

* porcuońi sa trag cu vićiľi, or cu mâńiľi pi târș pănă la luoc adâns aľes đi grâmađit clańa [Por.]


   FÂNARÍIE /rom. fânărie/ (s.f.)

* ano-sta a ploiat la vŕame, pî iastă șî fânariie đestulă

* a slubadzât vićiľi-n țarcu cu fân, ș-acuma ie acoluo fânariie în tuaće pâărțâľi [Por.]


   FḮNCĂ /rom. fiindcă/ (adv.)

* ma ghinđii: fâncă m-am amânatat đi lucru, măi bińe ie sî ma duc în cafană, đicât sî ma-ntuorc la casă [Por.]


   FÂNTÂNÁR /rom. fântânar/ (s.m.)

* tata a fost fântânar țapân, l-a șćut șă-n lătuŕ dă Mlaoa

* fântânaŕu a fuost muara să șćiie să gasască apa pă tuma prăurmă să săpe bunaŕu [Mlava]


   FÂNTḮNĂ /rom. fântână/ (s.f.)

* când în padure dai pista izvuor đi apă, șă-l ćistășć đi luomuŕ, șă-i faś la fund câta croviț đi s-aduńe apa đi baut, aie ie fântână

* alta fuarmă đi fântână ie când îngrađieșć izvuoru, ăl zâđeșć șă-i puń śuśur, aia vińe un fieľ đi śieșmă [Por.]


   FÂNTÂŃUÁRĂ /rom. fîntînioară/ (s.f.)

* đ-acuma am facut numa o fântâńuară-n paduŕe unđe sânt cu vićiľi, că izvuoru mi slab [ă] +


   FÂNUÓS /rom. fânos/ (adj.)

* am o ľivađe fânuosă care n-o are ńima-n arito-sta [Por.]


   FÂRȚAÍ /rom. fârţăi/ (v.)

* nu fârțai pi scamn, stăi miarńic sî puot sî će tung

* iară fata-ia a pľecat đi la parinț, șî fârțâie pi vaľa mare [Por.]


   FÂRȚAIÁLĂ /rom. fâţăială/ (s.f.)

* fârțaială sa dzâśe când vrunu miścă đin cur, când șâađe, or când miarźe pi drum

* fârțaiala muieri ie momială đi uom, sî piardă capu, șî să aľiarźe dupa ia ca naruodu [Por.]


   FḮRȚĂ /rom. fârţă/ (s.f.)

* nu-l măi țâńe luocu, așa fârță đi copilaš n-am măi vadzut

* miarźe ca fârța pin sat, șî nu ie đi mirat śe sa atârnă tot nat đi ia [Por.]


   FÂRDAMIÉZ /rom. briceag ?/ (s.n.)

* pâcurari a miers dupa viće cu fârdamiezu dupa brâu [Por.]


   FÂRFAÍ /rom. forfăi/ (v.)

* uomu fârfâie când are vro faľincă, or când vorbiașće ńințaľies

* fârfâie aăla care nare đințî đinainće, șî nu-l înțaľieź śe vorbiașće

* baba s-a mâńiiat pi muoșu, șî numa fârfuańe pin casă [Por.]


   FÂRFOŃÁLĂ /rom. forfoteală/ (s.f.)

* nu măi puot să sufăr fârfońala lui [Por.]


   FÂRFUÓȘŃIȚĂ /rom. fârfoșniţă/ (s.f.)

* fârfuoșńiță ca ia nu ma iastă pi lume

* s-a facut đin ia o fârfuoșńiță grozauă, cî nare gazdă s-âi đa pista fľit [Por.]


   FÂRFÚTĂ /rom. fârfută/ (s.n.)

* firfută ie uom care una dzâśe, alta lucră, da śe ghinđiașće, aia ńiś dracu nu șćiie [Crn.]


   FÂRÂMÁ /rom. fărâma/ (v.t.r.)

* a cadzut đin ľiemn șî s-a fârâmat tuot

* baće copilu, ama nu-l fârâma [Por.]


   FÂRÂMÁT /rom. fărîmat/ (adj.)

* a frânt piśuoru la juacă, ș-acuma fârâmat dzaśe în pat [Por.]


   FÂRÂMATÚRĂ /rom. fărîmătură/ (s.f.)

* înga nu mi s-a vinđicat fârâmatura la piśuor [Por.]


   FÂRȘḮ /rom. fârșî/ (gl. p.)

* dupa śe fârșâăsc sapatu la mińe, vin sî ț-ajut șî fârșâșć șî tu

* đi pi fuga s-a fârșât luna

* ma mir când a fârșât iel chil-aia cu rachiu, că ieŕ în chilă a fuost măi mult đi jumataće

* ăl fârșâașće frica, când triiaśe nuapća pi lânga morminț [Por.]


   FÂRȘḮT /rom. fârșât/ (adj.)

* sapatu ie fârșât, acuma ńi puńem pi cosât [Por.]


   FÂRȘÂTÚRĂ /rom. sfârșitură/ (s.f.)

* acuma vińe, ľenuosu, la fârșâtura lucrului, când ie tuot gata

* drumu n-are fârșâtură [Por.]


   FÂRTAȚḮ /rom. fârtaţi/ (v.t.r.)

* m-a-ntrabă sî ma fârtațâăsc cu iel, ama miie nu-nd-o fi pi vuoie, ș-așa am ramas numa ca duoi cunoscuț [Por.]


   FÂRTAȚḮIE /rom. fârtaţie/ (s.f.)

* tare fârtațâie aviem nuoi duoi, mâńiľi să ńi taie, unu pi altu nu izdâăm [Por.]


   FÂRTÁT /rom. fârtat/ (s.m.)

* iel ie fârtatu mieu înga đi la ćińeŕață

* fârtaț buń [Por.]


   FḮSĂ /rom. fîsă/ (s.f.)

* fâsa ie un piașće mic, traiașće în râu [Por.]


   FÂTALẮU (I. J.) ● v. FATALUANCĂ [Por.]

   FÂURÁŔ /rom. făurar/ (s.m.)

* fâuraŕu ie a duoiľa lună în an [Por.]


   FIÁRĂ /rom. capcană/ (s.f.)

* fiară șî miś șî maŕ a facut țâgańi la fuaľe

* a pus fiarâľi în urma lupului

* a dat în fiară [Por.]


   FIÁRE /rom. fiere/ (s.f.)

* amară ca fiaŕ

* i-a crapat fiaŕa

* când tai puorcu, fiaŕa sa lapâdă, cî ie amară [Por.]


   FIÁRIGĂ /rom. ferigă/ (s.f.)

* fiarigă măi đies cŕașće pi duos, pin crovańe apatuasă, șî apruape đi faźet

* cu fiarigă s-a astrucat borđiiiľi [Por.]


   FIÉĽ /rom. fel/ (s.n.)

* pâcurari a dus caśuľ într-un fieľ

* lucrăm đ-acuma înainće în alt fieľ

* țarańi sânt alt fieľ đi uamiń [Por.]


   FIÉR /rom. fier/ (s.n.)

* facut đi fier

* fier đi plug

* tare ca fieru

* fier fierbinće [Por.]


   FIERARÍIE /rom. fierărie/ (zb.)

* a veńit cu caru ș-adunat fierariiľi lui tuaće đin pârvaľiia-mia [Por.]


   FIERÁŔ /rom. fierar/ (s.m.)

* moșu Iancu Feraŕu a fuost maistur mare, aăla ś-a vadzut cu uochi a putut sî facă đi fier [Por.]


   FIERASTḮIE /rom. pirostrie/ (s.f.)

* pi fierastâie s-a fiert cazanu cu mâncare đi nuntă [Por.]


   FIERBINȚÁLĂ /rom. fierbinţeală/ (s.f.)

* nuoi sapăm în luoc, suarľi pripiașće da fierbințala ie atâta đi maŕe đi-ț clośesc criiiri-n cap [Por.]


   FIERBÍNĆE /rom. fierbinte/ (adj.)

* iastă lu care-i plaśe dzamă fierbinće, miie nu [Por.]


   FIÉRT /rom. fiert/ (adj.)

* pasuiu ie fiert, traźel đi la fuoc [Por.]


   FIÉS /rom. fes/ (s.n.)

* đemult rar a fuost cârpie șî muieriľi vara a miers cu capu guol; pâăru l-adunat în muoț la vâru capilui, șî pista iel a pus fiesu

* fiesu muieriľi a-npľećit cu cuchița đin ață đi mosuor, cumparată đi la dugaie [Por.]


   FLĂCẮU /rom. flăcău/ (s.m.)

* ș-a găsât pe vrun flăcău, cu zăče ań măi ťinăr ďecât ia [Kmp.]

* avut șî ia un flacău, ama a fuost putuare đi ńitrâbuit [Por.]


   FLĂMḮND /rom. flămânzare/ (s.m.)

* flămându ie un crâu la șăľe care-l are vaca, buo, calu, uaia șî capra

* când ie vita flămândă or bolnavă, flămându ie adânc, ca când ie ľipit đi burtă [Por.]


   FLOCÁN /rom. flocan/ (s.m.)

* rău a fuost đi vŕamia đi rat, vin mńamțâ: fuź, vin flocańi: fuź, vin părtizańi: fuź, nu șćii đi care s-ći pazășć

* đi bătrâńață uamińi nu sa ras șă nu sa tuns numa când a fuost în vrun jăľ mare, đi flocań lumia s-a ćemut

* nu m-am ćemut să fiu sângur cu uoiľi-n munće, că am avut duoi flocań cu mińe [Por.]


   FLOCÍȚ /rom. flociţ/ (s.n.)

* a fuost la clacă șî s-a omorât đi lucru: a tuors numa un flochiț đi lână [Por.]


   FLOCUÓS /rom. flocos/ (adj.)

* baiețî đi astâdz nu-i razńeșć đin fiaće, cî tuoț sânt flocuoș, șî ii puartă păru lung [Por.]

* uaie flocuasă ie aia la care ia picat lâna, ș-a ramas numa fluoś coľa-coľa [GPek]


   FLOMḮND /rom. flămând/ (adj.)

* saracu ie flomând đi tuaće

* la-l flomând sânt uochi maŕ

* flomând ca lupu [Por.]


   FLOMÂNDZḮ /rom. flămânzi/ (v.)

* iel flomândzî cât flomândz,î la urmă sa rapusă đi fuame

* sî flomândzască nu șću cât, iară o să fiie gras ca puorcu [Por.]


   FLOMÂNDZḮIE /rom. flămânzie/ (s.f.)

* mare flomândzâie lumia a sufarat đi vŕamia đi turś; aia șî ś-avut đi mâncare, lumia n-a cućedzat să țână în casă, numa a pitulat pin padure, or că a-ngropat pin pomânt [Por.]


   FLOMÂNŹUÓS /rom. flămânjuos/ (s.m.)

* dacă ći încurś cu ii, numa are casa sî țî sa umpľe đi flomânźuoș [Por.]


   FLORÁN /rom. floran/ (s.m.)

* floran sa dzâśe la bagŕem or salchim, în Tanda, Gorńiana, Topuoľńița [Por.], Tuopla, Luchia, Buśa; Lugńița șâ-n Gânzâgrad [Crn.] [Por.]


   FLORÁŔ /rom. florar/ (s.m.)

* floraŕu a fuost la rumâńi ai batrâń luna śinśiľa în an [Por.]

* floraŕ cu fluoŕ maŕ [Hom.]


   FLORÍNȚĂ /rom. florinţă/ (s.f.)

* slubadzâi uoiiľi șî pin florința-ia, ama nu ie ńimic đi pascut [Por.]


   FLORIŚÍCĂ /rom. floricică/ (s.f.)

* arźintuaica are floriśică albă

* când am fuost baiat, muma mi-a-npuiat chimiașa cu floriśaľe în tuaće fieluŕ

* fećiță frumuasă ca floriśica đin građină [Por.]


   FLOTÁC /rom. flotac/ (s.m.)

* ńinźe, da nuoi copiii aľergăm șă prinđem flotaśi cu mâńiľi [Por.]


   FLUÁRE /rom. floare/ (s.f.)

* fluaŕa ie un parśel đi buiađe în care sa fac samânțâľî

* aŕe o građină pľină cu fluoŕ

* copilu ie pľin đi fluoŕ

* a țasut o pâătură cu fluoŕ [Por.]


   FLUÁŔA-SUARILUI /rom. floarea-soarelui/ (s.f.)

* rumâńi ai batrâń rar a pus fluaŕa-suarilui; dacă a vi șî puso, a puso pi marźina luocului, ca un fieľ đi gard

* samânțâľi alu fluaŕa-suarilui ľ-a uscat, ľ-a fiert șî cu iaľe s-a ľegat la luoc unđe s-a vi uśis [GPek]


   FLUÁŔA-TURŚIASCĂ /rom. ruși-de-toamnă/ (s.f.)

* fluaŕa-turśiască cŕașće în bașćauă, înfuare tuamna

* fluaŕa-turcului sa cuľiaźe, sa uscă, șî când trâabe sa duśe la morminț, unđe sa dâă đi pomană l-ai muorț [Por.]


   FLÚIR /rom. fluier/ (s.n.)

* fluiru s-a facut đin prun uscat

* în fluir a șćut să cânće tuot păcuraŕu

* a cadzut, ș-a frânt fluiru piśuorului [Por.]


   FLUIERÁ /rom. fluiera/ (v.)

* copilaș-o-la tuota dzâua fluiră într-o dudă, ăl traźe ińima să fiie fluieraș ca diedâ-su [Por.]


   FLUIERÁȘ /rom. fluieraș/ (s.m.)

* đemult a fuost mulț fluieraș, acuma s-a rarit [Por.]


   FLUIEŔÉL (I. M.) ● v. FLUIERUȚ [Por.]

   FLUIERÚȚ /rom. fluieraș/ (s.n.)

* are șî copilu un fluieruț, dacă învață iută, o sâ-i cumparăm fluir măi mare [Por.]


   FLUÓC /rom. floc/ (s.m.)

* un fluoc đi lână

* pâăru cŕașće pi cap, da fluośi într-a craś [Por.]


   FLURÍI /rom. Florii/ (s.f.)

* Fluriiľi sânt în tuot đe una dumińica, cu o stamână înainća lu Pașć [Por.]


   FLÚTUR /rom. fluture/ (s.m.)

* numa o suartă đi flutuŕ sî profac omidă [Crn.]


   FLUTURÁ /rom. flutura/ (v.t.r.)

* stagu flutură la vânt [Por.]


   FLUTURÁT /rom. fluturat/ (adj.)

* buabiľi ći cucurudz sânt fluturaće đi gârgariț [Por.]


   FLUTURUÓS /rom. fluturos/ (adj.)

* dzama đi vardză a fiert pŕa mult, acuma ie tuată fluturuasă pi đi supra

* (color) đimult pin dugăi a fuost fâărbuŕ în duauă fieluŕ: farbă făńinuasă, șî farbă fluturuasă, asta aduoiľa într-o fuarmă đi ľaspidz miś, supțâŕe, șî ľicuratuare

* m-am lasat đi baiat că đi socoćal-amia a fuost uom fluturuos [Por.]


   FĽÁNCĂ /rom. fleancă/ (s.f.)

* tranca-fľanca

* așa ie fľancă đi muiaŕe đi n-are paŕache-n sat [Por.]


   FĽEȘCẮU /rom. fleașcă/ (s.n.)

* când primovara înśiape iugu să topiască zapada, pi drumuŕ sa faśe fľeșcău mare [Por.]


   FĽÉŚ /rom. fleci/ (adv.)

* a batut piatra grâu, l-a facut fľeś

* ma prins pluaia, m-am udat fľeś [Por.]


   FĽÍNTĂ /rom. flintă/ (s.f.)

* fľintă ie muiaŕa care a pľecat đi la uom, șî miarźe ca uľimișńița, nu puartă grija cum ie-nbracată, ńiś śe vorbiașće, or cu care duarme [Por.]

* fľintă ie o jâguare dă muiare [Mlava]

* fľinta ie muiare fara rând, care fľicaćiașće mult, șî vorbiașće lumia đe rău fara ńiścotŕabă [GPek]


  FĽIT /rom. flit/ (s.n.)

* blâstamai puorco-la să-i piśe fľitu dacă va măi râmuii pin fluoriľi miaľe

* fa, pŕa mult ai râđicat fľitu, slubuadzâl câta [Por.]


   FĽONCAŃÍ /rom. fleoncăni/ (v.)

* nu-m fľoncańi tota dzâua, că mis satul đi tuaće [Por.]


   FĽONCAŃÍIE /rom. fleancănir/ (s.f.)

* rar care va puća sî măi sufire fľoncańiie care iasă đin gura ii [Por.]


   FĽUÁNCĂ /rom. fleancă/ (s.f.)

* măi taś odată, că când îț dau una pista fľuancă, đințâ-n trastă ai sî duś la casă! [Por.]

* dăstul lătraș, măi închiđe câta fľanca-ia tâa [Pom.]


   FĽUÁRȚĂ /rom. fleoarţă/ (s.f.)

* s-a lasat đi șcuală, șî s-a facut o fľuarță guală

* fľuarță đi uom, ar vinđa pi tatâ-su đi duauă parâaľe [Por.]


   FĽUÁRCĂ /rom. fleoarcă/ (adj.)

* ud fľuarcă

* ńi prinsă pluaia fara umbŕeluŕ, șî ńi udarâm fľuarcă

* fľuarcă đi uom, nu țâńe vuorba, minće đi uscă, fură đi rupe [Por.]


   FĽUÁȘCĂ /rom. fleașcă/ (s.f.)

* îi đață o fľuașcă pista nas, șî ia tacu [Por.]


  FĽUȚ /rom. fliuţ/ (int.)

* tună dascâlu mâńiuos, șî ńiś nu măi întraba care ie đevină, numa la tuoț copii „fľuț! fľuț!" câć-o palmă pista obraz, și sa dusă [Por.]


   FĽUȚAIÁLĂ /rom. fliuţăieală/ (s.f.)

* fi miarńic, că capiț așa o fľuțaială đi la mińe, đi muśi o sâ-ț zbuare đi pi nas [Por.]


   FĽÚȚĂ /rom. fliuţe/ (s.f.)

* fi bun, să nu capiț o fľuță đi la mińe [Por.]


   FOAMELÚC /rom. foameluc/ (s.n.)

* a puvestât ai batrâń că când tună sâaśita mare, țâńe șapće ań una-ntruuna, șî dupa ia tună foamelucu đi lumia nare alta-śe mânca, numa scuarță đi śaruoń [Por.]


   FOFÍC /rom. fofic/ (s.n.)

* fofic ie atâta lână cât puoț sî prindz cu trii źiaiśće

* a pus un fofic đi lână la furcă, șî sa faśe maruasă, parche ie torcatuare mare

* la scruafă ia tŕecut foficu, nu-i măi đi verât [Por.]

* foficu vińe o paŕache cu vuorba „chief”: or ii vińe foficu, or ii chiefu đi futai, tot una țî [GPek]

* i s-a înflat foficu, ș-a pľecat în lumia albă dupa pulă

* pľuadă đi muiaŕe: iuo, dzâc, sî ma glumesc câta cu ia, da ia miie să-i manânc foficu [Por.]

* baba-ntr-o vŕame a trait cu nuoi, numa odată i-a veńit foficu, șî sa-ntuors la fei-sa [Crn.]


   FOFÍCĂ /rom. fofică/ (s.f.)

* fusăi cu ia asară, ńiś în vis n-a fi cŕedzut că ie o fofică întŕagă, ma supsă, ma măśină ca muară, șî ma frânsă tuot [GPek]


   FOFIÁDZĂ /rom. fofeze/ (s.f.)

* când sa faśe trăcăituaŕa în luoc să spomânće păsârľi, măi întâń ii sa faśe vârćańița cu doă fofiadză

* fofiadzâľi la trăcătuare-s pusă-n costâș ca śuoiľi la muară, să prindă bataia vântuluľ cum prind śuoiľi vâjuoiu api đin butuońu muori [Por.]

* dar așa fuost đe đemult, or ie bajuocură đe curând, nu șću, ama đe când mis iuo copilandru, la nuoi fofiadză sa dzâśe șî la budzâľi pijđi [Crn.]


   FOFOLUÁNCĂ /rom. fofoloancă/ (s.f.)

* đi źaba ći chinui, i-a pazâașće fofoluanca ii bińe, n-o dă la ńima

* muiaŕa „fofoluancă” ie în alt fieľ „pizdoșćină”, curvă

* l-aľi batrâńe muieŕ nu sa dzâs „fofoluancă”, numa l-aľi măi ćińire [GPek]

* baiețâlor, țâńețâ-va bińe, ăći vińe o fofoluancă mare pista vuoi [Por.]


   FOFOLUÓC /rom. fofoloc/ (s.m.)

* a veńit la șâdzâtuare cu-n fofoluoc đi lână supt mână [Por.]


   FOÍȚĂ /rom. foiţă/ (s.f.)

* am vadzut la un muoș o carće, iel spuńe cî ie vro sfeta pisma, are ńișći foiță atâća đi supțâriśe đi sa viađe pin iaľe [Por.]


   FOIENFÍU /rom. fonfiu/ (s.f.)

* cu foienfiu babiľi dăscântă [Zvizd]


   FOCUĽÉȚ /rom. foculeţ/ (s.n.)

* am adunat câća crenguță ș-am facut un focuľeț, numa să nu-nghieț đi frig [Por.]


   FOMIÁ /rom. foma/ (v.)

* gŕeu a fuost puostu când a trăbuit fomia în vŕamia đi cosât

* n-a fomit tuot nat đi vŕamia đi rat [GPek]


   FONFĂÍ /rom. fonfăi/ (v.)

* baba fonfâie când vrobiașće, gŕeu o-nțaľeź śe dzâśe; muoșu s-a-nvațat cu ia, șă ii duoi frumuos sa-nțaľieg [Por.]


   FONFÍU /rom. fonfiu/ (s.n.)

* fonfiu ie fluare đin građină, cu fluoŕ vânâće șî cu frundză tare ca alu iađiră

* țân minće că a fuost mult foionfiu pi lânga gard întraușa șcuoľi, da șî sa cânta un cânćic „Frundză viarđe, foionfiu” [Por.]


   FORFICARÍȚĂ /rom. foarfecăriţă/ (s.f.)

* feimia n-avrut să-nviață la șcuală, numa a gaćit șcuală scurtă đi forficariță [Por.]


   FRÁGĂ /rom. frag/ (s.m.)

* copiii primovara sa duc în padure, să cuľagă fraź, șî pănă cuľeg, bagă câć-o fragă-n gură [Por.]


   FRÁSÂN /rom. frasin/ (s.m.)

* iastă duauă fieluŕ đi frasân, dupa cum ie mńiedzu: alb șî ruoșu, ama l-al cu mńedzu rușu ii dzâśem frasân ńiegru

* frasânu ie ľiemn jâlau, đin iel sa facut dârjală đi cuasă

* blană đi frasân [Por.]


   FRÁŹIT /rom. fraged/ (adj.)

* taiarăm puorcu, fusă cam batrân, ama carńa nu ie jâlao, numa baș fraźită, cu dulśață s-o manânś

* nu lasa copilu sî sa opinćiască cu lucru gŕeu, cî înga ii uasâľi fraźiće, șă puaće sî sa farâmie

* covragu lu suarta-sta đe plotoźeńe așa ie đe fraźit, đi sa frânźe cum câta ăl atârń [Por.]


   FRĂSÂŃÍȘ /rom. frăsiniș/ (s.n.)

* luoc unđe dâă numa frasâńi, sa chiamă frăsâńiș [Por.]


   FRECÁ /rom. freca/ (v.t.r.)

* nu freca atâta rufiľi, că sa do rup đi tuot

* ma frecă dascâlu râău pintru ś-am fuźit đi la șcuală [Por.]


   FRECÁT /rom. frecat/ (adj.)

* blanuța-sta nu ie frecată đestul, înga nu ie ńiaćidă cum trâabe [Por.]


   FRECATUÓR /rom. frecător/ (s.m.)

* iară vrunđiva mi s-a pierdut frecatuoŕu, dacă no-l gasâăsc, o sî fŕec cu mâń-ľi guaľe păn’ ma ia dracu

* ieŕa lume saracă, care mierźa đi la casă la casă cu o blană, șî fŕeca la câńipă, scoća samânța pănă nu sa muŕadză câńipa; ľa dzâs frecatuoŕ [GPek]


   FRECATÚRĂ /rom. frecătură/ (s.f.)

* țuala s-a imat, du-će cu ia la śuśur, șî dăi o frecatură bună

* sa vieđa pi fag o frecatură adâncă, cŕed că vrun puorc sârbaćic a tŕecut pi-aśiia, pî s-a frecat [Por.]


   FRENGÁU /rom. frengau/ (adj.)

* țân minće, am fuost mic când a veńit la muma o babă fara nas; când sa dus, am întrabat pi muma đi śe baba-ia n-are nas, muma mi-a spus cî ie baba frengauă, șî đ-aia i-a picat nasu [Por.]


   FRENGÍIE /rom. frenghie/ (s.f.)

* am o frenghiie, numa ie scurtă, nu faśe tŕaba [Por.]


   MN. FRÍGUŔ /rom. frig/ (adv.)

* afară ie frig mare

* a murit đi frig, a-nghețat în zapadă

* l-al care ie raśit, ii frig șî când ie cald

* (comp.) frig, măi frig, șî măi frig [Por.]


   FRIGÁRE /rom. frigare/ (s.f.)

* frigaŕa ie o prajână đi ľiemn tare, curațată đi scuarță șî ascuțâtă la vâr, șî cu mâńiiu la cuadă, care ușuŕadză învârćitu

* pi frigare s-a fript purśelu, mńelu șî iedu; aia carńe a fuost măi dulśe

* astâdz ie frigaŕa facută đi fier, șî o-nvârćiașće motoru la struie [Por.]


   FRÍGUŔ /rom. friguri/ (s.f.)

* a raśit rău, șî sa pus frigur-ľi pi iel: numa sa vaită c-ăi frig, ii trămură đințâ-n gură, ăl trâaśe apa, are fuoc mare [Por.]


   FRIGURUÓS /rom. friguros/ (adj.)

* când m-aș însura pi-adauară, numa m-aș uita muiaŕa-ia să nu fiie friguruasă cum mi ie asta đ-acuma

* tuot ie bun în casa noă, numa ie soba mare friguruasă, cată să faś fuoc una într-una [Por.]


   FRÍCĂ /rom. frică/ (s.f.)

* s-a pus frica pi mińe

* frică mare

* s-a scuturat đi frica când a tŕecut odată nuapća pi lânga morminț, șî đ-atunśa ńiś dzâua nu tŕaśe pi acolo [Por.]


   FRICUÓS /rom. fricos/ (adj.)

* tare fricuos m-am ćemut đi moruoń

* când ma uit đin cľanț în vaľe: atâta ie đi ficuos, đi fiorľi ma iau [Por.]


   FRÍPT /rom. fript/ (adj.)

* purśelu ie fript bun, da iedu nu

* fript, ńidofript

* ľipiia friptă la suare [Por.]


   FRIPTÚRĂ /rom. friptură/ (s.f.)

* đimult la nuntă guoșći a dus friptură đi la casă

* mis satul đi dzămurii, visădz cî manânc friptură đi pi frigare [Por.]


   FRÍŹE /rom. frige/ (v.t.r.)

* mńelu pi frigare măi bun ăl frig pi carbuń đi prun

* ćińerișu sa friźe la suare când sa duśe la râu sî sa scalđe, da când lucră, fuźe đi suare ca đi dracu

* uoțî a fript lumia la fuoc, numa să scuată đi la ii unđe a pitulat puoľi [Por.]


   FRḮMBIE /rom. frâmbie/ (s.f.)

* frâmbie iе ľegatura la trastă, cu care sa duśe trasta prăsta umăr

* mi s-a rupt frâmbia la trastă, șî trasta mi-a picat dă pră umăr [Mlava]

* frâmbia ie masura đi țasut, sa ia dupa lunźimia lu râșchituoŕ [Por.]

* mi sa-mpare cî ie frâmbia la nuoi vro sfuară [Pad.]


   FRÂMÂNTÁ /rom. frământa/ (gl. p.)

* coaja đi malai ie tare șî gruasă, nu sa framântă ľesńe, d-aș vŕa sî fac câta „pufă” đin ia

* numa sî nu cadă în mâńiľi lu tatâ-su, c-ăi framântă uasâľi cu bataia [Por.]


   FRÂMÂNTÁRE /rom. frământare/ (s.f.)

* dăi o frâmântare râapiđe la aluvato-la șî bagăl în śirińe, copiii sânt tare flomândz șî nu puot să așćiaće mult [Por.]


   FRÂMÂNTÁT /rom. frământat/ (adj.)

* pâńa ie bună când ie aluvatu frâmântat bińe

* am lucrat tuata nuapća, ș-acuma mis atita đi frâmântat đi nu puot sta în piśuare

* sânt frâmântat parche ma mâśinat muara [Por.]


   FRÂMÂNTATÚRĂ /rom. frământătură/ (s.f.)

* gŕa ie frâmântatura aluvatului đi muiaŕe ľenuasă [Por.]


   FRÂNȚUÁŃE /rom. frontoane/ (s.f.)

* la frunțuańa câășî sa lasă duauă gâăuŕ în patru cuolțuŕ, or una încruśată, pi care sa rasuflă puodu [GPek]


  FRÂNT /rom. frânt/ (adj.)

* la mânat gazda să lucŕe cu mâna frântă

* a cadzut đin ľiemn, șî a ramas uloźit cu osu spinăŕ frânt

* slabuț ie, saracu, vińe đi la lucru tuot frânt

* la lasat fata, șî iel pațâașće cu ińima frântă [Por.]


   FRÂNTUÁRE /rom. frântoare/ (s.f.)

* traiu lumi pi śuacă numa ie o frântuare mare [Por.]


   FRÂNTÚRĂ /rom. frântură/ (s.f.)

* a frânt mâna șî cu frântura-ia nu s-a dus la duptuŕ, șî i-a ramas mâna sacă

* are frântură đeșchisă la piśuor

* sa vaită că n-are cuasă bună, ścă, are numa o frântură [Por.]


   FRḮNŹE /rom. frânge/ (v.t.r.)

* atâta a rođit puomi anu-sta, đi sa frâng încarcaț cu puame

* a dat cu cuasa în bușćan, ș-a frânto đin calcâń

* la frânt đi bataie

* a frânt drjaľa la sacuŕe [Por.]


   FRḮU /rom. frâu/ (s.n.)

* calu are frâu, vaca are capăstru

* frâu ie facut đin curâaľe care sa pun la cal în cap

* la cal în gură sa puńe zabala, care are la câpatâńe alche, đi care sânt ľegaće uzghińiľi

* calu sa arańiașće đintr-un ches cu zuob, care sa chiamă zobară [Por.]


   FŔÉNGA /rom. frenga/ (s.f.)

* fŕenga ie buală ibomńiśiască; đi bual-aia la muieŕ a picat nasu [Por.]


   FRUMOȘÁȚĂ /rom. frumuseţe/ (adv.)

* đi frumoșața ii mi sa-nvârćiașće-n cap

* când faś zacuańe đi pomană, puń pi iaľe frumoșâățuŕ cum am învațat đi la babiľi-nuaștre

* paśe-n țară, trai fara ratuŕ: frumoșața lumi

* mare frumoșață ie că vorbaŕu nuostru ajuns la doa miie đi vuorbe numa la dzâaśe-unsprâaśe sluove

* Frumoșață! [Por.]


   FRUMUÓS /rom. frumos/ (adj.)

* fata mare ie frumuasă, a mâjlośină ie măi frumuasă đi cât ia, da a mică șî măi frumuasă, cî ie măi frumuasă đi cât iaľe amândoă, da asta śe are numa șapće ań, mi sa-m pare c-o sî fiie măi frumuasă pista tuoț

* am avut un cuțât cu plasâaľe frumuasă, adâns înfrumoșaće pi placu mieu, ama mi l-a furat

* ma duc la un barbaŕ sî ma ratungă, c-am udzât că tunźe frumuos

* sa razbună, o sî fiie dzâua frumuasă

* mi sa-m pare cî ierńiľi a fuost măi frumuasă în copilariia-mia, đi cât śe sânt acuma

* mult mi frumuos când ma ghinđiesc la ia, când îm dâă-n gând cât ie đi dulśe șî frumuos țucatu cu ia, ma topiesc tuot

* (comp.) tare frumuos

* mult frumuos [Por.]


   FRÚNĆE /rom. fruncea/ (s.f.)

* frunća ie la uom parća capului đi-nainće, đisupra đi uochi

* casa ie cu frunća întuarsă câtra drum

* Frunća Șășchi [Por.]


   FRUNDZÁŔ /rom. frunzar/ (s.n.)

* frundzaŕu ie un fieľ đi clańe, grâmađită đin cŕanźe cu frundză, dârâmaće đi pi ľiamńe, care sa pazâașće să fiie iernaćic đi viće

* la nuoi frundzaŕu sa faśe đin frundză đi gorun, śaruoń șî fag, cî aľa ľiamne măi mult iastă [Por.]


   FRÚNDZĂ /rom. frunză/ (s.f.)

* tuata buiađa are frundz

* frundză viarđe

* frundză uscată

* tuamna frundza pică đin ľiemn

* frundza a-ngălbińit [Por.]


   FRUNDZUĽÍȚĂ /rom. frunzuliţă/ (s.f.)

* fluaŕa a râsarit, ș-a slubadzât frundzuľița, ghinđesc cî o sî sa prindă [Por.]


   FRUNTÁȘ /rom. fruntaș/ (s.m.)

* rumâńi ńiścând n-avut ńiscai fruntaș a luor care ar fi đi vro tŕabă sî sa pumeńiască

* fruntașî ar trăbuia să miargă înainća lumi, să-i puarće câtra bunataće đi tuoț [Por.]


   FUÁIE /rom. foaie/ (s.f.)

* fuaie đi cucurudz

* s-a rupt duauă fuoi đin carće

* am întuors fuaia, ș-acuma sânt alt uom [Por.]


   FUÁĽE /rom. foale/ (s.f.)

* fuaľe đi apă

* fuaľe în caŕe pacurari a dus fańina

* fuaľe la carâăbi

* fuaľe đi fuoc la caminu đi lucrat la fier [Crn.]

* s-a umflat fuaľiľi [Por.]

* ľichitău astrucă muiera dă la fuaľe pănă la źenunchi [Stig]


   FUÁME /rom. foame/ (s.f.)

* mare ie fuamia la-l sarac

* muor đi fuame [Por.]


   FUÁRFICĂ /rom. foarfecă/ (s.f.)

* cu fuarfiśiľi s-a tuns uoiľi, da șî uamińi

* fuarfiśiľi ai nuoștri a cumparat đi la țâgań

* fuarfiś đi taiat la pľec

* fuarfiś đi taiat la viie

* fuarfiś đi cusut

* fuarfiśiľi au duauă masâaľe, șî la una îi sa dzâśe fuarfică

* dâăm o paŕache đe fuarfiś [Por.]


   FÚĆE /rom. fute/ (v.t.r.)

* futui nacazu-n cur

* fuće cât puoț, când nu măi puoț, atârnă-ț pula-n cuń, șî taś [Por.]


   FUĆÉLCĂ /rom. futelcă/ (s.f.)

* fućelcă ie muiere fućeluasă, ii scapâră pula đin uochi, da ia sa faśe sumiarńică [GPek]


   FUĆERÍIE /rom. futerie/ (s.f.)

* nu mi sa pasă đi fućeriiiľi luor, care pi care fuće tŕaba luor [Por.]


   FUĆÉŔE /rom. futere/ (s.f.)

* slab ie la fućeŕe [Por.]


   FUĆEVḮNT /rom. futevânt/ (s.m.)

* fată ca dzâna, da s-a mâritat dupa un fućevânt đin oraș, numa sî scâape đi la sapă [Por.]


   FUĆIĆUÓS /rom. futetos/ (adj.)

* a dus o pľuadă đin lumia albă, o iapă fućićuasă fara paŕache în aritu nuostru [Por.]


   FUDUĽÍ (GL. P. REF.) ● v. FĂDUĽI [Por.]

   FÚFĂ /rom. fufă/ (s.f.)

* iera muiare la luoc, acuma s-a facut așa o fufă đi n-ai tŕabă cu ia

* nu ći lasa-n iel, cî ie o fufă đi uom [Por.]


   FUFUĽÍCĂ /rom. cipcină/ (s.f.)

* iarba fufuľică a dat pin paduŕ șî pi cârșuaće, șî uoiľi a pascuto numa pănă a fost viarđe, că dupa śe s-a uscat n-a măi fost đi ńimica [Por.]


   FUFUĽÍŚE /rom. cipcină/ (s.f.)

* fufuľiśe ie numiľi adoiľa lu un fieľ đi iarbă care o chiamă ćipșână [Crn.]


   FÚGA /rom. fuga/ (adv.)

* ț-a criśit muma să viń fuga pănă la ia

* (u izr.) într-o fuga

* cosâtuoŕ bun șî vŕańic, puaće să cosască câmpuțo-la đi pi fuga [Por.]


   FUGARÍ /rom. fugări/ (v.)

* nu fugari mâțu dăn casă dăźaba [Stig]


   FUGARÍIE /rom. fugarire/ (s.f.)

* đi vŕamia đi rat a fuost fugariie mare în tuaće părțâľi [Por.]


   FUGÁŔ /rom. fugar/ (s.m.)

* fugaŕ đi puoćiră

* a fuost fugaŕ đi vŕamia đi namț

* fugaŕ đin vuoiscă [Crn.]


   FUGÁRŃIȚĂ /rom. fugarniţă ?/ (s.f.)

* fugarńiță ie muiaŕa care a fuźit đi la uom șî s-a dus la altu, or s-a întuors la mumâ-sa [Por.]


   FÚGĂ /rom. fugă/ (s.f.)

* a dat fuga đi frică că-l prind

* când audzât câńi cî latră, s-a pus pi fugă, șî iel, șî fârtatâ-su [Por.]


   FUIUÁGĂ /rom. fuioagă/ (adv.)

* sa dzâśe đi śuava cî miarźe fuiuagă când sa țâńe șâr, da nu mierg điŕept, numa încolo-ncolo

* stâna, când sâmće sanuńa, or când satulă traźe la apă, aľargă fuiuagă

* pârdańiśiľi đi furńiś, ăm tună-n casă fuioruagă [Por.]


   FUIUÓR /rom. fuior/ (s.n.)

* fuiuor ie aia śe sa capâtă când sa traźe câńipa pin drâgľiaće, șî ie sprimit đi tuors

* fuiuor đi lână

* fumu miarźe fuiuor pi cuoș

* la muiare smolao mierg paduchi fuiuor pista frunće

* când zmău a zburat pista śieŕ, dupa iel s-a tras fuiuor đi schinćii

* fuiuor sa poľicŕadză uomu care ie nalt șî supțâŕe

* đin poľicră fuiuor, iasă prezimiľi rumińesc sârbizat Fuiorić or Fuiuorović [Por.]


   MN. FÚLGUŔ /rom. fulg/ (s.n.)

* vińe un fulg đi zapadă, acuș sa puńe să ńingă [Por.]


   FULGUÍ /rom. fulgui/ (gl. p.)

* fulguie flotaśi, ńinźe rar [Por.]


   FÚLŹER /rom. fulger/ (s.m.)

* sa vădzu đinoarľea un fulźer, fulźeră la răsărit [Crn.]


   FULŹERÁ (GL. P.) ● v. SFULĐIRA [Crn.]

   MN. FÚMUŔ /rom. fum/ (s.f.)

* fumu sa faśe đin vro arsură

* iastă la casă śińiva, că miarźe fumu pi cuoș

* dăm șî miie, să trag un fum đin lulă

* fum alb, fum ńiegru

* mână caruța cu cai, đi fumu sa rađică dupa ii [Por.]


   FUMÁ /rom. fuma/ (gl. p.)

* am fumat într-o vŕame, pănă a fuost tutunu iepćin, pie urmă m-am lasat [Por.]


   FUMARÍIE /rom. fumărie/ (s.f.)

* tutuńesc tuoț ca turśi, sa umplu suoba đi fumariie đi nu puoț să sifľi [Por.]


   FUMĂRÍCĂ /rom. fumărică/ (s.f.)

* fumărica ie buiađe cu fluare bilovincă, care are vâr ca când ie afumat [Por.]


   FUMURÍU /rom. fumuriu/ (adj.)

* fumuriu a dzâs babiľi đi śeva śi ie sur, ca śanușa [Por.]


  FUND /rom. fund/ (s.m.)

* fundu uaľi

* s-a prins đi fund

* puńe fundu pi cuafă, sî nu piśe luomuŕ în apă

* pâńa sa plumađiașće pi fund, șî cu iel sa bagă-n coptuoŕ

* vrâjâtuaŕa dă cu bobiľi pi fund

* s-a carat pi ghiață pi cur, ș-a rupt śuariśi la fund

* fundu boruźi, ogașului, râului

* a cadzut la fund, ńima nu-l măi fuarmâie đi ńimica

* cu atâta pacaće, ńiś la fundu iadului n-o sî fiie luoc đi iel [Por.]


   FUNDAMIÉNT /rom. fundament/ (s.n.)

* casa mare, da fundamientu scund, n-o sî fiie bun

* a triiľa dzî sapâăm la fundamientu câăș,î șî înda nu ie gata [Por.]


   FUNDUÁŃE /rom. fundoaie/ (s.f.)

* s-a dus cu vićiľi la funduańe, nu vińe îndată

* Funduańe, cotunu Gorńeńi, vaľe adâncă, lungă șă închisă întra cârșuaće, la otar întra Gorńana șî Buśa [Por.]


   FÚŃE /rom. funie/ (s.f.)

* fuńe ie sfuară scurtă la capăstru, cu care sa puartă vaca

* fuńe đi ľegat snuopi s-a facut đin paie đi ovăsc

* țâńe muiaŕa strâns đi fuńe, las-o cu fuńa scurtă, să fiie cuminće, să nu sa zburđadză, șî sî sa ducă la altu [Por.]


   FUŃÍŹINĂ /rom. funingine/ (s.f.)

* fuńiźina sa faśe pi cuoș or pi ćunc

* fuńiźină muieriľi a pus în śară topită, șă đin mistacatura-ia a luvat cu conđeiu ș-anconđeiat uauľi đi pașć [Por.]


   FUŃIŹINUÓS /rom. funinginos/ (adj.)

* ćistâră cuoșu, șî pľecară fuńiźinuoș ca draśi, că n-au unđe sî sa spiaľe [Por.]


   FUÓC /rom. foc/ (s.n.)

* sa aprins fuocu

* fuocu arđe

* fuocu arđe cu bâlbataie

* fuoc tare

* ațâțâiatu fuocului

* fuoc stâns

* fuoc putoľit

* vatra fuocului

* copilu a raśit, ș-a câpatat fuoc

* atâta fuoc am avut, đi muma s-a spumântat c-ân cađe la ińimă, șî muor, ș-a chiemat o babă đi mi-a scuos fuocu cu bulobŕeț

* arđe suariľi đi friźe, atâta ie fuoc đi tare afară đi puoț sî friź pâńa pi piatră [Por.]


   FUÓLŚA /rom. foltea/ (s.m.)

* đemult rar a fuost fuolśe pin sat, că s-a lucrat mult, da mâncaŕa a fuost slabă [Por.]


   FUÓNF /rom. fonf/ (adj.)

* dieda a trait o sută đi ań, ș-a murit cu tuoț đințâ-n cap, d-acuma lumia ćinără ramâńe fuanfă

* șćirb măi are vrun đinće, da fuonfu n-are ńiś unu [Por.]


   FURÁ /rom. fura/ (v.t.r.)

* a veńit uoț,î șî mi-a furat tuot đin casă

* fă tuot, numa nu fura, că furalucu ie măi urâtă tŕaba-n lume

* ia furat suarľi uochi, ș-a dat cu caru-n ľiemn

* mare oțoman, ći fură la uochi

* a fuost ustańit, și la furat suomnu [Por.]


   FURALÚC /rom. furăluc/ (s.n.)

* s-a învațat la furaluc, șă ńima nu sa vaită

* furaluc mare

* ii traiesc đin furaluc [Por.]


   FURATUÓR /rom. furător/ (adj.)

* cu care a crescut, nu ma mir cî ie furatuoŕ đ-ai aľieș [Por.]


   FURATÚRĂ /rom. furătură/ (s.f.)

* pi nuoi ń-a-nvațat parințî să nu ńi lasăm la furatură, c-aia ie, pi lânga minśună, măi urât lucru pi lume [Por.]


   FURČÉŔ (MN. FURČERE) [ACC. FURČEŔ ] (I. S.) ● v. FURCUOŃ [CMP.]

   FURGASḮ /rom. furgăsi/ (v.)

* iel ie uom tare vicľan, puaće să-ț furgasâască śe guod vŕei, șî lapće đi pasâŕe dacă-ț trâabe [Por.]


   FURGASḮT /rom. furgăsit/ (adj.)

* furgasât: đi śuava śe ie furat, da uoțu spuńe că ie gasât vrunđeva [Por.]


   FURÍȘ /rom. furiș/ (adv.)

* câńiľi lui ie râău, sa traźe dupa uom șă-l muścă cu furiș

* a lucrat cu furiș, ama iară la urmă a dat în fiară [Por.]


   FURCÁT /rom. furcat/ (adj.)

* la spinćicat șî i-a facut vâru furcat

* rândurica are cuadă furcată [Por.]


   FÚRCĂ /rom. furcă/ (s.f.)

* furcă ie fiie śe śe are cuadă șî ie raclat la vâr

* furcă đi ľiemn

* furcă đi fier

* furcă cu trii cuarńe đi adunat la fân

* furcă đi tuors


   FÚRCĂ ĐI TUORS /rom. Furcă de tors/ (s.f.)

* furcă đi tuors

* furca đi tuors acuma sa faśe đin blană, da đimult a fuost facută đintr-o cŕangă înfurcată [Por.]


   FURCUĽÍȚĂ /rom. furculiţă/ (mn. furkuļiț)

* đemult n-a fuost furcuľiță la masă, lumia a luvat cu mâna [Por.]


   FURCUÓŃ /rom. furcoi/ (s.n.)

* đi grâmađit clańa trâabe furcuoń țapân [Por.]


   FURNICÁ /rom. furnica/ (gl. p.)

* sa dzâśe cî ći furńică piaľa când audz śuava grozau, șî sâmț ca când îț mierg furńiśiľi pi piaľe

* a trecut pin buiedzar, șî acuma sa vaită c-ăl furńică tuata piaľa [Por.]


   FURŃICÁŔ /rom. furnicar/ (s.n.)

* ľivađa pľină đi furńicaŕe, amunca o sî sa cosâască [Por.]


   FURŃÍCĂ /rom. furnică/ (s.f.)

* pľină coľiba đi furńiś

* mierg ca furńiśiľi

* furńică ńagră

* furńică ruoșâie

* fruńică galbină [Por.]


   FURŃICÚȚĂ /rom. furnicuţe/ (s.f.)

* a ieșât đi-ntr-o gaură în oźac ńișći furńicuță galbińe, am turnat apă fiartă pi iaľe, șî ńimica, iaľe iasă șî iasă [Por.]


   FURŃICUÓS /rom. furnicos/ (adj.)

* a pus prândzu la luoc furńicuos, șî s-a umplut ľegumia đi furńiś [Por.]


   FURTÁT /rom. fârtat/ (s.m.)

* am un furtat, măi bun ie dăchit fraćiľe al mieu [Mlava]


   FURTÚNĂ /rom. furtună/ (s.f.)

* sa unflă vântu șî đață o furtună pista nuoi: sa rupsără puomi șî zbură câramida đi pi câăș [Por.]


   FURÚNĂ /rom. forună/ (s.f.)

* ai nuoștri ai batrń n-așćut đi furuń, ii sa-ngaldzât la camin [Por.]


  FUS /rom. fus/ (s.n.)

* fiie śe śe ie facut lunguiat șî sa supțâŕadză la câpatâńe da la mâjluoc ie măi gruos

* fiie śe śe sa învrćiașće ca uosiia

* fus đi tuors

* fusu muori

* fusu puricului, la jucariia copilaŕască

* fusu pomântului

* țâgańi fac fusă la tracsă

* fi bună, cî ći pun pi fus [Por.]


   FUSULÁN /rom. fusulan/ (s.m.)

* mi-adus đin paduŕe un fusulan nudoruos, nu șću śe sî fac cu iel [Por.]


   FUSUĽIÉȚ /rom. fusuleţ/ (s.m.)

* mi-a facut muoșu un fusuľieț, nu puot sî tuorc cu iel, l-am dat la ńipoțică sî sa juaśe [Por.]


   FUSUĽÍC /rom. fusulic/ (adj.)

* are șî iel, saracu, o fećiță fusuľică, supțârică ca blana uscată, numa śe nu pică țuaľiľi đi pi ia [Por.]


   FUSUĽÍULUI /rom. fusuliului/ (adv.)

* facută fusuľiului, supțâŕe, înaltă, fara țâță și fara curiț

* sa rupsă ruata cu uosiia cu tuot, șî înśepu sî sa-nvârćiască sângură pi drum, fusuľiului, ca când dracu a tunat în iel [Por.]


   FUŚÍIE /rom. fucie/ (s.f.)

* fuśiia ie vas lunguiat, facut đi duoź, cu care Sârbi a dus vin đi la Craina

* ai nuoștri, care avut fuśii, a țânut în iiaľe oțâăt [Por.]


  FUT /rom. fut/ (int.)

* e, fut, nu ie aia așa cum ghinđeșć tu

* futol-fut

* fut-marunt [Por.]


   FUTÁI /rom. futai/ (s.n.)

* tăinuirăm șî tăinuirăm, ama când înśepu vuorba đi futai, ia tacu [Por.]


   FUTÁICĂ /rom. futaică/ (s.f.)

* curveșćină ca iapă, ńiś futaică la gramadă nu o satură [Por.]


   FUTAIUÓS /rom. futaios/ (adj.)

* barbatol futaiuos no-l țâńe luocu, lui nu-i đestul numa o muiaŕe [Por.]


   FUTALÚC /rom. futăluc/ (s.m.)

* futaluc ie futai đ-al mare, șî cu pula, șî fara pulă

* politica đi astâdz ie un futaluc mare [Por.]


   FUTANŹÍU /rom. futangiu/ (s.m.)

* tuoț ai nuoștri ai batrâń a fuost futanźii țapiń, când avut câći dzâaśe-unsprâaśe copii [Por.]


   FUTÁȘ /rom. futaș/ (s.m.)

* iel a fuost futașu mieu mulț ań, da iuo nu l-am spus la ńima

* futaș bun șî cî pântaluońi ľegaț prinđe muiaŕa măi bună [Por.]


   FUTAȘḮȚĂ /rom. futașâţă/ (s.f.)

* sânt văduvuoń mulț ań, șî muor đi duor dupa o futașâță ćinâră [Por.]


   FUTAȘḮULUI /rom. futașiului/ (adv.)

* zâdaŕo-la lucră đ-a futașâului: numa-ț mânjâașće uochi cu vuorbe dulśe, da zâdu sa duśe dracului [Por.]


   FUTÚT /rom. futut/ (adj.)

* futută șî batută, o lasară saraca lânga drum

* lucru mi-a fuost futut șî gŕeu, șî m-am lasat đi iel [Por.]


   FUŹÍ /rom. fugi/ (v.i.)

* tot nat fuźe đi nacazu lui

* fuź încoluo!

* fuźe ca mâța udă

* fuźe cu cuada-n șâaľe

* fuźe đi crapă [Por.]

g


   GAĆÁLĂ /rom. găteală/ (s.f.)

* pomana cată mare gaćală [Por.]


   GAĆÍ /rom. găti/ (v.t.r.)

* muma are lucru mare, gaćiașće đi prazńic

* dacă nu va gaći îndată cu lucro-la, n-o sî fiie bun đi nuoi

* nu i-ajutat ńima, șî iel sângur a gaćit lucru [Por.]

* când ieal a veńit, n-a fuost tuot conacu gatat

* nu ie ńiś un ibuomńic, pŕaiuta gaćiașće

* când sa puńe bat pi muiaŕe, nu gaćiașće tuota nuapća [Por.]


   GAĆÍT /rom. gătit/ (adj.)

* ăl așćată lucru gaćit

* mâncaŕa a fuost đemult gaćită, ama iel n-a veńit la vŕame, șî mâncaŕa s-a raśit [Por.]


   GAGAÚZ /rom. găgăuzi/ (s.m.)

* a veńit đi-ncotrova un gagauz, șî ń-a strâcat visaľiia [Por.]


   GAINÁŔ /rom. găinаţ/ (s.m.)

* gainaŕu ie cacatu gaińiluor

* uńi dzâc gainaŕ șî la cacatu păsârilor [Por.]


   GAÍNĂ /rom. găină/ (s.f.)

* am gaiń mulće, pľină mi traușa đi iaľe

* gaină cu pui sa chiamă cluoța

* gaina voińiśască sa chiamă cocuoș [Por.]


   GABIN /rom. galbin/ (adj.)

* farbă galbină

* galbin đešchis

* galbin închis

* galbin cu vânât dau viarđe

* fârbuit cu galbin

* galbin la fire ca śiara

* sapă dupa galbiń

* ľicură ca galbinu [Por.]


   GÁLBIN /rom. galben/ (s.m.)

* galbinu a fuost ban scump, cu capu lu Frańa Iosif

* care avut mulț galbiń a purtat capu-n trastă đi frica uoțâlor [GPek]


   GALBIUȘ /rom. gălbinuș/ (s.m.)

* galbinușu ie parśelol galbin đin uou, alalt ie albușu [Por.]


   GALUÁTĂ /rom. galuată/ (s.f.)

* galuată ie jumataće ći car đi viće, are numa dricol đinainće

* galuată a facut ai saraś, care n-a putut să aibă car

* cu galuată s-a dus tovar mic, pi drumuŕ râaľe, unđe n-a putut să tŕacă carol đi buoi [Por.]


   GAĽEȚÚICĂ /rom. găleţușă/ (s.f.)

* gaľețuica ie o țauă tolśerată la butuońu đi muară

* gaľețuică sa scobiașće cu o scuabă adânsă care sa chiamă ghin [iată


   GAĽIÁTĂ /rom. găleată/ (s.f.)

* gaľiata ie vas đi ľiemn în care s-a dus apă pi cobilcă, în care s-a muls uoiľi or s-a-nchiegat lapćiľi la baśiie

* gaľiată đi lapće

* gaľiată la butuońu đi muară

* (zast.) (demin.) gaľețuică, gaľiată mică la butuońu đi muară, care sa baće-n gaľiată când trâabe sî sa mićicuľiadză apa śe cađe pi ruata muori [Por.]


   GÁRD /rom. gard/ (s.n.)

* gard đi nuiaľe

* gard đi spiń

* gard đi paŕ

* gard đi tarabă

* gard đi bârńe

* țarc, gard pi lânga clańe

* gard đi fier

* gard đi vurghiń [Por.]


   GÁRĐIN /rom. gardin/ (s.m.)

* garđin la butuoń ie jghiab, însamnat cu garđinaŕu, șî scobit cu ŕenda adânsă

* garđin la źuban ie luoco-l guol đi la fundo-l đisupra pănă la vâru daoźilor

* când ie comina bună, sa faśe rachiie multă đi tŕaśe pista źuban șă umpľe garđinu, atunśa sa dzâśe că s-a fript doă or că trii garđińe đi rachiie

* vorbiașće fara garđin la gură [Por.]


   GARĐINÁŔ /rom. gardinar/ (s.m.)

* garđinaŕu ie alatu lu pintăŕ đi însamnat jghiabu la butuoń

* pi sâmnatura garđinaŕului sa scobiașće jghiab, în care sa bagă fundu butuońului [Por.]


   GARGÁZALĂ /rom. gălăgie/ (s.f.)

* sa adunară tuoț, șă înśepură cu gargazală: vorbăsc șî sa zbiară într-un glas, nu-i înțaľaźe ńiś dracu [Por.]

* ajuns marfă iepćină la dućan, șî s-a facut o gargazală đă uamiń [Mlava]


   GARḮNĂ /rom. gărînă/ (s.f.)

* garână sa dzâśe đi luoc în padure unđe sânt ľiamńe rare

* garâna, or pogara, ie luoc unđe lumia a taiat paduŕa tuată, sî sa facă iarbă đi viće [Por.]


   GASẮĽŃIȚĂ /rom. găselniţă/ (s.f.)

* gasăľńița ie viarme care sa faśe în śară, șî puaće să zatŕască stupu [GPek]


   GASḮ /rom. găsi/ (v.t.r.)

* așa uom nu sa puaće gasî în țara întŕagă

* la gasât muort

* uom vicľan, a gasât cum să lucre aia măi ușuor, fara nacaz

* a sapat, ș-a gasât bańi îngropaț înca-n ćimpu turśiluor

* gasăo când ie sângură [Por.]


   GASḮT /rom. găsit/ (adj.)

* bańi, gasâț pitulaț în casă, i-a înparțât copiii [Por.]


   GÁTA /rom. gata/ (nepr.)

* cosâtu ie gata, acuma ńi puńem pi sâśarat

* io mis gata, numa muiaŕa nu sa măi pipćenat [Por.]


   GATÁT /rom. gătat/ (adj.)

* conacu muori gatat, cu suoba lu moraŕ unđe r-a facut vatra fuocului, a i s-a dzâs ođecľiie [Mlava]


   GÁURĂ /rom. gaură/ (s.f.)

* gaură mică, mare

* gaura largă, strâmtă

* gaura-n pomânt

* a-ngăurit gaura-n ľiemn cu sfŕađiru [Por.]


   GAVÁNĂ /rom. găvan/ (s.f.)

* gavana a fuost ľingură mare đi ľiemn, đi mistacat mâncaŕa când s-a sprimit pi la nunț, la prazńiśe or pi la pomeń

* gavana a fuost facută đin ľiemn adâns, cum ie palćinu, or źugastru, măi rar đin alće ľiamńe

* pi gavana a duso pâcurari ľegată la brâu, atunśa ia dzâs „śobană” [Por.]


   GĂĆITUÁRE /rom. gătătoare/ (s.f.)

* la pomană iastă că ći trii găćituare, puaće șî măi mulće, ama nu cućadză să fiie paŕache [Por.]


   GĂLBINÁĆIC /rom. gălbenatici/ (adj.)

* gălbinaćic nu ie galbin đeșchis, numa galbin stâns [Por.]


   GĂLBINÁRE /rom. gălbinare/ (s.f.)

* gălbinare ie buală đi care la uom măi întâń îngalbińiașće albușu uochiului [Por.]


   GÍBURĂ /rom. ghibur/ (s.f.)

* ghibura ie zmuaćicu dă lână care a ramas pră darac dupa dâraśit [Mlava]

* ghibura nu sa labdă: sa pastŕadză, șî sa puńe în câpatâń, iarna într-a źeiśće în opinś să nu źeźire, or în papușă copilaŕeșć đi tŕanță [Por.]


   ghighiĽÍC /rom. gîgîlice/ (adj.)

* a-nparțât crumpiii: ai maŕ într-o parće, ai ghighiľiś în alaltă

* are o gramadă đi copii, ama tuoț sânt ńișći ghighiľiś, parche sânt pituľiś, da nus [Por.]


   ghiLBÉŔA /rom. cipcină/ (s.f.)

* ghilbeŕa ie un fieľ đi iarbă [Crn.]


   ghiMOTUÓC /rom. ghemotoc/ (s.n.)

* când ma-nvațat muma sî fac la ghiame, ia ma mânat întâń sî dau cu ața dupa patru źeiśe, sî fac un ghimotuoc, șî pi iel pie urmă sî fac ghiemu-ntŕeg [Por.]


  ghiN /rom. ghin/ (s.n.)

* ghinu ie o scuabă đi fier, cu taișu încârśurat ca luna ćinără

* cu ghinu s-a lucrat la gaľiată đi lapće, gaľețuaica đi muară [Pom.]


   GÍNDĂ /rom. ghindă/ (s.f.)

* ghindă au gorunu, śaruońu, fagu

* đemult s-a mânat puorśi în padure la munće, sî sa arańiască cu ghindă [Por.]


   ghiNĐÍ /rom. gândi/ (v.t.r.)

* nu ghinđi cî ie lucru-șală

* ma ghinđesc io đemult să-ț spun

* a ghinđit bun, numa a facut opaśit

* nu ći măi ghinđi, că dzâľiľi tŕec șî mâńe o sî fiie amânat [Por.]


   ghiNĐÍT /rom. gândit/ (adj.)

* śe guod lucră, lucră ghinđit

* uom ghinđit

* śe stai așa ghinđit, ai vrun nacaz? [Por.]


   ghiNĐITUÓŔ /rom. gânditor/ (s.m.)

* saćianu nu ie facut să fiie ghinđituoŕ, iel ie numa đi uoi șî đi sapă [Por.]


   ghiNĐITÚRĂ /rom. gândire/ (s.f.)

* ghinđitură ușuară

* uomu ľesńe norodzâașće când sa dă la ghinđitură guală [Por.]


   ghiORÁ /rom. gheura/ (gl. p.)

* sa ghiaură pasuiu đi postaică, șî nuca cu aluna đi ghiuacă viarđe [Por.]


   ghiORÁT /rom. gheorat/ (s.n.)

* a veńit vŕamia đi ghiorat la pasui [Por.]


   ghiOŚÉL /rom. ghiocel/ (s.m.)

* ghiośelu înfluare măi întâń primovara, înga pănă nu sa ia zapada [Por.]


   ghiŚÍ /rom. ghici/ (v.)

* la șâdzâtuoŕ đemult, la tuoț măi mult ľ-a fuost drag sî ghiśască la śumielś

* ghiśașće, śe ța-m dus în trastă

* pi zovârńitu suarilui ai batrâń a ghiśit cum o să fiie vŕamia mâńe dzî

* dupa cum zbuară gârluźiľi tuamna, lumia a ghiśit cum o să fiie iarna

* vrâjâtuaŕa ghiśașće-n buobe đi cucurudz [Por.]


   ghiŚITUÁRE /rom. ghicitoare/ (s.f.)

* ghiśituaŕa ie un fieľ đi minśună: una spuń, da la alta ći ghinđeșć

* iastă muieŕ ghiśituoŕ, care numa sa uită în buobe, în cărț, or în paru cu cafă, da iastă muieŕ vrăjâtuoŕ care đescântă đi sî ľecuie lumia bolnauă [Por.]


   ghiŚITÚRĂ /rom. ghicire/ (s.f.)

* măi frumuasă ghiśitură a fuost iarna la șâdzâtuoŕ, unđe a fuost mistacaț ai ćińiŕ cu ai batrâń [Por.]


   ghiUÓC /rom. ghioc/ (s.n.)

* uauľi lu tuaće păsârľi au ghioc

* pi cum ie ghiuocu uoului șurguiat sa cunuașće tuata pasâŕa [Por.]


   GÍJĂ /rom. ghijă/ (s.f.)

* ghijă ie frundză care învăluie scalanu đi cucurudz [Por.]

* la Pașć sa curâță uou dă ghijă [Zvizd]


  GÂF /rom. gâf/ (s.n.)

* gâf ie postaviță mică đi ľemn, în care s-a spalat mâńiľi înainća prândzului [GPek]


   GÂGAÍ /rom. gâgâi/ (v.)

* gâsca gâgâie când ie flomândă, or când sa spomântă đi śeva [Por.]


   GḮLCĂ /rom. gâlcă/ (s.n.)

* baba a fuost gușată, avut o gâlcă mare la gât

* s-a umflat la copil gâlśiľi

* blana nu ie đi ńimica, pľină đi gâlś

* s-a facut o gâlcă la guma đi ruată, trâabe să-i pun un bailuog [Por.]


   GÂLCUÓS /rom. gâlcos/ (adj.)

* mi sa aprins piaľa, șă mis tuot gâlcuos pi la uńiluocuŕ

* un fieľ đi fag ie atâta đi gâlcuos, đi ńiś dracu no-l măi sparźe [Por.]


   GÂLŚÁUĂ /rom. gâlceavă/ (s.f.)

* gâlśaua ie când duoi or măi mulț uamiń, zbiară mâńiuos uńi pi alțî

* gâlśauă ie când sânt uamińi mâńiuoș șî vorbiesc intro vŕame; atunśa zbiară unu pi altu că ńima pi ńima nu ascultă

* đi mulće uoŕ, đin gâlśauă uomu iasă cu capu spart, cî dupa ia vińe bataia [Por.]


   GÂLŚAVÍ /rom. gâlcevi/ (v.t.r.)

* ii drag să baźe bruś în uamiń, șî să-i gâlśaviască

* rar sa gasâașće uom sumiarńic, care nu sa gâlśaviașće cu ńima [Por.]


   GÂLŚAVÍIE /rom. gâlcevire/ (s.f.)

* nu ie casă fara gâlśaviie [Por.]


   GÂLŚAVIŚUÓS /rom. gâlcevicios/ (adv.)

* sa tăinu ie gâlśaviśuos, cî alfieľ nu șćiu [Por.]


   GÂLŚAVITUÁRE /rom. gâlceavitoare ?/ (s.f.)

* nu s-a însurat cu ia, că đi mică a fuost o gâlśavituare ca șî mumâ-sa [Por.]


   GÂLŚAVITUÓŔ /rom. gâlcevitor/ (s.m.)

* fuź đi uom gâlśavituoŕ, cî lui ľi măi drag đi gâlśauă đi cât đi pâńe

* n-a putut să traiască mult: iel gâlśavituoŕ, ia gâlśavituare, pî s-a đisparțât iut dupa cunuńiie [Por.]


   GÂLŚAVITÚRĂ /rom. gâlcevitură ?/ (s.m.)

* abia scapai đi gâlśavitura-ia đin sat [Por.]


   GÂLŚAVUÓS /rom. gâlcevos/ (adj.)

* avut un narau gâlśavuos, cu tuot nat s-a atârnat [Por.]


   /rom. gâldău/ (s.f.)

* gâltână la râu ie măi bun luoc đi scaldat, dacă șćii să nuoț

* în gâltână adâncă iastă pieșć maŕ

* s-a-ńecat într-un gâltuop

* a sacat râu, a ramas numa ńișći gâltânuță coľa-coľa, ńiś piśuariľi nu puoț sî spieľ în iaľe [Por.]


   GÂLTUÓP /rom. gâldău/ (s.n.)

* gâltuop ie ćișnă mare șî adâncă [Por.]


   GḮND /rom. gând/ (s.n.)

* iut ca gându

* ăi vińe la uom gând urât, șî faśe aia śe n-ar trăbui

* i-a dat în gând

* înga đi la ćińeŕață avut đi gând sî facă casă, ama ńiścând n-a putut să aduńe bań đestui

* are đi gând sî sa însuare

* nu puaće uomu să tuńe în gându lu muiare

* nu ći purta dupa gându lu tuoia

* când îi dă-n gând cum a trait la ćińeŕață, îi vińe sî sa plângă

* batrân, ama țâńe bińe-n gând tuot ś-a-nvațat đi la parințî

* i-a luvat vuorba, ama iel n-a pierdut đin gând ś-a vrut să spună

* iartă ma, tu mi-ai spus frumuos, ama m-am bulnavit, șî mi-a ieșât đin gând [Por.]


   GÂNDÁC /rom. gândac/ (s.m.)

* gândacu al vânât traiașće supt scuarța lu frasâno-l alb, cu iel ai batrâń a ľecuit buaľiľi ibomńiśieșć: fŕenga, concau șî vrun șengher care a fuost măi rău [Por.]


   GÂNGAÍ /rom. gângâi/ (v.)

* nu-m gângai aśiia, numa spuńe điŕept cum a fuost

* đi rușâńe, înśepu sî gângâie [Por.]


   GÂNGÁIALĂ /rom. gângăveală/ (s.f.)

* mama a pațât đi gângaială gŕa [Por.]


   GÂNGÁU /rom. gângav/ (adj.)

* muoșu a fuost gângau, copiii ia fuost gângavi, da acuma sânt șî ńepuaćiľi tuaće gângave [Por.]


   GÂNGAVIÉLĂ /rom. gângăvelă/ (s.f.)

* s-a mâritat dupa o gângavielă, muoŕ đi râs când ăl asculț cum vorbiașće [Por.]


   GÂRĆÍ /rom. gârtoni/ (v.)

* puorśi gârćiesc măi mult când sânt flomândz [Por.]


   GÂRGARÍȚĂ /rom. gărgăriţă/ (s.f.)

* gârgarița ie guangă ńagră, sa faśe đin buob đi grâu, đi pasui or đi cucurudz, când sânt buabiľi batrâńe, când nu-s proâmblaće șî când sa-nśintă đi caldură

* gârgarița manâncă ińima buobului, șî iel nu ie đi ńimica, ghiuacă guală

* ľac đi gârgariță n-a fuost, a śercat ai batrâń șî cu fańină đi var ńistâmparat, ńimica n-ajutat, numa să-l țân la luoc vântuos, șî đes să-l proâmbľi [GPek]


   GÂRGAÚN /rom. gărgăun/ (s.m.)

* gârgauńi sânt răi, când ći muścă ći umfľi tuot, da puoț șî sî muoŕ [Por.]


   GÂRGAUNÁR /rom. gărgăunar/ (s.n.)

* cuibu lu gârgaun ie facut ca un câśulan, atârnat đi vro grindă în puod, or ľipit pi vrun ľiemn, da sa cuibaŕesc gârgauńi șâ-n butuarcă [Por.]


   GḮRGĂ /rom. cârcă/ (s.f.)

* când ai fuost mic, ć-am dus-n gârgă [Por.]


   GḮRLĂ /rom. gîrlă/ (s.f.)

* gârlă ie o șľingă îngustă đi pândză, înfrumoșată cu râuŕ, care a duso fiaćiľi maŕ la gât

* la gârlă a fuost atârnaț bań, unu or măi mulț, cu care fata aratat bogațâia a ii [Por.]


   GḮRLIȚĂ /rom. gârliţă/ (s.f.)

* gârliță ie buală porśască

* puorcu bolnau đi gârliță nu manâncă, nu măi miarźe, cađe juos, are fuoc, suflă gŕeu, fârfuanje, șî la urmă ľipsâașće

* puorśi bolnavi s-a ľicuit cu o buiađe adânsă, care a chiemato „buiađe đi gârliță” [GPek]


   GÂRLÚGĂ /rom. gârliţă/ (s.f.)

* gârlugă ie pasâŕe, gâscă sârbaćică

* tŕecu un șuc đi gârluźi, vińe vŕamia râa [Por.]

* tŕec gârluźiľi pi sus, fug đi vŕamia râa [Crn.]


   GḮRĽIU /rom. gârliciu/ (s.n.)

* gârľiu ie gardu ănainća lu cośina puorśilor [Por.]

* gârľiu ie traușa cuośińi, îngrađită cu paŕ să nu iasă puorśi afară [Crn.]


   GḮRŃIȚĂ /rom. gârniţă/ (s.f.)

* gârńița ie un fieľ đi gorun, numa sănt frundzâľi a ii câta măi marunće șî măi lunguiaće đi cât alu gorun

* gârńița nu ie bună đi građe, numa đi fuoc șî đi bunduś đi gard cu tarabă [Por.]


   GÂRJÁB /rom. gârjob/ (adj.)

* gârjab ie uom care đin vro buală i-a cŕescut șauă-n șâaľe, șî iel s-a-ngrjobat într-o parće [GPek]


   GÂSÁC /rom. gânsac/ (s.m.)

* am śinś gâșć șî un gâsac [Por.]


   GÂSCÁN (I. M.) ● v. GÂSAC [Por.]

   GḮSCĂ /rom. gâscă/ (s.f.)

* gâșć țân aăia care sânt apruape đi râu

* gâsca gâgâie

* gâsca are gât lung, șî piańe albe [Por.]


   MN. GḮTUŔ /rom. gât/ (s.n.)

* tuata juavina care are cap, are șî gât

* avut gât scurt șî gruos, ș-a vorbit cu un glas rogoșât

* stârcu are gât lung

* sa luvară đi gât, șî sa batură pănă-pănă

* a miers cu gura cascată, șî i-a scapat vro guangă pi gât

* sa dzâśe cî tuot śe are cap are șî gât, fânca pula are cap, are șî ia, saraca, gât, ama-i stă strâmb

* gâtu puľi

* ăl strânźe-n gât, nu puaće să înghită

* vrodată, când la copil s-a fi unflat în gât, s-a dus cu iel la vro babă sâ-i đa în gât

* gât au vasurľi: chila, cârśagu șî baluonu [Por.]


   GHIÁNȚĂ /rom. geantă/ (s.f.)

* ghianță s-a dzâs la cuopśe cu care muieriľi a prins puaľiľi la crețan [Por.]


   GHIÉM /rom. ghem/ (s.n.)

* ghiem đi ață

* muma faśe ghiem

* s-a luvat câńi dupa mâț, ș-a facut ghiem đin ii [Por.]


   GHIEMUÍ /rom. ghemui/ (v.)

* tuorsu sa râșcâie pi rășchituoŕ șî sa fac muotche; muotca sa puńe pi vârćiańița, da đi pi vârćańiță sa ghiemuie [Por.]


   GHIEMUÍT /rom. ghemuit/ (adj.)

* urdzala ie ghiemuită, da baćala înca nu [Por.]


   GHIÉP /rom. ghep/ (s.n.)

* ghiepu ie o fuarmă dă mașână dă trăirat, care a mânato calu [Mlava]

* ghiepu a fuost la muoi întra trăirat la aŕe cu vânt, șî trairat la mașâń cu motuară [Por.]


  GHIORȚ /rom. ghior/ (int.)

* „ghiorț-ghiorț” fac mațâľi guaľe când iș flomând [Por.]


   GHIORȚAÍ /rom. ghiorţai/ (v.)

* iastă un śas đi când ńi ghiorțuon mațâľi đi fuame, da muiaŕa nu ie cu prândzu [Por.]


   GHIORȚAIÁLĂ /rom. ghiorţaială/ (s.f.)

* nu mis flomând, da s-a pus o ghiorțaială pi mińe, puaće fi vro buală [Por.]


   GLÁĐE /rom. cute/ (s.f.)

* cu glađe s-a ascuțât cuasa, cuțâćiľi, briśu șî alta

* piatra đi glađe a gasâto uamińi pin stâăń, a fuost vânâtă-n chisă [Por.]


   GLUÁTĂ /rom. gloată/ (s.f.)

* cu muiaŕa đi-ntâń n-avut gluaće, da cu adăurată are patru

* sa miră cum gluaćiľi nu i-a murit đi fuame đi vŕamia đi rat [Por.]

* muoșu în Țârna Gora a omorât pră vrun turc, îș a luvat gluaćiľi șă prăsta Muraua a fuźit în Mlaua [Mlava]


   GLÚGĂ /rom. glugă/ (s.f.)

* glugă ie gramada dă tuľei, care sa faśe dupa cuľiesu cucurudzului [Mlava]

* când cuľieź cucurudzu, tai tuleńi șî faś măldaŕ; măldari ľeź cu nuiaľe, șâ-i aduń ăn glugă [Crn.]

* gluźiľi đi pi luoc, traź la casă șă ľi grămađieșć

* câć-o dată, gluźiľi ramân pi luoc, șă când înśiape să ńingă [Por.]

* viec nu măi đizvârdzășć ghiemo-sta, cî l-a-nvârdzât mâțu tuot, l-a facut glugă [Por.]


   GĽÍIE /rom. glie/ (s.f.)

* gľiia ie bucată đi pomânt, scuasă cu iarbă [Por.]


   GĽIUÓS /rom. glios/ (adj.)

* pomântu ie gľiuos, pľin đi gľii maŕ, luocu nu sa puaće sâmana [Por.]


   GĽUÓNȚ /rom. glonţ/ (s.n.)

* a luvat lupu la uochi, a pocńit, șî gľuonțu a putrâvit lupu điŕept în cap

* gľuonțu ie vâru plumbului, bagat în țaurică

* în mijluocu batăi a ramas făra gľuonț [Mlava]

* a sarit pista gard, șî s-a înbrucat în gľuonțu lu un par frânt

* a-nghețat pomântu șî građina ie pľină đi gľuonțuŕ ascuțâće [Por.]


   GOGŃÁZ /rom. goglează/ (s.n.)

* s-a dus, da a lasat o gramadă đi gogńaz dupa ii [Por.]


   GOGOMÁN /rom. gogoman/ (s.m.)

* ar vińit gogomańi đi la sat, șî ń-ar luvat lucru

* nu vorbi rumâńiașće, că nu iș gogoman

* nu poaće gogomano-la să-nțaľagă, c-ăi forte prost [Buf.]


   GOGONÁT /rom. gogonat/ (adj.)

* capu uomului nu ie totârlat, numa gogonat

* fundu caldâări ie gogonat, nu ie ńiaćid, numa are câta burtă [Por.]


   GOGÓȘ /rom. gogoașă/ (s.n.)

* gogoșu ie pâńe adzâmă, cuaptă pră tabla lu șpoŕet, a sa faśe dân fańină cu apă șî cu sare, fâr dă olațăl, șî sa mursâcă cu mâńiľi spalaće [Mlava]

* capu-i pľin đu gogoașă, no-l măi tunź viec [Por.]


   GOLÁIE /rom. goliște/ (s.f.)

* pomânt rău, numa golaie fara padure șî fara iarbă [Por.]


   GOLÁN /rom. golan/ (s.m.)

* golan ie uom sarac, fara ńimic

* s-a mâritat dupa vrun golan đi la munće [Por.]


   GOLḮMB /rom. hulub/ (s.m.)

* golâmb sârbaćic

* đemult a fuost pľină paduŕa đi golâmbi, acuma s-a rarit, sa vâăd numa pi la munće

* golâmbu cu golâmbița fac cuib în butuarcă [Por.]

* a fuost la nuoi golâmbi lupieșć, chiemaț așa cî a cântat „un-lup! un-lup!", șî golâmbi popieșć, guľeraț [GPek]


   GOLOPŔÉȘŃIȚĂ /rom. coropișniţă/ (s.f.)

* golopŕeșńiță ie guangă mare care traiașće în tuor

* golopŕeșńiță ie bună momială đi pieșć, când sa prind cu unghița [Por.]


   GOĽÍ /rom. goli/ (v.t.r.)

* a baut rachiu tuata iarna, șî butuońu s-a goľit

* sacu nu sa goľașće sângur [Por.]


   GOĽIȘMÁN /rom. sărăcan/ (adj.)

* goľișman ie aăla care ie atâta đi sarac, đi n-are ńiś țuaľe đi-nbracat, numa miarźe rupćiguos [Por.]


   GOŃÁLĂ /rom. goneală/ (s.f.)

* vaśiľi săr una pe alta, vŕamia ie sî sa ducă la bic la gońală [Por.]


   GOŃÍ /rom. goni/ (v.t.r.)

* rău chińez a fuost, a gońit lumia ca pi buoi

* (vet.) a veńit vŕamia junjinca sî sa gońască la bic [Por.]


   GOŃÍT /rom. gonit/ (adj.)

* urcașî a mânat lupi tota dzâua, șî la urmă lupi așa gońiț a trecut pista Dunâre înghețată în Rumâńiie [Por.]


   GORÚN /rom. gorun/ (s.m.)

* gorun ie ľiemn bun đi građe

* gorunu are ghindă [Por.]


   GOSTḮ /rom. ospăta ?/ (v.t.r.)

* sa gostâașće uomu cănd stapânu cășî ăl chiamă la vro gostâie, șâ-i dă biare șî mâncare

* munćeńi cu drag a gostât drumașî ńicunoscuț, că s-a credzut că ii puot să fiie dumńedzâu profacut să vadă cum ie omeńiia-n lumie [Por.]


   GOSTḮIE /rom. gostie/ (s.f.)

* gostâia ie ađet când s-adună lumia chiemată la vrunu care faśe prazńic, nuntă or źuoc cu mâncare șî visaľiie

* gostâia la nuntă a țânut trii dzâľe [Por.]


   GOSTUÓŃ /rom. ?/ (s.m.)

* gostuońu ie uom care vińe la nuntă ńichemat, numa sî manânśe șî sî bia [GPek]


   GRÁB /rom. grabă/ (s.m.)

* l-ai găzdoćiń tuot s-a lucrat cu grab

* când lucri đin grab îț iasă pi nas, cî śuava-ț scapă, șă ći mână să-l faś piadauară

* (u izr.) nu mi đi grab [Por.]


   GRABÍ /rom. grăbi/ (v.t.r.)

* nu grabi atâta, iastă vŕame đestulă

* ma grabiesc să ajung đi prândz [Por.]


   GRABÍULUI /rom. grăbiului ?/ (adv.)

* nuvără, șî cosâtuori sa pusâră grabiului pi cosât, n-ar vi gaći pănă nu dă pluaia [Por.]


   GRAĐÍNĂ /rom. grădină/ (s.f.)

* građină cu fluoŕ

* građină îngrađită [Por.]


  GRAI /rom. grai/ (s.n.)

* nuoi cu vuoi nu vorbim tuot un grai

* mi sa-mparu că sa-udzî un grai pi culmie [Por.]


   GRAMÁDĂ /rom. grămadă/ (s.f.)

* pănă dai đin palme, sa adună o gramadă đi lume

* muoșu s-a dus đinuapće, să đa fuoc la gramiedzâľe-ľa đi spiń, care đi pi ľivađe ľ-a târsât alaltâieŕ

* gramada đi fân, care sa faśe đin cupițâaľe, la nuoi sa chiamă porcuoń [Por.]


   GRÁMŃIC /rom. gramnic/ (adj.)

* n-a dzacut ńiś o dz,î a murit gramńic [GPek]


   GRÁPĂ /rom. grapă/ (s.n.)

* cu grapa s-a grapat luocu dupa arat [Por.]


   GRÁPIȚĂ /rom. grapiţă/ (s.f.)

* grapița ie fluturu lu capușă, dupa śe sa satură đi sânźe, cŕașće șî sa profaśe cârśuabă, or capușă

* grapița sa aľiaźe đin cârśuabă șî capușă că are trii paŕache đi piśuare [Por.]


   GRASÚN /rom. grăsun/ (s.m.)

* grasun ie purśel đi un an đi batrân

* grasună [Por.]


   GRÁŚIN /rom. păcătos/ (adj.)

* nu sa ćiame atâta đi graśină, cî pi lumia-ia puaće să cadă în iad

* a fuost graśin đi la ursa înga în śasu când s-a nascut

* ai mii a fuost saraś, ș-am avut o copilariie graśină [Por.]


   GRÁŚINA /rom. grăcina/ (v.)

* lumia n-ar graśina atâta când ar cređa tuoț în dumńedzâu [Por.]


   GRÁJĐ /rom. grajd/ (s.n.)

* bufańi noștri ar avut gata toț viće, ș-ar avut grajđe đi bârńe, astrucaće cu șândră

* omeńi car ar avut vaś mulće, ar avut șă păcurar, care ar pazât vićiľe pe bań [Buf.]


   GRĂNGURÍ (GL.) ● v. GRÂNGURI [Por.]

   GRĂÚNŤE /rom. grăunte/ (s.m.)

* grăunťe ďe usturoi

* grăunťe ďe pământ

* grăunťe ďe sare [Kmp.]


   GREOTÁĆE /rom. greutate/ (s.f.)

* calu nu puaće să ducă atâta greotaće

* avut mare greotaće la lucru, ama nu s-a vaiatat la ńima

* puodu ie putrâd, nu puaće să țână greotaće mare

* a trecut pin mulće greotăț pănă n-a crescut [Por.]


   GREȘÁLĂ /rom. greșală/ (s.f.)

* mare greșală a facut când s-a lasat đi șcuală

* a fuost ćinâr șî naruod, ș-a miers đin greșală în greșală

* când minț, fuŕ șă înjuŕ, or ći țâń cu muiaŕa lu tuoia, aia nu ie greșală numa pacat

* ńiś un lucru nu ie fara greșală [Por.]


   GREȘẮĽŃIC /rom. greșelnic/ (s.m.)

* care omuară uomu ie mare greșăľńic [Por.]


   GREȘḮ /rom. greși/ (v.i.)

* nu s-a învațat bińe să scriie, înga greșâașće coľa-coľa

* dacă viađe că mult greșâașće, iel vŕa sî sa însuare cu ia, șî gata

* cređințuosu nu cućadză să greșască, că a lui pacat ie măi gŕeu đi cât pacatu alu ailalalț [Por.]


   GREUÁŃE /rom. greoaie/ (nepr.)

* șî când a fuost greuańe, muieriľi đemult a lucrat tuot, pănă la nașćire

* (u izr.) a pľeca greuańe

* nu sa șćut cu care a pľecat greuańe [Por.]


   GRÍIIR /rom. grier/ (s.m.)

* vara griiiri cântă tuata nuapća [Por.]


   GRÍNDĂ /rom. grindă/ (s.f.)

* grindă ie o bârnă lungă đi ľiemn, śopľită-n patru muchie la masură

* grinda la coľibi a fost facută đin grindz, pusă bârabar una cu alta, da întra iaľe a fuost pusă valuŕ

* la grindă a fuost mulće care-śe: cârľiźe slobâđe, đ-atârnat trășčiľi or cutarițâľi, prajâń đ-atârnat schimburľi

* copilu a cŕescut pănă-n grindă [Por.]


   GRÂMAĐÍ /rom. grămadi/ (v.t.r.)

* pâcurari parche a nurodzât đi đesńață, numa sa grimađiesc uńi pi alțî

* vŕamia să înśepiem grâmađi clańa, că ńi prinđe murgu

* clańa nu puaće sângură sî sa grâmađiască, pănă nu șchipi în pălmi [Por.]


   GRÂNGURÍ /rom. gânguri/ (v.)

* copilu grânguŕașće pănă nu sa-nvață să vorbiască

* đi pasâŕe dzâśem că ćiricâie, da đi copil mic dzâśem că grânguŕașće [Por.]


   GRḮŃIȘĆE /rom. miriște/ (s.f.)

* grâńișće ie luocu đi pi care ie sâśarat grâu [Por.]


   GRḮU /rom. grâu/ (s.n.)

* đin grâu sa faśe pâńe

* buob đi grâu

* spic đi grâu

* fańină đi grâu

* samânță đi grâu [Por.]


   GŔÁNGUR /rom. grangur/ (s.m.)

* gŕanguru ie o pasârică cu piańe galbińe ca auru

* gŕanguru ie pasâŕe măi frumuasă la nuoi, đ-aia sa dzâśe đi vrun baiat care ie înbracat frumuos cî ie înbracat ca gŕanguru [Por.]


   GŔÁUR /rom. graur/ (s.m.)

* gŕauri zbuară în pâlcă mare [Por.]


   GŔÉU /rom. greu/ (adj.)

* fieru ie gŕeu, ama plumbu ie șî măi gŕeu

* piatră gŕa n-o rađiś ľesńe

* n-a putut să traiască cu iel, că avut narau gŕeu

* duraiala a dus nuviŕ gŕei, cu piatră

* pomânćanu are trai măi gŕeu đicât oiaŕu

* pi saćan tuoț ăl jupuaie, đ-aie iel gŕeu scapă đi la sâraśiie [Por.]


   GROPÁN /rom. gropan/ (s.n.)

* đi varńiță în pomânt sa sapă un gropan adânc [Por.]


   GROPÁR /rom. gropar/ (s.m.)

* gropar ie uom care la morminț sapă gruapa đi uomo-l muort [Por.]


   GRÓPIȘĆE /rom. gropiște/ (s.f.)

* gropișće ie luoc unđe sa-ngruapă ai muorț [Por.]


   GROSḮME /rom. grosime/ (s.f.)

* s-a puvestât că-n padure vrodată a fuost faź cu atâta grosâmie đi n-a putut śinś inș să-i cuprindă [Por.]


   GROȘÁLĂ /rom. grosoală/ (s.f.)

* groșala sa faśe đin lapće fiert cu fańină đi cucurudz

* groșală ie mâncare țapână șî dulśață mare đi câń care pazâăsc uoiľi la munće [Por.]


   GROZÁU /rom. grozav/ (adj.)

* rău grozau lucru are, sa gânđiașće sî sa lasă

* așa grozavi baieț nu sa măi însuară ńiścând [Por.]


   GRUÁPĂ /rom. groapă/ (s.f.)

* tata sapă gruopi đi șćumpi

* drumu dupa pluaie pľin ie đi gruopi

* la gruapa muortului sapă trii or śinś gropaŕ [Por.]


   GRUÁZĂ /rom. groază/ (s.f.)

* atâta puće în cuŕańic, đi vierș đi gruază, când će duś să iai vrun uou

* când ii viedz cum sânt, fuź đi gruaza luor đi rupi [Por.]


   GRUMÁZ /rom. grumaz/ (s.n.)

* grumazu ie luocu la trupu uomului đinapuoi, unđe sa-npreună gâtu cu capu

* i-a dat cu buata dupa cap, șî i-a rupt grumazu [Por.]


   GRÚNĐIN /rom. grunz/ (s.m.)

* uoiľi a ľins crușâțu đi sare, a ramas numa ńiśći grunđiń đin iel

* i-a cumparat la bâlś baiatu un grunđin đi miriśică, șî ia, saraca, đi drag i-a-nbunat sî sa mariće dupa iel [Por.]


   GRUÓS /rom. gros/ (adj.)

* ľiemn gruos

* blană gruasă

* ață gruasă

* lapće gruos

* glas gruos șî spârćiguos

* gruos đi cap

* gruos đi obraz

* gruos la pungă [Por.]


   GRUÓS /rom. gros2/ (s.m.)

* a dus đi fuoc numa ńișći gruoș, nu-i măi sparźe ńima

* s-a dus în paduŕe sî scuată ńiscai gruoș đin borugă [Por.]


   GRUZAVÍ /rom. grozăvi/ (v.t.r.)

* când a vadzut guanga-n dzamă, ii s-a gruzavit mâncaŕa

* când s-a luvat, nu ľ-a fuost drag unu đi altu, da acuma spun că ľi sa gruzaviașće traiu đin dzî în dzî [Por.]


   GRUZAVÍIE /rom. grozăvie/ (s.f.)

* nu șćiie ś-a fuost în mâncare pă sa pus pi iel o gruzaviie gŕa đi numa varsă

* s-a-nsurat c-o gruzaviie đi fată [Por.]


   GUÁGĂ /rom. gogă ?/ (s.f.)

* a gasât în paduŕe o guagă đi juavină ńicunoscută

* la morminț-ai batrâń s-a gasât ńiscar gogolaie boznacâće, s-a puvestât cî sânt câpațâń đi jâdań

* aldracului ie coplio-sta, trasńiŕar dumńedzâu goghița naruadă! [Por.]

* ia picat pâăru șî ia ramas gogoľaia guală

* a fuost culcat cu gogoľaia spartă [Crn.]


   GUÁNĂ /rom. goană/ (s.f.)

* ńiś o guană cu lucraturoi n-a fuost, da ii sa vaită că sânt mânaț ca lupi

* (vet.) s-a pus guana pi vacă

* (u izr.) dăi guană! [Por.]


   GUÁNGĂ /rom. goangă/ (s.f.)

*


   GUÁNGĂ PUTURUASĂ /rom. goangă-pucioasă/ (s.m.)

* guanga puturuasă puće ca Iuda

* iastă guonź puturuasă vierdz șî sure [Por.]


   GUGUŃÁȚĂ /rom. gogoașă/ (s.m.)

* n-avut muma alta să ńi facă đi fruștuc, numa ń-a pârjât ńișći guguńeț [GPek]


   GÚĽIR /rom. guler/ (s.n.)

* chimiașă cu guľir pistriț

* s-a rupt guľiru la chimiașă

* camașa muieŕască n-avut guľir, numa avit gură đi cap ca la sac, șî s-a-nchiptorat pi umăr [Por.]


   GUÓD /rom. ori - ?/ (part.)

* cumguod

* careguod

* cândguod

* śiguod

* unđiguod [Por.]


   GUÓL /rom. gol/ (adj.)

* vas guol

* capu guol

* burta guală

* luoc guol

* dzamă guală

* în piaľa guală

* cu curu guol

* a gaćit șcuala, ama tuot i-a ramas capu guol

* vuorbă guală

* minśună guală [Por.]


   GUÓST /rom. gost/ (s.m.)

* guost ie insă care vińe chemată la vr-o gostâie

* numa la prazńic ie bun să vină guost ńichemat, că sa cŕađe că pi iel ăl duśe prazńicu, șî ie aratare că prazńicu ajută lu casa-ia

* închinaśuńa la prazńic înśape cu „Iertaț, guoșć la masă!” [Por.]


   GUÓVE /rom. govie/ (s.f.)

* vuorba guove ie nuauă, a tunat în ľimba nuastră pi dupa ratu cu mńamțî

* guovia đi bătrâńață s-a chiemat miŕasă [Por.]


   GÚRA-LUPULUI /rom. gura-lupului/ (s.f.)

* gura-lupului ie buiađe cu fluaŕe care la lume ii sa-mpare cî samână la gura lupului cascată [Por.]


   GÚRA-ȘĂRPILOR /rom. iarba-șarpelui/ (s.f.)

* gura-șărpilor ie u buiađe naltă, cu fluare vânâtă, care samână la gura șărpilor đeșchisă, cu ľimba scuasă [Por.]


   GÚRĂ /rom. gură/ (s.f.)

* șćirb, n-are ńiś un đinće-n gură

* gura râului

* gura văii [Por.]


   GURGUÓI /rom. gurgoi/ (s.n.)

* gurguoiu ie vâru la opincă đi piaľe

* mi s-a rupt gurguoiu la opincă

* opinś cu gurguaie au sârbi, rumâńi n-avut așa opinś [Por.]


   GURÍȚĂ /rom. guriţă/ (s.f.)

* fećița mia are guriță dulśe

* mândruța mi-a dat gurița [Por.]


   GURIDÁŔ /rom. vinicer/ (s.m.)

* guridaŕu ie luna a đi noă pi an, vŕamia când s-a cuľes viia


   GURÍDĂ /rom. aguridă/ (s.f.)

* gurida ie un fieľ đi viie sârbaćică, care dă pi duos, are buobe miś vânâće, care când sa cuoc sânt atâta acre đi gura sa strânźe đi tuot đi acŕală [Por.]


   GURMÁZ (I. S.) ● v. GRUMAZ [Por.]

   GÚST /rom. gust/ (s.n.)

* dzama ie bun gaćită, are gust bun

* (u izr.) fara gust [Por.]


   GUSTÁ /rom. gusta/ (gl. p.)

* când sa gustă, sa ia numa câta mâncare or biare în gură, sî sa vadă cum ie

* măi đes sa gustă mâncaŕa pănă sa gaćiașće [Por.]


   GUSTÁŔ /rom. agust/ (s.m.)

* fâncă în agusta tuot sa gustă, ai batrâń a chiemat luna đi uopt șî gustaŕ [Por.]


   GÚȘĂ /rom. gușă ?/ (s.f.)

* gușă ie viarme đin apă, alb, lung șî supțâre ca păru đin cap

* unđe traiașće gușă, apa ie curată

* dacă uomu nu bagă sama șă bia vro gușă, puaće sî sa bulnaviască, pă șî sî muară

* (ver.) care nu bagă sam când bia apă đin vrun ogaš đin padure, șî bia gușă, ii sa faśe nuod pi gât, care sa chiamă gușă [Por.]


   GUȘẮI /rom. gușei ?/ (s.m.)

* (vet.) gușăii sa fac la viće în uochi, măi mult la vaś șî la buoi

* (med.) când a vadzut gușăiu în uochiu buolui, ai batrâń l-a ľegat țapân în razbuoiu dă potcovit, șî cu ľingura i-a scuos uochiu a fară; a prins gușăiu cu acu șî la lupadat, a uochiu a spalat cu miare, șî la prontuors înapuoi [Stig]


   GÚȘĆIRĂ /rom. gușter/ (s.f.)

* gușćira ie un fieľ đi șopârlă; viarđe ie, traiașće pi ľiviedz șî pin buźacuŕ; manâncă guonź, care ľi prinđe cu o ľimbă lungă

* cu vrun parśel đin gușćiră a facut ai batrâń chiag: a omorât șopârla, a luvat ś-a luvat đi la ia, a mistacat cu porâmb șî cu rândză đi mńiel, șă cu aia a-nchiegat lapćiľi [Por.]


   GUTḮN /rom. gutui/ (s.m.)

* am un gutân în traiușa căș,î sađit înga đi paradieda

* gutân oltańit rođașće gutâńe maŕ, apruape la o chilă câć-o gutâne


   GUTḮNĂ /rom. gutuie/ (s.f.)

* gutâna ie puama lu gutân, galbină șî facută ca para [Por.]


   GÚJBĂ /rom. gujbă/ (s.f.)

* gujbă ie înpľećitură đi curpiń cu care s-a ľegat gardu

* gujba îmľećită đi curpiń vrodată a fuost un fieľ đi proțap, ľegatura întra plugu đi ľiemn șî źugu, cara la tras buoii [Por.]

h


   HÁLĂ (I. J.) (RET.) ● v. ALĂ [Por.]

  HOI! /rom. hoi!/ (int.)

* mână buoi, șî zbiară: „Hoi! Hoi”, rasună vaľa tuată [Por.]

i


  IȚ /rom. / (s.n.)

* fă fuocu, dăi iț la cazan să fiarbă țuica măi iuta

* când vrunu la prazńic țâńe bardacu cu rachiie, șî puvestâașće, ai-lalalț zbiară: „Lasâ-će đi povieșć, numa dăi un iț, șî mână bardacu-nainće!”

* la buou care sa traźe ľenuos, ii dai un iț sî trâcńască, șî sî sa iuțâască

* șpoŕetu nu cuaśe, că n-are iț bun [Por.]


  IȚ /rom. / (s.f.)

* un laț, un uochi la iță lu razbuoi sa chiamă iț

* când sa nuvađiașća urdzala pin ițăľi lu razbuoi, sa ia câći un iț cu źeiśtu, ăi sa cască lațu, șî sa tŕaśe o jâță lu baćală pin iel [Por.]


   ÍȚĂ /rom. iţă/ (s.f.)

* iță sânt ață ľegaće în lață, care sânt înșâraće pi doa bâće, bagaće pin câpatâńiľi lu lață

* bâtu care ie bagat đintr-o parće în lațu lu iță sa chiamă fuśiiu đi iță

* razbuoiu puaće să aibă đi la doă pănă la șasă iță, număru luor miarźe dupa fieľu đi țasut