Vlaski recnik - Vorbariu ruminesk - stampanje slova
VORBAR - LEXICON RUMÂNESC
cu ortografia a limbei românești literară
(opis sadržaja u izradi)
a ă b ț č ć d dz đ ď e f g h i î i k l ľ m n ń o p r s ș ś t ť u v z ј ź
a


  A /rom. a/ (prep.)

* a mâncat

* a gaćit lucru

* grâu a rasarit

* a mieu

* a tieu [Por.]


  A /rom. a/ (int.)

* a?! śe dzâś?!

* raspunsu cu „a” nu ie omeńiesc [Por.]


   AẮLA /rom. ăla/ (pron.)

* aăla uom

* aăla copil

* aia muiaŕe

* aăľa muieŕ [Por.]


   AẮSTA /rom. ăsta/ (pron.)

* aăsta uom

* astanuapće (=asta + nuapće) [Por.]


   ABAĆÁŔE /rom. abаtere/ (s.f.)

* dacă nu baź sama unđe ie abaćaŕa, ai sî rataśeşć [Crn.]


   ABÁĆE /rom. abate/ (v.t.r.)

* sa abaće đin drum în lătuŕ

* unđe să va abaća lumia-ia, când sa va puńa pluaia?

* sa abaće pi la nuoi [Por.]


   ABATÚT /rom. abătut/ (adj.)

* sângur ie đivină śe ie abatut đi pi drum

* lasăl, viedz cî ie zminćit şî abatut la cap [Crn.]

* abatut đin minće [Por.]


   ABATÚTU (I. J.) ● v. ABAĆAŔE [Crn.]

   ABIÁ /rom. abia/ (adv.)

* abia ieşârâm đin morśilaŕ [Por.]


   ÁBUR /rom. abur/ (s.m.)

* apa fiarbe cu abuŕ

* abur đi śiaţă

* frumuos ie vara pin zăpuşală, când vińe đi vrunđiva vrun abur đi vânt [Por.]


   ABURÍ /rom. aburi/ (v.t.r.)

* apa fiarbe şî abuŕaşće

* batu un vântuţ, şî ńe aburi un miruos frumuos đi la fluoŕ đin građină [Por.]


   ABURÍIE /rom. aburire/ (s.f.)

* dupa pluaie caldă vara, đin pomânt iasă multă aburiie

* unđe sa fierb uaľiľi, dacă nu sa đeşchid feŕeşćiľi, sa faśe mare aburiŕe, şî pi stâclă sa prinđe śiaţă [Por.]


   ABURÍRE (I. J.) ● v. ABURIIE [Por.]

   ABURÍT /rom. aburit/ (adj.)

* stâcla la feŕastă ie aburită, nu sa viađe pin ia ńimica

* n-a uscat rufiľi, numa ľ-a lasat aburiće în cutariţă [Por.]


   ABUŔÁLĂ /rom. abureală/ (s.f.)

* s-a bulnavit la lucru đin vro abuŕală gŕa [Por.]


   ABUŔÉL /rom. aburel/ (s.n.)

* a batut pin cŕanźe un abuŕel cald [Por.]


   ABUŔELÚŢ (I. M.) ● v. ABUŔEL [Por.]

   ABURUÓS /rom. aburos/ (adj.)

* dupa pluaie, a veńit pista nuoi un danf aburuos, cald [Por.]


   ABÚŞĽA /rom. a buşilea/ (adv.)

* ńiś abuşľa nu ieşâm đin aşa iarnă gŕa [Por.]

* copilu cŕaşće, a porńit sî miargă abuşâľa [Crn.]


   ÁŢĂ /rom. aţă/ (s.f.)

* aţă đi cusut

* ca pi aţă

* ľagă aţa, faśe nuod [Por.]


   AŢÂŢÁ /rom. aţâţa/ (v.)

* nu aţâţa focu [Kmp.]

* ľamńiľi sânt zâmosăś, nu sa puaće aţâţâia fuocu cu iaľe [Por.]


   AŢÂŢÂIÁT /rom. aţâţat/ (adj.)

* fuocu ie aţâţâiat

* a veńit aţâţâiat đi śeva, şî sa luvă la gâlśavă [Por.]


   AŢÂŞUÁRĂ /rom. aţişoară/ (s.f.)

* aţâşuară supţârică [Por.]


   AŢUÍ /rom. aţui ?/ (v.)

* aţa sa mânjâaşće cu carbuńe, sa-nćinźe ţapân pi grândă, şî sa traźe la mijluoc ca la arc, şî sa slubuađe să đa-n grindă

* maisturu aţuiaşće grinda đi śopľit [Crn.]


   AŢUÍT /rom. aţuit/ (i. m., prid.)

* când sa apucă đi śopľit, maisturu aţuiaşće ľiemnu

* ľiemnu ie aţuit, ńi apucâăm sî śopľim [Crn.]


   AŢUÓŃ /rom. aţoni/ (s.m.)

* a tuors o aţă gruoasă ca źeiśtu, un aţuoń cu tuot [Por.]


   AŢUÓS /rom. aţos/ (adj.)

* carńe aţuasă [Por.]


   AĆEIÁ /rom. aceea/ (v.t.r.)

* nu aćeia copilu în ţoľiţă supţâre, cî ie afară tare frig [GPek]


   AĆEIÁT (PRID.) ● v. AĆIIAT [Por.]

   AĆIIÁT /rom. ateiat/ (adj.)

* nu lasa fiaćiľi afară, că nus aćiiaće bińe [Por.]


   AĆIIATÚRĂ /rom. ateiaturi/ (s.f.)

* đimult n-a fuost atâta ţolamă, acumă labdă aćiiatura întŕagă, numa că nu sa măi puartă aşa fieľ đi aină [Por.]


   AĆÍNS /rom. atins/ (adj.)

* ariśu aćins sî faśe ghiem

* cânćico-sta ińima mi-aćins [Crn.]


   AĆINŹÁ /rom. atinge/ (gl. p.)

* la prazńic ie ađet sî sa aćingă grinda cu lomanaŕa [Crn.]


   ADAORÁT (PRIL.) ● v. ADĂURAT [Por.]

   ADAPÁ /rom. adăpa/ (v.t.r.)

* trâabe adapa vićiľi la borugă

* pluaie, adapă pomântu [Por.]


   ADAPÁT /rom. adăpat/ (s.n.)

* vŕamia ie đi adapat vićiľi [Crn.]

* fusă sâaśita mare, şî pluaia đi astâdz điaţă un adapat bun la pomânto-sta uscat [Por.]


   ADAPATUÁRE /rom. adăpătoare/ (s.f.)

* adapatuaŕa a sacat, unđe am adapa vićiľi, nu şću [Crn.]

* vićiľi, când sânt satuasă, sângure trag la vro baltă or vrun lac unđe puot sî gasască adapatuare

* adapatuaŕa ie pľină đi frundză

* a facut adapatuare đin butuarcă [Por.]


   ADAUÁRĂ /rom. adăoară/ (adv.)

* grabiesc, adauară dau la ćińe

* đ-adauară îţ spun cî aia nu ie bun śe lucri [Por.]


   ADAUGÁ /rom. adăuga/ (v.)

* a adauga fir la fir [Hom.]


   ADAUÓRĽA (PRIL.) ● v. ADAUARĂ [Por.]

   ADAVÉŔE (I. J.) ● v. ADAVIERĂ [Por.]

   ADAVIÉRĂ /rom. adevăr/ (s.f.)

* uom đi adavieră

* făi đi adavieră, să nu sa mâńiie [Por.]


   ADĂORÁT (PRIL.) ● v. ADĂURAT [Por.]

   ADĂSTÁ /rom. adăsta/ (v.)

* adastă o ţără

* adăst pe čińeva [Dun.]


   ADĂURÁT /rom. adăurat/ (adv.)

* cu uomo-l adăurat am trait bun [Por.]


   ADĂVARÁT /rom. adevărat/ (adj.)

* ma juor c-am vorbit adăvarat

* aide acuma sî povestâm adăvarat, sî nu ńi minţâm [Crn.]

* vreu să-ţ spun śeva adăvărat [Por.]


   ADĂVĂRÁT (PRID.) ● v. ADĂVARAT [Por.]

   ADḮNC /rom. adânc/ (adj.)

* apă adâncă

* paduŕe adâncă

* vaľe adâncă

* suomn adânc [Por.]


   ADÂNCÁT /rom. adâncit/ (adj.)

* ogaşu ie adâncat dupa pluaia-sta [Por.]


   ADÂNCATÚRĂ (I. J.) ● v. ADÂNŚITURĂ [Por.]

   ADḮNS /rom. adins/ (adv.)

* alat adâns đi un lucru

* s-a dus adâns la iel [Por.]


   ADÂNŚÍ /rom. adînci/ (v.)

* trâabe adânśi iaruga-sta

* m-am pus să adânc iaruga, numa n-am sapă bună

* pluaia adânchiadză boruga [Por.]


   ADÂNŚÍME /rom. adâncime/ (s.f.)

* adânśimia râului [Por.]


   ADÂNŹÍ /rom. jegui/ (v.)

* nu adânźi, pănă nu aźung io [Por.]


   ADÂPATUÁRE (I. J.) ● v. ADAPATUARE [Por.]

   ADÂVARÁT (PRID.) ● v. ADĂVARAT [Por.]

   ADÂVEREDZÁLĂ /rom. adaverezeală ?/ (s.f.)

* la-i maŕ, numa cu adâveredzală sa tŕaśe [Por.]


   ADRÁCULUI (PRID.) ● v. ALDRAC [Por.]

   ADUNÁ /rom. aduna/ (v.t.r.)

* a aduna piatra đi pi luoc

* lumia adună berechetu

* chińezu adună lumia în sat [Crn.]

* a aduna unu cu duoi [Por.]


   ADUNÁT /rom. adunat/ (adj.)

* pruńiľi sânt adunaće, măi vro stamână ş-o sî fiie rachiie [Por.]


   ADUNATUÓŔ /rom. adunător/ (s.m.)

* adunatuoŕ la pruńe

* gramadă đ-adunatuoŕ, veńiţ đin tuaće părţâľi [Por.]


   ADUNATÚRĂ /rom. adunătură/ (s.f.)

* drumaind, đaţă într-o munće pista o adunatură đi inş ńicunoscuţ, şî tŕecu pi lânga ia tacând [Por.]


   ADURMÍ /rom. adormi/ (v.t.r.)

* uomu aduarmie ascultând la ćińe

* muma aduarme copilu [Crn.]

* nu-m adurmi înbracat, că ći pumeńesc cu bataie [Por.]


   ADURMÍT /rom. adormit/ (adj.)

* adurmită, pi mâna lui, am visat cum zbuor pi śieŕ [Crn.]

* duarme bińe, să nu viń adurmit la lucru

* s-a pus un adurmit pi mińe [Por.]


   ADURMIÁLĂ /rom. adormeală ?/ (s.n.)

* ma prins o adurmială, numa mi sa duarme [Por.]


   ADÚS /rom. adus/ (adj.)

* apa adusă đi la fântână [Crn.]

* adus cu śeva [Por.]


   ADUSATÚRĂ /rom. adusatură ?/ (s.f.)

* drumu s-a umplut đi adusatură dupa pluaia-sta [Crn.]


   ADUŚÁ /rom. aduce/ (v.)

* aduc chiaia đin luoc

* aduśe minća [Crn.]

* copiľe, sâ-ţ aduś minća la luoc, cî n-o sî će petŕeś bun

* aduśe unu cu altu

* în cânćic trâabe sî sa aducă vuorbiľi cu viarsâcu [Por.]


   ÁDZÂMĂ /rom. azimă/ (adj.)

* vardză adzâmă

* pâńe adzâmă [Crn.]


   AĐÉT /rom. adet/ (s.m.)

* aşa ńi ađetu

* ş-a facut ađetu sî mintă

* n-aŕe aşa ađet [Crn.]

* ađet rău

* ađet đi bâtrâńaţă

* ađet babiesc [Por.]


   ÁĐIR /rom. ager/ (adj.)

* arma ađiră [Zvizd]


   AFANÁ /rom. afâna/ (v.t.r.)

* sa afańadză aţa pi mosuor [Por.]


   AFANÁT /rom. afânat/ (adj.)

* sfuara mi s-a afanat la sarśină, statui s-o proľeg [Por.]


   AFÁRĂ /rom. afară/ (adv.)

* afară bańi đin pungă

* scuaće uoiiľi afară

* ieş afară [Crn.]


   AFÂNÁT (PRID.) ● v. AFANAT [Por.]

   AFÂŃEDZÁ (GL. P. REF.) ● v. AFANA [Por.]

   AFLÁ /rom. afla/ (v.)

* si află unđe nu-i luocu [Crn.]

* dacă asta nu ie bun, află śuava măi bun [Por.]


   AFLÁŔE /rom. aflare/ (s.f.)

* am aflat aia śe am catat [Crn.]


   AFLÁT /rom. aflat/ (adj.)

* s-a ghinđit, şî la urmă aflat că aşa feľ đi lucru nu ie bun

* adunat doi cu doi şă aflat cî ie patru [Por.]


   AFLATUÓŔ /rom. aflător/ (adj.)

* învaţă copuoiu să fiie bun aflatuoŕ đi juaviń [Por.]


   ÁFTAI! /rom. aftai!/ (int.)

* aftai, copiľe, śe măi aşćeţ? [Por.]


   AFUMÁ /rom. afuma/ (v.)

* afumă ca maşâna đi vuoz

* afumă carńa sî nu să strâśe

* afumă puomi đi brumă [Crn.]

* nu mis tutunźiu, afum numa când şî când [Por.]


   AFUMÁT /rom. afumat/ (adj.)

* carńe afumată

* suobă ie pľină đi fum [Crn.]

* nu l-a cârpit calumia, numa l-a afumat cu calaiu [Por.]


   AFURISḮ /rom. afurisi/ (gl. p.)

* nu ma afurisî ńiścotŕabă, că nu ţ-am facut ńiś un rău [Por.]


   AFURISḮT /rom. afurisit/ (adj.)

* iel ie uom afurisât

* maŕe afurisât a fuost: đi la batâăi pân la fur

* buală afurisâtă [Crn.]

* fiŕai afurisât [Por.]


   AGARÁT /rom. agarat ?/ (s.m.)

* luoc bun đi agarat puorś-ai sârbaćiś, care fac şćetă în luoc [Por.]


   AGÂRÁ /rom. pândi/ (v.)

* agâră sî tŕeś drumu când nu ie ńima

* nu ma agâra, cî ći văd [Por.]


   AGHIÉT /rom. aghet/ (int.)

* śe va fi aghiet, nu şću, aşa-m-udzât đi la-i batrâń [Por.]


   AGURÍDĂ (I. J.) ● v. GURIDĂ [Por.]

   AGÚSTĂ /rom. agust/ (s.f.)

* ano-sta, în agustă, a fuost sâăśită mare, a sacat şî râu în Vaľa mare [Por.]


   AÍČ (PRIL.) ● v. AIŚ [CMP.]

   AÍŚ /rom. aici/ (adv.)

* vinu, şădz aiśa, nu sta acolo [Por.]


   AÍŚA (PRIL.) ● v. AIŚ [Por.]

  AI /rom. ai/ (int.)

* ai şî vai [Por.]


  AI /rom. ai/ (s.m.)

* a sămanat ai başća pľină

* dacă puće, miie aiu mult îm plaśe [Stig]


   ÁIA /rom. aia/ (pron.)

* aia mâncaŕe nu ie bună

* aia pućină cuŕe

* aia vŕamie a trecut đimult [Crn.]

* aia fată ie tare frumuasă

* nu stau đi „aia” acuma [Por.]


   AIDÁNĂ /rom. holdană/ (s.n.)

* aidană ie uom câta ćocńit la cap [Por.]


   AIDAŃÍT /rom. nătărău/ (adj.)

* aidańit sa dzâśe đ-aăla care ie câta ćocńit la cap [Por.]


   ÁIDE /rom. haide/ (int.)

* aide, pľecaţ cu lucru

* bun, aide, lasaţ aia aiśa

* ma, aide, unđe puaće aia să fiie aşa?

* aide, aide, śarcă dacă cućedz! [Por.]


   AIDÚC /rom. haiduc/ (s.m.)

* aiduc ie uom vićaz care a fuźit în duos đi rău turśilor, şî đ-acolo ii baće şî omuară [Por.]


   AIDUŚÍIE /rom. haiducie/ (s.f.)

* n-a putut în alt fieľ: turśi fac râaľe, ii - ait - în aiduśiie [Por.]


   AIDUŚIÉSC /rom. haiducesc/ (adj.)

* muara aiduśiască la Strńac, în Arnaglaua, a facuto Ľică Golub, când a fuźit în duos đi bugaŕ [Por.]


   AIÉVI /rom. aieve/ (adv.)

* nu sa măi pitulă, a-nśepu să fure aievi

* am visat, ama parche ie aievia [Por.]


   AIÉVIA (PRIL.) ● v. AIEVI [Por.]

   AILÁLT (AILALTĂ) (MN. AILALŢ, AILALĆE) [ACC. AILALT] (PRID.) ● v. ALALT [Por.]

   AIMÁN /rom. haimana/ (s.m.)

* un aiman đi uom, sî n-ai tŕabă cu iel

* aiman đi copil, đi tuoţ sa atârnă şî cu tuoţ sa baće

* aiman ńidoturnat, n-a putut să gaćască ńiś şcuala mică [Por.]


   AIMÍNTRIĽA (PRIL.) ● v. AIMINTŔA [Por.]

   AIMÍNTŔA /rom. altmintrelea/ (adv.)

* nu samână cu asta, aimintŕa ie facut [Por.]


   ÁINĂ /rom. haină/ (s.f.)

* aina s-a purtat pistă camaşă şî pistă opŕeź [Crn.]


   AITÚCĂ /rom. aitucă/ (s.f.)

* o aitucă đi uom, tuoţ fug đi iel [Por.]


   AIÚRĽA /rom. aiurea/ (adj.)

* vorbiaşće aiurľa [Hom.]


   AIÚŞ /rom. aiuş/ (s.m.)

* aiuşu cŕaşće în vii, şî pi luocuŕ uđiluasă [Crn.]


  AC /rom. ac/ (s.m.)

* ac đi cusut

* ac đi maşână

* ac đi cusut la saś

* ac đi ştroit

* ac đi înpuns vićiľi când sî unflă

* ac la puşcă

* ac đi ghiaţă [Crn.]

* ac đi pâăr [Por.]

* ac încheptorat [Zvizd]


   ACOLÓ (PRIL.) ● v. ACOLUO [Por.]

   ACOLUÓ /rom. acolo/ (adv.)

* ăće, acoluo s-a întâńit, şî s-a luvat la bataie

* (u izr.) đ-acoluo

* đ-aculuo baće vântu [Por.]


   АCОĽ /rom. acolea/ (adv.)

* акоľа dzâśem când ie śeva măi apruape đi nuoi, đi cât śi ie aia đi care dzâśem cî ie acoluo

* acoluo ie đepartat, şî nu sa viađe, da acoľa ie măi apruape, şî sa viađe cu uochi [Por.]


   ACRÍ /rom. acri/ (v.t.r.)

* dzama-sta la caldură înśape acri [Por.]


   ACRIŚÚŃE (I. J.) ● v. ACRITURĂ [Por.]

   ACRÍT /rom. acrit/ (adj.)

* dzama s-a acrit, nu ie đi mâncare [Por.]


   ACRITÚRĂ /rom. acritură/ (s.f.)

* la cosât măi dulśe sânt acriturľi

* muiaŕa a pus pŕa multă acritură în dzamă đi pieşć [Por.]


   ACŔÁLĂ /rom. acreală/ (s.f.)

* pŕa multă acŕală ie pusă-n dzama-sta [Por.]


   ÁCRU /rom. acru/ (adj.)

* lapće acru

* vardză acră

* dzamă acră [Por.]


   ACŞÍŢĂ /rom. pregătitoare/ (s.f.)

* acşiţă ie muiaŕa care ajută sî sa gaćască pomana

* acşiu ie uom care ajută la nuntă [Bran.


   ACÚ /rom. acu/ (adv.)

* acu vińii đe la lucru, numa ś-ajunsăi [Buf.]

* acu tunai în avľiie [Zvizd]


   ACÚMA /rom. acum/ (adv.)

* acuma ajuns, a veńit

* đi acuma înainće

* đi acuma-n colo

* pănă acuma

* acuma ie acuma!

* acuma duoi ań [Por.]


   ACUPÁ /rom. ocupa/ (v.t.r.)

* nacazu acupe gândurľi nuaştre

* puorc, acupi luocu mieu [Crn.]

* nu l-am vadzut đemult, cu śe sa va acupa iel acuma, nu şću [Por.]


   ACUPÍT /rom. ocupat/ (adj.)

* acupit cu lucru

* n-auđe, cî ie acupit cu gânduŕ gŕaľe [Crn.]

* aş veńi, numa sânt acupit cu mare grijă [Por.]


   ACÚŞ /rom. acuşi/ (adv.)

* nu ći plânźa, acuş vińe mum-ta

* acuş-acuş! [Por.]


   ACÚŞA (PRIL.) ● v. ACUŞ [Por.]

  AL /rom. al/ (part.)

* al ńegru

* al mieu

* ai nuoştri

* al triiľa

* a nuostru

* a doiľa

* a triiľa uoŕ va spun [Por.]


   AL-ZBURATUÓŔ /rom. zburător/ (s.m.)

* am vadzut cu uochi mii: asară, pin capu murgului, tŕecu pista śeŕ o viđiaŕe lunguiată, şâ-m đaţă-n gând cum mama mi-a puvestât cî aşa zbuară al-zburatuoŕ [Por.]


   ALALÁLT /rom. alălalt/ (adj.)

* s-a đisparţât şî s-a promâritrat, şî cu alalalt uom a trait bińe

* a omorât lumia, şî a facut mulće đ-alalalće râaľe [Por.]


   ALÁLT /rom. alalt/ (adj.)

* alaltă vŕame a fuost atunśa

* đ-alalt lucru nu sa prinđe, numa şâađe şî bia

* aia mi-ai spus, spuńem alalt śeva śe ma iastă nou pi la vuoi? [Por.]


   ALALTĂIÉŔ /rom. alaltăieri/ (adv.)

* io alaltăieŕ am cosât, ieŕ am întuors fânu, da astâdz l-am adunat [Crn.]


   ALALTĂSÁRĂ /rom. alaltăseară/ (adv.)

* alaltăsară am fuost la uoră [Crn.]


   ALALTÂIÉŔ /rom. alaltăieri/ (adv.)

* alaltâieŕ fu vŕamia bună đi cosât [Por.]


   ALALTÂSÁRĂ /rom. alaltăseară/ (adv.)

* đ-alaltâsară pluaia ţâńe una într-una [Por.]


   ALAMÁN /rom. alaman/ (s.m.)

* alaman, ńiścând nu sa măi satură [Por.]


   ALÁT /rom. halat/ (s.n.)

* tuata casa trăbe să aibă alatuŕ đi-ndamână

* copiľe, pazâăţ „alatu”, că o sâ-ţ trăbe când cŕeşć [Por.]


   ALAVÍIE /rom. alavie ?/ (s.f.)

* atâta alaviie đi pâăsâŕ în viie pân acuma n-a mâi fuost [Crn.]


   ÁLĂ /rom. hală/ (s.f.)

* lumia vrodată tare a cŕedzut că pi pomânt traiesc aľe, ńisca-i insă maŕ, urâće şî râaľe

* s-a puvestât c-a veńit vro ală đi uom, atâta đi tare đi ńima n-a putu să-i şća-n drum

* nu lucră ńimica, da manâncă ca ala [Por.]


  ALB /rom. alb/ (adj.)

* farbă albă

* lumia albă

* s-a dus în lumia albă

* chimiaşa albă

* stamâna albă

* pomana albă

* lupi ai albi [Por.]


   ALBÁSTRU /rom. albastru/ (s.n.)

* albastru închis [Por.]


   ALBẮŢ (I. M.) ● v. ALBIAĆE [Por.]

   ALBÍ /rom. albi/ (v.t.r.)

* muiaŕa albiaşće pândza

* rufiľi sa albiesc iarna la źer, când înghiaţă dupa spalat

* câńipa sa albiaşće cu śanuşă

* sa albiaşće dzâua

* albiesc uochi, viđeriľi [Por.]


   ALBINÁŔ /rom. albinari/ (s.m.)

* tata a fuost mare albinaŕ [Por.]


   ALBÍNĂ /rom. albină/ (s.f.)

* albina ie o guangă mică care dă mńare dulśe

* ai batrâń a ţânut albińiľi în cuoşńiţă, tumu încuaśa a ieşât sanduśiľi

* uom care avut albiń mulće, ş-a lucrat cu mńaŕa, s-a chiemat stupaŕ [Por.]


   ALBÍNĂ URSASCĂ /rom. albină ursască/ (s.f.)

* albină ursască ie guangă sârbaćică, ńagră, flocuasă, şî măi mare đi cât albina domńască

* albină ursască faśe cuib pi supt pomânt

* albină ursască faśe faguŕ cu mńare dulśe, ca şî albina domńască

* mńaŕa lu albina ursască a fuost mare dulśaţă a păcurarilor

* albina ursască are ac cu care muścă ca viaspia, đi măi mulće uoŕ, da duŕaŕa ie măi tare đi cât alu albińiľi domńeşć

* acu lu albină ursască nu ramâńe în muścatură, şî ia dupa śe muścă nu muare ca albina domńască

* o chiamă albină ursască că mńaŕa ii măi đes a mâncat urş,î fâncă cuibu ľ-a fuost scund sapat supt pomânt [GPek]

* albina ursască are curu galbin [Por.]


   ALBINÚŢĂ /rom. albinuţă/ (s.f.)

* o albinuţă micućică zbură pi fluare, laso, faśe şî ia mńiaŕe [Por.]


   ALBIŃUÁICĂ (I. M.) (RET.) ● v. ALBINUŢĂ [Por.]

   ALBIŚUÓS /rom. albicios/ (adj.)

* albiśuasă ie tuata farba care mult baće-n alb: vânât albiśuos, viarđe albiśuos ... [Por.]


   ALBÍT /rom. albit/ (adj.)

* rufiľi a albit la suare [Por.]


   ALBÂẮŢ /rom. albul ochiului/ (i. m)

* ţi s-a sânźarat albâăţu uochiului [Crn.]


   ALBIÁŢĂ /rom. albeaţă/ (s.f.)

* ii s-a facut albiaţă în nainća uochi

* străluśi o albiaţă

* facu albiaţă-n gură

* în tuota đimińaţa, pănă-n ieşât đi suare, sa traźe o albiaţă pi vaľe [Por.]


   ALBIÁĆE /rom. albeţ/ (i. m)

* albiaće la crastaviaće [Crn.]

* gorunu are albăţu şî roşăţu [Por.]


   ALBIÁLĂ /rom. albeală/ (s.f.)

* muiarimia ńiścând nu puńe albială pi uochi [Por.]


   ÁLBIE /rom. albie/ (s.f.)

* albie sa chiamă o carľiţă lungă şî largă, scobită în tutuc đi ľiemn, în care muieriľi spală, or albiesc rufiľi

* albie đi adapat vićiľi a fuost facută ca şî albia muieriluor, numa măi lungă şî prinsă cu paŕ đi pomânt sî nu puată vićiľi s-o rastuarńe; în ia nu s-a spalat ţuaľiľi

* i-a dzâs şî adâpatuare đi viće, da şî valău [GPek]


   ALBÚŢ /rom. albuţ/ (adj.)

* măi puńe câta albuţă în canta-ia cu farbă vânâtă, sî sa đeşchidă câta, cî ie vânâta-ia pŕa tare [Por.]


   ALBÚŞ /rom. albuş/ (s.m.)

* în uou iastă albuş şă galbinuş [Crn.]


   ALDAMÁC /rom. haidamac/ (s.m.)

* când ći iau cu aldamacu-sta pi şâaľe, tu o să stai în luoc [Por.]


   ALDAMÁŞ /rom. aldămaş/ (s.n.)

* ń-am tocmit iuta pi vâţăi, ş-am baut aldamaşu cum ie ađetu [Por.]


   ALDÁN /rom. aldan/ (s.m.)

* aldanu sî cunuaşće pi nalţâmie, mâi nalt ie đi chit câńipa

* aldanu ie omeńesc, da câńipa muieŕască

* aldańi sî cuľeg dupa śe ľagă câńipa

* vuorba aldan ie cunoscută în Osńiśa, Vaľacuańa, Savinâţ, Şarbanuţ, Podguorţ, Izvuoru al mic, Dobropuoľa, ca câńipa đi vară [Crn.]

* aldań ie câńipa cu samânţă [Por.]


   ALDRÁC /rom. al drac/ (adj.)

* lucru aldrac

* lasâ-će đi lucru aldrac

* aşa copil aldrac n-a măi vadzut pănă acuma

* nu măi stă-n luoc, đi aldrac śi ie [Por.]


   ALÂẮTUŔ /rom. alături/ (adv.)

* stâăi alâătuŕ cu mińe

* am fuost alâătuŕ cu iel când la lovit saźata în piept [Crn.]


   ALCÁUĂ /rom. halcaua/ (s.f.)

* cu alcaua đi ľiemn a ľegat la piept câpatâńiľi lu sfuară, când în şâaľe s-a dus sarśină mare đi fân, đi paie, đi frundză or đi vŕej [Por.]


   ÁLCĂ /rom. halcă/ (s.n.)

* alcă đi ľiemn [Por.]


   ALCÚŢĂ /rom. hălcuţe/ (s.f.)

* alcuţă ie alcă mică [Por.]


   ÁLMIŞ-BALMIŞ /rom. ţalmeş-balmeş/ (s.m.)

* mistacaş, mistacaş şî ńi facuş almiş-balmiş đi mâncaŕe [Por.]


   ALOÁT /rom. aluat/ (s.n.)

* aloatu a crescut [Kmp.]


   ÁLT /rom. alt/ (adj.)

* alt uom

* (vulg.) alće puľe

* una-alta

* şî una şî alta [Por.]


   ÁLTADATĂ /rom. altădată/ (adv.)

* lasă, gaćim lucru altadată  [Por.]


   ALTAUÁRĂ /rom. altăoară/ (adv.)

* vińe đi altauară să gaćască lucru

* îţ spun đi altauară cî nu ie bun aia śe faś [Por.]


   ALTFIÁĽ (PRIL.) ● v. ALTFIEĽ [Crn.]

   ÁLTFIEĽ /rom. altfel/ (adv.)

* facut altfieľ

* în altfieľ [Por.]

* iei sânt altfiaľ đi lume

* altfiaľ đi struguŕ [Crn.]


   ALTÂNOCTRUÓ /rom. alt-încotro/ (adv.)

* nai altânoctro sî fuź [Por.]


   ÁLTCÂND /rom. altcândva/ (adv.)

* gaćim lucru acuma, cî altcând nu sa şćiie śe o să fiie [Por.]


   ÁLTCÂNDVA (PRIL.) ● v. ALTCÂND [Por.]

   ÁLTCUM /rom. altkum/ (adv.)

* altcum a fuost vrodată [Crn.]

* dacă şćii altcum, fă, dacă nu: taś [Por.]


   ÁLTCUMVA /rom. alcumva/ (adv.)

* iuo am aşćetat să fiie tŕaba-sta altcumva raşâtă, da nu aşa [Por.]


   ÁLTŚEVA /rom. altceva/ (zam. neodr.)

* a ghinđit la altśeva [Por.]


   ÁLTŚIŃE /rom. altcineva/ (zam. neodr.)

* vinu tu, să nu vină altśińe [Por.]


   ÁLTŚIŃEVA (ZAM. NEODR.) ● v. ALTŚIŃE [Por.]

   ÁLTŚUAVA (PRIL.) ● v. ALTŚEVA [Por.]

   ÁLTUNĐE /rom. altundeva/ (adv.)

* aiśa nu ie ca altunđe [Por.]


   ÁLTUNĐEVA /rom. altundeva/ (adv.)

* turśi la catat la coľibă, dar iel a fuost pitualat altunđeva, ş-a scapat viu [Por.]


   ALTUÓŔ (PRIL.) ● v. ALTAUARĂ [Por.]

   ALÚN /rom. alun/ (s.m.)

* alunu ie ľiemn uşuor, şî đin iel sa fac bâće đi râdzâmat, coľindz đi coľindŕeţ la Aźun, şî bâće đi dat đi pomană la-i muorţ [Por.]


   ALÚNĂ /rom. alună/ (s.f.)

* aluna ie sâmburu lu alun [Por.]


   ALUŃÁUĂ /rom. alunele/ (s.f.)

* ľivađa cu aluńauă nu sa cosâaşće, cî ie iarba râa

* đi la aluńauă sa ia numa fluaŕa, bună ie đi ćai [Por.]


   ALUŃECÁ /rom. aluneca/ (gl. p.)

* s-a aluńecat pe ghiaţă [Kmp.]

* đeşchiđe uochi bińe, nu će aluńica când vi tŕeśa pi punće [Por.]


   ALUŃECÚŞ /rom. alunecuş/ (s.n.)

* s-a facut mare aluńecuş pe ghiaţă în bătătură [Kmp.]


   ALUŃICÁ (GL.) ● v. ALUŃECA [Por.]

   ALUŃICÚŞ (I. S.) ● v. ALUŃECUŞ [Por.]

   ALUŃÍŞ /rom. aluniş/ (s.m.)

* în aluńişu ie mâi mândru când iastă aluńe [Crn.]


   ALUVÁT /rom. aluat/ (s.m.)

* aluvat crescut

* aluvat adzâm

* aluvat đi malai

* aluvat đi pui [Crn.]

* aluvatu sa plumađiaşće-n carľiţă [Por.]


   AĽERGÁ /rom. alerga/ (gl. p.)

* aľargă ca naruodu

* śe, drac, v-aľerga lumia-sta atâta? [Por.]


   AĽERGATUÁRE /rom. alergătoare/ (s.f.)

* pi aľergatuare sa pun mosuarâľi pľińe đi tuors, şî sa duśe pi lânga gard đi paŕ, or đi tarabă, când pi iel sa urdzâaşće cuardă đi ţasut în razbuoi [Por.]


   AĽERGATUÓŔ /rom. alergător/ (s.m.)

* tŕecu pi lânga nuoi o gramadă đi aľergatuoŕ, đi śe va aľerga, dracu va şći [Por.]


   AĽERGATÚRĂ /rom. alergătură/ (s.f.)

* aľergatură în tuaće părţâľi

* trai cu aľergatură [Por.]


   AĽÉS /rom. ales/ (adj.)

* śe aţ vrut, aia aţ aľes [Crn.]

* fruntaşî śe-s aľeş acuma sî ńi puarće satu, nus đi ńimica [Por.]

* đi cap maŕe, caśulă aľasă [Crn.]

* uom aľes

* măi aľes đin tuoţ [Por.]

* spuńe-m aľes śe vŕei [Crn.]

* nu vorbieşć aľes, nu ć-am înţaľes ńimica [Por.]


   AĽES /rom. alies/ (s.n.)

* śe gud aľes să fiie, tot aşa ńi

* bun dugaiaş, la iel puoţ pi aľes să cumpiŕ [Por.]


   AĽEŹÁ /rom. alega/ (v.)

* nu pućem aľeźa aia śe ńi plaśe, numa luvăm aia śe ńi dau [Crn.]

* nu aľeg, numa cuľeg [Por.]


   AĽEŹÁŔE /rom. alegere/ (i. ž)

* aľeźaŕe multă, braţâľi guaľe [Crn.]


   AĽI-LÚNŹ /rom. alea lungi/ (s.f.)

* în marta ńima nu cućadză să dzâcă „nopârcă” or „balaur”, cî aľiľi atunśa iasă đin pomânt, sânt flomânđe, şî când aud numiľi-luor, vin şî ći muścă, numa dzâś „aľi-lunź” [Por.]


   AĽIÁŹIŔE /rom. alegere/ (s.f.)

* nu capiţ ńimica dacă-n trai aşćeţ vro aľaźire mare, aia śe-ţ dă dumńidzâu, aia ţî

* đemult am ieşât la glasańe, d-acumă ajuns ńiscai aľiaźiŕ, ścă „democratija”, aľieź pi care vŕei, da când caţ, viedz cî puoţ numa pi dracu să-l aľeź [Por.]


   AĽÍN /rom. alene/ (adj.)

* sa-nvârćaşće aľin, numa śe n-a statut [Por.]


   ÁĽIN /rom. roşu/ (adj.)

* am farbuit câta tuort đi śiştuoŕ cu aľin [Crn.]

* piparcă aľină, piparcă roşâie, mâśinată [Por.]


   AĽINÁ /rom. alina/ (v.t.r.)

* sa aľină dureŕa [Kmp.]


   AĽINÁ /rom. anina/ (v.t.r.)

* la Sâmdzâiana cuľeźim floŕ şî buiedz, şî ľe aľinăm la vratńiţă [Mlava]


   ÁMA /rom. ama/ (vez.)

* du-će la lucru, ama ogođaşći-će frumuos

* vâăd iuo śe ai đi gând, fâă aşa, ama nu faśa pacaće niś cui [Crn.]

* ama, când îţ spun iuo, aşa ie

* ma

* ma nu puaće aşa să fiie, şî gata [Por.]


   AMÁN /rom. aman/ (int.)

* aman, bŕe, lasâ-će đi mińe, nu ma nâcajî

* aman îţ măi întuarśe iel bańi

* ia pľecat muiaŕa, aman măi vińe la iel [Por.]


   AMÁR /rom. amar/ (s.m.)

* amaru-n lapće ie đin iarbă, care a pascuto uoiľi

* am pľacat cu amaru-n mińe [Crn.]

* an traiit numa cu duŕeŕ şî amară [Por.]


   AMARḮ /rom. amărî/ (v.t.r.)

* a pus care a pus în dzamă ńişći buiedz, şî ia sa amarî

* traiu mi-a amarât cu bieţâia a lui [Por.]


   AMARḮT /rom. amărât/ (adj.)

* rachiu amarât cu peľin

* viâaţa mi amarâtă [Crn.]


   AMAŔÁLĂ /rom. amăreală/ (s.f.)

* traiu mieu ie amaŕală guală [Por.]


   AMBÁŔ /rom. hambar/ (s.n.)

* în ambaŕ s-a ţânut marunţâş: grâu, ovâăsc, sacară, da cucurudzu s-a ţânut în cuoş [Por.]


   AMEŢÁLĂ /rom. ameţeală/ (s.f.)

* ma prins ameţala când am vadzuto [Crn.]

* nu-m plaśe mâncaŕa cam lungă vŕame, şă đi fuame ma prinđe când şî când ameţala [Por.]


   AMEŢḮ /rom. ameţi/ (v.t.r.)

* đintr-odată ameţâi, şî cadzui pi pomânt [Por.]


   AMEŢḮT /rom. ameţit/ (adj.)

* ameţât đi lovitură

* ameţât đi duŕaŕe [Crn.]

* stă ameţât şî puzumeńit [Por.]


   AMÂNÁT /rom. amânat/ (adv.)

* ajuns amânat

* amânat ie đi iel, nu-l măi scuaće ńimica

* vinu măi amânat [Por.]


   AMÂNATÁ /rom. amânăta/ (v.t.r.)

* nu ći amânata, ma ruog đi ćińe

* grabiesc, nu cućedz să ma amânaćedz

* uom ľenuos, sa amânaćadză in tuota dzâua la lucru [Por.]


   AMÂNATÁŔE /rom. amînare/ (s.f.)

* n-o sî tŕacă bun şcolari nuoştri, cu atâta amânataŕe đi ii [Por.]


   AMÂNDUÓI /rom. amândoi/ (br.)

* a veńit amânduoi într-o dzî

* amândoă a supt la o ţâţă [Por.]


   AMNARÍ /rom. amnari/ (v.t.r.)

* copilu cosâaşće, ama înga nu şćiie să amnaŕască cuasa bińe

* şâna la ruata đi car ie amnarită la duauă luocuŕ

* bagă sama bińe, să nu ći amnaŕască vrunu

* nu amnari lumia [Por.]


   AMNÁŔ /rom. amnar/ (s.n.)

* fâră amnaŕ nu faś fuocu [Crn.]

* am avut un amnaruţ, şî l-am pierdut [Por.]


   AMŃÁDZÂŢ /rom. amiază/ (s.n.)

* măi un śas pănă la amńadzâţ

* înainće đi amńadzâţ

* până-n amńadzâţ

* dupa amńadzâţ

* duśe amńadzâtu la sâpatuoŕ

* vŕamia đi amńadzâţ

* suarľi la amńadzâţ

* a zburat câtra amńadzâţ

* amńadzâţa nuopţî [Por.]


   AMŃADZÂŢÁ /rom. prînzi/ (v.)

* nuoi vom amńadzâţa fara ćińe [Por.]


   AMPARAŢḮIE /rom. împărăţie/ (s.f.)

* amparatu a pierdut amparaţâia [Por.]


   AMPARÁT /rom. împărat/ (s.m.)

* pin povieşć copilaŕeşć sa pumeńaşće măi mult ţaru, da pin cânćişe lăutaŕeşć, amparatu [Por.]


   AMŞḮŢĂ /rom. amşâţă/ (s.f.)

* îmblă ca amşâţa prân sat, cu cuada răđicată [Mlava]


   AMUŢḮ /rom. amuţi/ (gl. p.)

* când s-a-ntâńit cu lupi-n munće, uomu đi frică amuţât, ş-a ramas încrâmeńit în luoc [Por.]


   AMUŢḮT /rom. amuţit/ (adj.)

* amuţât đi frică [Por.]


   AMÚNCA /rom. amunca/ (adv.)

* cu aşa lucratuoŕ, amunca gaćeşć sapatu

* astâdz amunca sa gasâaşće lucru

* a baut pŕa mult, şî acuma ii amunca [Por.]


   AMURŢÁLĂ /rom. amorţire/ (s.f.)

* ma prinsă o amurţală

* sâmt amurţală în piśuaŕe [Crn.]


   AMURŢḮ /rom. amorţi/ (v.)

* mi amurće mâna stângă

* amurće gura, cât ie đi acru [Crn.]

* când iarna-n munće audzî lupi că urlă đi fuame, amurţ tuot, şă încrâmeńeşć đi frică [Por.]


   AMURŢḮT /rom. amorţit/ (adj.)

* pişuoru al điŕept mi amurţât

* am amurţât đi şađaŕe

* amurţât ieş tu în cap đi când iş facut [Crn.]


  AN /rom. an/ (mn. )

* ano-sta

* anu đi dzâľe

* anu tŕecut

* la anu

* măi are ań

* s-a înpuţânat ańi

* an târdzâu

* a tŕecut ań şî ań

* pomana la anu

* jumataće đi an

* a ieşât anu

* la svârşâtu anului

* anol nou

* aia a fuost an

* (u izr.) pănă măi đ-a-l an fusă lu tuoţ bińe [Por.]


   ANDARMÁLĂ /rom. andarmale/ (s.f.)

* şupa pľină đi andarmaľe, ńimic nu ie đi vro tŕabă [Por.]


   ANDÂRÁ /rom. întărâtă/ (v.t.r.)

* copilo-la sî andâră đi mińe

* nu ći andara

* andâră pi dracu [Crn.]

* nu măi ma andăr đi iel [Por.]


   ANDÂRMUÁŃE /rom. andârmoane/ (s.f.)

* nu puot să-ţ spun ńimic dă razbuoi pănă no-l viedz, cî are mulće andârmuańe pră ieal [Stig]


   ANDŔÁUĂ /rom. andrea/ (s.n.)

* andŕaua ie luna đi la urmă în an, cu ia s-a-nchieptorat anu pi câľindaŕu ăl babiesc

* andŕaua đe mult s-a chiemat şă doă stamâń pi luna đi la urmă în an când s-a vişńit lupi [Por.]


   ANDŔEÁUĂ /rom. andrea/ (s.f.)

* andŕeauă ie ac mare cu care s-a facut la śarapi şî manuşă gruasă [Crn.]

* iuo cu andŕaua cuos la mătuŕ [Hom.]


   ANĐEĽIÁĆE /rom. îndelete/ (adv.)

* mână anđeľiaće, cî iastă ghiaţă pi drum [Crn.]


   ÁNOL NOU /rom. Anul Nou/ (s.m.)

* Anol Nou ie dzâua đi-ntâń pi câľindaŕ cu care înśape sî sa socoćiască anu

* đemult dzâua care a sârbatorito ai nuoştri ca anol nou, a cadzut la Sân-Vasâi [Por.]


   ANTAĽIRÁ /rom. interna/ (gl. p.)

* ńamţî antaľira lumia far đi vină numa pintru partizań [Por.]


   ANTAĽIRÍT /rom. internat/ (adj.)

* la antaľirit Bugari, ş-a murit în lagher [Por.]


   ANUNŢÁ /rom. anunţa/ (gl. p.)

* când s-a facut nunta, s-anunţât pin lume, sî sa şćiie śe o să fiie [Por.]


   ÁŃI /rom. inele anuale/ (s.f.)

* numarăm ańi lu ľiemn đi pi buşćanu lui [Por.]


   ÁŃIN /rom. anin/ (s.m.)

* ţân minće đin copilariie un ańin mare, ieŕa sângur în mijluocu ľiviedz,î nalt şî cŕengarat, cu puaľiľi râđicaće đi la pomânt, supt care a fuost umbra gruasă [Por.]

* Vaľa cu ańinu [Crn.]


   AŃINÁ /rom. anina/ (v.t.r.)

* nu ańina trasta-ia atâta đi sus, n-o sî puot s-o aźung [Por.]


   AŃIŃÍŞ /rom. aniniş/ (s.n.)

* ańińiş ie luoc unđe iastă mulţ ańiń [Por.]


   ÁPA ALBĂ /rom. Apa albă/ (s.f.)

* Apa albă a fuost ogaş care avut izvuor la Culmeźii, ş-a tunat în Şaşca đi điŕapta, la Stâlp

* unđe a miers vrodată Apa albă, acuma ie cuopu lu Rudńic, ogaşu s-a pierdut

* nume „apa albă” rumâńi dau la tuot ogaşu care la fund are pietre albe [Por.]


   APARÁ /rom. apăra/ (v.)

* apâră copiii đi câń

* sî apâră đi râaľe

* apâră lumia đi dušmań

* sî apâră caŕe cum puaće

* golman, apâră guolu la luptă

* cu fum apâră satu đi śumă

* ma apâr đi napastă [Crn.]

* duamńe apâră

* apără-ńi duamńe [Por.]


   APASTUÓL /rom. apostol/ (s.m.)

* doisprâaśe apastuoľ [Por.]


   APÁŞ /rom. apaş/ (s.m.)

* aşa apaş n-a măi vadzut lumia pănă acuma, minće şă fură ca ńima [Por.]


   APATIÉCĂ /rom. apotecă/ (s.f.)

* ma duc în apatiecă, să cumpâr ľacuŕ [Por.]


   APATUÓS /rom. apătos/ (adj.)

* piapino-sta ie apatuos, şî nu ie dulśe [Crn.]

* mi-a dat tata un luoc apatuos, numa puot bruoşćiľi să cŕesc în iel [Por.]


   APAURḮ (GL.) ● v. PAURÂ [Por.]

   ÁPĂ /rom. apă/ (s.f.)

* apă adâncă

* apă mare

* apă ľină

* apă scundă

* apă caldă

* apă fiartă

* apă fierbinće

* apă molcuţă

* apă clośită, clośitură

* apă dulśe

* apă sarată

* apă acră

* apă ľimpiđe

* apă curată

* apă tulbuŕe

* apă albă

* apă ńagră

* apă râstośită

* apă înfundată

* apă scumpă

* apă întâńită

* apă ńinśepută

* apă întuarsă

* apă morţuagă (morţâşuagă)

* apă slubadzâtă

* apa stuarsă

* apa đi pi stŕeş

* gura api

* pi apă la valje

* pi apă la đal

* a luvat apa

* îńecat în apă

* sa dus pi apă

* a veńit apa

* matca api

* fara apă [Por.]

* apă mută

* apă boćedzată

* apă scumpă [Crn.]

* apă spintă [Stig]


   ÁPĂ ÎNPUŞCATĂ /rom. apă-înpuşcată/ (s.f.)

* apă curgatuare în care vrâjâtuoŕu pocńaşće cu pušca, s-o „omuară” đi sî facă cu ia đescânćiśiľi aľi măi taŕ [Por.]


   ÁPĂ ÎNTUARSĂ /rom. apă întoarsă/ (s.f.)

* apa întuarsă ie apă care-n matcă sa-nvârćaşće în luoc, care sa-ntuarśe napuoi

* apa întuarsă sa duśe la vrâjâtuare, şî ia cu ia faśe đescânćic care sa chiamă „ântorsură” [Por.]


   ÁPĂ ŃINŚEPUTĂ /rom. apă neincepută/ (s.f.)

* apă ńinśepută ie apă curată, care n-a bauto ńima, luvată đi la luoc đi unđe apa izvoŕadză đin pomânt

* cu apă ńinśepută vrajâtuoriľi fac tuaće đescânćiśe [Por.]


   APĂRÁ /rom. apăra/ (v.)

* đi źaba sa apâră, đe vină ie đi când s-a nascut [Por.]


   APIPAÍ /rom. a pipăi/ (v.t.r.)

* ńagura bâznă ie, şî iel apipiie pi lânga iel să vadă unđe ie

* ie apipiie aiśa, viedz śi ie [Por.]


   APIPIIÁLĂ /rom. pipăială/ (s.f.)

* đi źaba atâta apipiială pi paŕeţ, nu gasâră ńimica [Por.]


   APIPIIÁT /rom. pipăit/ (adj.)

* a fuost bâcsală, şî ia, saraca, fusă apipiiată đin tuaće părţâľi [Por.]


   APĽECÁ /rom. apleca/ (v.t.r.)

* puartă creţanu scurt, şî când sa apľacă, ii sa viađe curu guol

* apľacă copilu

* apľacă viţălu [Por.]


   APĽECÁT /rom. aplecat/ (adj.)

* đicând uaia-ia stă cu capu apľecat, puaće-fi đi śieva i-a cadzut gŕeu [Por.]


   APĽECATUÁŔE /rom. aplecătoare/ (s.f.)

* apľecatuaŕe ie uaia care nu lasă mńelu ii s-o sugă, numa pâcurari o apľeacă la sâlă [Por.]


   APRÍNĐE /rom. aprinde/ (v.t.r.)

* aprinđe-m bâtu đi maşână

* du-će, aprinđe gunuoiu-la să ardă

* ăl luvă la uochi, şă aprinsă puşcă

* ńiś nu gaćii vuorba da iel sa aprinsă, ńi svađirăm ca ţâgańi [Por.]


   APRINSÚRĂ /rom. aprinsură/ (s.f.)

* pŕa mare aprinsură a fuost, şă n-a putut ńima s-o stângă ľesńe

* când sa-ntuors đin rat, a gasât numa aprinsura căşî [Por.]


   APROPIIÁ /rom. apropia/ (v.t.r.)

* sa apruapiie đi nuoi

* vreu cumva sî ma apruopii đi ćińe [Por.]


   APROPIIÁT /rom. apropiat/ (adj.)

* caru a fuost apropiiat đi borugă, ş-aluńicat şî s-a răsturnat

* ăn sac a fuost apropiiat śindzăś đi chiľe [Por.]


   APRUÁPE /rom. aproape/ (adv.)

* apruape la o sută

* şî măi apruapiie [Por.]


   APRUÓR /rom. amproor/ (s.n.)

* s-a dus cu uoiľi la apruor, să ľi pască bińe đi măsurat lapćiľi la baśiie [Por.]


   APSÁNĂ /rom. puşcărie/ (s.f.)

* la închis o ţâră în apsană, să-i vină minća [Por.]


   APSANŹÍU /rom. apsangiu/ (s.m.)

* a dat mită la apsanźiu, să-l caće câta măi bun

* l-a prins apsanźiu, şî l-a mânat la-nchisuare [Por.]


   ÁPSĂ /rom. puşcărie/ (s.f.)

* a fuost în apsă pintru furaluc [Por.]


   APŞUÁRĂ /rom. apşuară/ (s.f.)

* apşuară ie apă mică, slabă or puţână

* a trecuto apşuara, acuş sa naşće [Por.]


  APT /rom. apt/ (adj.)

* mi-a luvat un darap đi pomânt la aptă [Por.]


   APTÁ /rom. apta/ (v.)

* nu apta pi ńima, cî ie pacat [Por.]


   APTÁŞ /rom. aptaş ?/ (s.m.)

* aptaş ie aăla care ia cu aptă

* comuńişći dupa rat a fuost maŕ aptaş, a luvat moşâia đi la-i vŕańiś, ş-a dato la puturuoşî luor [Por.]


   ÁPTĂ /rom. apt/ (s.f.)

* uom sprimit numa đi aptă

* đi vŕamia đi rat, ńamţî a facut mulće îăpţ [Por.]


   APUÁNCA /rom. poancă/ (adv.)

* śe gođe lucră, lucră apuanca [Por.]


   APUCÁ /rom. apuca/ (gl. p.)

* apucă lucru

* apucă đin scurt

* apucă pi drum în đal

* apucă-ţ drumu!

* ma apucă frica

* ăl apucă śe-l apucă [Por.]


   APUCÁT /rom. apucat/ (adj.)

* mara-sta ie apucată đi vierm [Por.]


   APUCÁTU (I. J.) ● v. APUCATURĂ1 [Por.]

   APUCATÚRĂ /rom. apucatură/ (s.f.)

* apucatură ie đescânćic đi apucat [Por.]


   APUCATÚRĂ /rom. apucătură/ (s.f.)

* la prins apucatu, s-a pus apucatura pi iel

* đescânćic đi apucatu, đi apucatură [Por.]


   APUÓS /rom. apos/ (adj.)

* am un luoc lânga râu, apuos cu tuot, bun ie numa đi vârdzariie [Por.]


   APURÍIE /rom. apărie/ (s.f.)

* apuriie în tuaće părţâľi

* veńi o apuşână cu tuot, şî ńi luvă casa [Por.]


   APÚS /rom. apus/ (s.m.)

* suarili ie la apus

* a veńit un uom ďi la apus [Dun.]

* am grabit s-ajung la coľibă pănă la apus đe suare [Por.]


   ÁR /rom. ar1/ (s.m.)

* aru nu ie masură batrână đi pomânt

* đemult pomânt sa mâsurat cu dzâua đi arat, da ľivađa cu dzâua đi cosât [Por.]


   ARÁ /rom. ara/ (gl. p.)

* vrodată lumia tuată ara cu plugurľi đi ľiemn [Por.]


   ARÁM /rom. haram/ (s.f.)

* aram să fiie [Por.]


   ARAMÁŞ /rom. rămaş/ (s.f.)

* s-a luvat la aramaş, s-a aramaşât

* a pierdut aramaşu

* ai, faśem aramaş, dacă cućedz [Por.]


   ARAMAŞḮ /rom. rămăşi/ (v.t.r.)

* ii drag sî sa aramaşâasca cu fiie care

* nu ći aramaşî dacă n-ai bań [Por.]


   ARÁMĂ /rom. aramă/ (s.f.)

* đi aramă

* caldaŕe đi aramă

* rudńic đi aramă [Por.]


   ARAMBÁŞ /rom. harambaşă/ (s.m.)

* arambaşa puartă uoţî

* arambaş mare, aramiu, ńima n-are paśe đi iel [Por.]


   ARAMÍ /rom. arămi/ (v.)

* numa ţâgańi aramit bun caldâărâľi [Por.]


   ARÁNGA /rom. aranga/ (adv.)

* a ustańit, s-a dat đi aranga la umbră, a pus mâna câpatâń, ścă, să uđińască o ţâră [Crn.]

* đi aranga nu puoţ mult sî dzaś, cî ći duor uasâľi, da ńiś n-ai când cî ie aranga ođină scurtă

* când ći dai đi aranga, n-ai unđe, numa puń mâna supt cap, cî aia ie ođină în padure, la luoc, dupa viće, unđe nu ie ńiś pat, ńiś câpatâń [Por.]

* đi aranga sa dzâśe când stai pi o parće, râdzâmat în cuot; aşa nu puoţ sî duormi, numa cucâi câćicâta [GPek]


   ARÁNŹEL /rom. arhanghel/ (s.m.)

* la uom care dzaśe pi muarće, Aranźelu vińe cu trii cuţâće, şă-i scuaće sufľitu

* Svići Aranźelu ie prazńicu alu mulţ rumâń; iastă Aranźel đi vară, şî Aranźel đi tuamnă

* iastă copii la rumâń, lu care naşu la boćedz ľ-a dat nume Aranźel, cî sâ-i pazască Aranźelu, să nu-i ia ćińiŕ [Por.]


   ARAŃÍ /rom. hrăni/ (v.t.r.)

* fuamiće mare, da multă lume trăbe arańi

* arańaşće puorśi

* gŕeu ie când nai cu śe să arańeşć copiii [Por.]


   ARÁT /rom. аrаt/ (adj.)

* luocu ie abia arat cu duauă paŕechi đi buoi [Crn.]


   ARATÁ /rom. arăta/ (gl. p.)

* puvesta, ama nu arata cu mâna câtra mińe

* spuńeţ lucru, să nu ći arăt io

* tare đi cap, amunca uomu puaće-i arata că nu vorbiaşće điŕept [Por.]


   ARATÁŔE /rom. arătare/ (s.f.)

* măi đes arataŕa sa faśe-n vis

* đescânćic đi arataŕe [Por.]


   ARATAT /rom. arătat/ (adj.)

* sămnu ăl aratat, nu la înţaľes ńima [Por.]


   ARATUÓŔ /rom. arător/ (s.m.)

* copiii đi miś s-a învaţat să mâńe plugu, đi să fiie aratuoŕ buń

* luoc aratuoŕ

* buou aratuoŕ [Por.]


   ARATÚRĂ /rom. arătură/ (s.f.)

* luocu are o dzî đi aratură, puaće şî măi tare [Crn.]

* asta ie pomânt bun đi aratură [Por.]


   ARÁZNA /rom. arazna/ (adv.)

* pus đ-arazna, să nu sa piardă, şî râdzâmat đi paŕaće, să nu sa pluaie [Por.]


   ARBÁŔ /rom. animal hrănit cu biberonul/ (s.m.)

* arbaŕ ie mial, purśial or viţăal, apľecat la ţâţă cu lapće dă vacă, că mumă-sa a-nţarcat, or n-are luoc la ţâţă dă ieal [Hom.]


   ARBÍU /rom. arbiu/ (s.m.)

* arbiu s-a facut đi-n ľiemn taŕe [Crn.]


  ARŢ /rom. arţ/ (s.m.)

* când ie arţ, nu sî postâaşće [Crn.]

* arţ sa chiamă dzâľiľi dupa puostuŕ maŕ, în care nu sa postâaşće miercuŕa şî vińiŕa [Por.]

* arţuŕ măi întâń cad dupa Craśun, şî ţân pănă la Boćadză, pie urmă iastă dupa Paşć, când iasă puostu paŕasâmiluor [GPek]


   ARŢÁG /rom. arţag/ (s.n.)

* aşa arţag n-a fuost în lumie đi dupa ratu cu mńamţî [Por.]


   ARŢAGUÓS /rom. arţăgos/ (adj.)

* uom arţaguos [Por.]


   ARŢÁŔ /rom. arţar/ (s.m.)

* arţaŕu ie bun đi facut fluiere şî dieluŕ đi laută

* arţaŕ ie un fieľ đi palćin [Por.]


   ARŢUÁGĂ /rom. arţăgos/ (s.f.)

* o arţuagă đi uom, la tuot nat îi siare-n cap

* o îrţuagă đi uom, abia-ş traźe curu dupa iel [Por.]


   ARĆÍIE /rom. hârtie/ (s.f.)

* fuaie đi arćiie

* arćiia đi scris

* pus pi arćiie, să nu sa zauiće

* supţâŕe ca arćiia [Por.]


   ARDÓU /rom. hârdău/ (s.m.)

* am câpatat bataie odată când am fuost mic, pintru śe m-am bagat în ardou sî ma źuoc [Por.]

* în ardou s-a ţânut comina, în vŕamia când cazańiľi a fuost rare [Crn.]


   ARDZḮMIE (I. J.) ● v. ARĐIMIE [Por.]

   ARĞÍNT (I. S.) ● v. ARŹINT [CMP.]

   ARĐÁLĂ /rom. ardere/ (s.f.)

* iastă o arđală în poiană, sigurat vrunu a facut fuocu

* pripiaşće suariľi, şî đi arđală nu puoţ să sufľi [Por.]


   ARĐÁUĂ /rom. argeao ?/ (s.f.)

* pi arđauă măi mult păcurari a cuopt ľipiie, da şî lumia când a trait pin zbăguŕ [Por.]


   ÁRĐE /rom. arde/ (v.)

* când ińima înśiape a arđe, nu sa stâmpără cu apă

* arđei palmă!

* arđe suariľi

* arđe fuocu cu stânsu [Por.]


   ARĐÍMIE /rom. arzime ?/ (s.f.)

* arđimie mare, sa uscă tuot [Por.]


   ARĎÍ /rom. ardei/ (s.m.)

* arďiu iuťe

* arďiie umpluťe

* arďiu dulče

* pačebuia [Kmp.]


   ARÉNDĂ /rom. arendă/ (s.f.)

* lucră la arendă [Buf.]


   ARGASÁLĂ /rom. argăseală/ (s.f.)

* lucru gŕeu ie argasală la piei [Por.]


   ARGASḮ /rom. argăsi/ (gl. p.)

* đemult la nuoi în sat nu sa măi argasâăsc pieiľi [Por.]


   ARGASḮIE (I. J.) ● v. ARGASALĂ [Por.]

   ARGÁT /rom. argat/ (s.m.)

* tata cu muma a fuost argaţ pin sat, ama iară ń-a cŕescut, să fim uamiń

* cu lucru tuot argat am fuost [Por.]


   ARÍČ /rom. arici/ (s.m.)

* când copii bat ďin palme, ariču sa fače ghem [Kmp.]


   ÁRIPĂ /rom. aripă/ (s.f.)

* baće đin ărpi

* a câpatat ărpi

* aripa śierului [Por.]


   ARÍŞ /rom. aric/ (s.m.)

* ariśu cu ariśuaica duorm în frundză [Por.]


   ÁRIT /rom. ariet/ (s.f.)

* aritu căśî

* fuź đin aritu mieu!

* cât sa viađe cu uochi arito-sta, tuot ie moşâia mia [Por.]


   ARIÚŞ /rom. coricov/ (s.n.)

* ariuş ie puom sârbaćic cu puama acră [Por.]


   ARÂẮŢ /rom. erete/ (s.m.)

* cluoţa apâră pâlgu iei đi arâăţ [Crn.]


   ARḮNG /rom. harang/ (s.n.)

* baće arângu, a murit vrunu [Por.]

* la Praova când baťe arângu ďe doo ori a murit om, da dacă baťe arângu ďe tri ori, a murit famiie [Kmp.]


   AŔÁĆE /rom. arete/ (s.m.)

* đin duoi omeńeşć, un mńel las đi aŕaće [Crn.]

* aŕaće ie berbiec, ajuns đi mârľit uoiľi [Por.]


   ÁŔE /rom. arie/ (s.f.)

* aŕe ie luoc unđe sa trăirat şî s-a vânturat grâu cu calu şî cu vântu [Por.]


  ARC /rom. arc/ (s.m.)

* arc cu care sa aruncă saźata

* arc đi laută

* traźe cu arcu pi cuarda gruasă

* casă cu arcuŕ [Crn.]

* arcu dă taiat coľiaşa [Hom.]


   ARCÁŞ /rom. arcaş/ (s.m.)

* arcaş a fuost uom înarmat cu arc şî saźată

* bun arcaş ie uom care puaće să putrâviască cu puşca tuot śe ia la nişan

* rar a fuost arcaş buń pin saćiľi nuaştre, şî lâutari măi mult sânguŕ a ogođit arcurľi care ľi s-a frânt [Por.]


   ARMÁ /rom. arma/ (gl. nesvrš.)

* a-nśeput să armiadză ćińerişu, să fiie sprimiţ đi rat [Por.]


   ARMASÁŔ /rom. armăsar/ (s.m.)

* cal ńiscopit

* cal zburatuoŕ, labduruos [Crn.]


   ARMÁT /rom. armat/ (adj.)

* uamiń armaţ [Por.]


   ARMÁTĂ /rom. armată/ (s.f.)

* s-a dus în armată [Por.]


   ÁRMĂ /rom. armă/ (s.f.)

* armă înćinsă

* armă trasă

* cu arma-n mână [Por.]


   ARMURÍCA /rom. armonică/ (s.f.)

* armurică ďe gură [Kmp.]

* a-nvaţat la şcuală sî cânće đin armuńică [Por.]


   ARNAÚT /rom. arnaut ?/ (s.m.)

* arnaut a fuost o fuarmă đe cucurudz gruos cu doadzăś şî patru đi rânduŕ đi buobe pi drugă

* samânţa đi arnaut a dus ai nuoştri voińiś đin Albaniia, când a tŕecut pista ia în rato-l đin tâń

* arnautu nu s-a prins la nuoi, şî lumia s-a lasat đi iel [Por.]


   ARNAÚTA /rom. Arnăută/ (s.f.)

* Arnauta buľuoţului pimovara ie turbuŕe, da vară aŕe apă puţână [Crn.]


   ÁRNĂ /rom. arnă/ (s.f.)

* a facut la uom în cuzńiţă arnă-barnă, ş-a scapat ńibatut [Por.]


   ARŃÍĞ /rom. arnici/ (s.n.)

* a cumpărat la muiere aţă ďe cusut [Kmp.]


   ÁRŃIC /rom. harnic/ (adj.)

* uom arńic, are spuoŕ la lucru [Por.]


   ARŃÍŚ /rom. arnici/ (s.m.)

* am tuors bunbac đi arńiś

* puiai camaşă nuauă cu râuŕ đi arńiś

* râuri puiaţ cu arńiś sânt mâi marunţ şî mâi ţânatuoŕ [Crn.]

* arńiź [Por.]


   ARPAŹÍC /rom. arpagic/ (s.m.)

* arpaźicu ie măi bun si sa pună tuamna, că śiapa, când cŕaşće n-o prinđe sâaśita [Por.]


   ARPIIÁ /rom. arpiia/ (v.)

* puii în cuib înśep arpiia iuta, dacă-i pasâŕa arańiaşće bun [Por.]


   ARPIIÁT /rom. aripat/ (adj.)

* pasâŕa ie juavină arpiiată [Por.]


   ÁRPIE /rom. aripă/ (s.f.)

* pasâŕe cu arpia frântă [Por.]


   ÁRS /rom. ars/ (adj.)

* la ars cu vuorba [Por.]


   ARSÚRĂ /rom. arsură/ (s.f.)

* arsura ie luoc unđe a ars fuocu

* nu măi puot să suflu đi arsura suarilui a tare [Por.]


   ARŞÍŢĂ /rom. arşiţă/ (s.f.)

* arşiţăľi a fuost babiľi dăn sat care a şćut să facă colaś dă pomană, şî care i-a plumađit şî i-a cuopt

* prăn povieşć sa ţâńe minće că dămult a fuost vrun fieľ dă colaś care s-a cuopt la suare [Stig]


   ARŞḮŢĂ /rom. arșiță/ (s.f.)

* în arşâţă ńimic nu rođaşće [Crn.]

* arşâţă ie pomânt ars, ńirođituoŕ, fara iarbă şî ľamńe, numa câć-o tufă coľa-coľa [Por.]


   ARŞUÓU (I. M.) ● v. AŞUOU [Por.]

   ARUNCÁ /rom. arunca/ (gl. p.)

* aruncă ţuaľiľi la Suare

* nu ţâńa lucru-şală, uomuľe, numa aruncâ-će cât guođe puoţ să ţâń ľiemnu-la, să nu cadă pi nuoi [Por.]

* sa aruncă pră ľeamn camguđe şâarpiľi [Bran.


   ARŹÁ /rom. argea/ (s.f.)

* arźa ie vuorbă zuitată, rar sa gasâaşće vrunđiva vro babă sî măi ţână minće cî aşa vrodată s-a chiemat razbuoiu đi ţasut [Por.]


   ARŹÁUĂ /rom. argea/ (s.f.)

* arźauă s-a dzâs đivrodată la luoc unđe s-a facut fuoc

* arźauă a fuost adâncatură đi jâgarai supt razbuoi đi ţasut [Por.]

* arźaua a fuost borđei facut adâns đi ţasut vara la tuortu đi câńipă şî đi in, cî atunśa tuortu a prins măi multă molavină [Crn.]


   ARŹÍNT /rom. argint/ (s.n.)

* đi arźint [Por.]


   ARŹINTUÁICĂ /rom. arginţică/ (s.f.)

* arźintuaica ie buiađe mică cu fluare albă, cŕaşće pin ľiviedz

* o arźintuaică đi muiare, ia-r trăbuia scoća ľimba đin gură [Por.]


   ASÁRĂ /rom. aseară/ (adv.)

* đi asară

* asară ie tuout una cu ieŕ sara [Por.]


   ASCUŢḮ /rom. ascuţi/ (v.t.r.)

* trâăbe ascuţî cuţâtu-sta, nu taie

* s-a dus la covaśu să ascută sacuŕa la tośilă [Por.]

* tata ascuće pari đi viie [Crn.]

* s-a mâńiiat, s-a ascuţât tuot, vŕa sî sa bată [Por.]


   ASCUŢḮŞ /rom. ascuţiş/ (s.m.)

* înbrucă cu ascuţâşu [Por.]


   ASCUŢḮT /rom. ascuţit/ (adj.)

* cuţâto-sta nu ie ascuţât bun [Por.]

* ascuţât ca acu [Crn.]


   ASCUŢÂTÚRĂ /rom. ascuţitură/ (s.f.)

* a-ntuors cuţâtu cu ascuţâtura câtra mińe, ama iuo-l prinsăi đi mână

* când m-am dus la baśiie, măi gŕeu mi-a fuost la Piatra galbină să tŕec pista ascuţâtura cârşi [Por.]


   ASCULTÁ /rom. asculta/ (v.)

* ascultă, parche s-auđe copuoiu că mână iepuru

* copilu ńe ascultă bińe [Por.]


   ASCULTAMḮNT /rom. ascultământ/ (s.m.)

* stapânu a fuost rău, şî đin ascultamântu a mieu la urmă n-a fuost ńimica [Por.]


   ASCULTATUÓŔ /rom. ascultător/ (s.m.)

* suoba pľină đi ascultatuoŕ

* ascultatuаŕе

* ascultatuoŕ la nuntă [Por.]


   ASCULTATÚRĂ /rom. ascultătură/ (s.f.)

* atâta ascultatură đi iel, şî la urmă ńimica [Por.]


   ÁSPRU /rom. aspru/ (adj.)

* đi caśulă ie bună piaľa đi uaie cu lâna aspră

* baće un vânt aspru

* iarna-sta ie coźa aspră

* sa-ntuarsă aspru câtră mińe, cî fu rău mâńiiuos [Crn.]


   ASPURÍU /rom. aspriu/ (adj.)

* asta ie ńaćid, aia aspuriu, da aia acolo aspur [Por.]


   ÁSTA /rom. asta/ (pron.)

* asta muiaŕa ie vŕańică

* asta casă ie maŕe [Crn.]

* asta uom ie ńicunoscut [Pom.]

* asta dascâl đies ńi baće [Por.]

* asta copil are tată vitrâg [Pom.]


   ASTAIÁRNĂ /rom. astă-iarnă/ (adv.)

* astaiarnă a fuost źer mare [Por.]


   ASTÁL /rom. astal/ (s.m.)

* şedz la astal să śinăm

* puńe coľaşa pe astal [Crn.]

* mi-a facut tişleru un astaluoń boznacât, în trâabe đi prazńic

* astal đi ľiemn

* astal đi cuină

* astal đi copii

* astalu đi sufľit [Por.]


   ASTALUÓŃ /rom. astaloni/ (augm.)

* a tras dupa iel, đin casa batrână, un astaluoń cu tuot, şî n-a putut să-l baźe-n casa nuauă numa la lasat supt şupă [Por.]


   ASTANUÁPĆE /rom. astă-noapte/ (adv.)

* astanuapće n-am durmit ńiścum đi duŕaŕa đinţâlor [Por.]


   ASTÁRĂ /rom. astară/ (adv.)

* astară ńi duśem la şâdzâtuaŕe [Crn.]

* ńi veđem astară, pănă nu ńiguŕadză [Por.]


   ASTATUÁMNĂ /rom. astă-toamnă/ (adv.)

* astatuamnă mi s-a mâritat fata, şî am facut nuntă mare [Por.]


   ASTAVÁRĂ /rom. astă-vară/ (adv.)

* astavară sa dzâśe la vara tŕecută [Por.]


   ÁSTĂZ /rom. astăzi/ (adv.)

* astâdz ie vŕamiă bună [Por.]


   ÁSTÂDZ /rom. astăzi/ (adv.)

* în dzâua đi astâdz

* astâdz-mâńe

* đi astădz pănă mâńe [Por.]


   ASTRAGÁNĂ /rom. astrahan/ (s.f.)

* caśulă đi astragană măi mul a purtat baieţî [Por.]


   ASTRUCÁ /rom. astruca/ (v.t.r.)

* astrucă copilu đi frig

* astruca samânţa cu pomânt marunt

* astrucă casa

* astrucă-ţ uochi [Crn.]

* astrucă ruşâńa

* taś, astrucâ-će, să nu ći măi audă ńima [Por.]


   ASTRUCAMḮNT /rom. astrucământ/ (s.m.)

* astrucamânt đi conaśe

* astrucamânt đi paie

* astrucamânt đi lână [Crn.]

* n-avut bań, şî ia ramas casa fara astrucamânt [Por.]


   ASTRUCÁT /rom. astrucat/ (adj.)

* puaće sî pluaie, casa ie astrucată [Crn.]

* când iş bun astrucat, nu raśieşć [Por.]


   ASTUÓRA /rom. ăstora/ (pron.)

* aia ie moşâia astuora veśiń, lu care nu ľi dzâc pi nume, cî ńis în svadă cu ii [Por.]


   ASTUPÁ /rom. astupa/ (v.t.r.)

* astupâće, uomuľe, cî capiţ pista fľit [Por.]


   ASTUPÁT /rom. astupat/ (adj.)

* cuoşu astupat đi fuńiźină

* ogaşu astupat đi namuol

* astupat in piept, gŕeu suflă

* muiaŕa astupată, blândă ca mńelu [Por.]


   ASTUPÚŞ /rom. astupuş/ (s.n.)

* mi-a dus numa duauă astupuşuŕ

* a cadzut astupuşu đi la chilă, şî biaŕa s-a varsat [Por.]


   AŞÁ /rom. aşa/ (adj.)

* aşa śeva/śuava

* în aşa fieľ

* aşa muiaŕe nu ma-iastă-n lume

* ş-aşa, š-aşa

* fi-va aşa, or nu va fi, dumńedzâu va şći [Por.]


   AŞADZÁ /rom. aşeza/ (v.t.r.)

* aşadză câta mâi bińe

* n-am pućaŕe sî aşâădz mâi tare [Crn.]

* sa aşadză

* aşadză cŕanga să ajungă copiii la śeŕaşă

* nu aşadză capu ńiś lu care

* când a vadzut că o săi prindă murgu, sa aşadzat pi lucru cu tuota pućeŕa [Por.]


   AŞADZÁŔE /rom. aşezare/ (s.f.)

* aşadzaŕe pistă lume

* đin cotruo atâta aşadzaŕe?

* cuńo-sta rabdă pŕa maŕe aşadzaŕe [Crn.]

* aşadză cŕanga, să cuľeg śeŕaşă

* aşadzâ-će, să nu ći vadă vrunu

* aide, să ńi aşadzăm pi lucru

* đi źaba atâta aşâdzatură, strâviţ pućaŕa ńiś c-o tŕabă [Por.]


   AŞADZÁT /rom. aşezat/ (adj.)

* juoc aşadzat [Crn.]

* un śas stă aşadzat, muara să-l duara tare la burtă [Por.]


   AŞĂZÁŔE

   AŞĂZÁT

   AŞĆÁMÂTA /rom. aşteamăt/ (adv.)

* sa dzâśe mierź đ-aşćamâta când mierź dupa śińeva, când mierź pi urma lui [Crn.]

* tuoţ mierg cu vrun rând, la gramadă, da iel sa traźe pi urma luor, ńiś nu sa lasă đi ii, ńiś nu sa-npreună cu ii

* nu mierź bârabar cu uomu, numa furiş în urma lui [Por.]

* miarźe sângur ca pľesńitu, nu miarźe cu lumia-n rând [GPek]


   AŞĆARNÚT /rom. аşternut/ (s.n.)

* aşćаrnut đi masă

* aşćarnut đi pat

* aşćarnut đi viće

* aşćarnut đi opincă [Crn.]


   AŞĆARNÚT /rom. aşternut/ (adj.)

* uom aşćernut

* lucră aşćernut [Crn.]


   AŞĆÁRŃЕ /rom. aşterne/ (v.)

* ia acuma aşćarńe pâătura pi pat

* baba aşćarńe ţâańicu pi masă

* copilu s-a dus să aşćarnă paie la vaś [Crn.]

* du-će, aşćearńe patu

* nu-m aşćerńa źuos, că nu mis puorc [Por.]

* aşťerńe patu [Kmp.]


   AŞĆEPTÁ (GL.) ● v. AŞĆETA [Por.]

   AŞĆERNÚT /rom. aşternut/ (s.n.)

* uń-će prinđe nuapća, îţ faś aşćernut pi pomântol guol, şî duormi fara grijă

* aşćernutu nu mi bun, ma baće la şâaľe [Por.]


   AŞĆERNÚT /rom. aşternut/ (adj.)

* patu nu ie bun aşćernut, nuapća-sta n-o sî durmim frumuos [Por.]


   AŞĆETÁ /rom. aştepta/ (v.)

* nu ma aşćeta, nu vin [Por.]


   AŞEZÁ /rom. aşeză/ (v.t.r.)

* sa aşază la masă

* sa aşază în pat

* fata aşază ţoaľiľi pe pat [Kmp.]


   ÁŞChiE /rom. aşchie/ (s.f.)

* moşu a čoplit, şi i-a dat aşchia în ochi [Kmp.]


   AŞŤEPTÁ /rom. aştepta/ (v.)

* nu ma aşťepta [Kmp.]


   AŞUÓU /rom. aşău/ (s.m.)

* cu aşuou sa sapă, cu lopata sa încarcă [Por.]

* građina sapată cu arşuou mâi bińe rođaşće [Crn.]


   AŚÍ /rom. aci/ (adv.)

* lasă aśi

* aśi am fuost [Crn.]

* când dzâc „lasă aśi (aśiia)”, tu laş śeva lânga ćińe, da când dzâc „lasă aiś”, laş lânga mińe [Por.]


   AŚIRÁ /rom. acira/ (v.i.)

* aśiră ca mâţu şocâćiľi [Por.]


   AŚIRÁT /rom. acerat/ (s.n.)

* muoşu a fuost maistur đi aśirat la puorś sârbaćiś

* atâta aśiŕală, şî la urmă ńimica [Por.]


   AŚIŔÁLĂ (I. J.) ● v. AŚIRAT [Por.]

   ATÂRNÁ /rom. atârna/ (v.t.r.)

* atârnă pricoľiţa đi tractur

* atârnă trasta-n cuń

* sa atârnă đ-ai măi ţapiń, şî capâtă bataie întođeuna [Por.]


   ATÂRNAT /rom. atârnat/ (adj.)

* atârnat la grindă

* plugu atârnat la tractur [Por.]


   ATḮT /rom. atât/ (adv.)

* atât ia fuost drag đi ia, đi la urmă s-a-nsurat cu ia [Por.]


   ATḮT /rom. atât/ (adj.)

* atâta ie tuot đi scump, da plăţâľi sânt miś

* cu atâta măi bińe, dacă va fi aşa cum tu dzâś

* numa atât ć-ai învârdzât în lucru mieu, măi mult nu [Por.]


   ATÂTÚŞCA (PRIL.) ● v. ATÂTUŚCA [Por.]

   ATÂTÚŚCA /rom. atâtuşca/ (adv.)

* nu mi-a dat đin moşâie ńiś atâtuśca, cât ie ńiegru đisupt unghie

* a ľins uala, ńiś atâtuśca n-a lasat đi nuoi [Por.]


   ATÚNŚ /rom. atunci/ (adv.)

* đi atunśa; đ-atunśa

* dacă ie aşa tŕaba, atunś đin lucru nuostru nu ie ńimic [Por.]


  AU /rom. au1/ (vez.)

* aşa au aşa

* viń, au nu viń, tot una mi [Buf.]

* nu şću dar va fi surd, au n-auđe, or ie altśeva [Por.]


   ÁU /rom. au2/ (int.)

* au, lălă! [Por.]


   AUDZḮ /rom. auzi/ (gl. p.)

* auđe bińe la o uŕache, la alalaltă ie surd đi tuot

* s-auđe śe s-auđe [Por.]


   AUDZḮT /rom. auzit/ (adj.)

* iel ie uom audzât şî cunoscut [Por.]


   AUDZÂTÚRĂ /rom. bârfeală/ (s.n.)

* nu asculta la audzâtuŕ, catâţ tŕaba-tia [Por.]


   ÁUR /rom. aur/ (s.n.)

* i-a dat ińel ďe aur [Kmp.]

* facut đin aur

* mară đi aur [Por.]


   AURÁR /rom. aurar/ (s.m.)

* ma duc la auraŕ s-âm ogođască ińelu [Por.]


   AURÍ /rom. auri/ (gl. p.)

* ma duc la auraŕ sâ-m auŕască ińelu [Por.]


   AURÍT /rom. aurit/ (adj.)

* sa auŕaşće cu auru topit

* śe gud va fi aurit, are măi mare vŕad pi pomânt [Por.]


   AVÉRE (I. J.) ● v. AVEŔE [Por.]

   AVIOÚN /rom. avion/ (s.n.)

* când măi întâń am vadzut nuapća că śuauă miarźe pi śieŕ şî ľicură, am ghinđit că ie satelitu rusăsc, dar acuma şćiu că a fuost ńiscar aviuańe [Por.]


   AVIÁ /rom. avea/ (v.)

* avia - nu avia, tuot una ie

* n-are (=nu are) cu care

* câţ ań va puća avia babuţa-ia, baş ie batrână [Por.]


   AVIEÁRE (I. J.) ● v. AVEŔE [Crn.]

   AVĽÍIE /rom. avlie/ (s.f.)

* la loco-l batrân, unđe ń-a fuost casa, am avut măi mare avľiie

* avľiia îngrađită s-a chiemat şî la nuoi đemult obuor, ş-a fuost obuoru căş,î oboru puorśilor, obuoru vićilor [Por.]


   AVUŢḮIE /rom. avuţie/ (s.f.)

* are avuţâie puţână [Por.]


   AVÚT /rom. avut/ (adj.)

* avut ie uom care are moşâie mare [Por.]


   AVUTUÓRŃIC /rom. proprietar/ (s.m.)

* tatamuoş a fuost tare avutuorńic, a ţânut multă moşâie, numa dupa ratu cu mńamţî gata tuot i-a luvat partizańi [Por.]


   ÁZÂMĂ (PRID.) ● v. ADZÂMĂ [Crn.]

   AZNOPŤE /rom. as-noapte/ (adv.)

* aznoapťe n-a durmit ďe duerea caului [Kmp.]


   AZVÂRĽÉĆA /rom. de-a azvârlitul/ (adv.)

* lapâdă đ-azvârľeća

* nu lupada đ-azvârľeća, numa dăm frumuos în mână! [Por.]


   AZVÂRĽÍ /rom. azvârli/ (v.)

* azvârľaşće aia în borugă

* iuo puot đeparće să azvârľesc piatra [Por.]


   AZVÂRĽÍT /rom. azvârlit/ (adj.)

* care a fi azvârľit asta tumu aiśa? [Por.]


   AZVÂRĽITUÓŔ /rom. azvârlitor/ (adj.)

* đin tuoţ pâcuraŕ iuo am fuost măi bun azvârľituoŕ cu şlaidâru [Por.]


   AZVÂRĽITÚRĂ /rom. azvârlitură/ (s.f.)

* lupadat cu azvârľitu, lupadat đ-azvrľeća [Por.]


   AZVÂRĽITÚRĂ /rom. azvârlitură/ (adj.)

* la pâcuraŕ s-a catat să fiie buń la azvârľitură [Por.]


   AZVÂRĽÍULUI (PRIL.) ● v. AZVRĽEĆA [Por.]

   AZVRĽÍĆA (PRIL.) ● v. AZVÂRĽEĆA [Crn.]

   AJÚN (I. M.) ● v. AŹUN [Por.]

   AJÚN (I. M.) ● v. AŹUN [Por.]

   AJUNĞÁ (GL.) ● v. AŹUNŹA [CMP.]

   AJÚNS (PRID.) ● v. AŹUNS [Por.]

   AJUNŹÁ (GL.) ● v. AŹUNŹA [Por.]

   AJUTÁ /rom. ajuta/ (v.)

* ajută la uom când ie sângur [Crn.]


   AJUTUÓŔ /rom. ajutor/ (s.m.)

* ier am avut numa un ajutuoŕ, da acuma duoi [Crn.]


   AJUTURÁT /rom. ajutora/ (s.m.)

* ajuturatu nu ie lucru inprumut [Crn.]


   AJUTÚRĂ /rom. ajutora/ (i. ž)

* ajutura uşuŕadză lucru [Crn.]


   AŹÚN /rom. ajun/ (s.n.)

* aźun ie ađet să nu sa manânśe înainća lu vro dzî mare

* đi uom care ţâńe aźun sa dzâśe că aźuńadză [Por.]


   AŹÚN /rom. ajun/ (s.n.)

* Aźun ie dzâua înainća lu Craśun

* sara la Aźun copii sa duc în coľindŕeţ [Por.]


   AŹUNÁ /rom. ajuna/ (gl. p.)

* trâabe aźuna la Aźun [Por.]


   AŹUNÁT /rom. ajunat/ (s.n.)

* dacă vŕei sî ći scuoţ đi la aăla pacat gŕeu, îţ trâabe un aźunat ţapân [Por.]


   AŹÚNS /rom. ajuns/ (adj.)

* ia aźuns uoţî pi drum, şî ia omorât

* a fuost vŕańic, şî aźuns să fiie la luoc mare

* am bań đi aźuns să cumpâr aia

* fata aźuns đi mâritat

* cucurudzu aźuns đi cuľes

* aluvatu aźuns đi plumađit

* aźuns copilu đi la şcuală

* la aźuns buala râa

* la aźuns śe l-aźuns [Por.]


   AŹÚNŹE /rom. ajunge/ (v.)

* miergând iuta, ii đi mulće uoŕ ń-aźunźa pi drum

* nu sa puaće aźunźa în tuaće părţâľi

* o aźunźe ś-o aźunźe [Por.]


   AŹUTÁ /rom. ajuta/ (v.)

* lasâ-ma, nu-m aźuta atâta

* duamńe aźută

* nu aźută la ńima

* aźutaţ, uamiń

* nu-i aźută ńimica, gata ie [Por.]


   AŹUTÁŔE /rom. ajutare/ (s.f.)

* îm trâabe un uom tare să-m fiie đi aźutaŕe [Por.]


   AŹUTÁT /rom. ajutat/ (adj.)

* a fuost aźutat đin tuaće părţâľi, şî iară ńimica [Por.]


   AŹUTUÓŔ /rom. ajutor/ (s.m.)

* i-a fuost aźutuoŕ în furaluc [Por.]

ă


  Ă /rom. ă/ (demin.)

* ă, colo

* ăăă, cât ie đi maŕe!? [Por.]


   ẮĆE /rom. iată/ (part.)

* ăće-ma, vin

* ăće, aia colo trăbe mutat în alt luoc

* ăći, vadzuş acuma cu uochi tii [Por.]


  ĂIS /rom. hăis/ (int.)

* cu „ăis” întuorś buoii-n źug la stânga, da cu „ća” la điŕapta [Por.]


  ĂL /rom. ăl/ (demin.)

* ăl colo, stă pitulat

* ăl, zbură! [Por.]


   ẮLA /rom. ăla/ (pron.)

* ăće, ăla uom vŕa să vină la nuoi [GPek]


   ẮMA /rom. ăma/ (int.)

* ăma, veńii [Por.]


  ĂN /rom. în/ (prep.)

* „ân” şî „ăn” ie tuot una, ama iastă lume pin saće care măi đies vorbiaşće cu „ăn” đicât cu „ân”

* uńi dzâc „âncauśa”, alţî „ăncuaśa”, uńi dzâc „s-a dus înđial”, alţâ: „s-a dus ănđial”

* întrâabe / îmtrâabe : ăntrâabe / ămtrâabe [Por.]


   ĂNĆÍNS /rom. întins/ (adj.)

* La capu pomântuluii, / Ieŕa ńeşća astaľe ănćinsă. [Crn.]


   ĂNTRĂÚNA (PRIL.) ● v. ÂNTRUUNA [Por.]

   ĂNTULĆIŞÁT /rom. curmeziş ?/ (adj.)

* a dârâmat frundză, şă nu faśe braţu botur la botur, numa cŕanźiľi brăţuie ăntulćişat [Stig]


   ẮŃI /rom. iată-ne/ (int.)

* ăńi, doveńirăm cumva

* ăńi, pă faśeţ cu nuoi śe vi vuoia [Por.]


   ẮŃI /rom. unu/ (br.)

* ăńi, unu în o jucariie copilaŕască [Por.]


   ĂROPLÁN /rom. aeroplan/ (s.n.)

* đi vŕamia đi mńamţ, odată a trecut atâća ăroplańe, đi śieŕu nu s-a vadzut đi ii

* am putut sî ma car cu ăroplanu, numa ći frică n-am cućedzat [Por.]


   ĂRPIIÁ (GL.) ● v. ARPIIA [Por.]

   ẮSTA /rom. ăsta/ (pron.)

* ăsta lucru nu ie gŕeu [GPek]


   ẮŞChe /rom. aşchie/ (s.f.)

* când s-a ćopľit la muort stinghiii đe s-a pus la groapă, atunća a dat foc la ăşchi şi ľ-a dat đe pomană [Tim.]


   ẮTĂ /rom. iată/ (part.)

* ătă-l uomu, vińe la uşă [Mlava]

b


  BA /rom. ba/ (part.)

* Ai fuost la lucru? - Ba!

* (u izr.) ba, iuo

* ba vŕei, ba nu vŕei

* ba-n cuaś, ba-n coluo [Crn.]


   BÁBA-UARBĂ /rom. baba-oarba/ (s.f.)

* ľagăm uochi cu propuada, şî sî jucâăm baba-uarba [Crn.]

* baba-uarbă ń-a fuost juoc placuţ, copilaŕesc [Por.]


   BABALÚC /rom. băbăluc/ (s.m.)

* mama mi-a puvestât cî sânćem nuoi, Trifuľeşći, aiśa đin babaluc

* aia aşa a ramas la nuoi đin babaluc

* nu dau să sa strâviască babalucu mieu [Por.]


   BÁBĂ /rom. babă/ (s.f.)

* mulće ai s-audz đi la o babă [Crn.]

* când capiţ ńepuoţ, đin muiare ći faś babă [Por.]

* la cataramă iastă muoş şî babă [Crn.]

* babă batrână [Por.]


   BÁBIŢĂ /rom. babiţă ?/ (s.f.)

* pi pomană sa pun atâća babiţă, câţ guoşć sânt chemaţ [Buf.]


   BÁBIĽI /rom. babele/ (s.f.)

* Babiľi sânt aľi doasprăśe dzâľe întra Dragobiaće şî Sâmţ, când tota dzâua însamnă câć-o lună pi an

* Dragoban ie baba đintâń, ş-a-nsamnat pi marta, în vŕamia când anu a-nśeput cu aia lună

* (ver.) pi lânga „babe”, care sânt dzâľe râaľe, pi anu đi dzâľe iastă şî „muoş”, care sânt dzâľe buńe [Por.]


   BABIÁŞĆE /rom. băbeşte/ (adv.)

* miarźe babiaşće [Por.]


   BABIÉSC /rom. babesc/ (adj.)

* babiesc s-a dzâs vrodată la tuot aia ś-a şćut numa babiľi batrâńe vicľańe, cî şćiŕa luor a ţânut şî śieŕu şî pomântu

* câľindaŕ babiesc

* pi al babiesc, acuma ar fi priru [Por.]


   BABUŞŃÍŢĂ /rom. babuşniţă/ (mn. babuşńiţ)

* vuorba dăn dăscânćic, cu însamnatu ńecunoscut, dăn dăscânćic dă lăturuoń [Zvizd]


   BAĆÁ /rom. bate/ (v.t.r.)

* baće copilu lui

* baće vaca

* baće pâăsâŕ cu praşća

* baće ţapă đi clańe

* baće pruńiľi

* baće pasuiu s-âl scuată đin postaica

* baće fieru înśintat

* baće đin palmie

* baće puarca

* baće luopta

* baće ruopâta

* baće vântu

* baće bruma

* baće piatra

* baće drumu đi źaba

* baće ľimba đi đinţ, da ńima nu ascultă

* baće juoc [Crn.]

* bată-l śieŕu

* bată-l dumńedzâu [Por.]


   BAĆÁLĂ /rom. băteală/ (s.f.)

* baćala sî puńe pi ţauă đi suoc caŕe sî bagă în suviaică [Crn.]

* baćiala la razbuoi sa ţâasă pin urdzală [Por.]


   BADḮI (I. M.) ● v. BADÂŃ [Por.]

   BADḮŃ /rom. budăi/ (s.m.)

* badâńu ie vas strâmt şî lung, facut numa đi scuos untu [Crn.]

* în badâń s-a batut untu [Por.]


   BAGÁ /rom. băga/ (v.t.r.)

* bagă aţa-n ac

* bagă câlţanu-n śuariś

* bagă colaś în trastă

* bagă mâna-n sân

* bagă bań în pozanaŕ

* bagă sama

* bagă sama sî nu luńiś

* bagă vina śe n-am ajuns la vŕamie

* bagă capu în ńivuoie [Crn.]

* uomu sa bagă-n casă

* apa sa bagă-n pomânt

* suarľi sa bagă dupa nuviŕ

* bagă uoiľi-n strungă

* đi đesńaţă n-am bagat ńimic în gură

* vŕamia ie să bagăm śuava-n gură [Por.]


   BAGABUÓNT /rom. bagabont/ (s.m.)

* bagabuont ie ca o mară strâcată-n podrum, care strâcă miarâľi tuaće

* bagabuont ie o bişćală, o uľimişńiţă, uom fara rând [Por.]


   BAGÁT /rom. băgat/ (adj.)

* cuţâtu, bagat în ćacă, stă sprimit dupa curauă

* putradzâaşće, bagat în apsă

* bagat în grijă

* bagat în ńivuoie

* bagat în povastă [Crn.]

* bagat în cânćic [Por.]


  BAGATUÓŔ /rom. băgător/ (s.m.)

* la trairat, bagatuoŕu stâă pi maşână, şî bagă snuopi în ia [Crn.]


   BAGLÁMĂ /rom. balama/ (s.f.)

* baglamă đi uşă

* baglamie đi vracńiţă

* baglamie la uocnă [Crn.]


   BAGRÁM /rom. salcâm/ (s.m.)

* bagramu ie ľiemn taŕe, bun đi mulće trabuiaľe

* fluaŕa đi bagram ie bună đi albiń [Crn.]


   BAGRAMIÁŔ /rom. ?/ (s.m.)

* ńi duśem dupa ľamńe în bagramiaŕ [Crn.]


   BAIAŢÂẮL /rom. băițel/ (s.m.)

* ńiś copil, ńiś baiat [Crn.]

* are şî ia un baiaţâăl, đi la munće [Por.]


   BAIAŢÂẮSC /rom. băieţăsc/ (adj.)

* nu puot să-l zauit ńiścând traiu mieu, baiaţâăsc

* baiaţâaşće (pril.) [Por.]


   BAIAŢḮIE /rom. băieţie/ (s.n.)

* am avut mândră baiaţâie, am aľergat dupa fiaće cât m-a tras ińima [Por.]


   BAIÁT /rom. băiat/ (s.m.)

* baiat đi însurat [Crn.]

* la źuoc a veńit o gramadă đi baieţ, ama fiaće a fuost puţâńe

* baiat batrân [Por.]


   BAIBUÓC /rom. ?/ (s.m.)

* în baibuoco-sta nu ie luoc mâi mult đi tri inş

* l-a bagat în baibuoc [Crn.]


   BÁIE /rom. baie/ (s.f.)

* ma duc în baie sî ma ľecui đi duŕeŕ în încheiatuŕ [Crn.]

* cum să nu fiie ruoşâie la fiŕe, când tota vara petŕaśe pin bâăi [Por.]

* Bańiia sńigoćinului, la Golumbăţ [Bran.


   BAIEŢḮME /rom. bâieţime/ (s.f.)

* pľină uara đi baieţâme, fiaće nus pusta [Por.]


   BÁIER /rom. baieră/ (s.m.)

* baier la caldaŕe

* baier la vadră [Crn.]

* s-a rupt bairu la cuafă, şî barbatâ-miu a pus o jâţă care ma taie la mână când duc apa [Por.]

* baier đi chies

* trasta cu baier [Crn.]


   BAILUÓG /rom. bailag/ (s.n.)

* bailuogu ie un piaćic đi gumă care sa puńe la ruată când ii sa rupe guma đin afară

* bailuogu sa faśe đin gumă batrână alu ruată [Por.]


  BAC /rom. bac/ (s.n.)

* dăn Ram bacu cară prăsta Dunăre dă mulće uoŕ prăsta dzî [Bran.


   BÁCLĂ /rom. găleată/ (s.f.)

* dăm o baclă đi olai [Por.]


   BACŞḮŞ /rom. bacşiş/ (s.n.)

* a fuost crśumaŕ, ama bacşâşu a fuost puţân, că lumia n-avut bań [Por.]


   BALAMJÂTÚRĂ (I. J.) ● v. BALMAJALĂ [Crn.]

   BALÁUR /rom. balaur/ (s.m.)

* am vadzut un balaur đi duauă mietâŕe [Crn.]


   BALBAŃÁLĂ /rom. ?/ (s.f.)

* balbańală pin namieţ [Crn.]


   BALBAŃÍ /rom. vâlvâi/ (v.)

* sî balbańaşće cu lucru, sî scâape đi la biaţă

* sî balbańeaşće buou, nu sa dâă s-âl înjug

* sî balbańaşće cu buala [Crn.]

* ăl trasă, sa bâlbańi câta, şî sa dusă la fund [Por.]


   BALBATÁIE /rom. bâlbătaie/ (s.f.)

* arđe fuocu fâră balbataie

* balbataie mică, balbataie maŕe [Crn.]

* para fuocului [Por.]


   BALŢUÍT /rom. bălţat/ (adj.)

* jâţâľi đi struie pin bandieŕ sânt balţuiće đi caldură

* sfuara đi rufe ie balţuită [Crn.]

* bălţuit ie aia śe nu ie ľegat strâns [Por.]


   BALĆÍŢĂ (I. J.) ● v. BALTUŢĂ [Por.]

   BALĆÍNĂ /rom. băltină/ (s.f.)

* pi lângă Ćimuoc iastă mulće balćiń caŕe nu sî puot lucra [Crn.]


   BALCẮU /rom. balcău/ (s.n.)

* vuorba balcău astâdz s-a pastrat numa pin cânćiśe batrâńe, care sânt şî iaľe gata tuaće zuitaće [Por.]


   BALMAJÁLĂ /rom. bălmăjală/ (s.f.)

* đin balmajala lui, ńimic n-am înţaľes

* nu ascult balmajâălurľi politicanţâlor [Crn.]


   BALMAJḮ /rom. bălmăji/ (gl. p.)

* cât ie dzâua numa balmajâaşće

* nu balmaj,î ai grijă śe vorbieşć [Crn.]


   BÁLMIŞ /rom. balmoş/ (s.m.)

* balmişu sî manâncă pân ie ferbinće [Crn.]


   BÁLMUŞ /rom. balmuş/ (s.n.)

* balmuşu a fuost măi mare dulśaţă pâcuraŕască [Por.]


   BALŚUÁRĂ (I. J.) ● v. BALTUŢĂ [Por.]

   BÁLTĂ /rom. baltă/ (s.f.)

* baltă viarđe

* în baltă traiaşće dracu

* baltă đin pluaie [Crn.]


   BALTÚŢĂ /rom. băltuţă/ (s.f.)

* dupa pluaie a ramas mulće baltuţă pi luocuŕ poľiajńiśe [Por.]


   BALTUÓŃ /rom. băltoi/ (s.n.)

* după sat esťe un baltuoń, bun numa ďe broşťi [Por.]


   BALTUÓS /rom. băltos/ (adj.)

* luoc baltuos

* pomânt baltuos [Crn.]

* baltuos luoc, bun numa đi bruoşć [Por.]


   BALUÓS /rom. bălos/ (adj.)

* baluos ca câńiľi al turbat

* baluos ca slańina viie [Crn.]


   BALUŞẮL /rom. păstrăv de fag/ (s.m.)

* baluşăl ie buŕaće care cŕaşće pi fag

* iastă baluşăl đi primovară şî baluşăl đi tuamnă [Por.]


   BAĽAGUÓS /rom. băligos/ (adj.)

* uom baľaguos [Crn.]


   BÁĽE /rom. bale/ (s.f.)

* la uaie pľacară baľe đin gură, o să muară

* baľe đi culcumiec [Crn.]

* vinu când sa strâcă, or prazu când putradzâşaće în pomânt, fac baľe [Por.]


   BAĽEGUÓS (PRID.) ● v. BAĽAGUOS [Por.]

   BAĽIGÁŔ /rom. băligar/ (s.m.)

* baľagaŕu ie guangă mică, ńagră, cunoscută că adună scrume đi baľigă, şî miergând înapuoi, ľi faśe buboloş ca chichiŕadza đi iepur [Por.]


   BÁĽIGĂ /rom. baligă/ (s.f.)

* baľigă đi vacă

* baľigă đi cal

* baľigă đi uom

* muaľe ca baľiga [Crn.]


  BAN /rom. ban/ (s.m.)

* zdrâăncâńe đi bań

* a gasât bań

* pazâăsc muošu ca pi ban

* traiaşće ca banu-n pungă

* banu lui ie gŕeu ca Artanu

* strâviaşće banu pi fiie śe

* aŕe źaiśće raŕ

* ascultă ca bańişuoru

* faśe ban bun

* nu vŕeduie ńiś cât un ban îngaurit

* salbă đi bań [Crn.]

* unđ-a fi strâvit atâta bańamă? [Por.]


   BANDÁŞ /rom. trompetist/ (s.m.)

* fraćiľi mieu ie bandaş [Crn.]

* mi-a picat guma đi pi bandaş

* s-a rupt guma, ş-a mânat ruata pi bandaş [Por.]


   BANDÁŞ /rom. bandaj/ (s.n.)

* mi s-a rupt guma la ruata đi-nainće, ş-a-m fuost muara să mân ruata pi bandaş pănă la casă [Por.]


   BÁNDĂ /rom. bandă/ (s.f.)

* dzâśe în bandă mică

* bandă mâi maŕe [Crn.]

* bandaś, cântă-n bandă

* s-a-nvaţat đi mic să cânće-n bandă [Por.]


   BANDIÉŔ /rom. bandier/ (s.m.)

* când a trâbuit să duśem struia pănă la coľibi pi śuacă, tuot nat a dat đin paduŕa lui bandieŕe câće a trâbuit [Por.]


   BANDZARÍ /rom. banzari ?/ (v.)

* când iastă duoi lautaŕ, unu dzâśe đi juoc, da al alalt bandzaŕaşće [Crn.]

* Iancu cu Dinu a fuost lăutaŕ cunoscuţ, paŕache bună: Iancu ie primaş, da Dinu băsăŕaşće dupa iel [GPek]

* ń-am spart taifa, cî iel n-a putut să băsuiască cum trâabe [Por.]


   BANDZARÍT /rom. ?/ (s.m.)

* cu bandzarit, mâi bińe juoś

* lasâće đi bandzarit, viedz cî sî râd đi ćińe [Crn.]


   BÁNCĂ /rom. bancă/ (s.f.)

* bancă i-a dzâs ai batrâń la un fieľ đi bań care avut vŕad dzâaśe, doadzăś şî tridzăś đi dinaŕ

* la banu đi dzaśe dinaŕ i-a dzâs o bancă, la-l đi doadzăś i-a dzâs doă bănś, da la-l đi tridzăś i-a dzâs trii bănś [GPek]

* o bancă a fuost ban tare, cî ia avut dzăśe dinaŕ, da dzâua đi sapat a fuost trii dinaŕ [Por.]


   BANCHIÉT /rom. ?/ (s.m.)

* am un banchiet đi ţâglă, măi întrâabe trii đi casă [GPek]


   BÁNU MÂŢÂ /rom. mică/ (s.m.)

* când am fuost pâcuraŕ, am ghin] i cî ie banu mâţî aur [Por.]


   BANÚŢ /rom. bănuţ/ (s.m.)

* avut num un banuţ atârnat la gât, că a fuost fată saracă

* a gasât o gramadă đi banuş, care a pitulat vrunu đa-i lui đa-i batrâń, ama s-a aratat că nau ńiś un vŕad [Por.]


   BAŃÉĆE /rom. bănet/ (s.m.)

* bańeće ie uom pľin dă bań [Zvizd]


   BAŃÍULUI /rom. pe bani/ (adv.)

* pi marfă, ore bańiului

* bańiului, ore-n schimb [Crn.]


   BARABÁR (PRIL.) ● v. BÂRABAR [Crn.]

   BARÁBĂ /rom. ?/ (s.n.)

* o barabă đi uom, a dat tuot pi biare, ş-acuma a ramas pi drumol mare

* s-a mâritat dupa o barabă la Măidan, a veńit đin lumia albă, fara moşâie, fara ńimica [Por.]


   BARBAŢÂÁŞĆE /rom. bărbăteşte/ (adv.)

* puńe umâru barbaţâaşće [Crn.]


   BARBAŢḮĂSC /rom. bărbătesc/ (adj.)

* lucru barbaţâăsc

* tŕabă barbaţască

* ţuaľe barbaţâăşć

* mâń barbaţâăşć [Crn.]


   BARBAŢḮIE /rom. bărbăţie/ (s.f.)

* acuma aratăţ barbaţâia [Crn.]

* barbaţâia-mia cu iel a fuost bună, iel a fuost bun barbat [Por.]


   BARBÁRI (GL. P. REF.) ● v. BÂRBARI [Crn.]

   BARBÁŔ /rom. bărbie/ (s.m.)

* când lauta aŕe barbaŕ, mâi bińe şâađe pi umâru lu lautaŕ [Crn.]


   BARBÁT /rom. bărbat/ (s.m.)

* iuo-s barbatu iei

* am avut duoi barbaţ [Crn.]

* fi cuminće, că vińe barbatâ-miu, şî će frânźe [Por.]


   BÁRBĂ /rom. barbă/ (s.f.)

* barbă ascuţâtă

* barba cu croviţ

* barbă rasă

* barbă lungă

* barbă rară

* barbă albă

* barbă rasuśită

* barba la sacuŕe [Crn.]

* barba la firiz [Crn.]


   BARBÍIE /rom. bărbie/ (s.f.)

* uom gras, barbiia maŕe [Crn.]

* barbiie ie grasâmia supt barbă, la uom, or la vro vită [Por.]


   BARBUÓS /rom. bărbos/ (adj.)

* barbuos cî jaľaşće

* barbuos c-aşa vŕa [Crn.]


   BÁRBURĂ /rom. Barbură/ (s.f.)

* Barbură ie prazńicu alu gaiń [Hom.]


   BARDÁC /rom. bardac/ (s.n.)

* đin bardac măi đes s-a baut rachiie pi la prazńiśe, pi la nunţ, or pi la pomeń

* bardacu a miers đin mănă-n mână, pi lânga masă, şî tot nat a tras đin iel cât i-a placut, că pară n-a fuost [Por.]


   BÁRDĂ /rom. bardă/ (s.f.)

* barda ie sacuŕe đ-o mână, adâns facută đi śopľit la ľiamńe [Por.]

* cu barda sa fača daoghe la butoi [Dun.]


   BÁRDZĂ /rom. barză/ (s.f.)

* când ajunźe bardza, ajunźe şî primovara [Crn.]


   BÁRCĂ /rom. barcă/ (s.f.)

* peşcari merğe cu barca pe Duńere in peşcarit, vrodată a mânato cu vislă, da astez cu motoru [Kmp.]


   BÁRNĂ /rom. barnă ?/ (s.f.)

* l-am lasat în casă ca pi uom, da iel mi-a facut arnă-barnă pin suobă, şî sa dus dracului [Por.]


   BASÁMA /rom. basama/ (adv.)

* basama ie aşa lasat đi la Dumńedzâu

* basama nu vińe cî ie cuprins cu śuava [Por.]


   BASÁNCA (PRIL.) ● v. BASAMA [Por.]

   BASCÍIE /rom. ulucă/ (s.f.)

* casă đi baschii

* baschii đi svińac

* baschii đi śaruoń [Crn.]

* đi gard ăţ trâabe câći duauă baschii întra şćiumpi; sa pun poľiajńic, şî đi şćiump sa prind cu clanfe [Por.]


   BÁSTRĂ /rom. peronosporă/ (s.f.)

* bastra a ars piparca [Hom.]


  BAŞ /rom. baş/ (part.)

* a tŕecut baş pi lânga nuoi

* când iel baş să scâape pi uşă, uoţî tună, şă-l prind

* n-a fuost baş aşa [Por.]


   BAŞĆÁUĂ /rom. grădină/ (s.f.)

* a facut başćauă lânga râu, cu mare drag că n-o să fiie nacaz cu udatu, ama a veńit pouodu ş-a luvat tuot [Por.]


   BAŞŤÁ /rom. grădină/ (s.f.)

* ma duc în başťa să scot ťapă [Kmp.]


  BAŚ /rom. baci/ (s.m.)

* şî muoşu Pau Blâgoian ie baś cu stâna-lui, în baśiia nuastră la Râmnaŕeca

* baśo-l mare, stapânu baśiii, oiaŕ alu care uoi a dat măi mult lapće [Por.]


   BAŚÁUĂ /rom. grădină/ (s.f.)

* în baśauă am pus vardză, piparcă, câta praz, busuiuoc şî fluoŕ đi tuamnă [Crn.]


   BAŚELÁŔ /rom. grădinar/ (s.m.)

* cumparai rasad đi la baśelaŕ

* la baśelaŕ sânt bucaćili mâi scumpie [Crn.]


   BAŚIÍE /rom. băcie/ (s.f.)

* vara-sta s-a facut numa o baśiie, şî aia dân trii câăş

* baśiia-mia în Sâga ie la śuaca lu Truică [Hom.]

* când am fuost mic, m-a dat tata să fiu slugă la baśiie [Por.]


   BÁŚIVĂ /rom. butoi/ (s.f.)

* baśivă mâi maŕe, cuprinđe pistă duauădzâăś đi cazańe, da aia ie pistă duauă mii đi chiľ [Crn.]


  BAT /rom. beat/ (adj.)

* a baut tuata nuapća, ş-a veńit la casă bat

* bat muort

* bat ca curca [Por.]


   BATÁIE /rom. bătaie/ (s.f.)

* s-a glśavit şî s-a luvat la bataie

* bataie la muarće

* bataia la Cumanuva

* bataia la Câmpu Iedŕenului

* bataia cu ńamţî la Drina [Crn.]

* nu mânarăţ cu iel bataie đi juoc, cî va omuară [Por.]


   BATAIUÓS /rom. bătăios/ (adj.)

* are narau bataiuos, sa baće cu tuoţ, ama şî pi iel ăl bat alţî [Crn.]

* mâritată dupa un uom, tare ie bâtaiuos: o baće đi fiie śe [Por.]


   BATATÁRŃIC /rom. abătător/ (adj.)

* uomu al batatarńic ńiścând n-aŕe ođină [Crn.]

* al batatarńic sa scuaće dă tuot luocu, fi ie cum dă gŕe să fiie [Mlava]


   BÁTĂ /rom. bată/ (s.f.)

* ćurc cu biaće

* chimiaşă cu biaće

* creţan cu biaće [Hom.]


   BATRḮN /rom. bătrân/ (adj.)

* uomu al batrân nu ie batrân dacă puaće sî lucŕe [Crn.]

* ńiś dumńedzâu nu şćiie cât ie pomântu đi batrân

* s-a înbracat în ţuaľe batrâńe, şî sa dus la lucru

* cânćiśiľi alu lâuatari ai batrâń, sânt măi batrâńe đi cât aşća, śe ľi scuot armuńicaşî

* când a veńit đin vuoiscă, s-a întuors la lucru-lui, al batrân

* cal batrân, nu ie ńiś đi cârnaţ [Por.]


   BATRḮNA /rom. bătrâna ?/ (s.f.)

* tuot învaţatu la juoc, porńaşće cu batrâna [Crn.]


   BATÚT /rom. bătut/ (adj.)

* nu şću pănă când să sufâr să-m vină copiii batuţ đi la şcuală

* paŕ la viie sânt batuţ bińe [Crn.]

* saŕa batută-n pivă

* ţasuto-sta ie pŕa batut [Por.]


   BATÚTA /rom. bătută/ (s.f.)

* când sî juacă batuta, sa baće ţapân în pomânt cu tâalpiľi întŕeź [Tim.]


   BÁU /rom. bau/ (int.)

* nu ći uita la babă supt creţan, că acolo ie bau

* dacă n-adurmiţ điluoc, vińe bau-bau la feŕastă, şî va manâncă [Por.]


   BAUŢÁŔ /rom. teren stâncos/ (s.m.)

* bauţaŕu nu ie ńiś acui, cî pi iel nu rođaşće ńimica [Crn.]


   BAÚŢĂ /rom. beuţă/ (s.f.)

* apa a sacat, da-n ogaş a ramas numa bauţ [Crn.]


   BAUTUÓŔ /rom. băutor/ (adj.)

* bautuoŕ, da nu faśe râaľe [Crn.]

* bautuoŕ đi când l-a turnat mumâ-sa

* fuź đi iel, cî ie un bautuoŕ gŕeu [Por.]


   BAUTÚRĂ /rom. băutură/ (s.f.)

* đi nuntă trâabie bautură multă [Crn.]

* s-a dus la o bieotură în cafană, da a ramas dzâua tuată [Por.]


   BAZACUÁNĂ /rom. prostie ?/ (s.f.)

* mult m-am mirat când am audzât bazacuana-ia

* đi la iel am audzât mulće bazacuańe

* umblă pin lume, şî faśe bazacuańe [Crn.]


   BAJUCURÍ /rom. batjocori/ (v.)

* copiii îl bajucuŕesc la şcuală cî aŕe paduchi [Crn.]


   BAJUCURUÓS /rom. batjocoros/ (adj.)

* iel ie uom mult bajucuruos [Crn.]


   BAJUÓCURĂ /rom. batjocură/ (s.f.)

* nu ći mâńiia, aia ie numa o bajuocură

* bajuocură copilaŕască

* pŕa mulće bajuocuŕ sa puvestâăsc đi mińe pin sat [Por.]


  BĂ /rom. / (int.)

* pă unđe să tŕec az, bă? [Rom.]


   BĂIÁT /rom. băiat/ (s.m.)

* băiat ďe-nsurat [Kmp.]


   BĂIEŢẮL /rom. băieţel/ (s.m.)

* băieţăl, copilandru care aľeargă dupa feťe, ama înga nu ie copt ďe însurat [Kmp.]


   BĂLŢUÍ /rom. balţui/ (v.t.r.)

* s-a bălţuit sfuara la tovar, ş-acuşa saśi pică đi pi car [Por.]


   BĂSTRUÍ /rom. ?/ (v.)

* frundza pră fiŕ de potlaźiań s-a bastruit [Hom.]


   BĂSTRUÍT /rom. ?/ (adj.)

* vardză băstruită [Hom.]


   BẮŞCA /rom. başca/ (adv.)

* dâăi la vaś sî manâśe, da la viţâăl puńe băşca

* tuoţ sî va-nschimbaţ, ama copiii băşca, fiaćiľi băşca [Crn.]

* śe şađeţ băşca, veńiţ încuaśa, să fim tuoţ la un luoc [Por.]


   BĂŞCAŞÁLĂ /rom. despărţire/ (s.m.)

* nu-nţaľeg pintru śe sânt atâća băşcaşăluŕ întra uamiń la nuoi în sat

* lasaţâ-vă đi băşcaşâăruŕ [Crn.]

* pănă am fuost baieţ am trait cu fraţî într-o casă, când m-am însurat, şî când a veńit vŕamia đi băşcaşală, nuoi frumuos am înparţât imańa, şî iuo cu muiaŕa m-am dat bâăşca [Por.]


   BĂŞCAŞḮ /rom. despărţi/ (v.t.r.)

* başcaşâaşće mńeii đin cârd sî ľi đa uruială

* băşcaşâăsc saśi ai rupţ đ-ai întŕeź [Crn.]

* nu vŕeu sî ma băşcaşâăsc đ-ai mii parinţ [Por.]


   BĂŞCAŞḮT /rom. despărţit/ (adj.)

* copilu al mâi maŕe ie băşcaşât đimult

* ie băşcaşât đin casă cî n-a poşćińit parinţî [Crn.]


   BĂTḮRN /rom. bătrân/ (adj.)

* uom bătârn

* muoş bătârn [Kmp.]


   BEŢÂIUÓS /rom. beţiv/ (s.m.)

* beţâiuos ie ca şî tatâ-su [Crn.]


   BEĆÁG /rom. beteag/ (adj.)

* miarźe în bât cî ie bećag đi un piśuor

* uomu mi bećag, nu puaće sî lucŕe [Crn.]


   BEĆAJḮ /rom. beteji/ (v.t.r.)

* bećajâaşće, da nu sî ľecuie

* să bećajâaşće cî nu lucră ńimica

* bećajâaşće copilu cu bataia

* bećajâaşće puomu, cî nu ie stropit la vŕamie

* mana bećajâaşće viia [Crn.]

* ma bićajâaşće duoru tieu [Por.]


   BEĆAJḮIE /rom. betegie/ (s.f.)

* sâmće bećajâie în piśuaŕe

* bećajâie đi la lucru în maidan [Crn.]


   BECHIÁR /rom. becher/ (s.m.)

* a fuost bulnaviśuos, şî n-a putut sî sa însuare, a ramas, saracu, bechiar, baiat batrân, ş-aşa şî a do murit, ńinsurat

* n-a lucrat ńimica, a traiit ca bechiaŕu [Por.]


   BELŚÍM /rom. poate/ (adv.)

* s-a mâritat dupa un sarac, belśim aşa i-a fuost ursat [Por.]

* ma duc la luoc, bâlćim nu va ploia [Hom.]


   BELŚÚG /rom. belciug/ (s.m.)

* belśug đi fier

* sanźiru mieu al đi car, n-aŕe belśug la capatâń

* ieŕ am pus belśug la puorś în nas, sî nu râmuie

* belśug đi purtat biśi [Crn.]

* puorco-la a-nvârat buotu-n gard, şî a rupt belśugu [Por.]


   BEĽÁ /rom. belea/ (s.f.)

* greu o sî ńe scoaťem ďe la beľa [Kmp.]


   BEĽÁUĂ /rom. belea/ (s.f.)

* am dat đi beľauă, mi-am fŕnt mina

* mulće beľeuŕ am petŕacut pistă cap [Crn.]

* a spus ai batrâń că o să ńe ajungă beľauă

* nu ći duśa acolo, cî ie beľauă puľi [Por.]


   BEĽÉT /rom. bilet/ (s.m.)

* ma duc să scuot beľetu la cânţalare, că mâńe mân vaca la piaţ

* dăcă n-ai beľetuŕ, nu puoţ sâ-ţ vindz vićiľi [Hom.]


   BEĽÍ /rom. beli/ (gl. p.)

* ia ie la râu đi đesńaţă, beľiaşće pândza

* beľiaşće bâtu đi alun, să-l đa đi pomană la-l muort

* beľiaşće ćiiu, să facă buśin

* beľiaşće ľiamńiľi-n padure, însamnă otaru

* beľiaşće pula

* đi źaba atâta beľieşć uochi-n muiaŕa-ia, nu ie ia đi ćińe

* numa beľieşć uochi cu atâta śećit la viđiaŕe slabă [Por.]


   BEĽÍT /rom. belit/ (adj.)

* a cadzut, ş-acuma miarźe cu nasu beľit

* ľemno-sta la beľit trâasńitu pi o parće [Crn.]

* a beľit lubari cu sacuŕa, i-a însamnat đi taiat

* ia beľit uochi, đi śećit la lumanaŕe

* uom cu uochi beľit

* a beľit pula

* a beľit piaľa [Por.]


   BEĽITÚRĂ /rom. belitură/ (s.f.)

* cadzui, şî facui beľitură mare în źanunchie [Crn.]

* păcurari n-avut alt lucru, numa a facut beľituŕ pi faź, nu şćiu că aşa ľiamńe puot sî sa uşće đin piśuare [Por.]


   BERBÉC /rom. berbec/ (s.m.)

* am doi berbeč în cârd [Kmp.]

* berbiecu tâău ie cornut

* berbiecu ie ćinâr, sâaŕe pi uoi

* ai grijă, berbiecu nuostru înpunźe

* berbiec râncaś

* ia cu altu, da berbiecu iei nu viađe ńimica [Crn.]

* tare đi cap ca berbiecu, ńiś şcuala mică n-a gaćit [Por.]


   BERBEŚÍULUI /rom. berbeceşte/ (adv.)

* îl lovii odată berbeśiului

* miarźe berbeśiului, cu capu pin paŕaće [Crn.]


   BEREGHIÁTĂ

   BERECHIÉT /rom. berechet/ (s.m.)

* ćimpo-sta a fuost berechietu bun

* nu ńi ćamiem đi fuamiće, berechiet iastă [Crn.]


   BESCHIÁCheRĂ /rom. beschecheră ?/ (s.f.)

* śe beschiacheră va fi asta?

* cum va lucra beschiachera-sta? [Crn.]

* beschiechieră [Por.]


   BEŞICÚŢĂ /rom. băşicuţă/ (s.f.)

* bieşicuţă ie pruna cară puăće sa fiie galbină, ruoşiie, vânătă

* đe beşicuţă să cuaśe bun rachiiu [Crn.]


   BEJÂNÁŔ /rom. băjenar/ (s.m.)

* đi vŕamia ratului satu nuostru a fuost pľin đi bejânaŕ [Crn.]


   BEJÚICĂ /rom. sulă/ (s.f.)

* am avut o bejuică đi facut opinś [Crn.]

* ac făr đi uŕechi [Por.]


   BIBARÁC (I. S.) ● v. BÂIBARAC [Por.]

   BIBĂÍ /rom. dârdâi/ (v.t.r.)

* cată cum ii bibăie slańină pră burtă [Hom.]

* pipćiiľi sânt buńe când sa bibâie în ćipsâie [Por.]


  BIŢ /rom. biţ/ (s.n.)

* biţ đi pâăr, or đi lână

* sî piapćină la biţuŕ [Crn.]

* prunu-lu al muort ie chićit cu biţuŕ đi lână, fârbuită în ruoşu

* o viţă đi pâăr đi pi cap, a cadzut în strachina cu ľegumie [Por.]


   BIŢUÍ /rom. ?/ (v.t.r.)

* lâna-sta tuată mi s-a biţuit

* uoiľi a tŕecut pin spiń, şî tuaće s-a biţuit [Por.]


   BIŢUÓS /rom. biţos/ (adj.)

* uaia biţuosă are lână multă [Por.]


   BIĆEŞÚG /rom. beteşug/ (s.n.)

* đi vŕama đi rat, pi lânga alće nacazuŕ, đes s-a pus pi lumie şî mulće bićeşuguŕ gŕaľe

* đin bićeşug în bićeşug [Por.]


   BÍGĂR /rom. Bigăr/ (s.m.)

* ma duc la Bigăr dupa apă [Hom.]

* în Izvor-lu Mic iastă tri bigără: bigăr-lu Borđan, bigăr-lu Mrľiś, bigăr-lu Dragoi

* tuaće tri bigără izvuară đen cľanţ, şî au mai bună, şî mai râaśe apă în sat [Crn.]


   BÍGLĂ /rom. baltă ?/ (s.f.)

* acoluo unđe s-a luvat la cuţâće uńi cu alţ,î a ramas numa biglă đi sânźe uscat [GPek]


   BÍC /rom. bic/ (s.m.)

* bicu ie vită lasată đi pripluod, să gońască vaśiľi, da buou ie scopit şî lasat đi tras în jug

* (orn.) bicu bielţî [Por.]


   BÍCU-BIELŢÂ /rom. bou-de-baltă/ (s.m.)

* bicu-bielţî a fuost o ală, puaće-fi vro pasâŕe, dracu va şći śiie, care a trait în Balta ńigoćinului, ş-ai nuoştri, când s-a dus la Craina dupa vin, tare s-a ćemut đi ia, cî ia, ścă, rău urât a zbierat đin ćicarişu bielţ,î d-ai nuoştri n-aşćut śi ie, că ńima n-amăi vadzuto

* bicu-bielţî s-a pierdut când ńigoćinţî a uscat balta [Por.]


   BÍLĂ /rom. bilă/ (s.f.)

* fuocu are bilă; bila ie para śe sa rađică în sus când fuocu arđe [Por.]


   BILOVÍN (PRID.) ● v. BILOVINC [Por.]

   BILOVÍNC /rom. bilovinc/ (adj.)

* dacă vŕei sî faś farbă bilovincă, miastâś ruoşu cu vânât, şă-i dodai coźa albă sî sa đešchidă mistacatura-ia [Por.]

* bilovincă ie fluaŕa đi bujuor, đi śeŕeş, đi piarsâcă ... [Pad.]

* n-am udzât đi bilovinc, nu şću śi ie, da đi fluaŕa lu bujuor dzâśem cî ie rozăvă [GPek]


   BIĽIZVUÓRŢA /rom. Bilizvorţa/ (s.f.)

* la Biľizvuorţa traiesc Durluońi, Craśuńeşći şî Crişańi

* în Biľizvuorţa iastă raś [Por.]


   BÍŃE /rom. bine/ (i. n.)

* bińe iai spus, ama n-ai avut la care

* a facut mare bińe

* pazâa bińe fećinźiia

* bagă sama bińe [Por.]


   BIŃEVEŃÍT /rom. binevenit/ (adj.)

* ţ-a criśit tatâ-miu că nu iş măi bińeveńit în casa nuastră [Por.]


   BIŃIŞÓR /rom. binişor/ (adv.)

* bińişuor, nu va grabirâţ, că iastă vŕamie

* lucraţ câta măi bińişuor [Por.]


   BIRECHIÉT (I. S.) ● v. BERECHIET [Por.]

   BIRIGHIÁTĂ /rom. beregată/ (s.f.)

* ia scuos birighiata

* ia scapat scruma pi birighiată, đin cât sî sa îńaśe [Por.]


   BIRÓU /rom. birău/ (s.m.)

* pănă dupa oslobođeńe, a fuost birou satului, când a trăbuit pintru śuava lumia sî sî aduńe-n sat, iel a ieşât în vâru śuośi, şî đ-acolo a zberat ca buou în tuaće patru părţâľi

* pi birou la-nţaľes numa aăia care a fuost apruape, da-i-lalalţ aia ś-a miers đi la gură la gură, đin śuacă-n śuacă [Por.]


   BISÁG /rom. bisagă/ (s.m.)

* cu bisaźi a dus fiiecare marfă, đi la înbrâcamânt, pănă la mâncare; iaľe avut capac, cu care s-a-nchis đisupra, sî nu sa viarsă tovaru

* bisaźiľi a fuost facuće đi pâăr đi capră [Por.]

* pacurari a dus în đisaź cruşâţâľi đi saŕe când s-a dus cu ouiiľi la munće [Crn.]


   BISĂRIŚIÉSC /rom. bisericesc/ (adj.)

* lucru bisăriśiesc

* daćină bisăriśiască [Por.]


   BISÂẮRICĂ /rom. biserică/ (s.f.)

* satu are bisâarică, ama n-are puopă [Kmp.]


   BIŞĆÁLĂ /rom. căţea/ (s.f.)

* s-a-nsurat cu o bişćală, curveşćină care nare paŕache

* o bişćală đi uom, ńiś ieľ nu şćiie cu câće muieŕ a traiit [Por.]


   BIŞÂCÁT (PRID.) ● v. BIEŞÂCAT [Por.]

  BIŚ /rom. bici/ (s.m.)

* ľagai curaluşa đi bit şî facui biś [Crn.]

* biś đi cuajă

* biś đi fuoc [akc.


   BÍUL /rom. bivol/ (s.m.)

* biulu puţân manâncă, ama ie muaľe la tras

* aŕe gât ca biulu

* unđe traź ca biulu [Crn.]


   BIZẮŔ /rom. bizer/ (s.n.)

* bizăŕu a fuost o râză imuasă, atârnată-n cuń la stalpiaće, cu care s-a dubarât feruaica đi pi dzalaŕ, cu care s-a şćers uaľiľi đi śanuşă, or alta imală đi pi vasuŕ [Por.]


   BÂẮL /rom. băl/ (adj.)

* vânât bâăl

* galbin bâăl

* Baba Bâăla a fuost vrâjâtuare cunoscută

* Boja Beľa a ţânut cafană în Arnaglaua

* Truţă Bala [Por.]


   BÂŢAÍ /rom. bâţâi/ (v.t.r.)

* câńiľi bâţâie đin cuadă când sî bucură

* bâţâie cu mâńiľi amândoă

* bâţâie cu capu, nu-i śuva pi vuoie

* îi bâţâie mâna [Crn.]


   BÂĆICUÓS /rom. aspru/ (adj.)

* śuaricu-sta ie coźa bâćicuos

* pândza tâa ie bâćicuasă, şî amuncă sa cuasă camaşă đin ia [Crn.]


   BÂIBARÁC /rom. baibarac/ (s.n.)

* bâibaracu puartă şî muieriľi, şî uamińi

* bâibaracu măi đies sa faśe đi śuaric, da şî sa împľećiaşće đi lină [Por.]


   BÂCSÁLĂ /rom. îmbîcseală/ (s.f.)

* la panađur a fuost maŕe bâcsală

* bâcsală đi nu puoţ sî sufľi [Crn.]

* nu măi ma duc la źuoc, mis satul đi bâcsâtuŕ [Por.]


   BÂCSḮ /rom. bâcsi/ (v.t.r.)

* bâcsâţâ-vă mâi câta, sâ-nchiapie tuoţ [Crn.]

* đi śe sa va bâcsî atâta, când iastă luoc đi tuoţ [Por.]


   BÂCSḮT /rom. bâcsit/ (adj.)

* fânu nu s-a strâcat, c-a fuost bâcsât [Crn.]

* s-a bâcsât în car, şî lui ia fuost gŕeu


   BÂLBAŃÍ (GL.) ● v. BALBAŃI [Por.]

   BÂLBÂÍ /rom. bâlbâi/ (v.i.)

* arđe fuocu şî bâlbâie

* bâlbâie câmpu, bâlbâie paduŕa, şî ńima n-o sî puată sî stângă atâta fuoc [Crn.]

* bâlbâie în tuaće părţâľi [Por.]


   BÂLGUÍ /rom. bâigui/ (v.)

* bâlguie, şî viađe pră mam-sa conđica

* bâlguiaşće, nu-l înţaľieź ńimica [Mlava]

* ma bâlgui că ai veńit

* copilu să bâlguie că i điđei un colac dulče [Kmp.]


   BÂLGUITÚRĂ (I. J.) ● v. BÂLGUIALĂ [MLAVA]

   BÂLGUIÁLĂ /rom. bâiguială/ (s.f.)

* când sa-nbată, bâlguiala-l ţâńe una-ntruuna [Mlava]


   BÂLMAJÁLĂ (I. J.) ● v. BALMAJALĂ [Por.]

   BḮLŚ /rom. bâlci/ (s.m.)

* bâlśo-sta a fuost slab đi tuot, ńigustuoŕ n-a fuost şî n-am putut să vind viţălu cum am ghinđit; nu şću cum o sî vin la bań să plaćesc poŕezu

* sa luvară la svadă în mijluocu satului, da pi lânga ii lumia s-a adunat ca la bâlśi

* bâlś đi primovară

* bâlś đi vară

* bâlś đi tuamnă [Por.]


   BÂĽEGÁ /rom. băliga/ (v.)

* la are, a miers dupa cal cu lopata, şî cum calu înśeapie a bâľega, ii iuta sprijuon baľiga cu lopata

* copiľe, nu-m bâľega la lauază aśi [Por.]


   BÂĽEGÁŔ /rom. băligar/ (s.n.)

* nu bagai sama, calcai într-un bâľegaŕ, şî tuot ma imai [Por.]


  BÂR /rom. bîr/ (int.)

* bâr-brr! na baluţa, na! [Por.]


   BÂRABÁR /rom. bărăbar/ (adv.)

* bârabar una cu alta

* a cŕescut bârabar unu cu altu

* a miers bârabar pi drum

* nu lucrăm tot una, numa sânćem bârabar cu plata [Por.]


   BÂRBARÍ /rom. bărăbari/ (v.t.r.)

* bârbaŕaşće drumu

* a veńit râu, şî apa s-a bârbarit cu marźina [Por.]


   BÂRBARÍT /rom. nivelat/ (adj.)

* în tuot fieľu ie bârbarit cu mińe

* a bârbarit drumu pi culmie [Por.]


   BÂRBAŔÁLĂ /rom. nivelare/ (s.f.)

* drumo-sta ie pľin đi găuŕ, ii trâabe o bârbaŕală ţapână [Por.]


   BÂRBATÚŞ /rom. bărbătuș/ (s.m.)

* am duoi golâmbi, un bârbatuş şî o muieruşcă [Hom.]


   BÂRBIÁĆE (I. M.) ● v. BRIBIAĆE [Por.]

   BÂRBORÍ /rom. chinui (a)/ (v.t.r.)

* ći vi bârbori cu nacazuŕ numa pănă iş ćinâr, când înbătrâńeşć, pierdz pućaŕa şî vuoia đ-aşa tŕabă

* ia prins iarna la munće, şî trâabe sî să bârboŕască cu namieţ maŕ đi sî scâape đi râău [Crn.]


   BÂRBOŔÁLĂ /rom. chin/ (s.f.)

* cu gŕa bârboŕală m-am lasat đi tutun [Crn.]


   BḮRŢĂ /rom. bercă/ (s.f.)

* la fată mică frumuos ii şâađe cu bârţă [Por.]


   BÂRDZÁC /rom. puiet/ (s.m.)

* în râu nuostru puoţ sî prindz numa bârdzaś [GPek]


   BÂRDZAÚŞ /rom. bârzeuş/ (s.m.)

* aprinđe fuocu cu bârdzauşu [GPek]

* aţâţie fuocu să fiarbă uala cu bârzauşu [Por.]


   BÂRCÁI /rom. bârcâi/ (v.)

* care tuot îm bârcâie miie pin trastă? [Por.]


   BÂRCAIÁLĂ /rom. bârcâială/ (s.f.)

* gaćiră bârcaiala pin puod [Por.]


   BRLUÓG /rom. bârlog/ (s.m.)

* puorśi adună bârluog, vińe vramie râa

* am dat pistă bârluog đi vulpiie

* casa tuată ľi-n bârluog

* nu puoţ sî ći baź đi brluog [Crn.]


   BÂRNAŔÁŢĂ /rom. bârnăreaţă/ (s.f.)

* casă bârnaŕaţă cu ćindă

* brnaŕaţă cu podrum [Crn.]

* într-o vŕame ai nuoştri a traiit în borđiie, pi urmă a-nśeput să facă câć-o bârnaŕaţă, đi trii-patru dârjaľe în lung şâ-n lat

* bârnaŕaţă s-a chiemat şî coľiba facută đi bârńe, da şî aia care a fuost înpľećită cu nuiaľe, şî ľipită cu morśilă [Por.]


   BÂRNÁŞ /rom. bârnaş/ (s.n.)

* bârnaş ie frâmbie inpľećită dă ľegat śuariśi [Hom.]

* bârnaşu ie o împľećitură đi aţă, supţâŕe şî lungă, cu care s-a facut râuŕ pi la ţuaľe omeńieşć şî muieŕeşć [Por.]


   BḮRNĂ /rom. bârnă/ (s.f.)

* śopľii o bârnă đi punće [Crn.]

* casă đi bârńe, bârnaŕaţă [Por.]


   BÂRŃIDẮU /rom. ?/ (s.m.)

* iuo sânt Bârńiđan, traiesc la Bârńidău

* a colo nu ie ńimic, tuot barnă [Por.]


   BÂRŞÁG /rom. briceag/ (s.n.)

* bârśagu ie cuţât care are plasâaľe, şî sa închiaie [Por.]


   BÂSAMÁC /rom. basamac/ (s.n.)

* bâsamaśe đi piatră

* a cadzut đi pi bâsamacu al đi sus, ş-a frânt craśi [Por.]


   BÂSÂIUÓC /rom. busuioc/ (s.m.)

* muma cuľaźe bâsâiuoc [Hom.]


   BÂSCÂCARÁ /rom. băscăcăra/ (v.t.r.)

* fată, nu ći bâscâcara aşa pănă şâădz, cî ie ruşâńe [Por.]


   BÂSCÂCARÁT /rom. băscăcărat/ (adj.)

* ăl vadzui, stă colo bâscâcarat dupa gard, şî varsă, cî iară s-a-mbatat [Por.]


   BÂŞŃÁLĂ /rom. buşeală/ (s.f.)

* abia am oprit bâşńala api la un izvuor đin đal đi coľibă [Por.]


   BÂŞŃÍ /rom. buşni/ (v.)

* când vadzură că apă puaće bâşńi, fuźiră în tuaće părţâľi, să nu sa uđe [Por.]


  BÂT /rom. băţ/ (s.m.)

* gasâi un bât đi cuorn đi radzâmat [Crn.]

* bât đi cuorn

* bât đi alun

* bât đi pomană

* bât încunđiiat

* bât đi cuastă [Por.]


   BÂTATÚRĂ /rom. bătătură/ (s.f.)

* vaca ľegată a facut o bâtatură prângă ia [Hom.]

* copiii să joacă afară pe bătătură [Kmp.]


   BÂTRÂŃÁŢĂ /rom. bătrîneţe/ (s.f.)

* l-ajuns bâtrâńaţa

* cânćiśe đi bâtrâńaţă

* ađet đi bâtrâńaţă

* uom đi bâtrâńaţă [Por.]


   BÂTRÂŃÍ /rom. bătrîni/ (gl. nesvrš.)

* muieriľi la sat bâtrâńiesc măi iuta đi cât uamińi

* ţânće naicuţă, nu bâtrâńi [Por.]


  BÂZ! /rom. bâz/ (int.)

* albina „bâz” coľa, „bâz” coľa, zbuară đi la fluaŕe la fluaŕe [Por.]


   BÂZAÍ /rom. bâzâi/ (v.)

* bâzâie bâza, albina, gargauńiľi, musca şî ţânţaŕu

* n-are alt lucru, numa bâzâie pin sat [Crn.]

* copiľe, nu-m bâzâi pi-aśiia, ca musca [Por.]


   BÂZÁICĂ /rom. bâzaică/ (s.f.)

* tună pi feŕastă o bâzaică, o guangă viarđe, şî mi sa spumântară copiii, a ghinđit cî ie vrun strâguoń [Por.]


   BḮZĂ /rom. bâză/ (s.f.)

* bâză caiască

* bâză acră [Crn.]

* bâză am facut đin ţauă đi spin alb, ş-am suflat în ia pănă am pazât vićiľi [Por.]


   BÂZDḮC /rom. bâzdâc/ (s.n.)

* a râđicat źeiśtu bâzdâc, şî numa ma bruśaşće în uochi cu iel

* ii s-a sculat bâzdâcu

* s-a mâńiiat, şî stâă bâzdâc în cuot [Por.]


   BÂZDÂCAÍ /rom. bâzdâcâi ?/ (v.t.r.)

* am un caţăl, şî când ma viađe, înśape a bâzdâcai đin cuadă, đi mi sa-mpare c-o să-i piśe [Por.]


   BÂZGOIÁ /rom. bîzgoia/ (v.t.r.)

* nu ći bâzgoia, copiľe, că ie urât

* s-a saturat bińe đi bobuanţă, şî đ-aia acuma sa bâzguaie că nu-i plaśe dzama [Por.]


   BÂZGOIÁLĂ /rom. bâzgoială/ (s.f.)

* am şćut iuo că o sâ-ţ iasă pi nas atâta bâzgoială [Por.]


   BÂZGOIÁT /rom. bâzgoiat/ (adj.)

* când ai şći cât iş đi urât, aşa bâzgoiat la ogľindă, tu ć-ai lasa đi comiendz

* a cŕescut în casă domńască, ş-acuma puaće sî sa bâzguaie cât vŕa [Por.]


   BÂZÂITÚRĂ /rom. bârfă ?/ (s.f.)

* nu asculta la bâzâitur-ľi a ii, că ia nu lucră alta ńimica, numa miarźe đi la uşă la uşă, şî latră uamińi [Por.]


   BḮZNĂ /rom. beznă/ (s.f.)

* ńagura bâznă, nu sa viađe ńimica înainća uochiului [Por.]


   BÂZOŃÁLĂ /rom. bâzâială/ (onom.)

* s-a spumântat đi bâzońala lu gârgauń

* s-auđe bâzońala carăbilor

* copiľe, đestul cu bâzońală, vorbia înţaľes, or taś [Por.]


   BIÁ /rom. bea/ (v.)

* bia apă

* bia đi sâaće

* bia câ-i plaśe

* bia đi nacaz

* bia pistă masură

* bia đi uscă (paru) [Crn.]

* nu bia rachiie cum sa bia, numa înduapă

* veńasă pi la nuoi jândari, şî mâncasâm bińe, şî biasâm tuota nuapća

* bia tutun [Por.]


   BIÁICĂ /rom. beică/ (s.f.)

* biaica a mâncat puii [Hom.]


   BIÁRE /rom. bere/ (s.m.)

* asta ie pŕa multă biare đi nuoi duoi

* biare dulśe

* la prins biaŕa

* gŕeu ie la biare

* dăi pi la mińe la o biare

* am adunat pruńe, cuoc cazanu şă fac rachiu să am biare đi prazńic [Por.]


   BIEŢḮIE /rom. beţie/ (s.f.)

* bieţâia ie gŕa buală

* s-a dat la bieţâie [Por.]


   BIÉC /rom. bec/ (s.n.)

* mi s-a astupat biecu la lampă đi cârabit [Por.]


   BIÉRCĂ /rom. bercă/ (s.f.)

* a-npľećit pâăru în biercă

* înpľećaşće-m pâăru cu duauă bierś [Crn.]

* fata are bercă lungă [Pad.]


   BIÉSTRÂGA /rom. bestrâga/ (adv.)

* s-a dus biestrâga, i-s-a pierdut đin urmă

* unđe sa fi dus, biestrâga, đi nu ie tuta dzâua?

* śe lucru ie aăla, biestrâga? [Por.]


   BIEŞḮ /rom. băşi/ (v.)

* iel biasă, nuoi bieşâm, şî sa umplu casa đi putuare [Por.]


   BIEŞÂCÁ /rom. băşica/ (v.t.r.)

* ma baća, ma baća, pănă nu mi sa bieşâca tuata piaľa pi şâaľe [Por.]


   BIEŞÂCÁT /rom. băşicat/ (adj.)

* palmiľi mi sânt bieşâcaće đi la sapat, nu puot înga sî ma duc la cosât [Por.]


   BIEŞḮCĂ /rom. băşică/ (s.f.)

* avut piatră-n bieşâcă

* bieşâcă đi puorc uscată a fuost luoptă cu care s-a źucat copiii vrodată

* ma batut papucu, şî mi s-a facut bieşâś pi talpă [Por.]


   BIEŞḮNĂ /rom. beşină/ (s.n.)

* ia scapat o bieşână

* bieşână puće

* bieşână puorcului [Por.]


   BIÉT /rom. biet/ (adj.)

* bietu uom, a murit fâră lomanaŕe

* la bieţî uamiń lupi a mâncat trii uoi [Crn.]


   BLÁGĂ /rom. blagă/ (s.f.)

* vićiľi sânt mare blagă đi saćień [Por.]


   BLÁGU /rom. blagă/ (int.)

* blagu đi ćińe, cu atâţa copii [Por.]


   BLÁNĂ /rom. blană/ (s.f.)

* blăń dă gorun [Hom.]

* ńaćid ca blana

* s-a dus la firizană să taie la blăń

* śopľaşće blana cu sacuŕa [Por.]


   BLAŃÍU /rom. pleoştit/ (adj.)

* facut blańiu, fara ńiś un nuod

* s-a-nbatat, dzaśe blańiului

* pus blańiului [Por.]


   BLASTÂMÁ /rom. blestema/ (v.t.r.)

* blastâmă pi Dumńedzâu cî i-a dat suđină urâtă

* nu blâstama pi ńimă, că nu sa şćiie care ie đivină, care nu

* sa blastâmă să nu măi spună la ńima ńimica [Por.]


   BLAJḮN /rom. blajin/ (adj.)

* blajână ca fluaŕa

* fata ie blajână la catatură, şî narau blajân aŕe

* sî uită blajân câtră mińe [Crn.]

* ano-sta am facut rachiie blajână, ńiś pŕa taŕe, ńiś pŕa muaľe [Por.]


   BLĂSTẮM /rom. blestem/ (s.n.)

* o fi căzut ńiscai blăstămie pe ia [Kmp.]


   BLÂGOSLOVÍ /rom. blagoslovi/ (gl. p.)

* ma blâgoslovi sî pľec la drum

* ma blâgoslovi boznacât pintru lucru śe l-am gaćit aşa iuta [Por.]


   BLÂGOSLOVÍT /rom. blagoslovit/ (adj.)

* sî fiie ľacu blâgoslovit, đi la mińe, şî đi la Maica Pŕastâśe [Por.]


   BLÂGOVEŞĆÁNA /rom. Blagoveştenie/ (s.f.)

* pi câľindaŕu popiesc, în dzâua-ia Maica Duomnului audzât cî ie-ncarcată [Por.]


   BLḮND /rom. blând/ (adj.)

* purśelu al blând điluoc sî culcă, cum puń mâna pi iel

* copilu ie blând, cî i-am aratat juarda [Crn.]

* puichiţă blânduşâcă [Por.]


   BLḮNDĂ /rom. blândă/ (s.f.)

* mia ieşât blânđe pi piaľe, parchie am tŕecut pin urdzâś [Por.]


   BLÂNDZḮIE /rom. blândeţă/ (s.f.)

* câńiľi arată blândzâia, când baće đin cuadă

* multă blândzâie a fuost în vuorba muoşului mieu [Crn.]


   BLÂNĐÁŢĂ /rom. blândeţă/ (s.f.)

* ascultai cânćicu, şî ma prinsă o blânđaţă

* când guod ma uit vara đi pi śuaca-mia cum zavrńe suariľi, întuotđeuna tŕaśe pin mińe o blânđaţă caldă [Por.]


   BLÂSTAMÁT /rom. blestemat/ (adj.)

* a facut râaľe, şî lumia l-a blâstamat

* aşa ie blâstamat đi la Dumńedzâu [Por.]


   BLÂSTAMATÚRĂ /rom. blestemătură/ (s.f.)

* s-a dus la vro babă să-i facă blâstamatură pintru furaluc

* uom pâcatuos, mulće blâstamatuŕ sânt pi capu lui [Por.]


   BLONTIRÍT /rom. cangrenat/ (adj.)

* muoşu a norodzât: lucră, da piśuoru ii blontirit [Crn.]

* mama a ramas şchiuapă, că avut un piśuor blontirit, da nu s-a dus la duoctur la vŕame


   BLUÓNT /rom. cangrenă/ (s.n.)

* s-a bulnavit đe bluont [Por.]

* bluontu ie buala când îţ putradzâaşće carńa [Crn.]


   BLUÓJ /rom. purpură/ (s.n.)

* bluoj ie buala pieľi, în fieľ đi bube roşcaćiśe miś, cu mâncarime

* tuot ie, saracu, pľin đi bluoj [Por.]


   BĽÁU /rom. bleau/ (s.n.)

* bľauca ľagă caru đi la osâie pănă la stupăţ la cotur, înţâpeńaşće caru când duś vrun tovar mare şî gŕeu [GPek]

* bľau s-a chiemat un parśel la plugol dă ľeamn care a miers prăn pomânt [Mlava]


   BĽÁU /rom. bleau2/ (adv.)

* sacuŕa bľaură: facută ca sacuŕa, da nu ie sacuŕe, nu ie đi ńimica

* uom batrân da bľau, fara minće

* vuorba lui ie bľau în vânt

* iuo vorbiesc, da iel bľau n-a dzâs

* câń-ľi bľeuie, ca când ie bolnau, latră numa când şî când [Por.]


   BĽEZŃÍ /rom. bleojdi/ (v.)

* nu bľezńi atâta în muiaŕa uomului, că-ţ frânźe uasâľi [Por.]


   BĽEZŃÍT /rom. bleojdit/ (adj.)

* stă-n mijluocu coľibi, cu uochi bľezńiţ în vatra fuocului, da fuocu-n vatră s-a stâns đemult [Por.]


   BĽÍD /rom. blid/ (s.m.)

* mi-a ľins tuaće bľiduriľi [Hom.]

* ţâgańi fac la bľiđe, ľi rad la strug đin ľiemn đi fag [Por.]


   BOBÁT /rom. bobat ?/ (adj.)

* ćimpo-sta grâu a fuost mândru şî bobat [Crn.]


   BOBÍC /rom. limba clopotului/ (s.m.)

* a picat bobicu đi la cluopât, şî s-a pierdut vrunđiva pi munće

* tuaće cântariľi aľi batrâńe avut bobic [Por.]


   BOBOĆÁLĂ /rom. umflatură ?/ (s.f.)

* ma duc cu puarca la vier, cî s-a pus boboćala pi ia, ii s-a înflat pľuodu

* când ii đi verât, nuoi dzâśem cî la scruafă sa înflă trupu

* mână uoiľi la umbră, cî sa puńe boboćală pi iaľe đi zapuşala-sta [Por.]


   BOBOĆÍ /rom. boboti/ (v.t.r.)

* ţân uoiľi la suare, ma nadăi că nu sa va boboći [Por.]


   BOBOLOŞÁ /rom. boboloşa ?/ (v.t.r.)

* đemult vânatuori a taiat cu fuarfiśiľi juordz đi plumb, şî a boboloşat drâmiiiľi pi ţâăst [Por.]


   BOBOLUÓŞ /rom. boboloş/ (s.m.)

* boboluaşă îs colaśiiei care sî fac dân untură şî aluvat

* lu copii ľi plac boboluaşă dulś

* copilu ie frumuos ca boboluoşu [Hom.]


   BOBONÁT /rom. bobonat/ (adj.)

* śovańa bruoşći ie bobonată [Por.]


   BOBORUÓNŢ /rom. boboronţ ?/ (s.m.)

* fańina în saś s-a facut boboruanţă

* boboruanţâľ-aşća sî chiamă dramii

* la copil a ieşât în cuot un boboruonţ cât aluna [Crn.]


   BOBOŞÁ /rom. boboşa/ (v.t.r.)

* a boboşat salca, ajuns primovara

* a fuost uscat ca bâtu, da đi când ie pi mâncaŕa-mia, sa boboşadză frumuos [Crn.]


   BOBOŞÁT /rom. boboşat/ (adj.)

* cată, copilu ie coźa boboşat

* ai grijă, coluo ie paŕaćiľi boboşat [Crn.]


   BOBOŚÍ /rom. boboti/ (v.t.r.)

* scruafa sa bobośiaşće când cată mascur [Por.]


   BOBUÓC /rom. boboc/ (s.m.)

* Naica-l mieu săśiră grâu / Cu bobuocu mieu la brâu

* Ancuţa ie un bobuoc đi fată

* trauşa mi-a-nflurit đi bobuośii đi raţă,şî đi gâşć

* Tuata vara ća-bobuoc / Tuamna nu ie ńiś un gluod. [Por.]


   BOŢUÁCĂ /rom. babete/ (s.n.)

* ma duc sî prind boţuoś cu furchiţa

* đi prins boţuoś trâabie bun scartaş [Crn.]


   BOĆÁDZĂ /rom. bobotează/ (s.f.)

* la Boćadză dupa śe ći scuoľ, măi întâń duś apă đi la fântână [Por.]


   BOĆÉDZ /rom. botez/ (s.m.)

* la boćedz našu puńe numiľi la copil

* đemult boćedz în bisâarică, cu puopa, a facut numa ai gâzdoćiń [Por.]


   BOĆÍ /rom. boci (a se)/ (v.t.r.)

* uoiľi sa boćesc numa când ie zapuc, vara la amńadzâţ, când ie suariľi tare, da iaľe n-au umbră; sa adună buot la buot [Por.]


   BOĐAPRÓST (UZv.) ● v. BOGDAPRUOST [TIM.]

   BOĐICAÍ /rom. bodicăi/ (v.)

* nu bođicai pin gunuoi cu mâna guală, ia vrun bât

* bođicaii pin tuot cuotu sî gasâăsc amnaŕu, şî nu-l gasâi [Por.]


   BOGDAPRUÓST /rom. bogdaproste/ (int.)

* fara bogdapruost al muort pi lumia-ia nu primiaşće ńimica đin aia śe-i dau ai vii đi pomană [Por.]


   BOGOVIÁN /rom. Bogovean/ (s.m.)

* ieŕ a fuost un Bogovian la nuoi, a cumparat vin đi prazńic [Crn.]


   BOIÁŔ /rom. boier/ (s.m.)

* mulţ rumâń a fuźit đin Rumâńiie, đi rău boierilor [Por.]


   BOIAŔÉSC /rom. boieresc/ (adj.)

* s-a puvestât că ai nuoştri în Rumâńiie a trait în borđiie, da câăşâľi boiaŕeşć a fuost facuće đin piatră [Crn.]


   BOIEŔÁŞĆE /rom. boiereşte/ (adv.)

* baiaţî s-a-nbracat boieŕaşće [Crn.]


   BOCSÁI /rom. bocsai ?/ (s.n.)

* n-am ajuns să adun pruńiľi, şî iaľe s-a spurđişât, şî s-a facut numa bocsai pin pruń [Por.]


   BÓCŞĂ /rom. bocşă/ (s.n.)

* bocşa đi bâtrâńaţă a fuost astrucată cu pomânt [Por.]

* când a vrut să facă carbuń măi mulţ, ai nuoştri adunat ľiamnńe, ľ-astrucat cu pomânt, şî ľ-a dat fuoc [GPek]


   BOLBOĆÍNĂ /rom. bolbotină/ (s.f.)

* ca pin vis ţân minće cî vorbia ai batrâń đi vro iarbă bolboćină, ama n-am luvat la cap baš care ie

* a pus în ľegume numa ńişći bolboćiń [Por.]


   BOLBOIÁ /rom. bolboia/ (gl. p.)

* când o vadzu în piaľa guală, ii sa bolboiară uochi ca la buou [Por.]


   BOLBOIÁT /rom. bolboĭát/ (adj.)

* muieŕe bolboiată [Dun.]


   BOLBOROSḮ /rom. bolborosi/ (v.t.r.)

* mare bobât, s-auđe đin đeparće cum bolborosâaşće apa

* śe-i, drac, la baba-ia, numa bolborosâaşće pi-n trauşă? [Por.]


   BOLBORÓŞ /rom. Bolboroş/ (s.m.)

* Bolboroş ie izvor tare, în care bolborosăşťe apa ca când fierbe în uoală [Kmp.]


   BOLBORUÓS (PRID.) ● v. BOLDORUOS [Por.]

   BOLDĂŃÍ /rom. boldânea/ (gl. p.)

* atâta boldăńi uochi când ma vadzu, đi ma spumântai cî o sâ-i iasă đin cap [Por.]


   BOLDOŔÉL /rom. boldorel ?/ (adj.)

* ţâţâşuare boldoŕaľe [Por.]


   BOLDORUÓS /rom. boldoros ?/ (adj.)

* arat boldoruos, a ramas gľii maŕ dupa plug [Por.]


   BOLĐÍ /rom. boldi/ (v.t.r.)

* scamnu nu ie ńaćid, ma bolđaşće un nuod ăn cur

* bolđal, sî sa muće măi încolo

* când ma bolđiaşće cu uochi-ia chiortavi, frica ma taie [Por.]


   BOLĐÍŞ /rom. boldiş/ (adj.)

* a târsât pi lânga luoc, ş-a lasat ńişći spińamă în mijluocu drumului, sî şća cu spińi bolđiş în sus, da pi aśiia tŕec copiii đesculţ când sa duc la râu sî sa scalđe

* ducâ-sa dracului, are o uitatură bolđişă, frica ma taie când guod îm scapă uochi sî ma uit la iel [Por.]


   BOLĐÍU /rom. boldei/ (s.m.)

* bolđiu ie câńe mic, ăl ţâń đi drag, să ći juoś cu iel, şă să-ţ latre pi lânga casă

* sa chiamă bolđiu că bolđaşće đarându cu buotu [Por.]

* bolđiu ie câńe fara cuadă, dacă aŕe cuadă, cuada ii sa taie

* cu bolđiu s-a dus vânaţî dupa vulpi, or dupa viedzuŕ [GPek]


   BOLNÁU /rom. bolnav/ (adj.)

* bolnau râău

* bolnau, da lucră

* bolnauă đi an

* bolnau đi uscatură [Crn.]

* minće cî ie bolnau, numa să nu lucŕe [Por.]

* nu poś să vin, că mis bolnăv [Zvizd]


   BOLNAVIŚUÓS /rom. bolnăvicios/ (adj.)

* bolnaviśuos đin copilariie

* bolnaviśuos, da nu sî ľecuie [Crn.]

* nu ći-nsura cu ia, cî ie o mrţuagă bulnaviśuasă [Por.]


   BOLOBUÓC /rom. inspid ?/ (adj.)

* apă bolobuocă [Hom.]


   BOLOVÁN /rom. bolovan/ (s.m.)

* n-a putut să tŕacă cu caru cu făn, dă bolovań pră drum [Hom.]


   BOĽÉŞŃIŢĂ /rom. boleşniţă/ (s.f.)

* s-a pus o boľeşńiţă pi tuată lumia în sat

* s-a pus o boľeşńiţă pi nuoi, tuoţ tuşâm [Crn.]


   BOĽÍ /rom. boli/ (v.i.)

* boľaşće đi buală gŕa

* boľaşće đi buala râa

* boľaşće đi friguŕ

* boľaşće în pat

* boľaşće đi ľańe [Crn.]

* iel a-nśeput a boľi, đi când la podmorât să lucŕe în apă [Por.]


   BOMBOŃÁLĂ /rom. bombăneală/ (s.f.)

* mare bombońală-n lume, đi nacaz şî greotaće [Crn.]


   BOMBOŃÍ /rom. bombani/ (v.t.r.)

* bombońaşće, cî ie mâńiiuos pi tuoţ [Crn.]

* nu lucră ńimica, numa boambâńe tuota dzâua [Por.]


   BOMBOŃÍND /rom. bombonind/ (adv.)

* trecu pi lângă nuoi bombońind [Crn.]


   BONDUÓC /rom. bondoc/ (s.m.)

* am moşâie la Bonduoc, luoc ie bun şî poľajńic [Por.]


   BONCONUÓS /rom. boancă/ (adj.)

* śijme bonconuasă


   BORŢUÓŃ /rom. borţoi/ (s.n.)

* pănă ii a miers pi drum, ńiscai copii đin tufă s-a pus cu borţuańe pi ii [Por.]


   BORĐEI /rom. bordei/ (s.n.)

* borđeiu n-avut ńiś o feŕastă [Crn.]


   BORFAŃÁLĂ /rom. borfăială/ (s.f.)

* źindari a facut borfańală pin casă

* borfańală pin casă

* borfańală în tuaće pâărţâľi [Crn.]


   BORFAŃÍ /rom. borfăi/ (gl. p.)

* bоrfańaşće, catând śaua

* pŕa mult bоrfańaşće pântru un lucru mic [Crn.]


   BORḮ /rom. borî/ (v.)

* n-a pazât ş-a borât î-ńa, şî ia, saraca, a pľecat greuańe

* borâlaş să-l borăsc

* fi bun, borâćaş

* borâmiar în ćińe

* nu ma bor,î ma ruog đi ćińe, că nu mis đivină [Por.]


   BORÂNDAÍ /rom. cotrobăi/ (v.t.r.)

* lasâ-će, mă, nu măi borândai pin lada-ia, nu ie-n ia ńimica đi ćińe [Por.]


   BORÂNDAIÁLĂ /rom. cotrobăială/ (s.f.)

* veńiră uoţ,î facură o borândaială pin casă, şî când nu gasâră ńimica, sa dusâră dracului [Por.]


   BORÂNDÂẮU /rom. borândău/ (s.n.)

* prândzu craśunului nu sî faśe fâră borândău [Crn.]

* burândău faśe curu rău [Por.]


   BORÂŞCAÍ /rom. borâscăi/ (v.)

* are urât învăţ s-âm borâşcâie pin puzanaŕe

* buou sa borâşcâie, şî buancâie, ca când dracu s-a bagat în iel [Por.]


   BORÂTÚRĂ (I. J.) ● v. BURATURĂ [Crn.]

   BORCÁN /rom. borcan/ (mn. borkań)

* borcan ie vas in care s-a pastrat gŕu or faina [Kmp.]


   BORCANÁT /rom. borcănat/ (adj.)

* s-a puvestât că muoşî ai nuştri ai batrâń, a fuost gata tuoţ borcanaţ, avut ńişći nasuŕ dumńedzâu sî ći pazâască chiće đi maŕ

* Buarcă ie poľicra lu ăla care are nas maŕe [Por.]


   BORCONÁT /rom. borcănat/ (adj.)

* maţu đi udat ie borconat la un luoc

* ľiemnu borconat nu ie bun đi blâăń

* furtatu mieu coźa s-a borconat [Crn.]


   BORÚGĂ /rom. borugă/ (s.f.)

* borugă mică

* borugă adăncă

* dupa śe ľi paşće, pâcuraŕu mână uoiľi la borugă să ľi adâape [Por.]


   BORUÓS /rom. baros/ (s.n.)

* cu boruosu sa sparg tutuśi ai taŕ

* (antr.) Boruos [Por.]


   BOSÂNDÁC /rom. bosândac/ (s.n.)

* o’ sî taś dân gură, or sî guşć dân bosândac [Mlava]


   BOSCOMIÉĽŃIŢĂ (I. J.) ● v. BUSCOMIEĽŃIŢĂ [Por.]

   BOSCOROĐÍ /rom. boscorodi/ (v.)

* puopa-l sârbăsc boscorođiaşće dă tŕaba lui, lumńa nuastră no-l înţaľiaźe ńimica, şî abia aşćiată sî gaćiască slujba şî sî sa ducă a casă [Mlava]


   BOŞĆINÁR /rom. boştinar/ (s.m.)

* a veńit boşćinari s-aduńe boşćina [Crn.]


   BOŞĆÍNĂ /rom. boştină/ (s.f.)

* śară puţână, da boşćină multă [Crn.]


   BOTGRUÓS /rom. botgros/ (s.m.)

* botgruos ie o pasâŕe mică, cu ćicu scurt şă gruos [Por.]


   BOTORUÓG /rom. botorog/ (adj.)

* botoruog ie fiie śe lunguiat, fara vâr frumuos, tâmpit la vâr [Por.]


   BOTOŞÁ /rom. toci (a)/ (gl. p.)

* dacă vŕei sî baţ puarca, muara sî botoşâădz bâtu la capatâń, sî nu fiie ascuţât [Crn.]


   BOTOŞÁT /rom. bont/ (adj.)

* aŕe źaźiće gruasă şî botoşaće

* đi batut puarca sa aľaźe bât botoşat la capatâń [Crn.]


   BOTRÁC /rom. brotac/ (s.m.)

* nuată ca un botrac [Hom.]

* brotac ie bruască đi apă

* brotacu ie bruască voińiśască [Por.]

* brotacu ie bruască sărituare [GPek]


   BOTÚR /rom. butur/ (s.m.)

* scurtă ľiemnu la botur đi vro duauă palmie

* bâćiľi nuaştre la botur sânt gata tot una [Crn.]

* ľiemnu, bâtu, cŕangă şî aşa śeva śi ie lunguiat, are duauă câpatâńe: unu ie măi supţâŕe, or măi ascuţât, şî iel sa chiamă vâr, da alalalt ie măi gruos, or măi tâmpit, şî la aăla sa dzâśe botur [Por.]


   BOŤÉZ /rom. botez/ (s.n.)

* vin ďi la boťez [Kmp.]


   BOŤEZÁ /rom. boteza/ (v.t.r.)

* am boťezat copilu când avut un an [Kmp.]


   BOZNACḮT /rom. boznacât ?/ (adj.)

* a veńit un uom, boznacât đi mare

* a luvat o palugă boznacâtă, ş-a-nśeput sî bată

* boznacât đi când ăl aşćet [Por.]


   BRÁŢĂ /rom. braţ/ (s.f.)

* luvâă copilu-n braţă

* a luvat numa cât duśe în braţă [Crn.]

* un braţ đi ľamńe

* braţ đi tuľeń dupa cuľies s-adună şî sa faśe stup đui cucurudz

* s-a luvat în braţă, şî s-a ţucat [Por.]


   BRAŢÁŔE /rom. brăţare/ (s.f.)

* braţaŕa ţâńe cuasa-n drjală

* a picat braţaŕa la capatâńu lu scamnu carului

* aŕe braţăŕ mândŕe la zabun [Crn.]


  BRAD /rom. brad/ (s.m.)

* blăń dă brad

* bradu ie viarđe şî iarna şî vara [Hom.]

* blana đi brad frumuos mirusă [Por.]


   BRADOÁIE /rom. brădoaie/ (s.f.)

* bradoaia ie un feľ đe putină mică, đe ľemn cu capac, în care sa păzeşte pastrama [Tim.]


   BRÁDZ /rom. brăduţi/ (s.m.)

* bradz îs pui or floriśiaľe cusuće pră chimiaşă dă fuiuor [Hom.]

* bradz ie aia când muiaŕa cuasă muschiţă pi pândză

* bradz ie şâru care sa cuasă la mâńiś, or la guľir, or la piept [Por.]


   BRAĐÉT /rom. brădet/ (s.m.)

* am fuost în brađet dupa mrtaś đi casă [Crn.]


   BRÁŃIŞĆE /rom. branişte/ (s.f.)

* l-am dat la sud, cî mi-a facut mare şćetă-n brańişće [Por.]


   BRAŞUVĂ /rom. braşoavă/ (s.f.)

* aâăsta uom mi-a ogođit o braşuavă, đi am s-o ţân minće cât sânt viu [Crn.]

* sa strâmbă câtra copil, faśe broşuave da copilu muare đe râs [Por.]


   BRAŚÍRĂ /rom. brăcire/ (s.n.)

* zavielcă cu braśiŕ [Hom.]

* đi mult sa-nśins cu braśiŕ, n-a fuost curauă [Por.]


   BRĂBÉŤE (I. M.) ● v. BRIBIAĆE [CMP.]

   BRĂŢÂŞUÁRĂ /rom. brăţişoare/ (s.f.)

* vinu la naica-n brăţâşuară [Por.]


   BRĂŢUÍ /rom. brăţui/ (v.)

* tata darâmă la frundză, da iuo brâăţui, şî trag braţurľi pi juardă dupa mińe, pănă la luoc unđe muma grâmađiaşće frundzaŕu [Por.]


   BRĂŚINÁR /rom. brăcinar/ (s.m.)

* brăśinaŕu ie un iţuoń cu care s-a ľegat śuariśi [Por.]

* uşă cu trii braśinaŕe

* blană đi masă facută ie cu braśinaŕe

* braśinaŕ la cuarńiľi plugului ie laćiţă, ore verźauă, caŕe ľi-nţâpeńaşće şî ľi ţâńe la masură [Crn.]


   BRĂZDUÍ /rom. brăzdui/ (gl. p.)

* pomântu ie tare ca piatra, no sî sa puată brăzdui ľesńe [Por.]


   BRŢÁŔ /rom. bârsă/ (s.f.)

* când să mută brţaŕu la plugu đi muşuruoń, sa ogođaşće larźimia cormańilor [Crn.]


   BREBIÁĆE (I. M.) ● v. BRIBIAĆE [Crn.]

   BRÉN /rom. brener/ (s.n.)

* când sa astupă brenu la lampă, sa curâţâ cu o jâţâşuară đi oţăl, supţâŕe ca păru đin cap

* brenu la aparat đi şfăisuit sa aprins cu maşâna [Por.]

* n-am udzât ńiś đi bren ńiś đi bŕenâr, cî nuoi în Plamna n-am avut lâămpi đe cârabit [Pad.]


   BRESTÓUŢ /rom. Brestovăţ/ (s.m.)

* am suoră mâritată în Brestouţ, dupa un bristovian [Por.]


   BRESTOVIÁN /rom. Brestovean/ (s.m.)

* Brestuouţu ie lângă Buor, şî tuoţ Brestoviańi lucră în maidanu Buorului [Crn.]


   BRIBIÁĆE /rom. vrabie/ (s.m.)

* pui dă bribiaće [Hom.]

* baće bârbieţî cu şlaidâru [Por.]

* când veďeţ brăbeţî că să tăvăľe pin ţărină, să şťiţ că să puńe ploaia [Kmp.]


   BRÍI /rom. brei/ (s.m.)

* briiu cu buobe ruoşâie ie ľac, da aăla cu boboľi ńagre ie otrauă, puoţ numa să ći mânjăşć cu iel

* (cal.) briiu sa cuľaźe-n dzâua lu Dumińica mare [Por.]


   BRÍPTĂ /rom. briptă/ (s.f.)

* dăm bripta să tai câta pâńe [Hom.]


   BRÍŚ /rom. brici/ (s.m.)

* m-am taiat cu briśu [Crn.]

* tata înga sa rađe cu briśu, că are barbă tare, şî nu puaće cu trăśiľ-eşća care a ieşât acuma [Por.]


   BRÂBEŃÉL /rom. brebenel/ (s.m.)

* brâbeńel ie un fieľ đi fluaŕe paduŕaľńică, care-n fluare măi întâń primovara

* fluoriľi alu brâbeńel sânt măi mult albe şî vânât đeşchis

* brâbeńelu ie buiađe tare veńinuasă [Por.]


   BRÂGLÁŔ /rom. brîglar/ (s.m.)

* brâglaŕ ie bâtu đi care sânt ľegaće brâgľiľi la razbuoiu đi ţasut [Por.]

* brâglaŕu sî mută când brâgľiľi n-au luoc sî bată [Crn.]


   BRḮGLĂ /rom. brâglă/ (s.f.)

* în brâgľe alu razbuoi ie pusă spata, pin care tŕaśe urdzala [Por.]


   BRÂNDUŞÁUĂ /rom. brânduşă/ (s.f.)

* brânduşauă đi primovara

* brânduşauă đi tuamnă [Crn.]


   BRÂNDÚŞĂ /rom. brânduşă/ (s.f.)

* iastă brânduşă đi primovară şî đi taumnă

* dupa floriľ-eşća frumuasă, s-a dat nume la fiaće: Brnduşa [Por.]


   BRḮNDZĂ /rom. brânză/ (s.f.)

* brândză đin lapće đi uaie

* brândză đin lapće đi vacă

* la nuoi nu să faśe brândză muaľe

* brândză stuarsă

* brândza sa întarit

* faľii đi brândză [Crn.]

* brândză đi uaie

* brândză đi vacă

* brândză đi capră

* brândză tare

* brândză muaľe

* brândză cu coľaşă [Por.]


   BRÂNDZÚICĂ /rom. brînzică/ (pej.)

* miie mi-a dzâs brândzuică când am fuost mic, că n-am mâncat alta ńimica, numa brândză cu coľaşă [Por.]


   BRḮNCĂ /rom. brâncă/ (s.f.)

* s-a bulnavit đi brâncă, şî s-a dus la vrâjâtuare să-i đescânće [Por.]


   BRḮNCĂ /rom. brâncă/ (mn. brînś)

* s-a prins đi brânś când a jucat

* vuorba brâncă s-a pierdut, acuma şćim numa şi ie mâna

* a cadzut în brânś, a cadzut în patru [Por.]

* stâă-n brânś [GPek]

* am ramas văduvă, ş-am scuos copiii pi brânś [Por.]


   BRÂŚÁG (I. S.) ● v. BÂRŚAG [Por.]

   BRḮU /rom. brâu/ (s.m.)

* l-a prins tare đi brâu, şî l-a trânćit la pomânt

* brâu đi śiştuaŕe

* brâu cu curauă

* juoc đi brâu

* brâuŕ şî brâuŕ đi rumâń a trait aiśa

* iuo sânt a triiľa brâu lu tatamuoş

* ńipuotu mi a duoiľa brâu [Crn.]

* pănă la śinś brâńe în ńam nu s-a luvat uńi cu alţî [Por.]


   BŔÁNĂ /rom. breană/ (s.f.)

* iuo nu şću dar fi-va la nuoi în râu bŕeń, că nu mis pieşcaŕ [Por.]


   BŔÁZ /rom. breaz/ (adj.)

* măi đes bŕază pi buot ie vaca, şî la-şa vită îi dzâśem „bŕeza”, pi sârbiaşće ar veńi „šara”, cum iastă care baş aşa-ş boćadză vaca, pi sârbiaşće

* Bŕaz ie poľicra lu uom care ie pistriţ pi faţă, care are piaće albe pi fire, da ai lui ńepuoţ capâtă poľicră Brezuońi [Por.]


   BŔÁZDĂ /rom. brazdă/ (s.f.)

* când aŕ cu vićiľi, şî când plugu-ţ sâare đin bŕazdă, cî ie pomântu tare, loco-la ńiarat în fundu brâajđi, sa chiamă pârś

* a tŕecut care a fi tŕect cu saina pin namieţ, ş-a ramas brâăjđ adânś dupa iel [Por.]


   BŔÉZĂ /rom. Breza/ (s.f.)

* ii dzâśem la loco-la Bŕeză, cî ie o golaie, unđe dau numa ľamńe care sârbi chiamă breză, da nuoi rumâńi ii dzâśem mastac [GPek]


   BŔÉZĂ /rom. breza/ (s.f.)

* bŕeză ie ľiemn supţâŕe, are scuarţă albă cu piaće ńagre

* rumâńi ai batrâń aăla ľiemn a chiemat mastac [Por.]


   BŔEZDÁT /rom. brăzdat/ (adj.)

* drumu đi car pi culme ie tuot înbŕezdat đi apă, care a curs dupa pluaie, parche ie arat cu plugu [Por.]


   BRUĐÁLĂ /rom. brodeală/ (s.f.)

* ma mir, atâta brođala-luor sî gasiască bańa-i pitulaţ, şî la urmă ńimica, đin trii pi-a măi lungă [Por.]


   BROĐÍ /rom. brodi/ (v.)

* śercă, sa chinui, la urmă brođi gaura-n gard, şî sa pierdu

* dacă nu cunuoşć luocu, amunca brođeşć drumu [Por.]


   BROĐÍT /rom. brodit/ (adj.)

* la urmă vadzură că poćaca nu ie brođită, şî sa întuarsâră [Por.]


   BRONCAÍ /rom. broncai ?/ (v.)

* la moşo-sta śeva nu-i pi vuoie, numa bruancâie pin casă [Por.]


   BRONCÁŞ /rom. broncaş/ (s.m.)

* în banda nuastră am avut şî broncaş, şî tubaşâăŕ [Por.]


   BRONTAVÍT /rom. cangrenat/ (adj.)

* mi s-a brontavit piśuoru, şî duolturi mi la taiat đi la źanunchie-n vaľe [Por.]


   BROSCÁN /rom. broscan/ (s.m.)

* când iastă bruască, muara să fiie şî broscan, da pi śe sa va cunoşća, dracu đin baltă va şći [Por.]


   BROŞOÁVĂ (I. J.) ● v. BRAŞUAVĂ [Por.]

   BRŚÁG /rom. briceag/ (s.m.)

* brśag cu plasâaľe đi cuorn

* brśag maŕe

* brśag mic, copilaŕesc [Crn.]


   BRŚEGÁŔ /rom. cuţitar/ (s.m.)

* la panađur am vadzut brśegaŕ đin Lasuva, đin Grbuouţ şî unu đin Ľenuouţ [Crn.]


   BRUÁNCĂ /rom. broancă/ (s.f.)

* în bruancă ai nuoştri n-a cântat đi bâtrâńaţă, mi-ntâń s-a vadzut în taifiľi ţâgańeşć dupa ratu cu mńamţ

* Iancu Bruancă n-a cântat în bruancă, numa a fuost facut ca bruanca, pă lumia la poľicrit aşa đin glumă

* Vană, copilu-lu Iancu Broncaşu [Por.]


   BRUÁSCĂ /rom. broască/ (s.f.)

* ia ieşât uochi ca la bruască

* bruască cu śuvań [Hom.]

* broscan

* bruasca đi pi padure

* bruasca râpată

* râcańel [Por.]

* śuariśi sî n-a fi avut bruască întra craś, n-a fi putut uomu sî paşiască cu ii [Por.]


   BRÚCĂ /rom. brucă/ (s.f.)

* în trâabe o brucă sî strapung gaura la curauă

* cu brucă đi ľiemn să fac gâăurľi la opinś

* muiaŕa đemult a pus piparca şî vardza cu bruca, da an cu sapaľiga

* đi vrodată şî cucurudzu s-a pus cu bruca

* maisturi au mulće suarće đi bruś

* când să unfla vaca đi deteľină, trâăbe cu bruca sâ-i să înpungă burta đi parća stângă [Crn.]

* la Iancu Brucă i-a dat aşa poľicră, c-avut narau să „bruśască”, să-nvâre nasu şî unđe trâabe, şî unđe nu trâabe [Por.]


   BRUMÁ /rom. bruma/ (v.)

* a veńit tuamna, a strâns źeru, o să ńi sa brumiadză fluoriľi în građină [Por.]


   BRUMÁŔ /rom. brumarel/ (s.m.)

* pi brumaŕ lumia a arat ş-a pus gŕu

* pi brumaŕ s-a slobadzât câmpu [Crn.]


   BRUMÁŔU AL MAŔE /rom. brumar/ (s.m.)

* mâi maŕ sarbatuoŕ pi brumaŕu al maŕe sânt Sâmiedru şî Aranźilu đi iarnă [Crn.]


   BRUMÁT /rom. brumat/ (adj.)

* tuaće fluoriľi în građină a ars đi brumă [Por.]


   BRÚMĂ /rom. brumă/ (s.f.)

* a cadzut bruma

* zapada ńinźe, da bruma baće [Por.]

* la nuapće aŕe sî bată bruma [Crn.]


   BRUÓBDĂ /rom. cartof/ (s.f.)

* anu n-a fuost bun đi bruobđe, n-a rođit ńiścât [Por.]


   BRUÓNT /rom. cangrenă/ (s.n.)

* s-a-nbrucat în piruoń ruźińit, şî piśuoru i-a luvat bruont [Por.]

* bruont ie carńe viie [Mlava]


   BRUOSCARÍIE /rom. broscărie/ (s.f.)

* s-a facut în luoc un baltuoń cu tuot, o să-m fiie luocu numa o bruoscariie cu bruoşć đ-aľi vierdz, în luoc đi cucurudz [Por.]


   BRÚS /rom. brus/ (s.m.)

* brus đi cuasă

* cu brusu sa ascuće tuot śe are taiş

* care s-a fi cacat aiśa în mijluocu poćeśi, ş-a lasat bruso-la aşa đi sî đa uomu în iel, dabugoda đi pomană sâ-i fiie

* copilaşu s-a mâńiiat şî stă brus lânga masă, nu vŕa sî manânśe cu nuoi [Por.]


   BRUSNÁT /rom. brusnat/ (adj.)

* am duauă fiaće đizmerdaće, dacă nu ľi laş la źuoc, în stare sânt sî fiie tuota dzâua înbrusnaće [Por.]


   BRUŚÍ /rom. bruci/ (gl. p.)

* cu bruca brucai, cu cuţâtu taiai

* bruśaşće la glśauă

* bruśaşće vrâsńiśi sî nu asculće đi parinţ [Crn.]

* bruśi cu un bât pin orman, bruśi pi supt pat, şî nu gasî ńimica [Por.]


   BUÁLA-RÂA /rom. boală-rea/ (s.f.)

* boala râa ie batrână şî gŕa buala care uomu o paţâaşće pintru pacaće alu stramoşî lui

* când ăl prinđe buala râa, uomu cađe, sa piarđe, sa zbaće tuot şî faśe spumă la gură

* dziľiľi în care nu sa cućadză lucra pintru buala râa, sânt marţa şî juoia đintâń dupa Craśun, Zâpostâtol mic, Paşć şî Rusaľe [Por.]


   BUÁLĂ /rom. boală/ (s.m.)

* buala râa

* buala în încheiatuŕ

* buală în piśuŕe

* bulă la ţâţă [Crn.]

* buală đin uală

* buală gŕa [Por.]


   BUÁLCĂ /rom. ?/ (adj.)

* apă bualcă [Kmp.]


   BUÁRFĂ /rom. boarfă/ (s.f.)

* nu înbrac buarfa-sta đi clţan [Crn.]

* pasuiu al viarđe ie pľin đi buarfe [Crn.]

* buarfe la nuoi sa chiamă samânţâia-ia ş-alalalt, śe iastă în dovľeće [Por.]


   BUÁSCĂ /rom. boască/ (s.f.)

* buasca sa dâă la puorś [Por.]


   BUÁTĂ /rom. botă/ (s.f.)

* buata ie un bât scurt şî ţapân, cu buot gruos şî tare

* buată đi batut paŕ

* buată đi batut în pivă [Por.]

* tutuc cu cuadă, đi batut pari

* cu buata am batut piańe, când am spart la ľamńe [Crn.]


   BUBÁT (PRID.) ● v. BUBUOS [Por.]

   BÚBĂ /rom. bubă/ (s.f.)

* fećiţa ie pľină dă bube

* bubă cuaptă

* copilu are bube

* bubă dulśe ie o bubă care criaşće la copii pră cap, şî când sa cuaśe, ia cure [Hom.]

* (med.) bubă ńagră

* (mag.) bubă albă

* câće fieluŕ đi bube a dat Dumńedzâu pi pomânt, ńima nu şćiie, da puaće-fi ńiś iel [Por.]


   BUBÚOŃ /rom. buboi/ (s.f.)

* are bubuoń la talpă

* ia pocńit bubuońu [Hom.]

* la dieda-l mieu s-a facut un bubuoń la mână, şî iel a ţânut lucru-şală că nu ie ńimica, s-a dus numa pi la ńişći vrâjâtuoŕ, la urmă đin cât duolturi să-i taie mâna, cî đin bubuoń s-a facut carńe viie [Por.]


   BUBUÓS /rom. bubos/ (adj.)

* fată frumuasă, ma ie tuată bubuasă la fiŕe

* ţapańiţa-sta ie tuată bubuasă, nu ie đi ńimica, bună ie numa đi fuoc [Por.]


   BUĆEDZÁ /rom. boteza/ (v.t.r.)

* n-am bań, nu şću com vuoi bućedza copilo-sta, că puopa ie pŕa scump [Por.]


   BUĆEDZÁT /rom. botezat/ (adj.)

* śe drac lucri aśiia, iş tu bućedzat? [Por.]


   BUDÁLĂ /rom. budală/ (s.f.)

* aşa budală cum ie iel, n-a măi vadzut iuo cu uochii mii [Por.]


   BUDALUÓS /rom. budalos/ (adj.)

* atâta ie đi budaluos când sa-nbată, đi n-ai altśe, numa să fuź đi iel [Por.]


   BUDURUÓI /rom. buduroĭ/ (s.n.)

* buduruoiu la muară a fuost facut đin butuarcă đi gorun, care moraŕu adâns a catato ş-a gasâto pi paduŕe [Por.]

* buduruoiu a fuost tare gŕeu đi gasât în paduŕe [Crn.]


   BUDURUÓŃ /rom. buduroi/ (s.m.)

* buduruoń đi saŕe

* buduroń đi ľinguŕ

* buduruoń đi fusă [Crn.]


   BUDZÁT /rom. buzat/ (adj.)

* Budzatu, alu Budzatu, Budzatuońi, Budzońi, Buzeia, Buzeuońi ... [Por.]


   BÚDZĂ /rom. buză/ (s.f.)

* mândra are duauă budz, supţâriśe, nurodzăsc dupa iaľe

* budzâľi a ii sânt dulśe ca mńaŕa [Por.]


  BUF! /rom. buf/ (int.)

* când ie śeva tare înflat, şî când rasuflă đintr-odată, s-auđe „buf” [Por.]


   BUFANÁ (GL.) ● v. ÂNBUFNA [Por.]

   BUFANÁT (PRID.) ● v. ÂNBUFNAT [Por.]

   BUFŃÁLĂ /rom. bufneală/ (s.f.)

* (vet.) bufńala vaśilor pi nas arată că vićiľi sânt spomântaće, şî trăbe să puorţ grijă cum lucri cu iaľe [Crn.]

* pazâaće bińe đi bufńala buoilor [Por.]


   BUFŃÍ /rom. bufni/ (v.)

* buou bufńaşće la ćińe, dăće-n lâătuŕ [Crn.]

* atâta mi đi gŕeu, đi-m vińe sî bufńesc ca vita turbată [Por.]

* nu putu sî ţână, şî bufńi în râs [Crn.]


   BÚFŃIT /rom. bufnet/ (s.n.)

* s-auđe un bufńit gŕeu đin coşâăŕe, ca când iară sa-npung buoi-ia [Por.]


   BUFŃITÚRĂ /rom. bufnitură/ (s.f.)

* parche sa taie şî sa mână ńiscar juaviń maŕ în padure, cî iastă coźa vŕame đi când s-aud bufńituŕ gŕaľe đ-acolo [Por.]


   BUGARÍIA /rom. Bulgaria/ (s.f.)

* Bugariia ie la rasarit đispră nuoi

* în Bugariie traiesc mulţ ţânţaŕ şî rumâń [Crn.]


   BUGAŔÁŞĆE /rom. ?/ (adv.)

* puţân înţaľeg când vorbiesc bugaŕaşće

* bugaŕaşće şćiu câta, da ńamţâaşće niścât [Crn.]

* vorbiaşće bugaŕaşće ca pi aţă  [Por.]


   BUGAŔÉSC /rom. bulgăresc/ (adj.)

* coluo sî vâăd munţî bugaŕeşć, da coluo un sat bugraiesc [Crn.]

* bugaŕasca, un fieľ đi uară, tare frumuasă, la rumâń în Poŕeśa [Por.]


   BUIÁĐE /rom. buiege/ (s.f.)

* la nuoi lumia adună la buiedz, ľi uscă şă ľi vind la zadrugă

* o buiađe cu fluoŕ ruoşie mi-a dat supt feŕastă

* somina ie buiađe care cŕaşće numa pi cârşe, şî nu sa cuľaźe cu mâna, numa sa baće đin puşca

* Vińiŕa buiedzâlor [Por.]

* am gasât o buiađe, ama nu şćiu cum o chiamă

* buiedzâľa-şća sânt buńe đi pus în mâncaŕe

* buiađa-sta ie bună đi vinđacat [Crn.]


   BUIBÁ (GL.) ● v. ÂNBUIBA [GPEC]

   BUCÁTĂ /rom. bucată/ (s.f.)

* umplură masa cu bucaće

* a rođit bucaće đi tuotă suarta: crastavieţ, piparcă, śapă, potloźań, vardză, da şî carńe o sî fiie đi iarnă [Crn.]

* anu a fuost rău, n-a fuost o bucată sî iai în gură [Por.]


   BUCATÚRĂ /rom. bucătură/ (s.f.)

* a veńit ţâgańi pră pragu căşî şî cată o bucatură dă carńe, a nuoi măi saraś dă cât iei [Hom.]

* bucatură ie un parśel đi śeva śe sa înbucă când sa manâncă, măi đes sa dzâśe aşa la un parśel đi carńe [Por.]


   BÚCĂ /rom. bucă/ (s.f.)

* a cadzut ş-a vâtamat buca curului

* manâncăm buca curului

* cât ie fata đi frumuasă, ăţ vińe s-o ţuś în buca curului

* (u izr.) buśu curului

* vuorba bucă, ľegată đi mâncare, s-a pierdut, a ramas numa râdaśina ii în vuorbă bucatură [Por.]


   BUCHIÁRTĂ /rom. buchiartă/ (s.f.)

* a veńit duauă buchiarţă, şă ľ-a spus să sa muće đ-aśiia cu vićiľi în alt luoc [Por.]


   BUCĽÚC /rom. bucluc/ (s.n.)

* đistupară ţaua, şî đin ia bâşńi un bucľuc đi imală [Por.]


   BUCURÁ /rom. bucura/ (v.t.r.)

* sî bucură đi însuramânt

* sî bucură la vŕamia bună

* când sî bucură, caţâălu baće cu cuada [Crn.]

* nu ći bucura, nu vin îndată [Por.]


   BUCURÍIE /rom. bucurie/ (s.f.)

* mare bucuriie mi-a adus viasta cî tata đin rat sa întuors viu şî sânatuos [Por.]


   BUCURUÓS /rom. bucuros/ (adj.)

* am fuost bucuruos când veńa mama pi la nuoi [Crn.]

* fusăi tare bucuruos, numa când vadzui cu uochi mii śe sa lucră, ma întristai [Por.]


   BULDÁŃI (GL.) ● v. BOLDĂŃI [Por.]

   BULOBŔÁĆE /rom. bolobrete/ (s.m.)

* bulobŕeţî la nuoi sa gasăsc pi la izvuarâľi alu ogaşă, traiesc pi supt frundză care a cadzut în apă [Por.]


   BULUMÁC /rom. bulamac/ (s.m.)

* bulumacu ie bun când ie ferbinće [Crn.]


   BULUMÁNŹE /rom. bulumac/ (s.f.)

* bulumanźe ie salată dă patlaźeańe, crastavieţ, piparcă, usturuoi, śapă, praz şî brândză zdrumicată [Mlava]


   BUĽÁNDRĂ /rom. buleandră/ (s.f.)

* buľendre ďe oamiń

* buľendre ďe ţoaľe [Kmp.]


   BUĽUÓŢ /rom. Bulioţ/ (s.m.)

* Buľuoţu aŕe vro patru mii đi inş [Crn.]


   BÚMB /rom. bumb/ (s.m.)

* dâşchiaptură bumbu la camaşă, că-i zapuc [Hom.]

* ai nuoştri ia batrâń n-a şćut đi bumb, s-a-nchiptorat cu chiptuoŕ

* bumb galbin [Por.]


   BUMBÁC /rom. bumbac/ (s.m.)

* s-a puvestât cî bumbacu a fuost pus pi la Craina, a fuost, śică, vro buiađe care a dat bumbac, ama la nuoi aia buiađe nu sa prins

* đin bumbac s-a facut camaşă đe uamiń, măi mult đe baieţî a cui parinţî a fuost gâzdoćiń

* pândză đi bumbac

* aţă đi bumbac [Por.]


   BUMBÁŔ /rom. bondar/ (s.m.)

* bumbaŕ ie o guangă flocuasă, ńagră, pistriţă cu galbin [GPek]


   BUMBUŔÁŢĂ /rom. bumbăreaţă/ (s.f.)

* într-o povastă, porcaŕu aşa a mânat scruafa în porcaŕaţă: „Ţucuće-n bumbuŕaţă, bagâ-će în cośińaţă!” [Por.]


   BÚMŃIŢĂ /rom. bufniţă/ (s.f.)

* nuapća viađe ca bumńiţa

* aŕe uochi totrlaţ ca bumńiţa [Crn.]

* bumńiţa faśe cuib în butuarcă [Por.]


  BUN /rom. bun/ (adj.)

* buna dzâua

* buna sara

* bun pomânt

* uom bun

* bun lucru, să fi sânatos [Hom.]

* (izr.) bun cu al naruod sânt fraţ

* puoptă bună

* fraće bun

* suoră bună

* ăl gasâi în vuoia bună [Por.]

* bun, atunśa ń-am vorbit

* pă, bun, când dzâś tu, ai să fiie aşa

* bun, bun, nu trăbe să-m spuń đi dâdauoŕ [Por.]


   BUNÁŔ /rom. bunar/ (s.m.)

* maisturi a sapat ş-a zâđit bunaŕ adânc uopt mietâŕe [Crn.]

* la Vrtâăś în Bľizńe iastă aşa bunaŕ în piatră, parche ia sapat uomu [Por.]


   BUNATÁĆE /rom. bunătate/ (s.f.)

* bunataće đi uom

* a vrut să-i vind iuo bunataća a mia pi duauă parâaľe

* Nu întuorc bunu la stuaca mia

* uom buńeţ

* Nu întuorc buńeţurľi la casa mia

* a trait ca sfântu, a credzut în dumńedzâu, şă traiu lui a fuost pľin đi bunatăţuŕ [Por.]


   BUNĂSAMA /rom. bunăseamă/ (adv.)

* lucră cu bunăsama, să nu ći farâmi [Por.]


   BÚNDĂ /rom. bundă/ (s.f.)

* ai batrâń n-a şćut đi bundă, ia a ieşât încuaśa, a câpatato lucratuori pi la rudńic, ca înbrâcamânt đi iarnă [Por.]


   BUNDÚC /rom. bunduc/ (s.m.)

* la nuoi în Tanda sa dzâśe bunduc, la Arnaglaua şćump, iar pin alće saće sa dzâśe şćenap, da am audzât đi la un pŕaćin đin Valuia că-i dzâśe palasat, or aşa cumva, da ia cam vińe ca palisadă

* când sa faśe gardu, bunduśi sa îngruapă în pomânt, câći trii paşuŕ sa lasă întra ii, da đi ii sa prind doă cuordz, pi care sa bat tarăbiľi [Por.]


   BUNDUŞÁLĂ /rom. bunduşeală ?/ (s.f.)

* când la închis, s-a lasat đi bundušală

* đin bunduşală s-a facut rascuol [Crn.]


   BUNDUŞḮ /rom. bunduşi ?/ (gl. p.)

* bunduşâaşće lumia pin sat sâ-nschimbie chińezu

* ibuomńica la bunduşât sî lasă muiaŕa [Crn.]


   BÚNGUR /rom. bulbuc/ (s.m.)

* când pluaie, đin picuŕ în baltă sî fac bunguŕ

* la copil iasă bunguŕei pi piaľe [Crn.]

* şî pi pieľe đi uom iasă bunguŕ

* tuot s-a umplut đi bunguri ruoşie [Por.]


   BUŃÁŢĂ /rom. buneaţă/ (s.f.)

* s-a strâcat lumia, uamińi a pierdut buńaţa

* uomu trăbe să lucre đi buńeţu căşî lui

* đi tuata buńaţă dumńedzâu îţ mulţamiaşće [Por.]


   BÚOB /rom. bob/ (s.m.)

* buob dă grâu [Hom.]

* baba mia şćiie să đa cu buabiľi [Por.]


   BUOBÁBI /rom. boul-babei/ (s.m.)

* buobabi ie o guangă cu cuarńe [Por.]


   BUÓBÂT /rom. bobot/ (s.n.)

* la nuoi iastă pi Şaşcă duauă luocuŕ cu aşa nume: Buobâto-l mic, şî Buobâto-l mare [Por.]


   BUÓBU-TURBULUI /rom. ricin/ (s.m.)

* buobu-turbului ie buruiană caŕe sî samâna în građină, ore în luoc [Crn.]


   BUÓIŞĆE /rom. boişte/ (s.f.)

* când lucri cu ai râăi, şî trâabe să scuoţ draśi đin apă đi să-i trâmieţ vrunđeva, tu će duś la râu şî caţ cŕanga care baće buoişća, şă la ia đescânţ cu cuţât ńegru

* fiecare luoc unđe copiii a batut puarca, or c-a jucat cľisu, s-a chemat buoişće [Por.]


   BUÓLBURĂ /rom. bolbură / volbură/ (s.f.)

* buolbura ie bună numa đi dat la puorś, đi ii aia ie mare dulśaţă [Por.]


   BUÓLD /rom. bold/ (s.m.)

* buoldu fusului [Por.]


   BUÓNŢ /rom. bulz/ (s.n.)

* buonţu ie măi dulśe când un parśiel đi brândză tare şî sarată baź într-un vâjmâc đi coľaşă caldă, facută đin cucurudz alb, şî laş câta sî şćia pănă brândza-ia nu sa muaie [Por.]

* la copilo-sta śeva nu ie pi vuoie, pŕa mult stă buonţ în cuot, şî nu vorbiaşće cu ńima [Por.]


   BUÓRDĂ /rom. bordo/ (adj.)

* am farbuit tuortu în buordă

* mi drag sî puort camaşă în buordă [Crn.]

* buordă, ruoşu ca bujuoru, aşa dzâśa mama đi farba-ia [Por.]


   BUÓRŚ /rom. borş/ (s.n.)

* buorśu a fuost dzamă đi pruńe đi tuamnă: când fierb pruńiľi în śubăr, sa ia comina-ia sa miastâcă cu uasă cu tuot, sa saŕadză, şî sa manâncă cu coľaşa [Por.]


   BUÓT /rom. bot/ (s.m.)

* s-a lovit la buot [Hom.]

* sa ľinźe pi buot [Por.]

* Buotu Cracului [Hom.]

* śuaca are vâr, da cracu are buot

* buata-sta đi pasui n-are buot cum trâabe [Por.]


   BUÓU /rom. bou/ (s.m.)

* buou ie bicu lu care sânt batuće cuaiľi, să nu sară pi vaś, numa să fiie bun đi lucru

* tare ca buou [Por.]


   BUÓJ /rom. boz/ (s.m.)

* sa închis poćaca đi buoj

* în Osńiśa buoj uscaţ sî cuľeg đi focoŕaľe la Juoi maŕ [Crn.]

* đin buoj bufańi fac pecmiez [Buf.]


   BURÁ /rom. bura/ (v.)

* afară burâie, ia umbŕelu [Crn.]

* nu sa puńe pluaia, numa o să bure ca đin śaţă udă [Por.]


   BURATÚRĂ /rom. borâtură/ (s.f.)

* i-a dat đin mână, ş-a umplut pătura đi buratură [Por.]


   BÚRĂ /rom. bură/ (s.f.)

* pluaie marunţâcă

* pin bura-sta nu ieş ńiś ud ńiś uscat [Crn.]

* bură ie un fieľ đi śiaţă cu ploiţă [Por.]


   BÚRĆA /rom. burcea/ (pej.)

* burća sa dzâśe đi uom cu burta mare [Por.]


   BURĆICANUÓS /rom. burduhănos/ (adj.)

* duchenźiu nuostru ie coźa burćicanuos [Crn.]

* uom burtanuos, are burtan boznacât [Por.]


   BURĆÍLĂ /rom. burtilă/ (s.f.)

* burćilă ie aăla care ie cu burta mare, care ie burtanuos [GPek]


   BURDÚF (I. S.) ● v. BURDUŞ [BUF.]

   BURDUCÁLĂ /rom. burducală ?/ (s.f.)

* adună-ţ burducaľiľi, şî ieş afară [Crn.]


   BURDÚŞ /rom. burduf/ (s.m.)

* ţigańi cu burduşu a suflat în fuoc, ş-a facut svŕađiľe [Crn.]


   BURGÍIE /rom. burghiu/ (s.f.)

* dăm burghiia să fac o gaură în paŕaće [Hom.]


   BURÍC /rom. buric/ (s.n.)

* copilu când să fače i-să taie buricu, şi să ľagă

* la noi buricu să păstrează, aşa ie običaiu [Kmp.]

* đemult, ai batrâń în Poŕeśa, a taiat buricu pi rastău [Por.]

* buricu ďeşťului [Kmp.]

* atâta źier a fuist, đi mi s-a înghieţat buricu źeiśtului [Por.]

* acolo ie buricu pomântului [Kmp.]


   BURÍU /rom. buriu/ (s.n.)

* în buriu cure rachiia la cazan [GPek]


   BUŔÁĆE /rom. burete/ (s.m.)

* la nuoi pră duos iastă mulţ buŕeţ

* buŕeţî ai iuţ îs buń dăcă să frig în ćigańe cu uavă

* buŕeţî ai ńegri cŕesc pră fag [Hom.]

* buŕaćiľi dă pi ľemn, da śuparca pi câmp [Por.]


   BUŔÁĆE GALBIN /rom. burete galbin/ (s.m.)

* buŕeţ đ-ai galbiń sânt śupierś galbińe ca śara

* buŕeţ đ-ai galbiń sa măi chiamă şî buŕeţ đi pin sfińac [Por.]


   BUŔÁĆE IUĆE /rom. iuţar/ (s.m.)

* buŕaće iuće ie śuparcă albă, pľină đi lapće, care dă pin padure [Por.]


   BÚRCĂ /rom. burcă/ (s.f.)

* când ie frig, uamińi înbracă burca

* a măi ramas câta đin śuaric, şî s-a rugat đi croituoŕ să-i facă şî o burchiţă đi fiu-su [Por.]

* muma mi-a înpľećit burcă đe lână

* babă Iana fărbuie burca

* burca đe lână ie calduruăsă [Crn.]


   BURTÁN /rom. burtan/ (s.m.)

* iel ie fiu lu Iancu Burtan [Por.]


   BURTANUÓS /rom. burtos/ (adj.)

* burtanuos ie uom cu burta mare

* uamiń burtanuoş đemult n-a fuost mulţ, cî tuoţ a fomit, ş-a fuost uscaţ

* baluonu đi apă ie burtanuos, da chila nu [Por.]


   BÚRTĂ /rom. burtă/ (s.f.)

* are duŕeŕ la burtă

* ma duare burta

* burta muaľe

* burta mică, burta „pi juos” [Por.]


   BURTUÓŃ /rom. burtă/ (s.n.)

* aŕe burtuoń, ca când la arańit cu latuŕ [Crn.]


   BURUIÁNĂ /rom. buruiană/ (s.f.)

* cu śe buruiană ai vinđacat taiatura la mână?

* acuma ie vŕamia đi cuľes buruiańe

* romańiţa şî cuada mâţului sânt buruiańe đi duŕaŕe la burtă [Crn.]


   BURUNDẮU (I. M.) ● v. BORÂNDĂU [Por.]

   BUSCOFÍ /rom. boscofi ?/ (v.t.r.)

* nu şćiie sî văruie, numa buscofiaşće paŕeţî [Por.]


   BUSCOFIÁLĂ /rom. boscofeală ?/ (s.f.)

* copilo-sta a facut numa o buscofială în sviescă đi şcuală

* a facut o buscofială đi dzamă, pućem numa s-o lupadăm la puorś [Por.]


   BUSCOMIÉĽŃIŢĂ /rom. boscomelniţǎ/ (s.f.)

* buscomieľńiţă ie lumanaŕe numarată cu unghiia, că la pomană trâabe să fiie tuot la număr [Por.]


   BUSUIUÓC /rom. busuioc/ (s.n.)

* fir đi busuiuoc

* busuiuoc ie buiađe sfântă

* niś un đescânćic nu puaće fara busuiuoc

* busuiuocu ćimpului [Por.]


  BUŞ /rom. floricele/ (s.m.)

* buşî la nuoi să fac dântr-o suartă dă cucurudz da-l galbin cu buobu mic [Hom.]


   BÚŞ /rom. cocoloş/ (s.n.)

* buşu ie cocoluoş mare đe zapadă muaľe, care sa faśe când sa ia cocoluoş mic şă sa tâvaľeaşće đin vâru śuośi-n vaľe, şî iel cŕaşće boznacât, adunând pi drum zapadă ľipiśuasă

* fâncă dupa buş ramâńe luocu đizgoľit, đemult aşa s-a curaţat ľiviedzâľi đe zapadă, đi sî puată uoiľi să ajungă la iarbă, înga pănă nu sa topiaşće zapada

* a dus la muoş coźa mare buş đi iască [Por.]


   BUŞĆÁN /rom. buştean/ (s.m.)

* am târsât pođina, şî mi-a măi ramas numa ńişći buşćeń đi scuos

* am dzâaśe buşćeń đi viie [Por.]

* aia śi ie în Poreśia buşćan, la nuoi sa chiamă buśim, da buşćeńi la nuoi sânt râdaśińiľi care ramân şî putradzăsc dupa buiedz, când buiađa sa uscă [GPek]


   BUŞĆORUÁGĂ /rom. boşorog/ (s.f.)

* buşćoruagă ie coľibă batrână, urńită [Por.]

* buşćoruog, coľibă batrână, spartă, în care traźe în toaće părţâľi [GPek]


   BUŞĆURUÓG /rom. buşciorog ?/ (s.m.)

* la Ćimuoc iastă mulće buşćuruoguŕ maŕ, buńe đi scaldat [Crn.]


   BUŞÂNARÍIE /rom. buşneác/ (s.f.)

* nu râđica atâta buşânariie

* mi s-a înplut nasu dă buşânariie [Hom.]

* a tŕecut un câmiuon ca sfulđiru, şî s-a râđicat o buşnariie cu tuot dupa iel [Por.]


   BUŞŃÁC /rom. buşneac/ (s.f.)

* s-a facut buşńac ca la maşâna đi trairat

* cum nu ći îńacă atâta buşńac? [Crn.]

* batu vântu, şî râđică buşnariie boznacâtă [Por.]


   BUŚÁUĂ /rom. bucea/ (s.f.)

* buśaua ie facută đi covaś, ca un ińel đi fier

* buśaua la buśin sa faśe đin suoc, cî iel ie îngăurit gata [Por.]


   BÚŚIN /rom. bucium/ (s.m.)

* buśinu sî faśe primovara, când ie ćeiu-n mâzgă [Crn.]

* buśinu a facut pâcurari, pănă a pazât uoiiľi [Por.]


   BUŚIŃÍŞ /rom. buciniş/ (s.n.)

* buśińişu are dudă maŕ, cŕaşće înalt [Por.]


   BUTAVÍ /rom. umfla/ (v.t.r.)

* baba a-nśeput a butavi la fiŕe, n-o să traiască mult

* mare zâpuşală, sa butaviesc vićiľi la pulpie [Por.]


   BUTAVÍT /rom. umflat/ (adj.)

* tuot ie butavit đi biare [Por.]


   BUTAVITÚRĂ /rom. umflătură/ (s.f.)

* am cadzut pi ghiaţă, şă am pi şuold o butavitură mare [Por.]


   BUTAVIÉLĂ /rom. umflare ?/ (s.f.)

* la bâtrâńaţă, iasă butaviaľe măi mult pi supt uochi

* o butavielă đi uom, să n-ai tŕabă cu iel [Por.]


   BUTÓI (I. S.) ● v. BUTUOŃ [CMP.]

   BUTORCUÓS /rom. buturos/ (adj.)

* ľiemno-sta ie butorcuos, nu ie bun đi trabuială [Crn.]

* gruoso-sta ie butorcuos, bun ie đi stupină [Por.]


   BUTUÁRCĂ /rom. butoarcă/ (s.f.)

* a pitulat bańi în butuarcă [Hom.]

* (ver.) în butuarcă traiaşće zmău cu zmauaica-lui

* đemult s-a pierdut golâmbi ś-a trait pin butuorś [Por.]


   BUTUÓŃ /rom. butoi/ (s.m.)

* butuoń đi vin

* butuoń đi rachiu

* butuoń đi muară [Crn.]


   BUTURÁ /rom. butura/ (v.t.r.)

* când ţî sa va butura vinu în butuoi, o să viedz sângur că butuoiu nu ţî bun [Por.]


   BUTURÍ /rom. buturi ?/ (v.)

* buturii pistă uom pi care nu l-am vadzut đin copilariie

* buturii pistă aia baş śe-m trâabie [Crn.]


   BUTUIT /rom. buturit/ (adj.)

* labdă butuoiu, iară-n iel s-a buturit tuot [Por.]


   BUTURUÁGĂ /rom. buturugă/ (s.f.)

* s-a dus să scuată vro buturuagă đin drum, să nu-i rastuarńe caru cu fân [Por.]


   BUZDUÁCĂ /rom. bâzdoacă/ (s.n.)

* a trait la nuoi un uom pi care la poľicrit Iuacă Buzduacă, că a fuost, saracu, uom prostovan [Por.]


   BUZDUGÁN /rom. buzdugan/ (s.n.)

* şî traźe Miluş buzduganu, şî ăi sparźe capu la turc

* ma rugai đi iel s-âm facă un mai, să bat la paŕ în gard, da iel mi-a facut un buzdugan, ma duc să dau pi cap cu iel

* veśińi ai mii sânt ńişći buzdugań, nu măi puoţ ć-a tăinuia cu ii

* fuź, soro, încolo, că mi sa scuală pârdańicu đi buzdugan, şî o sî fiie beľauă! [Por.]


   BUZMEŃÍT /rom. buzumenit/ (adj.)

* a baut prâamult, ş-acuma ie buzmeńit

* śe ć-ai buzmeńit?

* m-am buzmeńit când i-am vadzut [Hom.]


   BUZUMFLÁ /rom. bosumfla/ (v.t.r.)

* când ieram mic, am şćut ma buzumfla đi fiie śe [Por.]


   BUZUMFLÁT /rom. bosumflat/ (adj.)

* śe stă copilo-sta buzumflat? [Por.]


   BÚJUOŃ /rom. ţâşnitură/ (s.m.)

* s-a rupt maţu, ş-a bâşńit un bujuoń dă apă [Hom.]


   BUJUÓR /rom. bujor/ (s.m.)

* a-nflurit bujuoru đi pi câmp

* ruoşu ca bujuoru

* bujuor đin građină [Crn.]


   BUŹÁC /rom. bugeac/ (s.f.)

* copiľe, nu ći baga-n buźaco-la acolo

* pi lânga casa lui numa ńişće buźacuŕ [Por.]

ț


  ŢAC! /rom. ţac!/ (int.)

* veńi cu fuarfiśiľi-n mână, şi - ţac! - taie aţa [GPek]


   ŢACAIÁLĂ /rom. ţăcăială/ (s.f.)

* am un śas batrân, ăl ţân pi paŕaće în suobă, da ţacaiala ii s-auđe tumu obuor [GPek]


   ŢÁCLĂ /rom. sticlă/ (s.f.)

* mi s-a spart ţacla la pienđeră [Res.]


   ŢAMBALẮU /rom. tămbălău/ (s.n.)

* ńişći bieţâuoş la bâlś s-a luvat la bataie, uńi a sarit să-i đispartă, alţî sî sa bată, şî s-a facut un ţambalău cu tuot đi jândari abia la spart

* asară la uoră s-a luvat la gâlśao ńişće baiaţ, a facut tămbalău ş-a strâcat visaľiia [Por.]


   ŢAMTÁĽE /rom. ţămtale/ (int.)

* când sa-ntâńiesc duoi cunoscuţ în drum, unu dzâśe „Bună caľa!”, da alalalt ii mulţamiaşţe cu „Ţamtaľe!” [Por.]


   ŢANGÍU /rom. ţantoş/ (s.m.)

* ţanghiu, maŕeţ, care ca iel [Por.]


   ŢANCÚŞ /rom. ţăncuşă/ (s.m.)

* a batut un ţancuş sî înţapeńască sacuŕa în drjală [Crn.]


  ŢAP /rom. ţep/ (s.n.)

* am miers đesculţ pista câmp, şî m-am înbrucat într-un ţap [Buf.]


  ŢAP /rom. ţap/ (s.m.)

* asta vuorbă s-auđe la nuoi pin cânćiśe, nu ie a nuastră, cî nuoi la ţap ii dzâśem pârś; puaće fi că ń-a veńit đi la Craina, ţarańi aşa chiamă pârśu [Por.]


   ŢAPÁŃIŢĂ /rom. aşchie/ (s.f.)

* a spart la ľamńe-n paduŕe, ş-a facut ţapâăńiţ đi vindzare [Por.]


   ŢAPÁRE /rom. ţepar ?/ (s.n.)

* ţapaŕa ie ma care mult uşuŕadză când sa înpinźe vrun tovar gŕeu [Bran.


   ŢÁPĂ /rom. ţeapă/ (s.f.)

* ţapa ie par lung caŕe sî baće în pomânt, şî pi lânga care sa gramađiaşće clańa

* grâu aŕe ţâapie lunź, da uordzu şî mâi lunź [Crn.]

* s-a râsturnat clańa cu fân, c-a grâmađito la o pođină, da ţapa a fuost supţâŕe, şî đin ľiemn putrâd, şî s-a curmat pista mijluoc [Por.]


   ŢAPEŃÍIE /rom. ţepenie/ (s.f.)

* maŕe ţapeńiie ie în buoi caŕe puot sî tragă tovar gŕeu

* ţapeńiia iepurului ie-n pişuaŕe [Crn.]

* când îş flomând, or boilnau, n-ai ńiś o ţâpeńiie [Por.]

* sfuara gruasă aŕe mâi maŕe ţapeńiie đi cât a supţâŕe [Crn.]

* măi mare ţâpeńiie avut lumia đemilt, đi cât nuoi acuma [Por.]


   ŢAPÍN /rom. ţapină/ (s.n.)

* ţapinu ie facut đi fier, are cuadă lungă, şî taiş întuors în źuos [GPek]


   ŢAPÍŞ /rom. ţăpiş/ (adj.)

* dzâśem đi śeva cî ie ţapiş când ie ţapân, şî stă điŕept în sus [Por.]


   ŢÁPÂN /rom. ţeapăn/ (adj.)

* uom ţapân, la trânćală cu tuoţ a dat đi pomânt

* saśi ai ţasuţ în razbuoi sânt mult mâi ţapiń đi cât ai cumparaţ [Crn.]

* mâncarăm ţapân, şă ńi pusărăm pi lucru

* đi cosâtuoŕ trâăbe mâncare ţapână [Por.]


   ŢAPĽÍGĂ /rom. ţăpligă/ (s.f.)

* am spart ľamnjiľi, am facut ţapľiź şî ľ-am vindut [Crn.]

* în tuota dzâu vińe fiu-miu, şâ-n scurtă ţapľiźiľi sî ľi puot baga-n şpoŕet [Por.]

* mi s-a înţapat o ţapľigă supt unghiie [Crn.]


   ŢAPUÓS /rom. ţepos/ (adj.)

* am samânţă đi grâu, ama nu l-aş samana cî ie pŕa ţapuos ş-amuncă sî ľagă snuopi [Crn.]


   ŢÁRĂ /rom. ţară/ (s.f.)

* đi şasă ań am trecut trii ratuŕ, pistă trii ţâăŕ, ş-am ajuns đi unđe am pľacat [Crn.]

* ţară strină

* Ţara rumâńască [Por.]


   ŢARĂ /rom. ţeară ?/ (s.f.)

* ţara ie pomană care sa dâă la-l muort în dzâua-ia când ăl îngruapă [Por.]


   ŢARÍNĂ /rom. ţarină/ (s.f.)

* la Ţarină nu ma-iastă căş, d-aśia pľiacă luocuriľi

* la Ţarină în tuotdăuna iarna iastă naimieţ, da vara luocuriľi îs pľińe dă apă [Hom.]

* ţarână s-a chiemat uşa lu gard đi stobuoŕ, cu care đi vrodată a fuost îngrađit tuot satu [Por.]


   ŢARḮNĂ /rom. ţărână/ (s.f.)

* când faś muşuruoń la cucurudz, gramađaşće ţarână la radaśină [Crn.]

* când sa-ngruapă al muort, sa lapâdă câta pomânt pi ľagânu lui, şî sa dzâśe săi fiie ţarâna uşuară [Por.]


   ŢÁRC /rom. ţarc/ (s.m.)

* am îngrađit clańa cu ţarcu, sî nu manânśe vićiľi fânu [Crn.]

* bagă mńiii-n ţarc, să nu sugă uoiľi pănă nu ľi mulźem [Por.]


   ŢARÚŞ /rom. ţăruş/ (s.m.)

* am miers đisculţ, şî ma-nbrucat într-un ţaruş đi spińe

* đin câta s-âm scuată uochi un ţaruş đin cŕangă frântă [Crn.]

* cŕanga alu spińe pľină ie đi ţaruşă [Por.]


   ŢASÁ /rom. ţese/ (gl. p.)

* muma ie acas, numa śe n-anśeput ţasa

* şćiu sî ţâăs cî ma-nvaţat muma

* nu stâă pi luoc, numa ţâasă-n tuaće părţâľi [Crn.]


   ŢASÂTÚRĂ /rom. ţesătură/ (s.f.)

* ţasâtură đin câńipă ie coźa aspră

* ţasâtură đi śuaric muara sî fiie batută bińe [Crn.]


   ŢASÚT /rom. ţesut/ (s.m.)

* la nuoi muieriľi s-apucă đi ţasut dupa Sveći Ńicuola đi iarnă, oŕe dupa Sveći Iovan

* ţasutu puaće sî fiie în duauă, ore-n patru iţă [Crn.]


   ŢASÚT /rom. ţesut2/ (adj.)

* nu măi cată ńima pătuŕ ţasuće [Por.]


   ŢÁUĂ /rom. ţeavă/ (s.f.)

* ieŕ mi s-a frânt o ţauă la piađica đi tractur

* facui câća ţâăvi đi suoc, c-o sâ-i trâabie mumi sî pună baćala când va ţasa [Crn.]

* ţaua sa îngăură cu sfŕađiru

* ţauă đi ľiemn

* ţauă đi fier

* ţauă đi soviaică đi razbuoi [Por.]


   ŢAURÍCĂ /rom. tub/ (s.f.)

* gasâi o ţaurică đi plumb đi puşcă

* da cât va fi ţaurica đi tun? [Crn.]


   ŢĂLUÍ /rom. ?/ (v.)

* đestul, nu măi ţălui la lume [GPek]


   ŢẮĽINĂ /rom. ţelină/ (s.n.)

* am un lucratuoŕ, îm târsâaşće ţăľina [Por.]

* ţăľină ie când sa ară ľivađa măi întâń; aŕ la ţăľină [GPek]


   ŢĂĽINUÓS /rom. ţelinos/ (mn. ţăļinuoş, ţăļinuosă)

* în moşâia-mia, pomântu ie ţăľinuos [Por.]


   ŢĂĽIŃÍŞ /rom. ţeliniş/ (s.n.)

* s-a pirasât saćiľi, a ramas ţăľińiş guol în tuaće părţâľi [Por.]


   ŢẮRMUR /rom. ţărmure/ (s.m.)

* pi drumu câtra munće, iastă un ţărmur cu pripur mare, no-l tŕeś cu caru fara doa paŕechi đi buoi [akc.


   ŢĂRMURÍ /rom. ţărmuri/ (v.t.r.)

* dupa pouod sa ţărmuŕaşće pomântu unđe a dus apa namuol [Por.]


   ŢĂROVÁNA /rom. Ţerovana/ (s.f.)

* sa puvestâaşće cî la Ţărovana în vŕamia lu rimľeń a fuost rudnic, or că cuzńiţă [Por.]


   ŢĂSÁ /rom. ţese/ (gl. p.)

* ar fi bun când muierľi nuaştre ar puća ţăsa ca babiľi nuaştre vrodată

* stâăi în luoc, nu-m ţăsa încuaś-âncoluo

* copiľe, fi miarńic, să nu-ţ ţâăs una dupa cap [Por.]


   ŢĂUÓC /rom. căval ?/ (s.m.)

* ţăuoc ie fluier fara duop

* ţăuocu are uopt găuŕ, şasă dă parća dă sus, ca la fluier, a şapćiľa ie dă źuos la đeađito-l mare, a dă uopt iară dă źuos, la urmă, dă đeađito-l mic [Mlava]


   ŢĂVUAŚE /rom. ţeavoacă/ (s.f.)

* a scobit o ţăvuacă în ľiemn, iuo ii spun cî ie ţaua pŕamare, iel nu ma cŕađe

* am avut tŕabă cu una, frumuasă muiaŕe, ama n-avut fluaśe numa ţăvuaśe [Por.]


   ŢIŢẮICĂ /rom. ţiţeică/ (s.f.)

* sora a mami când s-a dat îm ţiţăică, a dato pŕa tare şi a cazut dupa ia şi ş-a frânt grumazi, ş-a murit [Tim.]


   ŢÂÁŃIC /rom. ţănic/ (s.m.)

* înćinźe ţâańicu, şî puńe prândzu [Crn.]

* pin ţâăńic a strâcurat ľeşâia când a spalat schimburľi la albe [Por.]


   ŢÂẮST /rom. ţest/ (s.m.)

* ţâăstu đi bâtrâńaţă s-a facut đi pomânt

* ţâăstu sa astrucă cu spudză [Por.]

* puńe tânaćaua pi śirińe [GPek]


   ŢḮŢA UOII /rom. ţiţa-oii/ (s.f.)

* frundza lu ţâţa uoii ie bună đi duŕare la burtă [Zvizd]

* ţâţa uoii s-a mistacat cu măi mulće ierbuŕ, cu care la Sânźuordz, înainća mulsului, s-a uns ţâţâľi la uoi [Crn.]


   ŢÂŢAÍ /rom. țîțîí/ (v.)

* copiľe, nu ţâţai atâta, sî nu sparź śaua

* când audzî cî baba o sî vină pi la nuoi, ţâţai đi drag

* când vadzu câ-i s-a bagat uoiiľi miaľe în viie, porńi sî ţâţâie đi śudă [Crn.]


   ŢḮŢĂ /rom. ţâţă/ (s.f.)

* cu aşa ţâţă ar puća sî cŕască źemanaŕ

* îi miarźe lapćiľi đin ţâţă ca apa đin urśuor, đi aia ie copilu maŕe şî crescut

* đin urśuor apă biei pi ţâţă [Crn.]

* dă ţâţă

* dă ţâţă la copil

* dă ţâţă la sapă [akc.

* ţâţâşuare boldoŕaľe [Por.]


   ŢÂŢḮNĂ /rom. ţâţână/ (s.f.)

* đaţă cu cracu, şî scuasă uşa đin ţâţână [Por.]


   ŢÂŢUÓS /rom. ţâţos/ (adj.)

* ţâţuasă ca vaca

* facut ie pŕa ţâţuos, şî ma ćiem cî atârnă vrunđiva [Por.]


   ŢḮFNĂ /rom. ţâfnă/ (s.f.)

* dupa ţâfna-ia ie casa mia [Crn.]

* ţâfnă sa dzâśe la ţărmur ascuţât unđe sa-npreună doă ogaşuŕ

* când viedz o piatră mare sângură pi câmp, dzâś: „Ăće o ţâfnă-n mijluocu câmpului!" [GPek]

* ći prindz cu nasu đi pomânt pănă ieş pi ţâfnă-n sus [Por.]

* ţâfnă ie uom care sa mâńiie đi fiie-śe [GPek]


   ŢÂFNUÓS /rom. ţâfnos/ (adj.)

* numa m-am glumit cu ia, n-am şćut cî ie atâta đi ţâfnuasă [Crn.]

* nu cućedz s-âi dzâś ńimica, iuta sa mâńiie, atâta ie đi ţâfnuos [Por.]

* luoc ţâfnuos, nu ie đi ńimica [Por.]


   ŢÂFŃÁLĂ /rom. ţâfneală/ (s.f.)

* s-a pus o ţâfńală pi fata-sta, numa frcuańe ca mâţa naruoadă, sigurat a lasat-o baiatu [Por.]


   ŢÂFŃITÚRĂ /rom. ţâfnutire/ (s.n.)

* đi când s-a goľit butońu în podrum, moşu s-a facut o ţâfńitură đi uom, numa fârfuańe, sa zbiară pi tuoţ đi fiie śe, da slab şî manâncă [Por.]


   ŢÂGAŃÉSC /rom. ţiganesc/ (adj.)

* coluo sî vâađe cuortu ţâgańesc

* mâi maŕ câăş în Lucuva sânt câăşâľi ţâgańeşć [Crn.]


   ŢÂGAŃÍIE /rom. ţigănie/ (s.f.)

* acuma în Ţâgańiie nus măi Ţâgań, sa mutat tuoţ la Ńigoćin, da uńi la Măidan

* o ţâgańiie mare a tunat întra ii, n-o sî iasă la bińe [Por.]


   ŢḮIE /rom. ţie/ (pron.)

* iuoće ţâie o pară, da şî ţâie una, sî nu ći mâńii [Crn.]

* ţâie ţî śudă pi mińe, ama n-ai đi śe, că nu mis đevină [Por.]


   ŢÂCAÍ /rom. tăcăi/ (v.)

* uiće la śaso-la în paŕaće, n-a fi statut, că nu-l măi aud să ţăcâie [Por.]


   ŢḮCĂ /rom. ţâcă/ (s.f.)

* aşa ţâcă đi lume râa, n-a măi vadzut ńima

* dracu va şći đi unđe sa traźe ţâca luor

* nu sânt ii đin ţâca nuastră

* copiľe, trasńiŕa-n ţâca-tia, draśască [Por.]


   ŢÂCĽIÁĆE /rom. ţiclete/ (s.m.)

* ţâcľiaće ie pasâŕe mică, cu ćicu lung şî cu piańe vânâće, faśe gaură în ľiemn şâ-n gaura-ia faśe cuib [Por.]


   ŢÂĽIĽÍU /rom. ţâliliu/ (int.)

* śe drac ie, mă, la copilo-la, đi ţâńe „ţâľiľiu” una-ntruuna? [Por.]


   ŢÂMBOIÁT /rom. ?/ (adj.)

* śе ć-ai înţâmboiat atâta?

* uom înţâmboiat [Por.]


   /rom. ţiment/ (s.f.)

* lânga fântână am lasat o ţâmientă, atârnată într-o cŕangă, să aibă drumaşî cu śe să bia apă [Por.]


   ŢḮMPUR /rom. ţâmpor/ (s.n.)

* adu cućiia đi ţâmpur

* dăm un bât đi ţâmpur [Buf.]

* am cumparat ţâmpur đi ţâmpurit butuańiľi đi vin

* în Buor nu sî puaće sufla đi fum đi ţâmpur [Crn.]


   ŢÂMPURÍ /rom. ţămpori/ (v.)

* mâńe oi ţâmpuri butuańiľi đi vin [Crn.]


   ŢÂNATUÓŔ /rom. ţânator ?/ (adj.)

* încă ie iel ţânatuoŕ, dacă aŕe mulţ ań [Crn.]


   ŢÂNŢÁŔ /rom. ţânţar/ (s.m.)

* ţânţaŕu suźe sânźiľi, şî fuźe [Por.]


   ŢḮNDÂRĂ /rom. ţandără/ (s.f.)

* pănă am śopľit cuadă đi sacuŕe, sari o ţândâră, şî ma lovi în frunće, đin câta s-âm scuată uochiu

* îi sari o ţândâră, şî să dusă

* Marincuońi au o ţandâră đin Voińeşći [Crn.]

* adun ţâăndre sî fac fuocu [Por.]


   ŢḮNTĂ /rom. cent/ (s.f.)

* o ţântă a fuost cât o parauă

* đ-o ţântă mi-a scapat vuozu [Crn.]

* o ţintă ďe om [Kmp.]


   ŢÂNÚT /rom. ţinut/ (s.n.)

* ţânutu alu Râu poŕeśi cuprinđe marźina Dunâri cu Đerdapu, Miruośu, Guolu, Şaşca cu Arnaglaua şî Gorńana cu Cârşia mare

* ţânutu câsâtorit cu Rumâń ţâńe đila Muraua la zovârńit, pănă la Ćimuoc la râsarit [Por.]


   ŢÂŃÁ /rom. ţinea/ (v.)

* muiaŕa ţâńa frâu, da uomu cu umâru supus ţâńa caru sî nu să rastuarńe

* Vuoina Duman ţâńe muiaŕe đin Vaľacuańa

* ma ţânu la vuorbă până-n zavrńitu suarilui

* sî ţânură câńi đi mińe pân nu trecui convieiu

* tata-muoş a ţânut minće mulće povieşć

* muma mi-a ţânut parće când a vrut tata sî ma bată

* ţâńa uochi la ia până treşa pi drum

* ţâńe dăćinľi aľi batrâńe [Crn.]

* aldracului uom a fuost, s-a ţânut cu mulće muieŕ [Por.]


   ŢÂOŃÁ /rom. ţiui/ (v.i.)

* o pasarică ţâuańe în salcă [Crn.]

* îm ţâuańe uŕachia, sigurat ma vorbiaşće vrunu đi râău [Por.]


   ŢÂOŃÁLĂ /rom. ?/ (s.f.)

* ľesńe surdzăşć, đ-atâta ţâońală [Por.]


   ŢÂPÁ /rom. ţipa/ (v.t.r.)

* śe va ţâpa puorśi atâta, cî ľ-am dat đi mâncare?

* nu ţâpa copiľe, că vińe mum-ta sâ-ţ đa ţâţă [Por.]


   ŢḮPĂT /rom. ţipăt/ (s.n.)

* în ţara surdă, ńima n-auđe ţâpâtu-n lume, ma cât đi tare sî fiie [Por.]


   ŢÂPEŃÍIE /rom. ţepenie/ (s.f.)

* muiaŕa n-are ţâpeńiie în mâń ca uomu, şî nu puaće să bată la paŕ în gard cu boruosu; aăla ie lucru voińiśiesc

* ţapa nu ie batută bińe, şî nare ńiś o ţâpeńiie, are clańa iuta sî cadă [Por.]


   ŢÂPERÍG /rom. nişadăr/ (s.m.)

* cu ţâperig a ľecuit gâlśiľi la copii când s-a obrinćit [Crn.]


   ŢÂPÂRLÁN (I. M.) ● v. ŢOPÂRLAN [Por.]

   ŢÂPIÉL /rom. papuc/ (s.n.)

* am cumparat la muiere ţâpieľ nuoi [Bran.


   ŢÂPORÁZ /rom. ?/ (s.m.)

* sâśararâm grâu, ramasâră numa ţâporază [Crn.]

* ma-nbrucai în tr-un ţâporag [Por.]


  ŢÂR! /rom. ţâr/ (int.)

* nu puoţ sî duorm đi griiiŕ: tuota nuapća numa „ţâr-ţâr” supt feŕasta-mia [Por.]


   ŢÂRAÍ /rom. ţârâi/ (gl. p.)

* sî baź sama: când va ţârai śuava pin cuoş, să şćii că s-a varsat sacu cu buobiľi

* baće piatra đi rupie, numa ţârâie pi puod [Por.]


   ŢÂRAIÁLĂ /rom. ţârâială/ (s.f.)

* ţâraială s-auđe când cad ţârţari, când baće piatra, or când sa varsă buobiľi đin sac [akc.


   ŢḮRĂ /rom. ţâră/ (adv.)

* (u izr.) o ţâră

* a lucrat o ţâră la rudńic, şî s-a lasat

* nu puot să fac coľaşa, cî mi-a ramas numa o ţâră đi fańină

* śarcă o ţâră [Por.]


   ŢÂRŢÁŔ /rom. ţârţari ?/ (s.m.)

* când cad ţârţari, zapada sa corojâaşće, şî copiii puot să miargă pi ia, şă sî nu sa scufundă

* sa chiamă ţârţaŕ, cî sânt marunţ, şî ţârâie când cad [Por.]

* cu pluaia a batut şî ţârţarică [Crn.]


   ŢÂRŢÁŔ /rom. ţârţar/ (s.m.)

* o uală đi ţârţaŕ, prândz đi tuoţ [Crn.]


   ŢḮRC (UZv.) ● v. ŢÂR [Por.]

   ŢÂRCOŃÁ /rom. ţârcâi/ (v.t.r.)

* vaca, uaia or capra sa ţârcuańe când ie bolnauă, şî nu sa puaće mulźa calumia, numa câćicâta

* s-a dus baba să ţârcuańe vaca, cî copilaşu cată lapćişuor [Por.]


   ŢÂRMURÍ (GL. P. REF.) ● v. ŢĂRMURI [Por.]

   ŢÂRMURUÓS /rom. ţărmuros/ (adj.)

* acoluo ie aşa đi ţârmuruos đi ńiś capra nu puaće sî pască [Crn.]


   ŢḮRNA /rom. Ţârna/ (s.f.)

* Ţârna izvoŕadză supt Bŕeza, primiaşće la điŕaptă ogaşâaľe Bigru şî Ogaşul mare, da đi la stânga pi Fiľişana, şî sa împreună cu Piecu la Dâbiľug [GPek]


   ŢÂRNÁICA /rom. Ţârnaica/ (s.f.)

* Ţârnaica ie sat rumâńesc, supt puala lu Guol

* Ţârnaica sa otarâaşće cu Arnaglaua, Gorńana, Tanda, Clocośuouţu şî Plamna [Por.]


   ŢÂSATUÓR /rom. ţesător/ (s.m.)

* iuo nu şćiu ńiś un uom s-a fi fuost ţâsatuoŕ, aăla ie numa lucru muieŕesc

* ţâsatuaŕa ie muiaŕe care ţâasă în razbuoi

* mama a fuost tare bună ţâsatuare [Por.]


   ŢÂSATÚRĂ /rom. ţesătură/ (s.f.)

* a ramas đi la mama o gramadă đi ţâsatuŕ, am đi gând să ľi vind, să nu ľi manânśe muoľi [Por.]


  ŢÂŞ! /rom. ţâş ?/ (int.)

* nuoi şađem la umbră, da draco-la đi copil veńi cu un maţ, şî - ţâş! - ńi udă şî fuźi [Por.]


   ŢÂŞŃÍ /rom. ţâşni/ (v.)

* sari śiepu, şî đin butuoń ţâşńi vinu [Crn.]

* lucrai pi-n zapuşală mare, pănă nu-m ţâşńi sânźiľi pi nas

* copiľe, dacă ći măi prind că fuŕ, o să ći bat pănă cacăţî nu va ţâşńi đin ćińe [Por.]


   ŢÂŞŃITUÁŔE /rom. ţâşnitoare/ (s.f.)

* đi facut ţâşńituaŕe îm trâabie brśag, bât đi suoc, bâćiśel đi razbic, şî câlţ [Crn.]


   ŢÂŞŃITÚRĂ /rom. ţâşnitură/ (s.f.)

* la nađitura lu maţâľi đi apă, a bâşńit o ţâşńitură maŕe

* ţâşńitura-ia nu mâi ascultă pi ńima [Crn.]

* la lovit ţâşńitură [Por.]


  ŢÂU! /rom. ţiu/ (int.)

* copi,î sî taśeţ, ţâu sî n-aud!  [Por.]


   ŢOÁPĂ /rom. ţoapă/ (s.f.)

* ţoapă gŕa, đin iel iasă num prostâi şî gruzavii [Por.]


   ŢÓŢĂ /rom. ţoţă/ (s.f.)

* au cuľes porumbu şî astădz au đe gând să taie tuľeńi şî să facă țoță [Pad.]


  ŢOF! /rom. ţof ?/ (int.)

* sa đisparţî đi nuoi, şî - ţof! ţof! - tŕecu pin apă, da nuoi râmasâărâm la marźină [Por.]


   ŢOFAÍ /rom. tofăi/ (v.)

* gâşćiľi s-a dus la baltă, şî când înśepură a ţofaia pin apă, sa spumântară câńi, şâ-n śepură a latra, parche lupi tună pista ii

* ţuafâie pin morśilă [Por.]


   ŢOFAÂÁLĂ /rom. lăpoviţă/ (s.f.)

* când înprauna ńinźe şî pluaie, sî faśe ţofaială [Crn.]


   ŢOFAIÁLĂ /rom. ?/ (s.f.)

* s-auđe o ţofaială la râu, ca când tŕaśe śeva râu pin apă [Por.]


   ŢOĽÍŢĂ /rom. ţoliţă/ (s.f.)

* a facut ţoľiţă đi copilaş care a pľecat la şcuală [Por.]


   ŢOPÂRLÁN /rom. ţopârlan/ (s.m.)

* ţopârlan ie copilandru, ńiś copil, ńiś baiat, numa śuaua pintra iaľe [Por.]


   /rom. ?/ (s.f.)

* într-o vŕamie am lucrat la ţrepană [Por.]


   ŢREPÁŔ /rom. ?/ (s.m.)

* veńi un ţrepaŕ, şî ńi-n trabă dar ńi trâabe ţŕep [Por.]


   ŢŔÉP /rom. ţâglă/ (s.m.)

* vântu mi-a luvat ţŕepu đi pi ştală [Crn.]

* a dus o gramadă đi ţŕepuŕ, şî ia lasat l-ânga gard

* ţŕepu ie astrucamânt nuou, a ieşât încuaśa, pi dupa ratu-sta cu ńamţî [Por.]


   ŢUÁLĂ /rom. ţoală/ (s.f.)

* ţuala sa-nbracă şî sa puartă [Por.]


   ŢUŢÚR /rom. ţuţur/ (adj.)

* la ţuţur cuŕe apa, moara sî cumparăm nuou

* s-a facut ţuţuŕe supt stŕeşâna căşî

* bagă sama, să nu ći-nbruś în ţuţuro-la

* stă ţuţur [akc.


  ŢUG /rom. ţug/ (s.n.)

* a facut borđiu la luoc închis, n-a fuost ţug đestul să tragă fumu, şî ma mir cum nu ia chiorât gluaćiľi đ-atâta fumaćeu

* cuoşu nu mi bun, pî muara când cuoc la şpoŕet să ţân ţugu đeşchis

* la car đi buoi a fuost măi puţân patru ţuguŕ, la tuata uosâia cî ći duauă; a ţânut uosâia ľegată đi dric [Por.]


   ŢUGUIÁT /rom. ţuguiat/ (adj.)

* śeva ie ţuguiat când ie la vrun luoc supţâiat, când nu ie tuot una đarându [Por.]


   ŢÚICĂ /rom. ţuică/ (s.f.)

* copsăi cuomina, şî facui ţuică numa cât đi casa nuastră [Crn.]

* nuoi la rachiie ii dzâśem ţuica numa când ńis câta-n voia bună [Por.]


   ŢUCÁ /rom. ţuca/ (gl. p.)

* asară m-am ţucat furiş cu ia

* đimult copiii a ţucat mâna l-ai batrâń [Crn.]


   ŢUCÁT /rom. ţucat/ (s.n.)

* a cŕescut fećiţa, bună ie đi ţucat [Por.]


  ŢUP /rom. ţup/ (int.)

* ţup-ţup, op-op!

* copuoii răđicară iepuru, da iel, saracu, ţup coľa, ţup coľa, şî scapă [Por.]


   ŢUPAÍ /rom. ţupăi/ (v.t.r.)

* copilu a pľecat în piśuare, şî numa ţupâie đi drag

* ţupâie în luoc sî sa îngaldzâască [Por.]


   ŢUPAIÁLĂ /rom. ţopăială/ (s.f.)

* am copii tare ńimiarńiś, şî đi mulće uoŕ îm vińe sî norodzâăsc đi ţupaiala-luor pin casă [Por.]


   ŢÚRFURĂ /rom. zdreanţă/ (s.f.)

* će uită, în śe ţurfuŕ sa îmbracat, cum nu-i ruşâńe?

* atâta đi sarac am fuost, đ-a-nmiers numa-n ńişći ţurfuŕe, adunaće đi pin gunuaie [Por.]


   ŢURFURUOS /rom. zdrenţăros/ (adj.)

* ş-acuma iasă-n lume tuot ţurfuruos, dacă lucră, ş-are đin śe s-âş facă ţuaľe uomeńeşć [Por.]


   ŢÚRIC! /rom. ţuruc!/ (int.)

* când vŕei calu să miargă înapuoi, zbieŕ „ţuric-napuoi!”, da pi vaś zbieŕ „stu-napuoi!” [Por.]

č


   ČÁTĂ /rom. ceată/ (s.f.)

* vorba „čată” la noi a-nbătârńit şi s-a pierdut, acuşa număi să spuńe „čată” [Kmp.]

ć


  ĆA /rom. cea/ (int.)

* vaca caŕe aŕe-nvăţu sî tragă la „ća”, sâ-njugă đi điŕapta, şî când trâabie abatut caru la điŕapta, numa sî strâgă „ća” [Crn.]


  ĆAI /rom. ceai/ (s.m.)

* lumia nuastră a cuľes iarbă ńagră, şî iarna a fiert ćai đi tuşât şî durut la burtă [Crn.]

* măi bun ćai ie đi fluaŕa đi ćii [Por.]


   ĆÁCĂ /rom. teakă/ (s.f.)

* nu ie bun sî puorţ cuţâtu fâră ćacă, cî puoţ sî ći tai [Crn.]

* ćacă đi dus cuća, đi ascuţât cuasa [Pad.]


   ĆÁCMĂ /rom. jgheab/ (i. z.)

* ćacma-n puop s-a scobit cu alat caŕe s-a chiemat „pruosâc”

* casă în ćacme [Crn.]


   ĆÁMĂ /rom. teamă/ (s.f.)

* în lume s-a bagat o ćamă đi fuamiće

* copiii đi ćamă s-a ľecuiit cu điscânćic [Crn.]


   ĆÁSC /rom. teasc/ (s.n.)

* ćasc ie facut đin patru blanuţ încruśişaće, care sa pun pi vardză în pućină, da pi iaľe sa puńe o piatră, să pisadză vardza în rasuŕ, să nu fiie-n săc

* ćascu ie o ľaspiđe ńaćidă, scuasă đi la fundu râului, cu care sa pisadză vardza acră în cadă [Por.]


   ĆÁŞCĂ /rom. ceaşcă/ (s.f.)

* ćaiu sî bia đin ćaşcă maŕe [Crn.]


   ĆÉĆA /rom. cecia/ (s.f.)

* ćeća la nuoi sa dzâśe numa la suora lu tata

* uomu lu ćeća ie matuşuoń

* ćećo, vinu pănă la nuoi

* la suora lu muma dzâśem ćeică [Stig]

* ćeće ie suora lu tata ş-alu muma


   ĆEÍR /rom. ceair/ (s.n.)

* ćeiru ie paşuńe đi viće, îngrađită, pi care vićiľi pasc fara pâcuraŕ [Por.]


   ĆÉI /rom. tei/ (s.m.)

* đin ľiemnu đi ćei sa facut blâăń đi loitre đi car, da fluaŕa đi ćei sî cuľaźe đi ľecuit duŕaŕaŕ la burtă

* cu cuaja supţâŕe a đi ćei lumia đimult a ľagat viia [Crn.]


   ĆÉICĂ /rom. ceică/ (s.f.)

* ćeică ie suora lu tata ş-alu muma

* uomu lu ćeica ie mutuşuoń [GPek]

* am ramas sarac đi mic, pî m-a cŕescut ćeică cu mutuşuońu ca pi copilu luor [Por.]

* ćeće, unđe mutuşuońu? [Crn.]


   ĆECHIÁR /rom. cicar/ (s.m.)

* în tâlvă a crscut ćechiar đi nu puoţ sî strabaţ [Crn.]

* ćicar ie o padure maruntă đi nu puoţ sî mierź pin ia [Por.]


   ĆEMIÁ /rom. teme/ (v.t.r.)

* đi śe ć-ai ćemia đi moruoń, daca moruoń nu iastă?

* saćanu mâi mult sî ćamie đi sâaśită şî đi piatră [Crn.]

* đi când m-am mâritat, barbatu ma ćamie cu Pâătru, cî mi-a fuost vrodată baiat, da iuo cu uomu acuma n-am ńimica [Por.]


   ĆERLÁM /rom. amăreală/ (s.n.)

* traiu mi-a fuost pľin dă ćerlam [Pom.]


   ĆESALÁ /rom. cesala/ (gl. p.)

* o vacă aŕe, şî ńiś pi ia nu o puaće ćesala cum trâabe [Crn.]


   ĆESALÁT /rom. ţesălat/ (adj.)

* calu ie ćesalat, puoţ sâ-l încaľiś şî să pľeś la drum [Crn.]


   ĆESÁLĂ /rom. cesală/ (s.f.)

* la panađur muara sî cumpâr ćesală nuauă, cî la asta îi sa mâncat đinţî [Crn.]

* cu ćesala sa ćesaľadză măi mult vaśiľi, da s-a ćesalat şî caii, care i-avut [Por.]


   ĆEŞḮ /rom. teşi/ (gl. p.)

* bâtu đi piscuańe đi salcă sî puaće raćedza, ore ćeşî [Crn.]


   ĆEŞḮLĂ /rom. teşilă/ (s.f.)

* în ćeşâlă lucratuori a dus mâncaŕe la lucru [Por.]


   ĆEŞḮT /rom. teşit/ (adj.)

* când oltańeşć, raćedzu la pielţ trâabie sî fiie ćešât [Crn.]

* când muierľi fac fifă, taie ţaua la un câpatâń ćeşât, da alalt ăl lasă astupat [GPek]


   ĆEŞÂTÚRĂ /rom. teşitură/ (s.f.)

* în luoc sî taie bârna điŕept, iel ia facut ćeşâtură [Crn.]


   ĆÉZĂ /rom. şaretă/ (s.f.)

* ćeză n-avut tuot nat, numă găzdoćińľi [Por.]


   ĆIGÁŃE /rom. tigaie/ (s.f.)

* tuată casa a avut ćigańe adâncă cu piśuaŕe, caŕe sî puńe pi fuoc, ćigańe cu cuada lungă, şî ćigańe mică cu cuada scurtă [Crn.]

* iastă duauă fieluŕ đi ćigăń: scunđe, fara piśuare, care s-a pus pi firastău, şî cu trii piśuare şî cu cuadă, care s-a pus pi vatra fuocului [Por.]


   ĆIGORÍ /rom. tigori/ (v.)

* am fuost sarac, ş-am ćigorit đi tuaće

* nu vor copiii mii sî ćigoŕască đi ńimica [Por.]


   ĆIGORÍIE /rom. tigorie/ (s.f.)

* traiu-ntŕeg mi-a fuost numa o ćigoriie mare, am tras chin şî nacaz ca ńima pi lume [Por.]


   ĆIGORÍT /rom. tigorit/ (adj.)

* am cŕescut fara parinţ, şî copilariia-mia a fuost ćigorită şî amarâtă

* mis ćigorit đi tuaće [Por.]


  ĆII /rom. tei/ (s.n.)

* ćiiu mirusă frumuos

* la nuoi cu ćiiu sa ľagă snuopi đi grâu

* đin lubaŕ đi ćii pâcurari fac buśin [Por.]


  ĆIC /rom. tic/ (s.n.)

* am dus piucu la maistur câ-i s-a frânt ćicu [Crn.]

* puii-n cuib aşćată pi mumâ-sa cu ćicu cascat

* puiu đi gaină are ćic, da gaina şî cocuoşu au ćuoc

* o, mâncaţar mama ćicu! [Por.]


   ĆICAÍ /rom. ciuguli/ (gl. p.)

* tata a-nćins piaľa đi puorc în ľiemn, va ćicai pâăsârľi unsura đi pi ia [Crn.]


   ĆICAÍT /rom. ciugulit/ (adj.)

* piaľa đi puorc, ś-a-nćinso tata pi gard, tuată ie ćicaită đi pâăsâŕ

* nucu ie pân le vâr ćicait đi vârdâăŕ [Crn.]


   ĆICÁŔ /rom. cicar/ (s.m.)

* đarându pi lânga luoc a cŕescut ćicaŕ đes, đi nu măi puoţ treśa [Por.]


   ĆÍCNĂ /rom. ticnă/ (s.f.)

* copii mulţ, casa pľină, n-ai o ţâră đi ćicnă pista dzî đi ii

* n-are ćicnă la ođină

* (u izr.) fara ćicnă [Por.]


   ĆICŃÁLĂ /rom. tihneală/ (s.f.)

* nu măi am ćicńală đi copilama-sta [Por.]


   ĆICŃÍ /rom. tihni/ (nesvrš.)

* când ăl vâăd cî şâađe la masă, nu-m ćicńaşće prândzu [Por.]


   ĆÍMP /rom. timp/ (s.m.)

* ćimpu ie bun, cî nu ie pŕa ploiuos

* dacă va fi şî ćimpo-sta uscaśiu ca al đi an, aŕe sî fiie maŕe fuamiće [Crn.]

* la ćimp, în vŕamia-sta, să ńi gasâm iară

* ćimp râău, ńirođituoŕ

* a tŕecut ćimpuŕ şî ćimpuŕ đ-atunśa

* ćimpol tŕecut [Por.]


   ĆIMPURÍU /rom. timpuriu/ (adj.)

* grâu ie acuma ćimpuriu, pi la Vidum o să ajungă đi sâśerat

* caŕe a avut mńei ćimpurii, puaće socoći la vro dobândă [Crn.]

* mi sa-mpare că śuaua s-a schimbat pi pomânt: parche acuma paduŕa înverdzâaşće măi ćimpuriu đi cât când am fuost iuo copil mic

* an ćimpuriu [Por.]


   ĆÍNDĂ /rom. tindă/ (s.f.)

* coľibiľi đi bâtrâńaţă n-avut ćindă, đicât numa oźac ş-o suobă or doa

* caşchetu đinainće are ćindă, şî đi ia prindz cu mâna când dubuoŕ caşchietu, or când ăl puń în cap [Por.]


   ĆÍNÂR /rom. tânăr/ (adj.)

* uomu al ćinâr tuot puaće

* buou sâ-nvaţă la jug pân ie ćinâr

* puomu sî oltańašće pân ie ćinâr

* paduŕa ćinâră nu să taie [Crn.]

* puoţ sî dzâś cî ie mâăru, ca puomu, ćinâr, da đi mară, ca puamă, nu: đi mară atunśa dzâś cî ie crudă

* a murit uom ćinăr [Por.]


   ĆIŃERÍŞ /rom. tineret/ (s.m.)

* tuot ćińerişu s-a dus în sat la uoră

* acuma ćińerişu puartă pâăru lung [Crn.]


   ĆIŃEŔÁŢĂ /rom. tinerete/ (s.f.)

* ćińeŕaţa ie mândră dacă n-ai ńiś o grijă [Crn.]

* ćińeŕaţă iuta tŕaśe [Por.]


   ĆÍPSĂ /rom. alaun/ (s.f.)

* cojocari a mestacat varu cu ćipsă când a ştavait fuoii đi cojuaśe [Crn.]

* muiaŕa care avut ibomńic, dupa śe s-a đisparţât đi iel, cu furiş a dat pi đi źuos cu ćipsa, să nu priśiapă barbatu c-a fuost đi curând cu ibomńicu; ćipsa-ia atâta o „strânźe”, đi barbatu ghinđaşće că ie ia înźir đi muiaŕe [Por.]


   ĆIPSḮIE /rom. tipsie/ (s.f.)

* în ćipsâia maŕe am cuopt pâńa, da-n a mică carńe [Crn.]

* ćipsâia nu ie vas batrân, cî ai nuoştri ai batrâń a şćiut numa đi vas đi pomânt, şî đi ľiemn: đi uaľă, śirińe, strachină, bľid ... [Por.]


   ĆÍPŞÂNĂ /rom. cipcină/ (s.f.)

* ćipşâna nu ie ńiś đi paşuńe, ńiś đi cuasă [Crn.]


   ĆÍRIC /rom. cirip/ (int.)

* veńi o pasârică la feŕastă, şă „ćiric-ćiric”, parche vŕa s-ăm spună śe s-âm spună [Por.]


   ĆIRICAÍ /rom. ciricăi/ (v.)

* pâăsârľi ćiricâie, a veńit primovara

* nu ćiricai ca coţofana pi gard [Crn.]


   ĆIRICAIÁLĂ /rom. ciricăială/ (s.f.)

* đin paduŕe s-auđe ćiricaială taŕe

* s-auđe ćiricaială ca la tuors [Crn.]

* lasâće đi ćiricaială, numa dacă ţî drag đi mińe, spuńe đeşchis

* o sî va iasă ćiricaiala-ia pi nas [Por.]


   ĆIRICUÁVIE /rom. Dragobete/ (s.f.)

* Ćiricuavia ie o dzâvă în marta, atunśa ie nunta păsârilor

* atunśa gaińiľi nu strâź la buobe, numa ľe laş sî sa aduńe sângure [Zvizd]


   ĆIRÍCUVA /rom. Dragobete/ (s.f.)

* Ćiricuva ie dzâua śuarâlor aľi maŕ, şî sî cađe mńercuŕ pi Saptamâna pistriţă, caŕe ie înainća saptamâńi cu Muoşî đi pipćei

* đin tuaće saćiľi pi Vaľa Ćimuocului, Ćiricuva sî sarbiadză numa în Osńiśa [Crn.]


   ĆISTḮ /rom. cisti/ (v.t.r.)

* uom vŕańic şî sârńic ćistâaşće tuot dupa iel, nu lasă ńiś o imală [Por.]


   ĆISTḮT /rom. cistât/ (s.n.)

* feimia ie ćistuoćiţă la şcuală, şî tuot ćistâtu acoluo cađe pi ia [Por.]


   ĆISTḮT /rom. cistât/ (adj.)

* am ćistât calumia, ş-acuma nu mi ruşâńe, că aşćet guoşći cu casa ćistâtă [Por.]


   ĆISTUÓĆIŢĂ /rom. cistociţă/ (s.f.)

* aşćetai tuota dzâua într-un cuodńic să vină duolturu, la urmă nu veńi duolturu numa veńi o ćistuoćiţă şî sa luvă dupa mińe đ-acolo [Por.]


   ĆÍŞNĂ /rom. tihnă/ (s.f.)

* copiii s-a învaţat sî nuaće, şî sluobâd sa scaldă într-o ćişnă adâncă [Por.]


   ĆIVÁLĂ /rom. tiveală/ (s.f.)

* pi dungă sî cuoş o ćivală ruoşâie, sâ-m fiie creţanu mâi mândru [Crn.]

* uomo-l jâăľńic ľagă o ćivală ńagră pi lânga gât [Por.]


   ĆIVÍ /rom. tivi/ (gl. p.)

* oi ćivi ţâańicu sî nu să đistrâamie

* când vi ćivi mâńica la câlţan, puot sâ-l înbrac [Crn.]


   ĆIVIGÁRE /rom. civigare/ (s.f.)

* ćivigaŕa ţâńe lanţu la camin [Crn.]

* ćivigaŕa la camin ţâńe dzalaŕu [Mlava]


   ĆIVÍC /rom. luminiş/ (s.m.)

* pazâaşće uoiľi pi ćivic, coluo în duoso-la [Crn.]

* spartură ie poiana-n mijluocu duosului [GPek]


   ĆIVÍT /rom. tivit/ (adj.)

* camaşa ţî ćivită, puoţ s-o-nbraś [Crn.]


   ĆIVÍT /rom. civit/ (adj.)

* vânât ca ćivitu, vânât închis [Por.]


   ĆIVITÚRĂ /rom. tivitură/ (s.f.)

* croituoŕu a ćivit cu aţă slabă, şî burca mi s-a rupt pi ćivituŕ [Por.]

* sacu cu grâu cuŕe chi ie rupt pi ćiv [Crn.]


  ĆIZ /rom. tiz/ (s.m.)

* ćizu a mieu a capatat poziu đi sud [Crn.]

* a bŕe ćuzuľe, aşa tu vorbieşć đi mińe? [Por.]


   ĆOCÂRLÁN /rom. ciocârlan/ (s.m.)

* ascuţâi ćocârlanu đ-amândoă pâărţ, şî acuma ma duc la târsât [Crn.]


   ĆOCŃÁLĂ /rom. ciocneală/ (s.f.)

* Śe ćocńală sa va audza pi doso-la-n đal?

* cară mirecuţ, paza vasurľi đi ćocńală [akc.


   ĆOCŃÍ /rom. ciokni/ (svrš.)

* aud bińe, ćocńaşće śe ćocńaşće la uşă toblaŕului, da câńi nu latră

* a cumparat un crśag đi la olaŕ, şî s-a-nbatat vrunđeva ca curca; pi drum a cadzut, şî crśagu s-a ćocńit la un luoc, nu ie măi đi tŕabă [Por.]


   ĆOCŃÍT /rom. ciocnit/ (adj.)

* n-am vasuŕ buńe, tuaće uaľiľi mi sânt ćocńiće

* nu măi vorbiaşće cum trâabe, parche ie ćocnit [Por.]


   ĆOCŃITÚRĂ /rom. ciocnitură/ (s.f.)

* uala are ćocńitură, şî đ-aia nu vor s-o cumpâr [Por.]


   ĆOCSÓI /rom. pungă ?/ (s.n.)

* a pus oo în ćocsoi, şi s-a dus [Kmp.]


   ĆORAĽÍIA /rom. cioralia ?/ (s.f.)

* lasâće đi ćoraľii, nu ieş măi copil mic [GPek]


  ĆU! /rom. ciu! ?/ (int.)

* ću! ardâće fuocu! [GPek]

* ću, bŕe! cum puaće sî facă aşa nârodzâi?! [Por.]


   ĆUÁCĂ /rom. coacă/ (s.f.)

* miarźe-n ćuacă

* ćuaca ie facută đin bât pruost cu cârľig, da cârjâia ie bât đi râdzâmat, facut frumus, đi maistuŕ cârjań [Por.]


   ĆUÁCŃIT /rom. ciocnet/ (s.n.)

* śe va lucra-n cuzńiţă, nu şću, numa şćiu că đin ćuacńitu-lui nu pućem sî durmim [Por.]


   ĆUÁNCĂ (I. J.) ● v. ĆUACĂ [Por.]

   ĆUMÚR /rom. cărbune/ (s.m.)

* đi la maidan la Lugńiţa, am carat dzâaśe cară đi ćumur đi ars tugla [Crn.]


   ĆÚNC /rom. tub/ (s.n.)

* ćuncu s-a umplut đi fuńiźină, şî furuna slab îngaldzâaşće [Por.]


   ĆUÓC /rom. cioc/ (int.)

* čuoc-puoc! [Por.]


   ĆUÓC /rom. cioc/ (s.m.)

* tuaće pâăsârľi au ćuoc, şî pi aia sî aľeg đin juavinľi aľilalće [Crn.]


   ĆUÓC /rom. cioc/ (s.n.)

* ćuoc đi cuće, o cućiie lunguiată, scobită-n ľiemn, pi care cosâtuori a duso la brâu; în iel a ţânut cuća đi ascuţât cuasa

* ćuoc đi pulă: vrodată, când n-a dus uoamińi izmiańe supt śuariś, đi iarnă a facut un chies, în care „a-nbracat” pula, să nu-nghiaţă đi frig

* muoşu Pâătru cu barba ćuoc [Por.]


   ĆUÓC /rom. ciuc/ (s.m.)

* ćuoc ie sapă mică, cu cuarńe or fara iaľe, đi sapat în başćauă [Por.]


  ĆUR /rom. ciur/ (int.)

* „ćur! ćur!” faśe vâjuoiu đi lapće în gaľată când sa mulg uoiľi [Por.]


   ĆURAI /rom. ciurui/ (gl. p.)

* tuamna lapćiľi gruos, numa ćurâie đin ţâţă în gaľată [Por.]


  ĆUŞ /rom. ciuf/ (s.m.)

* ćuşu sî cuibaŕaşće în butuarcă [Crn.]

* ćuşu dzâua nu viađe ńimica [Pad.]

* ćušuľe, đeşchiđeţ uochi odată, da nu viedz śe-ţ lucră muiaŕa pin sat?

* bagă sama śe vorbieşć, nu fi ćuş [Por.]


  ĆUŞ /rom. clătită/ (s.n.)

* aia śe ie la sârbi „palačinca”, la nuoi sa chiamă „ćuş”, da aia śe nuoi chemăm „plaśintă”, sârbi nau, şî đ-aia plaśinta ńiś n-are nume sârbiesc

* ćuşca sa faśe đin plamad care ramâńe dupa śe plumađeşć pâńa [Por.]

* ćuşu faśem dân fańină, cu câta brândză: miastâś, puń în ćipsâie şî cuoś în şpoŕet

* alta fuarmă dî ćuş sa faśe dân fańină mistacată cu câta apă măi nultă, puń brândză, şî iai cu ľingura şî puń în untura caldă-n ćigańe [Hom.]

* la nuoi ćuş s-a facut aşa: sparź uou, puń fańină, brândză, şî miastâś, miastâś, şă-l cuoś în ćigańe

* asta śe sârbi chiamă „palačinche”, n-a fuost đi bâtrâńaţă, a ieşât dupa ratu-sta cu ńamţâ; ľi chiemăm şă pi rumâńaşće „palaćinchie” [GPek]

d


  DA /rom. da/ (adv.)

* da, aşa ie cum tu dzâś

* da or ba [Por.]


  DA /rom. da/ (v.)

* nu-i da bań, c-âi dâă pi biare

* i-a dat în gând

* s-a mâńiiat, nu măi dâă pi la mińe

* vaca nu sa dâă la źug

* iuo am dat pi đin đal, da iel pi đin vaľe

* ţâńće bińe, nu ći da

* tare đi cap, nu sa dâă la ńima

* când îţ dau o palmă, viedz stâaľe vierdz [Por.]


   DÁŢÂIE /rom. dare/ (s.f.)

* am vindut vaśiľi sî plaćesc daţâia la drjauă [Crn.]


   DÁĆINĂ /rom. datină/ (s.f.)

* la nuoi ie daćina sî puńem pomień la-l muort pin la şapće ań dupa muarće [Crn.]

* aşa-i daćina, gŕeu sa đizvaţă [Por.]


   DADAUÓŔ /rom. ?/ (s.m.)

* ura-sta s-a jucat în tuaće saćiľi, ama sî chiamă şî tramuriśa [Crn.]


   DÁDĂ /rom. dadă/ (s.f.)

* fiva copil, fiva fată, la suora măi batrână trâabe sî dzâcă „dadă”

* dada Mariia ie suora-mia măi mare

* da-Ľena a fuos’ cu doi ań măi mare đi cât mińe [Por.]


   DÁICĂ /rom. daică/ (s.f.)

* daica mia, cu uochi ńegri [Crn.]

* daică ii dzâś la ibomńică, când će dragaľeşć cu ia [Buf.]

* daică ie nume đizmerdat; când la vruna-i dzâś „daico, daicuţo”, ia înţaľiaźe śi ie cu ćińe, şî śe tu ai đi gând [GPek]


   DAINAÍ /rom. dăinai/ (v.t.r.)

* copilu şâađe pi punće şî dâăinâie piśuariľi [Crn.]


   DAINAIÚŞ /rom. dăinăuş/ (s.m.)

* am lapâdat sfuara pistă cŕangă, şî la copii am facut dainaiuş [Crn.]


   DÁCĂ /rom. dacă/ (vez.)

* dacă nu va fi aşa cum dzâś tu, o să fii pâcatuos pănă la muarće

* dacă tatâ-su nu va lasao sî sa mariće dupa baiato-la, pî şî mumâ-sa dacă va ţâńa parća cu tatâ-su, ia la urmă tot o să fugă, şî iar’ o să fiie pi placu ii [Por.]


   DACÚM /rom. dacum/ (adv.)

* dacum đi nu

* Ći duś mâńe la lucru? - Ma duc, dacum. [Por.]


   DALÁC /rom. dalac/ (s.m.)

* sî vaită c-âl duaŕe râău la burtă, muara sî fiie dalacu [Crn.]

* dalacu ie bubuoń, sa cuaśe şî învânaţâaşće

* mi s-a facut duoi dalaś, l-amândoă tâălpi câći unu

* dalacu au şî vićiľi [Por.]


   DALÁP /rom. dulap/ (s.m.)

* în dalap s-a pus strâăchinľi, ľingurľi, zastruźiľi şî mâncaŕa śe a ramas [Crn.]

* pi marźina Ćimuocului a fuost dalapuŕ câće şî baśaľe [Crn.]

* dolap, ruată la apă, care pista curauă a mânat strujńiţa, or muara [Por.]


   DÁLTĂ /rom. daltă/ (s.f.)

* cu dalta sa faśe scobitură în blană [Crn.]

* dalta mi sa-ntâmpit, trâabe s-o ascut

* daltă đi ľiemn

* daltă đi fier [Por.]


   DÁMĂ /rom. ?/ (s.f.)

* astară ńi duśem la şâdzâtuaŕe sî jucâăm damă [Crn.]


   DANÁC /rom. dănac/ (s.m.)

* uomu ie danac đi la şapćespŕaśe ań, până la-nsurat [akc.

* danaśel ieş đi la patruspŕaśe pân la şapćespŕaśe ań [Crn.]

* feimia nu măi lucră ńimica, numa aľargă dupa danaś [Por.]


   DANAŚÍ /rom. dănaci ?/ (v.i.)

* danaśesc, şî mâi vŕeu şâmâi [Crn.]

* a danaśit pŕa puţân, s-a însurat ćinâr [Por.]


   DANAŚÍIE /rom. dănăcie/ (s.f.)

* danaśiia sî petŕaśe cu mulće fiaće [Crn.]

* gata ie cu danaśiia, ajuns vŕamia să ma câsâtoŕesc [Por.]


   DÁNŢ /rom. danţ/ (s.n.)

* danţu la nuoi s-a jucat numa pi la nunţ, şî aia când nuntaşî a tŕecut pin sat

* puartă danţu pin sat, adunat ćińerişu şâ-i învaţă să ľipâie la câărţ

* o sî va vină parinţ,î ş-o sî va spargă danţu

* s-a prins într-un danţ cu ii [Por.]


   DÁNGĂ /rom. danga/ (s.f.)

* dangă trasă cu pľeivazu

* fă o dangă cu cuţâtu pi blana-ia, însamnă unđe trâabe s-o tai

* s-a puvestât că turśi a tras dangă la uamiń cu fier ruoşu

* vadzui cu uochi mii: tŕecu un zmău pi śieŕ, şî ramasă o dangă đi fuoc în urma-lui [Por.]


   DANGÚBĂ /rom. ?/ (s.f.)

* şađaŕa cu vuoi ie numa o dangubă maŕe, ma dusăi iuo acas [Crn.]

* dangubă, nu lucră ńimica, traiaşće pi şâaľiľi alu tuoia [Por.]


   DANGUBÍ /rom. ?/ (v.)

* nu dangubi pi lângă aia śe nu şćii faśa, chiamă maisturu [Crn.]

* tuota dzâua dangubiaşće pin sat [Por.]


  DAR /rom. dar/ (s.m.)

* đimult la nuntă guoviia lu taicâ-su a dat cojuoc đi dar [Por.]

* aŕe dar đi cântat [Crn.]


  DAR /rom. dar/ (part.)

* dar va fi aşa, dar nu va fi, ńima nu puaće să şćiie

* dar cum puaće altfieľ să-l facă, când nu şćiie?

* dar şćiie iel aia, or nu, aia o să veđiem

* dar nu putuş tu sângur sî viedz cî aia nu miarźe la bun? [Por.]


   DARÁC /rom. darac/ (s.m.)

* daracu aŕe patru rânduŕ đi đinţ đi fier: duauă đasă, şî duauă raŕ [Crn.]

* cu daracu sa diraśiaşće lâna: măi întâń o scarmiń cu mâna, pie urmă o traź pin darac [Por.]


   DARÁC /rom. toc/ (s.m.)

* daracu la uşă ie facut đin trii blăń măi gruasă, încheiaće la colţuŕ, şî prinsă đi pragu căšî însus

* în daracu feŕeşći batuće sânt ţâţâńiľi, care ţân źamu cu stâcla [Por.]


   DARÁP /rom. darab/ (s.n.)

* i-a dat lu copil numa un darap đi pâńe, cât sî nu pľaśe cu mâńľi guaľe

* ľi cântă un darap đi cânćic, şă fu đestul, c-a vadzut điluoc cu care au tŕabă

* a puvestât numa un darap đin povastă, că n-a şćut măi mult [Por.]


   DARÁPÂN /rom. darab/ (s.m.)

* rupie un darapân đin pândza-ia şî fâă stracatuaŕe [Crn.]


   DARAŚÍ /rom. dărăci/ (gl. p.)

* daraśesc lâna, cî sî tuorc đi pâătuŕ [Crn.]


   DARAŚÍT /rom. dărăcire/ (s.m.)

* ieŕ tuota dzâua am fuost la o pŕaćină la daraśit [Crn.]


   DARAŚITUÓŔ /rom. dărăcitor/ (i. м.)

* cu śinś daraśituaŕe, fârşâăsc daraśitu đi într-o dzî [Crn.]


   DARAVIÉLĂ /rom. daravelă/ (s.f.)

* bagă sama bińe, nu sa şćiie śe tuot puaće faśa aşa daravielă đi uom [Crn.]

* o dâravielă đi copil, numa faśe la brşuave [Por.]


   DARÂMÁ /rom. dărâma/ (gl. p.)

* đi darâmăt la frundză trâabie topuor ascuţât [Crn.]

* darâm la frundză, fac frundzaŕ să am iernaćic đi viće

* când ieŕam slugă, şî faśam vro şćetă, gazda nu ma baća cum sa bat copiii, numa ma dârâma cu bataia [Por.]


   DARÂMÁT /rom. dărâmat/ (adj.)

* ľiemnu ie darâmat đi sî sa gramađiască fânu pi iel

* lasâmă cî sânt darâmat đi ostańit [Crn.]

* dârâmat đi bataie

* ľiemn dârâmat [Por.]


   DARÂMATÚRĂ /rom. dărămătură/ (s.f.)

* a darâmat ľamńiľi, da darâmatura a lasato-n drum [Crn.]


   DÁŔE /rom. dare/ (s.f.)

* cu atâta daŕe, nu sî puće ieşî la capatâń [Crn.]

* daŕe cu naŕe sânt fraće cu suora [Por.]


   DÁRŃIC /rom. darnic/ (adj.)

* iel îţ dâă, numa dacă aŕe, cî ie uom darńic [Crn.]

* muiare darńică [Por.]


   DARŃIŚÍIE /rom. dărnicie/ (s.f.)

* parche ie bolnau đi darńiśiie, tuot ar da đin casă [Por.]


   DARUÍ /rom. dărui/ (v.t.r.)

* guoviia la nuntă dăruie naşu şî naşâţa [Crn.]

* darurľi alu guove la nuntă a dus uamiń chiemaţ adâns đ-aşa lucru, şî pi ii ia chiemat dârzaŕ [Por.]


   DARUÍT /rom. dăruit/ (adj.)

* şî finu a fuost daruit đin parća naşului

* daruit ie đi cântat, ńima nu ie-n sat mâi bun đi-cât iel [Crn.]


   DÁSCÂL /rom. dascăl/ (s.m.)

* dasculu nuostru nu ń-a lasat sî vorbim rumâńaşće la şcuală; am cućedzat sî vorbim tumu când am fi ajuns la casă [Por.]

* dascâlu nuostru ń-a-nvaţat bińe [Crn.]


   DATORÍIE /rom. datorie/ (s.f.)

* datoriia îngreońadză viiaţa, cî nu să muită [Crn.]

* gŕeu sa traiaşće, ńiścum să scapăm đi pârdańiśiľi đi dâtorii

* nu iş tu miie datuoŕ ńimica [Por.]


   DATUÓŔ /rom. dator/ (adj.)

* sânt datuoŕ bań, c-am luvat înprumut [Crn.]

* mis datuoŕ la muoşu Pau o dzâuă đi cosât

* la Baluońi sânćem datuoŕ sî ńi duśem la nuntă cu pripaşu, cî şî ii la nuoi a veńit cu purśelu fript [Por.]

* copiii sânt datuoŕ sî vadă đi parinţ, când iei înbatrâńesc [Crn.]

* nu mis datuoŕ la ńima ńimic [Por.]


   DATUÓRŃIC /rom. datornic/ (s.m.)

* când iai înprumut, întuarśe la vuorbă, să nu fii datuorńic la ńima [Por.]


   DAUÁGĂ /rom. doagă/ (s.f.)

* butuońo-sta ie facut đin dauoź đi gorun [Crn.]

* uomu care a lucrat la dauoź la chiemat „dogaŕ” [Por.]


   DAÚŃE /rom. tăun/ (s.m.)

* la dauńe roşâaşće burta când sî satură đi sânźiľi alu vacă [Crn.]

* când ieram pâcuraŕ, źucaŕa mi-a fuost vara să prind dauń, şî sî ľi bag paiu-n cur, şî s-âi slubuod sî zbuare [Por.]


  DĂ /rom. / (prep.)

* a pľecat dă la noi

* vińe dă la râsarit

* vińe dă la źuoc [Zvizd]

* să coboare dă la munće [Mlava]

* pi vorba „dă” sa cunosc unguŕeńi [Zvizd]

* dî la nuoi atâta, dî la vuoi ńiś atâta [Bran.


   DĂDĂÚŞ /rom. dădăuş/ (s.n.)

* dădăuşa ie un feľ de ţiţăică, care ie ľegată de craca lemnului cu frenghie [Tim.]


   DĂINĂITÚRĂ /rom. ?/ (s.f.)

* copilo-la sa bulnaviaşće đ-atâta dăinăitură [GPek]


   DĂINUIÁ /rom. dăina/ (v.t.r.)

* bat muort, miarźe pi drum şî sa dăinăie, numa śe nu cađe

* s-a dus în oraş, ş-a lasat uşa căşî pustâńe să sa dăinăie la vânt [Por.]


   DĂINUIÁLĂ /rom. dăinuire/ (s.f.)

* când iş bat, nu puoţ să mierź fara dăinuială pi drum, că tuot ţî sa-mpare că pomântu sa dăinăie supt ćińe [Por.]


   DĂLAŚÍŢĂ (I. J.) ● v. DÂRAŚIŢĂ [Por.]

   DĂLĂĆÍŢĂ (I. J.) ● v. DÂRAŚIŢĂ [Por.]

   DĂPARŢḮME /rom. departare/ (s.f.)

* vrodată a fuost mare dăparţâme întra saće-n Mlaoa [Mlava]


   DĂRUÍ /rom. dărui/ (gl. p.)

* nuora dâăruie pi suacrâ-sa când tună măi întâń în casă [Por.]


   DĂRUÍT /rom. dăruit/ (adj.)

* lumia dăruită miarźe-ncarcată cu daruŕ [Por.]


   DĂRUÍTU (I. M.) ● v. DĂRUIALĂ [Por.]

   DĂRUIÁLĂ /rom. dăruiala/ (s.f.)

* m-am amânatat đi dăruiala guovi la nuntă, şî ia s-a mâńiiat pi mińe [Por.]


   DĂSPĂLURÁT /rom. ?/ (adj.)

* miarźe tuot dăspălurat [Hom.]


   DẮSPRĂ /rom. despre/ (prep.)

* a fuost fraţ dăspră mumâ-sa

* vorbăsc dăspră rumâńi dă astâdz, cum s-a sârbitu-să aşa dă iut [Bran.


   DĂZŃÁŢĂ /rom. d‑azneață/ (adv.)

* io dăzńaţă će văzui, când am trecut pă drum, da tu pă mińe nu [Rom.]


   DETEĽÍNĂ /rom. lucernă/ (s.f.)

* am cosât un iectâr đi deteľină, şî ma duco s-o car [Crn.]

* când îţ scapă vaca-n dâtaľină, şî manâncă pănă sa satură, sa înflă şî puaće sî muoră, dacă n-aźunź la vŕame să-i baź mosuoru-n cur, sî rasufľe [Por.]


  DIM /rom. din/ (prep.)

* dim toate mărfiľi de lucrat în câmp, če le-am adunat pin sat de muzei, măi frumos ie săčeraru făcut dim lemn moale, că pe iel no-l are nima altu în ţara nostă

* a vazut cu oichi lui, cum iasă dim casa i [Tim.]


   DINÁŔ /rom. dinar/ (s.m.)

* nu ie scump, ma coştuaie numa un dinaŕ şî dzâaśe parâaľe

* lucră, că fara dinaŕ nu sa puaće

* fara dinaŕ în pâzanaŕ [Por.]


   DÂDAUÓŔ /rom. de două ori/ (adv.)

* la copil înţaľes đestul să-i dzâś odată-dâdauoŕ, şî iel îa la cap [Por.]


   DḮLM /rom. dâlm/ (s.m.)

* a trecut ruata pistă un dâlm, şî caru sî rasturnat [Crn.]

* a dus pluaia ńişći pomântaŕ, ş-acuma ie colovuozu pľin đi dâlmuŕ [Por.]


   DÂMÂZLÚC /rom. tamazlâc/ (s.m.)

* purśelo-sta nu-l tai, ăl las đi dâmâzluc [Por.]

* dacă vŕei, sâ-ţ dau un berbeśel đi tamazlâc [Crn.]

* dămăzlucu ie măi bun śe ai în viće, cu śe casa dâă înainće [GPek]


   DḮMP /rom. dâmb/ (mn. dîmpurĭ)

* ma dubarâi đi pi ruată, când am ajuns la un pripur cu dâmp mare

* tăinuiră frumuos, ama đintr-odată la unu i-a veńit păľiţâľi, şî s-a luvat pŕa đin dâmp sî sa gâlśaviască [Por.]

* miergând pi padure, ńi-ntâńirăm în dâmp, đ-odată ńi gasârăm piept în piept [GPek]


   DÂRAÍ /rom. târâ/ (v.)

* când ie caru înpeđacat, ruata dârâie pi pomânt [Crn.]


   DÂRAŚÍ /rom. dărăci/ (gl. p.)

* lâna sa dâraśaşće cu daracu [Por.]


   DÂRAŚÍŢĂ /rom. drăcilă ?/ (s.f.)

* dâraśiţă ie o guangă mică, ńagră, cu ăripi ca musca, ńiś albină, ńiś viaspie, care vara, pin zapuşală, când ći tŕaśe apa, sa bagă supt chimiaşă, şî uomu când śarcă cu mâna s-o scuată, or s-omuare, ia-l muścă aşa đi râău đi-i sa-mpare cî l-a-nbrucat cu fier fierbinće

* dalaśiţa muşcă numa pi-ai ľenuoş, c-ai vŕańiś lucră, miścă tuoata vŕamia, şî musca-ia nu puaće sî sa prindă đi ii [GPek]


   DÂRAŚÍT /rom. dărăcit/ (adj.)

* lâna ie dâraśită bun când muiaŕa o tŕaśe đi măi mulće uoŕ pin darac [Por.]


   DÂRAVIÉLĂ /rom. daraveră/ (s.f.)

* pľesńito-la đi copil s-a dus bat în sat, ma ćiem cî iară faśe vro dâravielă

* fa, nu ma dâr,î că când mi sa đistârnă dâraviela-sta a mia, are să ći farâmie [Por.]


   DḮRĂ /rom. dâră/ (s.f.)

* sî viađe dâră în drum pi unđe ie tras ľiemnu [Crn.]

* mi-a tŕecut cu caru-npiđecat pista poiană, şî piva a facut o dâră adâncă ca boruga

* đaţă đintr-odată un ploiuoń, ca când tuorń cu gaľata, şî numa facu ńişći dâŕe adânś pin grâo-la-n faţă

* în luoc sî sa iscaľască frumuos, iel trasă o dâră pista fuaia-ia đi arćiie, ş-o lupadă înapuoi, la poştaŕ supt piśuaŕe, parche ie aăsta đevină [Por.]


   DÂRDAÍ /rom. dârdâi/ (v.)

* puodu dârdâie până camiiuańiľi tŕec pista iel [Crn.]

* mi s-a bagat źeru-m uasă, dârdâi tuot đi frig [Por.]


   DÂRDAIÁLĂ /rom. dârdâială/ (s.f.)

* s-a pus frigu pi iel, şî la prins o dârdaială đ-a trâmurat tuot ca când la zgândârat śińiva cu mâńiľi

* dârdacu a jucat numa aăia care a şćut să facă pănă juacă dârdaială đin tuotă pućaŕa, şî s-o ţână mult [Por.]


   DÂRDÁCU /rom. dârdacu ?/ (s.n.)

* măi frumuos, da şî măi đies, dârdacu a jucat vrun muoşu Bârlan, şî đi aia la poľicrit „źuocu lu Bârlan” [Por.]


   DÂRḮ /rom. atinge/ (v.)

* nu dârî vespaŕu, cî ći muścă viaspiľi [Crn.]

* nu dârî uomu, lasăl sî lucŕe [Por.]

* nu ma dâr,î cî nu puot sî râăbd ńiomeńiia-tâa [Crn.]

* copilo-la ca când a norodzât, nu-n vaţă ńimic, numa dârâaşće fiaćiľi la şcuală

* iel ma dârât, şî ń-am luvat la bataie [Por.]


   DÂRÂMÁ /rom. dărâma/ (v.t.r.)

* când vi dârâma la viće, nu taia la gruoş întŕeź [Por.]


   DḮRCĂ /rom. dârcă/ (s.m.)

* o dârcă đi uom, nu sa dă cu ńima, nu sufâră pi ńima, ponćur, uom cu narau rău şî gŕeu [Por.]

* ai putut sî iai vro dârcă pi ćińe, sî nu-ngheţ đi frig

* sluga-ş luvâă dârśiľi, şî să dusă đi la nuoi [Crn.]


   DÂRCHIÉLĂ /rom. dârchelă/ (s.f.)

* nu-m pare rău că l-am vindut la casapu, calu-la a fuost o dârchielă batrână

* baba ie vŕańica, da muoşu ie o dârchielă đi uom [Pom.]


   DÂRLUÁGĂ (I. M.) ● v. DÂRLUGĂ [Por.]

   DÂRLÚGĂ /rom. dârlugă/ (s.m.)

* dârlugă ie uom sărăcaśuos, fara ńimica [Por.]


   DÂRMUÓCSĂ /rom. dârmoz/ (s.f.)

* dârmuocsa aŕe moduvă supţâŕe, şî đi aia đin ia a facut śibuc đi lulă [Crn.]


   DÂRPEĽÍ /rom. dârpeli/ (gl. p.)

* ma dârpeľiră oţomańi, nu-m lasară ńimica [Por.]


   DÂRPEĽÍT /rom. dârpelit/ (adj.)

* cu atâta furaluc în lume, cum să nu fii dârpeľit đin tuaće părţâľi [Por.]


   DÂRPIÉLĂ /rom. dârpelă/ (s.f.)

* dârpielă, minśinuos şî oţoman, aşa ie iel [Por.]


   DÂRPOŃÁ /rom. dârponia/ (v.)

* n-a strâns ruata calumia, ş-acuma ia numa dârpuańe când ajunźe đi cuotur la car

* śe ći dârpuoń atâta, sî nu fii râńuos? [Por.]


   DÂRPOŃÁLĂ /rom. dârponeală ?/ (s.f.)

* s-auđe-n puod o dârpońală

* ma rupsăi đi dârpońală, şî iară ma manâncă [Por.]


   DÂRZÁŔ /rom. dârzar/ (s.m.)

* dârzaŕu a miers calâăŕ pi cal ş-adus dârzâľi guovi [Crn.]

* n-a putut să fiie nuntă fara dârzaŕ, ii a miers pi cai înainća lu nuntaşî

* dârzaŕu nu numa śe adus dârzâľi, numa iel şî ľ-aratat, sî vadă lumia-n sat cât ie miŕasa đi sprimită [Por.]

* dupa numâru lu dârzaŕ s-a vadzut cât ie guovia găzdoćină

* dârzari sa măi ţânut într-o vŕame şî dupa Oslobođeńe, ama pie urmă încuaśa s-a pierdut [GPek]


   DḮRZĂ /rom. dârză/ (s.f.)

* am fuost sarac, n-am avut ţuaľe nuoi, numa-m miers în ńiśći dârză [Por.]

* dârză a cuprins ţuaľiľi đi purtat, capatâńe, aşćernut şî astrucamânt [Crn.]

* la nuntă, guovia a scuos dârzâľi a ii tuaće, să ľi vadă lumia [GPek]


   DḮRJ /rom. dârz/ (adj.)

* pŕa mult ie dârj, cî lucră aia śe alţî nu cućadză [Crn.]


   DÂSCAĽÍŢĂ /rom. dăscăliță/ (s.f.)

* fata mia a gaćit şcuala đi dascâľ ş-acuma ie dâscaľiţă, lucră la şcuală la nuoi în sat, învaţă copiii [Por.]

* am avut dâscaľiţă ćinâră, şî la şcolaŕ mult ľ-a fuost drag đi ia [Crn.]


   DÂSCAĽIÉSC /rom. dăscălesc/ (adj.)

* lucru dâscaľesc ie gŕeu [Por.]


   DÂSCAĽÍIE /rom. dăscălie/ (s.f.)

* s-a lasat đi dâscaľiie cî ie plata mică


   DÂSJghiNÁ /rom. desghina/ (v.t.r.)

* pazâa să nu cadz pră ghiaţă, şî să će dâsjghiń tuot [Hom.]


   DATORÍ /rom. datori/ (v.)

* măi îndată fomiadză, numa nu dâtori la ńima ńimica [Por.]


  DO- /rom. do-/ (pref.)

* la ńişće vuorbe sa puńe „do” đinainće, când vŕa sî sa spună cî ie vrun lucru, dupa multă vŕame, gata

* doveńi (do + veńi): aşćetară tuota dzâua să vină, la urmă iel doveńi, ama sara, când n-a măi fuost ńima

* aşa vuorbe sânt: dofaśa (do + faśa, „doraditi”), docânta (do + cânta, „dopevati”), dopuńa (do + puńa, „dostaviti”), dopľińi (do + [ân]pľińi, „dopuniti”, „napuniti”), doaźunźa (do + aźunźa, „dostići”, „dospeti”), dostorî (do + stor,î „dotući”, „zatreti”, „uništiti”), şî alćiľi [Por.]


   DOÁDZĂŚ /rom. douăzeci/ (br.)

* doadzăś, doadzăś şî unu, doadzăś şî duoi ... [akc.

* duadzăś đi ań am aşćetat să vină [Por.]


   DOADZĂŚIĽA /rom. douăzecilea/ (br.)

* m-am facut în a doadzăśiľa dzî în fâuraŕ [Por.]


   DOAŹÚNS /rom. doaźuns/ (adj.)

* cucurudzu ie doaźuns đi cuľes

* copiii sânt doaźunş đi şcuală [Por.]


   DOAŹUNŹÁ /rom. ajunge/ (v.)

* amunca iel doaźunźe la aia la ś-am aźuns iuo [Por.]


   DOBARḮ /rom. doborâ/ (gl. p.)

* dobuară ogľinda đin paŕaće, s-o şćerg [Crn.]

* ajutăi să dubuară nuśiľi đin puod [Por.]

* đin vuoz s-a dobarât numa o muiaŕe [Crn.]

* pâcurari tuamna dubuară cu uoiľi-n sat [Por.]

* rândui-će, şî dobuară ńivuoia-ia đin spinaŕe [Crn.]

* mare grijă, amunca o s-âm fiie s-o dubuor đi pi cap [Crn.]


   DOBARḮT /rom. doborât/ (adj.)

* tată, fânu ie dobarât đi pi puod [Crn.]

* a fuost sus, la luoc mare, acuma ie dubarât  [Por.]


   DOBḮNDĂ /rom. dobândă/ (s.f.)

* đin aăla lucru n-ai ńiś o dobândă [Por.]


   DOBÂNĐÍ /rom. dobândi/ (v.)

* uom vicľan, nu-l puoţ ľesńe dobânđi [Por.]


   DOBÂNĐÍT /rom. dobândit/ (adj.)

* apucatura-sta ie buală dobânđită đin raśială

* bogaţâia-luor ie dobânđită cu furalucu [Por.]


   DOBĽENGUÓS /rom. grosolan ?/ (adj.)

* sa faśe tişler mare, da śe guod lucră, tuot ie dobľenguos, urât, şî ńiś đ-o tŕabă [Por.]


   DOBĽINGUÓS /rom. doblingos/ (adj.)

* n-am avut când sî gaćesc lucru cum trâăbe, pă drjala mi-a ramas dobľinguasă [Por.]


   DOBROPÚOĽA /rom. Dobropolie/ (s.f.)

* iei s-a năsăľit dă vrodată dî la Pojarevăţ [Crn.]


   DODÁ /rom. deda/ (v.t.r.)

* mâi uşuor ći dodai la zapuşală, đi chit la frig [Crn.]

* când će pisadză sila mare, or nacazu, ľesńe ći dai, măî iuta faś ânvâăţu  [Por.]


   DODÁT /rom. dedat/ (adj.)

* sânt dodat iuo la greotiăţ, şî puot sî mâi râăbd una [Crn.]


   DODŔÁN /rom. ?/ (s.m.)

* vaśiľi a mâncat fânu, a ramas numa dodŕanu [Crn.]


   DOGAĆÍ /rom. dogaci/ (gl. p.)

* baş ma nâcajâi cu aratu, ama-l dogaćii ieŕ [Por.]


   DOGAĆÍT /rom. dogacit/ (adj.)

* săśiratu ie, mulţam la dumńedzâu, dogaćit, ş-acuma aviem o dzâ-duauă đi ođińit [Por.]


   DOGÁŔ /rom. dogar/ (s.m.)

* m-am tocmit cu dogaŕu s-âm schimbie dauoźiľi la o cadă mare, c-a putradzât [Por.]


   DOMÂZLÚC (I. M.) ● v. DÂMÂZLUC [Por.]

   DOMŃÍIE /rom. domnie/ (s.f.)

* domńiia lui a cuprins jumataće satu [Crn.]

* đin „domńiia” lui nu ie ńimica, cu aia nu sa arańesc gluaćiľi [Por.]


   DOPLAĆÍ /rom. doplăti/ (v.)

* doplaćii tuot śe mi-a măi ramas đi rândol đintâń [Por.]


   DOPLAĆIT /rom. doplătit/ (adj.)

* mul mi ie măi uşuor când vâăd cî i-e dâtoriia doplaćită întŕeg [Por.]


  DOR /rom. doar/ (adv.)

* dor nu va veńi să ńi prindă la gramadă? [Por.]


   DORATÚRĂ /rom. dorătură/ (s.f.)

* muma mia murit la naşćire, şî iuo am crescut cu mumă doratură [GPek]


   DORÍ /rom. dori/ (gl. p.)

* la sâraśiie numa puoţ dori aia śie vŕei tu, da sî capiţ, amunca

* draguţuľe, mult ći doŕesc

* ma traźe duoru sî ma duc măi odată cu uoiľi la munće

* mult am dorit dupa muma când a murit

* doŕesc dupa ćińeŕaţă, c-am strâvito điźaba

* duor đi ibomńică ie măi mare duŕaŕe [Por.]


   DORÍŢ (I. S.) ● v. DORUŢ [Por.]

   DORÍNŢĂ /rom. dorinţă/ (s.f.)

* am o dorinţă tare să-l măi ţuc odată

* ma arsă dorinţa dupa feimia murită [Por.]


   DORÍT /rom. dorit/ (adj.)

* n-am fuost dorit ńiś đi muma, ńiś đi tata

* fi dorit đin đeparće cât sî vŕei, dacă ia nu ie-n braţa-tia, ći ardz đi duor [Por.]


   DORÂNGÁT /rom. transversal ?/ (adj.)

* în drum s-a dorângat un şâarpie maŕe, ca proţapu carului [Crn.]


   DORḮNGĂ /rom. dorângă/ (s.f.)

* urcaşî a prins lupu, şî la dus în sat, atârnat pi-o dorângă

* casa pârasâtă, uşa-nchisă cu dorânga, nu ie ńima pusta [Por.]


   DORÚŢ /rom. doruţ/ (s.n.)

* duor-doruţuľe

* doruţu ie duor mic, ama arđe ca ş-al mare [Por.]


   DOSÁDĂ /rom. dosadă/ (s.f.)

* iartă-ma, puaće fi îţ facui dosadă [akc.


   DOSÁDŃIC /rom. ?/ (s.m.)

* la lasat fata cî ie mare dosadńic [Por.]


   DOSAĐÍ /rom. dosădi/ (v.t.r.)

* pľacă, nu măi dosađi uomu [Por.]


   DOSAĐIÉĽŃIC /rom. ?/ (adj.)

* straja ie lucru dosađeľńic, ći aduormie iuta

* uom dosađieľńic [Por.]


   DOSAĐÍIE (I. J.) ● v. DOSADĂ [Por.]

   DOSḮŞ /rom. dosiş ?/ (adv.)

* śe guođe lucră, dosâş faśe [Crn.]


   DOSḮŞĆE /rom. dosişte/ (s.f.)

* în dosâşće nu ie bun đi pus grâu, cî amânat să cuaśe [Crn.]


   DOSTORḮ /rom. dostorî/ (v.)

* a śercat sî storască guonźiľi cu otrauă, n-a putut, ama avut naruoc mare c-a dat źeru, şî źeru ľa dostorât đi tuot [GPek]


   DOVÁDĂ /rom. dovadă/ (s.f.)

* am dovadă, cî uomu a vadzut uoiľi tâaľe în građină mia [Crn.]


   DOVAĐÍ /rom. dovedi/ (gl. p.)

* la juđacat vi dovađi vina mâa, da acuma du-će pi drumu tâău [Crn.]


   DOVĽÁĆE /rom. dovleac/ (s.m.)

* a rođit dovľeţ,î câće tri la un vŕej [Crn.]

* iastă duauă fuarme đi duľeţ: porśieşć, şî turśieşć; cu ai porśieşć îngraş puorśi, da ai turśieşć, care sânt albi, lunguiaţ, manâncă şî lumia

* un fieľ đi duľeţ ie şî piapinu, ama iel la nuoi rar s-a prins [Por.]


   DRÁG /rom. drag/ (s.n.)

* tare drag am avut đi viće, pănă am fuost pâcuraŕ

* atâta mi-a fuost drag đi ia, đi m-am spumântat c-o s-ăm crâape ińima đi drag [Por.]


   DRAGALÁŞ /rom. drăgălaş/ (adj.)

* baiatu al dragalaş, mâi mulće fiaće aŕe [Crn.]


   DRAGAVIÉI /rom. dragavei/ (s.m.)

* când ajunźe dragavieiu, ńi duśem pi câmp s-âl cuľaźem [Crn.]


   DRAGOBIÁĆE /rom. Dragobete/ (s.m.)

* Dragobiaće ie dzâua păsârilor, atunśa sa-npreună păsâriľi şî pun paiu unu pi altu, fac cuib

* cu Dragobiaće înśep aľi doasprăśe babe în marta [Por.]


   DRAGÚŢ /rom. drăguţ/ (adj.)

* a gasât în alt sat o fată aşa draguţă đi n-are paŕachie la nuoi [Por.]


   DRÁGUSTĂ /rom. dragoste/ (s.f.)

* dragusta ie când ći ghinđešć numa la unu, şî danaśi ailalţ nu-i mâi cunuoşć [Crn.]

* đescânćic đi dragustă [Por.]


   DRAGUSTUÓS /rom. drăgăstos/ (adj.)

* mult ie dragustuos, şî când viađe muiaŕe frumuasă, sî lasă đi tuot şî pľacă dupa ia [Crn.]

* aşa baiat dragustuos n-am măi avut în satu nuostru [Por.]


   DRÁC /rom. drac/ (s.m.)

* sî sa ducă dracului, or: ducâ-să dracului

* la dracu

* tuot un drac

* ńistaşńic, cată pi dracu [Por.]

* Bufańi ai batrâń la Măidan la dracu i-a dzâs „Marcu”, ş-a blâstamat: „ia-će Marcu”, „du-će la Marcu” [Buf.]


   DRACOVÍNĂ /rom. drăcovină ?/ (s.f.)

* copilu nuostru iar a facut vro dracovină [Crn.]

* a minţât lumia, ľ-a facut câće drâcoviń, şî la urmă l-a dudait đi la lucru [Por.]


   DRACUÁICĂ /rom. drăcoaică/ (s.f.)

* dracu cu dracuaica

* muiare sprimită đi tuaće, o dracuaică-n piśuare [Por.]


   DRACUÍ /rom. drăcui/ (v.)

* nu ma dracui đi źaba, că nu sânt đevină [Por.]


   DRACUÓS /rom. drăcos/ (adj.)

* când ie śińiva dracuos, tuot îi miarźe pi mână

* şćiie sî scuată draśi şî s-âi mâńe sî facă vrun râău [Crn.]


   DRAMÍIE /rom. alic/ (s.f.)

* cu puţâńe dramii, nu puoţ lovi pasâŕa în zbuor [Crn.]


   DRAŚÁŞĆE /rom. drăceşte/ (adv.)

* a spart gardu muma sî tŕacă, cî ie-nvaţat tuot sî lucŕe draśaşće [Crn.]


   DRAŚÉSC /rom. drăcesc/ (adj.)

* furu ie lucru draśesc [Crn.]

* narau draśesc [Por.]


   DRAŚÍŢĂ (I. J.) ● v. DÂRAŚIŢĂ [Por.]

   DRÁŚINĂ /rom. dracină ?/ (s.m.)

* şâađe đi źaba, şî numa scuaće la draśiń [GPek]


   DRÁZŃIC (PRID.) ● v. DÂRJ [Por.]

   DRĂGOĽÚB /rom. călţunaş/ (s.m.)

* drăgoľubu are fluare ruoşâie, la nuoi ie fluare batrână, pusă-n građină [Por.]


   DRÍC /rom. dric/ (s.m.)

* caru đi buoi are dricu đi înainće şî dricu đi înapuoi

* gruoşî đin duos sa scuot numa cu druco-l đi înainće alu caru đi buoi [Por.]


   DRÂGALÁŞ /rom. drăgălaş/ (s.m.)

* a norodzât, miarźe a ievi cu drâgalaşu-iei đi supt mână [Por.]


   DRÂGASTUÓS (PRID.) ● v. DRAGUSTUOS [Por.]

   DRÂGLÁ /rom. drâgla/ (gl. nesvrš.)

* drâglai câńipa, cî am đi gând sî ţâăs đi saś [Crn.]


   DRÂGLÁT /rom. ?/ (s.m.)

* am avut trii muieŕ la drâglat, ş-am fârşât lucru iut [akc.


   DRÂGĽIÁĆE /rom. drâglu/ (s.m.)

* pin drâgľiaće sa traźe câńipa, şî sa faśe fuiuor [Por.]


   DRḮMB /rom. drâmbă/ (s.m.)

* drâmbu puń întra budză, sufľi, da cu źaiśtu al maŕe dai în ľimba lui [akc.


   DRÂMBOŃÁLĂ /rom. drâmboneală ?/ (s.f.)

* đi vrunđiva s-auđe o drâmbońală

* n-o-nţaľeg ńimica, numa drâmbuańe dupa mińe [Crn.]

* astupâ-će, dracului, odată, nu măi zdrâmbońa atâta, ći ascultă drumaş,î şî sa râd đi ćińe [Por.]


   DRÂMBOŃÍ /rom. drâmboi/ (ĭuo drîmbuon, îel drîmbuańe)

* am gasât un drâmb, şî ma-nvâăţ sî drâmbuon cu iel [Crn.]


  DRÂN! /rom. drân! ?/ (int.)

* „drân!” şî „drr!” nu ie tuot una: đin „drr!”, or că „dârr!” iasă dârpońală, glas urât şî gŕeu đi uŕechi, da „drân” ie măi frumuos, măi đeşchis, rasună ... [Por.]


   DRḮND /rom. ?/ (adj.)

* a ľegat sfuara întra duoi şćumpi, ş-atâta a strânso đi stă drând, numa śe nu pocńiaşće

* copil mic, da când viađe fiaće-n piaľa guală, ii sa faśe ćicu drând

* śe ie cu copilo-la đi stâă drând în cuot? [Por.]

* bat drând [Crn.]


   DRḮND /rom. drând ?/ (s.m.)

* drându sî faśe đin ľiemn taŕe, đi sî nu să frângă [Crn.]

* cu drându sa scutură lâna, să iasă đin ia luomuŕ, imală care s-a prins pi lâna uoii pănă uaia a pascut

* dacă vŕei sî faś coľaşă, îţ trâabe fańină đi cucurudz, feruaică, coľeşâăŕ, drând şî fund [Por.]

* cântă-n drând [Pad.]


   DRÂNDAÍ /rom. ?/ (gl. p.)

* lâna pođită sî drândâie đi sî să rupă cocoluaşâľi [Crn.]

* nu drândai, cî nu ći măi ascultă ńima

* nu şćiie sî cânće, numa drândâie lauta-ia đi źaba, đin iel cântatuoŕ n-o sî fiie ńiścând [Por.]


   DRÂNDÁŔ /rom. ?/ (s.m.)

* drândaŕ a fuost đe mult, acuma s-a pierdut [Por.]

* drândari a miers đi la casă la casă, cu drndu-n şâaľe, şa drândait lâna la uamiń

* drândari s-a rarit când a ieşât daraśiľi, da đi tuot s-a pierdut când a-nśeput sî sa facă maşâń đi miţă [GPek]


   DRÂSMÁN /rom. drâsman ?/ (s.m.)

* am fuost sarac, n-am avut ţuaľe, am purtat ńişći drâsmańe rupće

* drâsman s-a dzâs la un fieľ đi pândză supţâŕe, care s-a ţasut atâta đi rat đ-ai putut pin ia să tŕeś cu źeiśtu, đin care s-a cusut nadraź đi uamiń đi vară, đi să ľi fiie la uamiń racuare pănă lucră

* mi-a cusut muiaŕa un drâsman đi chimiaşă, stă pi mińe ca slamńacu [Por.]


   DRÂZMÁN (I. M.) ● v. DRÂSMAN [Por.]

   DŔÁM /rom. dram/ (s.n.)

* s-a zuitat tuoţ śi ie dŕam [Por.]


   DŔÁVĂ /rom. dreavă/ (s.f.)

* a cadzut, ş-a frânt dŕava la umăr

* dŕava cu fluiru sânt duauă uasă la piśuor

* cu dŕavă prindz duauă blâăń [Por.]


   DŔÉŞ /rom. batoză/ (s.n.)

* dŕeşu ie maşână đi trăirat mare, care a mânato motuoru pista o curao lungă, da când s-a ivit tractur-ľi, a mânato tracturu

* dŕeşu a catat drumuŕ đi car larźe, şî mulţ lucratuoŕ [Por.]


   DRPEĽÍ /rom. jerpeli/ (v.)

* la drpeľit păn’ la uos [Por.]


  DRR! /rom. ?/ (int.)

* aud când şî când în cuzńiţă: „drr! drr!” - śe va dârai, dracu va şći, mi frică sî ma duc sî vâăd śiie [Por.]


   DRUÁJĂ /rom. coajă ?/ (s.f.)

* struguri ai śe nu să stropiesc, au druajă câta mâi gruasă [Crn.]


   DRÚGĂ /rom. drugă/ (s.f.)

* ćimpo-sta mândru a rođit cucurudzu: câće tri druź la un fir [Crn.]


   DRÚGĂ /rom. drugă/ (s.f.)

* druga ie o blanuţă đi ľiemn îmblatuare, cu care sa-nchis uşa đi bătrâńaţă

* druga a ţânuto duauă cuńe batuće-n uşă, care avut cârľig la vâr, să ţână blanuţa să nu scadă

* druga a fuost đisupra încreştată, unđe a veńit ľilmba chieii [Por.]


  DRUM /rom. drum/ (s.n.)

* đ-aiś pân în Buľuoţ drumu ie larg şi điŕept [Crn.]

* drumo-l mare

* miarźe ca caţaua, şî ma latră pi drumo-l mare

* traiaşće pi drumo-l mare

* drumo-l mic

* când s-a întuors đi la bâlś, a dat pi drumo-l mic, şî đ-aia aźuns iuta

* drum đi car

* drum đi viće [Por.]


   DRUMAIÁLĂ /rom. drumăială/ (s.f.)

* lucru mi-a fuost đeparće, şî io am tâbarât đi drumaială pănă n-am ajuns la penzâie; acuma ńiś cu gându nu drumâi ńiś unđe

* n-am când sâ-ţ puvestâăsc drumuituriľi miaľe tuaće [Por.]


   DRUMÁŞ /rom. drumaş/ (s.m.)

* drumaşî mierg pi drum, da uoţâ-i aśiră đin padure [Por.]


   DRUMUÍ /rom. drumui/ (v.)

* am fuost ńigustuoŕ, ş-atâta am drumait đi m-am sâturat đi drum [Por.]


   DRUÓG /rom. drog/ (s.m.)

* a-nflurit druogu, mirusă întoaťe părţâľi [Dun.]


   DUÁMNĂ /rom. doamnă/ (s.f.)

* uitâće cum s-a înbracat, ca duamnă đin varuş [Crn.]

* tŕecu ca duamna cu capu pi sus, la ńima nu sa uită [akc.


   DUAUĂDZÂẮŚ /rom. douăzeci/ (br.)

* când am înpľińit duauădzâăś đi ań, m-am dus în vuoiscă [Crn.]


  DUD /rom. dud/ (s.m.)

* am oltańit un dud, ş-am vadzut cî s-a prins

* dud đ-ai albi (Morus alba)

* am în obuor un dud đ-ai albi, batrân ca mińe

* dud đ-ai ńeghi (Morus nigra)

* nu ie ľiemnu dudului ńegru, numa iel faśe duđe ńagŕe [Crn.]


   DUDAÍ /rom. dudui/ (gl. p.)

* dudai aşa bunataće đi muiaŕe, numa pântru parinţ

* dudâie pâăsârľi đin viie, sî nu manâśe struguri [Crn.]


   DUDAÍT /rom. ?/ (adj.)

* dudait đi la lucru şâađe acas [Crn.]

* la prins în furaluc, şî la dudait đin ţară afară [Por.]


   DUDAIÁLĂ /rom. ?/ (s.m.)

* sî şćii cî dudaiala buaľi cu ľecuŕ nu ie în tuot đi una cu ľac [Crn.]


   DÚDĂ /rom. dudă/ (s.f.)

* am adunat un śubâăr đi duđe đi rachiie [Crn.]

* iastă duauă fuarme đi duđe, albe şî ńagŕe, miie măi mult îm plac aľi ńiagre [Por.]


   DÚDĂ /rom. dudă/ (s.m.)

* lula la cazan ie facută ca duda

* duľaćiľi la covrag are dudă, şî copiii fac fluir đin ia

* masură ţaua-ia, sî viedz cât ie đi largă la dudă

* duda la şpoŕet ie pľină đi fuńiźină

* sa-udze duda-n Buor, iasă lucratuori đi la lucru [Por.]


   DUDÂÁU /rom. dudău/ (s.m.)

* oboru s-a înplut dă dudâau, nu mi puoţ să ći măi baź în ial

* mi s-a înplut straturiľi dă dudâau, ma duc să ľe pľiviesc [Hom.]

* đi când aśiia nu traiaşće ńima, a cŕescut dudău pănă-n gard [Por.]


   DUDUĽÁICĂ /rom. dudulaică ?/ (s.f.)

* s-ambatat, ş-a facut đintr-o arćiie duduľaică, şî s-a pus, fara ruşâńe, să sufľe-n ia ca când ie bandă [Por.]

* vŕei sâ-m tai o duduľaică đi suoc, sî fac đin ia pocńituaŕe? [Crn.]


   DUDUĽÍU /rom. duduliu ?/ (adj.)

* đin śuarico-sta fă un vig duduľiu, sî puot să-l duc pi bât [Por.]


   DUDURÁICĂ /rom. dudă ?/ (s.f.)

* fiaćiľi maŕ a facut dudurăiś đin laptucă, ş-a sufľat în iaľe când a vrut s-âi audă baieţî unđe sânt, şî sî vină sî sa gasâască

* dudurâăiśiľi a fuost facuće đin duauă duđe đi laptucă, una măi scurtă, una măi lungă, đ-aia avut duauă glasuŕ, măi supţâŕe şî măi gruos

* fiaćiľi care a fuost măi sprimiće, a putut în duduraică sî facă cânćic frumuos, care a râsunat pista vâăi, şî s-a-udzât đeparće

* s-a facut dudurăiśiľi şî đin ţauă đi suoc, cî laptuca pi ľivađe n-a ţânut mult [Por.]


   DUGAIÁŞ /rom. dugaiaş ?/ (s.m.)

* s-a prins la lucru-n dugaie, ş-a fuost dugaiaś dzâaśe ań [akc.


   DUGÁIE /rom. dugaie ?/ (s.f.)

* ńa-nchis dugaia, nu măi aviem unđe să cumparăm [Por.]

* s-a întâńit cu iel în dugaie [Kmp.]


   DUGUIÁLĂ /rom. duhoare/ (s.f.)

* đin ţuaľiľi lui miarźe duguială ca când a durmit în ştală

* vinu đin baśivă aŕe dug urât [Crn.]


   DUCHIÁN /rom. dugheană/ (s.m.)

* cumparai în duchian un câlţan đi mińe, da đi muiaŕe pândză đi creţan [Crn.]


   DUCHIANŹÍU /rom. dughengiu/ (s.m.)

* duchianźiu nu đişchiđe mińe duchianu, cî ie dzî maŕe [Crn.]


  DUL /rom. dul/ (s.m.)

* în şâaľe, unđe la lovit berbiecu cu cuornu, ia ieşât un dul maŕe [Crn.]

* ma muścat o guangă, şî mi s-a facut un dul pi piaľe

* a ploiat şî apa ń-a luvat drumu, a ramas numa ńişći duluŕ coľa-coľa [Por.]


   DULẮU /rom. dulău/ (s.m.)

* când ai dulăi cu ćińe la munće, nu ći ćiemi ńiś đi lupi, ńiś đi urş [Por.]


   DÚLFĂ /rom. dolcă/ (s.f.)

* dulfă ie un fieľ đi caţauă

* śe-ţ trâabe dulfa-ia đi muiaŕe, care miarźe đin mână-n mână? [Por.]


   DULŚÁŢĂ /rom. dulceaţă/ (s.f.)

* ľebeńiţa-ia a statut pŕa mult, ş-a perdut dulśaţa

* la nuoi prazńicu nu să faśe fâră dulşeţuŕ [Crn.]

* mâncaŕa fara dulśaţă


   DÚLŚE /rom. dulce/ (adj.)

* ľebeńiţa ś-am cumparato ie dulśe ca mńaŕa

* đimult n-am mâncat aşa pasui dulśe

* fećiţa-sta aŕe aşa vuorbă dulśe, ca pasarica [Crn.]


   DULUŹÁLĂ /rom. ?/ (s.f.)

* duluźala lui cu datoriia, aŕe sî ma mâńe sî nu-i mâi dau ńimica [Crn.]


   DULUŹÍ /rom. ?/ (gl. nesvrš.)

* nu duluźi sî ći duś la duoctur, cî puaće sâ-ţ fiie şî mâi râău

* tu duluźeşć cu-nsuratu, da ańi tŕec [Crn.]


   DUĽÁICĂ /rom. duliaică ?/ (s.f.)

* duľaică ie jucariie copilaŕască, facută đin bât đi buśińiş [Por.]


   DUĽIÁĆE (I. M.) ● v. DOVĽIAĆE [Por.]

   DUĽIŹÁC /rom. ?/ (adj.)

* când nus ľiamńe, fuocu sa faśe cu duľiźacu [Por.]


   DUMBRÁUĂ /rom. dumbravă/ (s.f.)

* cuodru care stă întŕeg, nu ie taiat đin iel, padure đasă, cu ľiamńe nu pŕa maŕ

* iastă o Dumbrauă la Gorńana şî una la Lazńiţa [Por.]


   DUMÍŃICĂ /rom. duminică/ (s.f.)

* dumińica ie dzâuă đi ođină şî đi dus la fameľiie

* dumińica ćinâră ie la svârşâtu saptamâńi pi caŕe s-a pus luna nuauă [Crn.]

* dumińică ćinâră ie şî sâptamâna întŕagă, đin dzâua-ia când sa puńe luna mică [Por.]

* Dumińica maŕe sî cađe la şapće saptamâń dupa Paşć

* atunşa iasă Rusaľiľi şî sî puńe puostu lu Sâm-Pietru [Crn.]

* dumińica tŕecută

* dumińica śe vińe [Por.]


   DUMITÁĽE /rom. dumitale/ (pron.)

* đimult, când s-a-ntâlńit duoi drumaş, unu a dzâs: „Bună caľa!”, d-alalalt s-a raspuns cu: „Mulţamiesc, dumitaľe!” [Crn.]


   DUMIÁSTÂC /rom. domestic/ (adj.)

* puorcu al dumiastâc manâncă cucurudz când îi dai, da al salbaćic numa când gasâaşće

* în tuaće saće iastă piară dumiastâśe, da şî piară porśeşć sa mâi gasâăsc unđe-unđe

* juavină dumiastâcă [Crn.]


   DUMŃEDZḮU /rom. dumnezeu/ (s.m.)

* ćińerişu nu măi cŕađe-n dumńedzâu [Por.]


   DUMŃIŞUÓR /rom. domnişor ?/ (s.m.)

* dumńişuoru ie măi mică pasâŕe la nuoi [GPek]


   DÚNDĂ /rom. îndesată/ (adj.)

* o dundă đi fată, s-angraşat ca purśelu

* dundă ie insă mică şî grasă, rar s-a dzâs aşa đi uamiń [Por.]


   DÚNGĂ /rom. dungă/ (s.f.)

* đemper cu dunźi

* iş đaţă suariľi dupa dungă [Hom.]

* a tras o dungă ruoşâie pista fuaie

* a ieşât cu uoiľi la dunga crşi, a colo iastă scradă đi pascut

* stă-n dungă

* luvă dunga, şî scapă

* ia-ţ dunga!

* đaće câta dupa dungă [Por.]


   DÚNUŔE /rom. Dunăre/ (s.f.)

* când s-a dus lumia la lucru în Rumâńiie, pistă Dunuŕe a trecut cu vapuoru [Crn.]

* Dunâŕe, apă tulbuŕe

* ai nuoştri ai batrâń, când a fuźit đin Ţara rumâńască, a tŕecut Dunâŕa, notând cu truaśiľi la brâu [Por.]


   DUÓDĂ /rom. dodă/ (s.f.)

* pi la nuoi a veńit comşâia cu duoda lui [Crn.]

* doda Mariia ie suora-mia măi mare [Zvizd]

* duodă sa dzâśe la fiiecare muiare măi batrână, fiva suoră, or nu [Bran.

* o duodă đi uom, fuź đi iel [Por.]


   DÚOI /rom. doi/ (br.)

* uomu aŕe duoi uochi în cap, şî duauă mâń în umiŕ

* duoi đin sută [Crn.]

* doi copii mierg pe drum şi să uită la doo feťe [Kmp.]


   DUÓIĽA /rom. doilea/ (br.)

* a duoiľa uară lu tata a operesât uochiu [Crn.]

* vieŕ a duoiľa

* iuo cu Iancu sânćem vieŕ a duoiľa [Por.]


   DUOISPRÂÁŚIĽA /rom. doisprecelea/ (br.)

* do veńi cumva ş-a doisprâaśiľa lună, sa do va încheia şî anu-sta odată [Por.]


   DUOISPŔÁŚE /rom. doisprezece/ (br.)

* duauăspŕaśe luń iastă pi un an [Crn.]

* doăsprâaśe muieŕ sapă-n luoc [Por.]


   DUOISPŔAŚÉĽA /rom. doisprezecelea/ (br.)

* luna maŕe ie duauăspŕaśeľa lună-n an [Crn.]


   DUÓMN /rom. domn/ (s.m.)

* sî faśe duomn, da iel ie golan pruost

* când ńi faśem cruśe, dzâśem: sî ńi ajuće sfântu Duomnu [Crn.]


   DUÓP /rom. dop/ (s.n.)

* cu duopu sa astupă gâăurľi la vasuŕ: la chiľe, crśiaźe, baluańe, butuańe

* când n-ai duop đi plută, astupi chila cu tuľanu [Kmp.]


   DUÓR /rom. dor/ (s.n.)

* am sî muor đi duoru lui [Crn.]

* cânćiśe đi duor

* duor uşuor

* duoru lu Marćin chiuoru [Por.]


   DUÓRN /rom. dorn/ (s.n.)

* duornu puaće să fiie numa đi fier [Por.]


   DUÓRŃIC /rom. dornic/ (adj.)

* mis duorńic đi pâńe đin śirińe

* mi sa-mpare cî sânt măi mare duorńic pi pomânt đi apă râaśe đin fântână đi supt fag [Por.]


   DUÓRŚA /rom. dorcea ?/ (s.m.)

* duorśa ie un feľ đi cal, ama aăia care i-avut, aşa şî ľ-a dzâs pi nume [GPek]

* am avut duoi câń la baśiie, unu la chiemat Duorśa, da unu Murźa [Por.]


   DUÓS /rom. dos/ (s.m.)

* ai înbracat câlţanu pi duos

* duosu palmi; duosu mâńi

* îi đaţă cu duosu mâńi pistă nas [Crn.]

* nu ie bun sî puń pâńa pi masă cu duosu-n sus [Por.]

* duosu ie mâi râaśe, mâi mult ţâńe raveńala, şî đi aia mâi bińe rođaşće când ie ćimpu uscaśiu [Crn.]

* mi-ai întuors duosu când mi-a fuost măi gŕeu

* đi vŕamia đi rat: vin ńamţî - fuź în duos, vin ćetńiśi - fuź în duos, vin partizańi - fuź în duos, că pi saćanu tuoţ i-a apaurât

* đi vŕamia đi bugaŕ, Golubuońi a fuost în duos [Por.]


   DUÓSŃICĂ /rom. dosnică/ (s.m.)

* duosńică, buiađe paduŕaľnică cu frundză întuarsă cu duosu una câtra alta, a fuost cunoscută numa lu vrăjâtuoŕ

* vrâjâtuorľi a credzut că aşa buiadze, cu frundză întuarsă „şăľe-n şăľe” puaće să mâńe rău să-ntuarcă şăľiľi la-l bolnau, şî să-l lasă sânatuos [Por.]


   DÚPA /rom. după/ (prep.)

* dupa pluaie iasă suariľi [Crn.]

* dupa prândz

* dupa amńadzâţ [Por.]

* iel miarźe înainće, da muiaŕa dupa iel [Crn.]

* a dat dunga dupa scapât [Por.]


  DUR! /rom. dur!/ (int.)

* dur! dur! pi śieŕ, şî la urmă ńimica, nu pică ńiś un struop đi pluaie

* ascultă: sa uđe când şî când „dur!” pin puod, sigurat iară s-a-npuiat şobolama-ia [Por.]

* dur, îrţuaźilor! [Crn.]


   DÚRA! /rom. dura ?/ (int.)

* când calu miarźe-n śiet, da tu vŕei să-l iuţăşć, tu ii dai cu zenghiiľi în burtă, şâ-i zbieŕ: „Dura! Dura!” [GPek]


   DURAÍ /rom. hurui/ (gl. p.)

* durâie-n śieŕ

* durâie şî sfulđiră în tuaće părţâľi, aşćetăm cu frică să veđem unđe o să trasńască [Por.]

* la zavirńit a nuvarat şî dudâie în śeŕ, mână uoiľi în strungă sî nu ľi prindă pluaia [Crn.]


   DURAIÁLĂ /rom. duruială/ (s.f.)

* duraiala ţâńe una-ntruuna, da pluaia înga nu ie [Por.]


   DURDUCÁ /rom. durduca/ (gl. p.)

* când durducâie pin puod, ma ghinđesc śe va fi: şobuoľi, or suacrâmia s-a facut moruoń [Por.]


   DURÍMIE /rom. durime/ (s.f.)

* s-a pus pi mińe o durimie gŕa [Por.]


   DUŔÁ /rom. durea/ (gl. bezl.)

* atâta ma duaŕe capu đi nu vâăd ńimica [Crn.]

* când am lucrat în paduŕe, sparźam la mietâŕe cu sacuŕa dzâua cât ie tuată, şî ma duŕa pućaŕa-ntŕagă cu dzâľiľi dupa śe gaćam lucru [Por.]

* ia pierit copilu, ş-o duŕa sufľitu ań şî ań [Por.]

* am sâi fac aşa pacustă, đi o s-âl duară pân va fi viu

* iuo-i spusâăi, dacă nu m-ascultă, ma duaŕe-n śocan đi nacazu lui [Crn.]


   DUŔÁŔE /rom. durere/ (s.f.)

* am o duŕaŕe la burtă, şî muara sî ma duc la duoctur

* o duŕaŕe gŕa am pi sufľit đi când mi s-a dus copiii [Crn.]


   DURMÍ /rom. dormi/ (v.)

* sî puaće durmi pi capatâń, da şâ-n piśuaŕe, când ći prinđe nujda [Crn.]

* ma adurmi cu povasta, ama nu putui mult sî duorm, câ-nśepură tuoţ sî sa râdă đi mińe [Por.]


   DURMÍT /rom. dormit/ (s.m.)

* durmitu ođińašće uomu şâ-i întuarśe pućaŕa đi sî puată lucra [Crn.]

* vŕamia đi durmit [Por.]


   DURUIÁN /rom. duruian ?/ (int.)

* „duru, duru, duruian” dzâś când puń copilo-l mic pi źanunchie, şă-l ţupâi ca când câlaŕaşće calu [Por.]


   DURUÓŔ /rom. duroare/ (s.f.)

* duruoŕ ie buală care s-a ľecuit numa cu dzacutu [Por.]


  DUS /rom. dus/ (adj.)

* uomu mieu ie dus, nu ie aiśa [Crn.]

* dzaśe dus cu dzâľiľi, n-o sî traiască mult

* dusă, luvată đi şoimańe

* ca când ieş dus, unđa-i pierdut gândurľi? [Por.]


   DUŞMÁN /rom. duşman/ (adj.)

* al duşman nu zauită şî nu prostâaşće ńiś când [Crn.]

* duşman, câńe đi uom, ńiścând nu sa şćiie śe-ţ ghinđaşće [Por.]


   DUŞMANUÓS /rom. duşmănos/ (adj.)

* muiare duşmanuosă, taśe, sa uită chiuorđiş ca caţaua, dacă-i va scapa vro vuorbă, ia ie veńin guol [Por.]


   DUŞMAŃÁŞĆE /rom. duşmăneşte/ (adv.)

* đaţă odată duşmańaşće, ş-âl trânći la pomânt [Crn.]


   DUŞMAŃÉSC /rom. duşmănesc/ (adj.)

* la lovit plumbu duşmańesc [Crn.]

* asta ie cuţât duşmańesc, alu duşmanu-la care a taiat lumia đi vŕamia đi rat [Por.]


   DUŞMAŃÍIE /rom. duşmănie/ (s.f.)

* tuoţ sânt duşmań şî ńinţaľeş, şî đi aia s-a bagat în duşmańiie maŕe [Crn.]

* a tunat mare duşmańiie-n lume, fraţ cu fraţ nu sa măi sufâră [Por.]


   DUŞMAŃÍULUI (PRIL.) ● v. DUŞMAŃAŞĆE [Crn.]

   DUŚÁ /rom. duce/ (v.i.)

* în spinaŕe sî puaće duśa maŕe tovar [Crn.]

* are lucru bun, şî duśe la casă plată mare

* vântol cald duśe buală [Por.]

* muma sî duśe mińe la piiaţ cu câća bucaće şî câća puamie [Crn.]

* du-će dracului

* duśe minća la luoc [Por.]

dz


   DZACÚT /rom. zăcut/ (adj.)

* apa dzacută în vas đi fier nu ie bună ńiś đi fiert mâncaŕa [Por.]


   DZALÁŔ /rom. zalari/ (s.n.)

* dzalaŕu a fuost facut đin cŕangă đi cuorn, gruasă

* đi dzalaŕ a fuost atârnaće dzâaľiľi, care a putut sî sa scurćadză, or sî sa lunźască, cât a trâbuit vasu sî fiie râđicat đi la fuoc [Por.]


   DZÁLĂ /rom. za/ (s.f.)

* s-a rupt o dzală la sanźir, şî vadra a cadzut în bunaŕ [Crn.]


   DZÁMĂ /rom. zeamă/ (s.f.)

* dzamă đi pieşć

* dzamă acră

* dzamă đi vardză

* (euf.) dzamă đi pruńe

* dzamă đi cuńe

* s-a topit la caldură, şî s-a facut dzamă

* o sorbidzamă guală, săracaśuos şî flomânźuos [Por.]


   DZAMÚICĂ /rom. zeamuică/ (s.f.)

* of, da-r fi bună o dzamuică đi piaşće acuma, dupa bieţâa đ-asară [Por.]


   DZAMUÓS /rom. zămos/ (adj.)

* muiaŕa ńi gaćaşće pasui dzamuos [Crn.]


   DZÁRĂ /rom. zară/ (s.f.)

* dzară sa faśe đin lapće fiert, în care puń trii picuŕ đi acŕală, şă-l laş duauă dzâľe să şća la caldură; sa manâncă cu đimicat đi malai, vara când sa lucră pin zâpuşală mare

* dzară sa faśe când sa miastâcă lapće acru cu dzăr, şî cu ia sa faśe dzamă đi şćir, care ie dulśe đi tuot

* dzară cu dzăru la nuoi ie tuot una [Por.]


   DZAŚÁ /rom. zăcea/ (v.)

* nu-m dzaśa aśiia, scualâće cî ie vŕamia đi lucru

* dzaśe đi buală gŕa

* a cadzut în pat, dzaśe pi muarće [Por.]


   DZAŚIÁLĂ /rom. zaceală/ (s.f.)

* cu atâta dzaśială nu sa fac bań

* gŕeu o să scâape viu numa cu dzaśială în pat, trâabe dus la duoctur [Por.]


   DZĂMURÍIE /rom. zămurcâ/ (s.f.)

* gaća, muiare, mâncâăŕ ţapińe, da dzămuriiľi-şća a tiaľe labâdă la puorś

* mulće dzămurii, în tuot fieľu, a fuost pi masă la-i batrâńi nuoştri [Por.]


   DZĂMURUÓS /rom. zemuros/ (adj.)

* când pierdz đinţ,î ć-aşćată numa mâncăŕ dzămuruasă [Por.]


  DZĂR /rom. zer/ (s.m.)

* đin dzăr fiert sî faśe urdă [Crn.]

* dzăru sa capâtă đin lapće îchegat, când sa străcură caşu pin strâcuratuare

* dzâăru a dat la puorś [Por.]


   DZẮU /rom. zău/ (s.m.)

* dzău, mă, aşa ie cum îţ spusăi

* dzî dzău

* dumńedzău [Por.]


  DZÂ /rom. zi/ (mn. ḑîļe)

* đ-autunśa iastă o dzî şî măi bińe

* o dzî đi lucru

* o dzî đi cosât

* să vină când va fi vro dzî mare

* pista dzî [Por.]


   DZÂÁĽE /rom. zale/ (s.f.)

* dzâaľiľi a facut ţâgańi ferari

* în dzâaľe a fuost atârnată feruaica în care s-a fiert coľaşa [Por.]


   DZÂÁŚE /rom. zece/ (br.)

* la mâń ai dzâaśe źaiśće, şî nu sânt tot una [Crn.]

* pi la dzâaśe śiasuŕ am mânat uoiľi la dzâcatuare [Por.]


   DZÂÁŚEĽA /rom. zecelea/ (br.)

* a dzâaśeľa dzâuă buturirâm la o casă [Crn.]

* a dzâăśiľa uoŕ ţ-am prospus, da tu înga n-ai luvat la cap [Por.]


   DZÂCÁLĂ /rom. zicală/ (s.f.)

* să-ţ spun iuo o dzâcală, fârtaće, da tu s-o iai la cap bińe

* dzâcală ie vuorba đi batrâńaţă, şćiŕa lu lumia vicľană đin vŕemuriľi tŕecuiće [Por.]


   DZÂCATUÁRE /rom. zăcătoare/ (s.f.)

* uoiľi dzac la dzâcatuare, da pâcuraŕu duarme la umbra gruasă [Por.]


   DZÂCATUÓŔ /rom. zicălaş/ (s.m.)

* Iovan Ramă đin Metońiţa şî Ľecsa Ioviańi đin Osńiśa, a fuost mâi buń dzâcatuoŕ în fluier pi tuata Vaľa Ćimuocului [Crn.]


   DZÂCATÚRĂ /rom. zicătură/ (s.f.)

* am ascultat o dzâcatură batrână în fluier [Crn.]

* dzâcatura lu moşu Voina lăutaŕu a fuost cunoscută şâ-n afară dă Mlaoa [Mlava]

* muoşu a fuost uom icľan, a vorbit tuot pin dzâcatuŕ


   DZḮNĂ /rom. zână/ (s.f.)

* fata mia ie frumuasă ca dzâna

* dzână batrână [Por.]


   DZÂNDZAÍ /rom. zânzai ?/ (v.)

* bagâće înluntru, nu dzândzai afară đi frig [Crn.]

* iuo dzândzâi đi frig, da ia dzândzâie đi frică [Por.]


   DZÂNDZAIÁLĂ /rom. ?/ (s.f.)

* crapai đi dzândzaială aşćaptând în rând [Crn.]


   DZḮSA /rom. zisa/ (s.n.)

* să-ţ spun o dzâsă batrână, şî s-o iai la cap [Por.]


   DZḮSA /rom. zisă/ (s.f.)

* dzâsa ie sâla-ia śe raşâaşće suđina uomului, în śasu naşćiri

* (u izr.) nu i-a dzâs sî fiie

* basanca aşa i-a dzâs

* avut o dzâsă râa

* s-a đisparţât, ia basanca n-a fuost dzâsa lui [Por.]


   DZÂŚÁ /rom. zice/ (v.)

* nu puoţ dzâśa cî nu ţ-am ajutat [Crn.]

* a dzâs muma sî veńiţ mâńe la pomană [Por.]

* Raca đin Lucuva tare frumuos a dzâs în bandă [Crn.]

* rumâńi dă mult măi bun a dzâs dân fluier dăcât astădz [Mlava]


   DZḮUĂ /rom. ziuă/ (s.f.)

* vińe tuamna, dzâua ie tuot mâi mică

* mâńe ie dzâuă maŕe, nu să lucră

* am pus grâu vro tri dzâľe đi aratură

* până-n Ńiş iastă duauă dzâľe đi miers [Crn.]

* a lucrat dzâua-nuapća, şî la urmă iar’ ńimica [Por.]


   DZÂVÁĆIC /rom. ziuatic/ (adj.)

* ăia care sânt nascuţ tuot într-o dzâuă în stamână, sânt ľegaţ tuot c-o ursă

* dacă muare dzâvaćicu tieu, iel puaće să ći tragă cu iel, ş-atunśa će duś la vro vrâjâtuare să ći đizľaźe đi iel [Por.]



  ĞER /rom. ger/ (s.m.)

* afară ie ğer mare [Kmp.]

* atâta źier ie la śuaca, đi la nuapće o sî duarmă lupu cu câńiľi într-un bârluog [Por.]


   ĞÍŃERE /rom. ginere/ (s.m.)

* ğińere în casă [Kmp.]


   ĞÍŃERE /rom. ginere/ (s.m.)

* ğińere ie soţu miresi la nuntă

* soţu feći vińe la parinţi a iei ğińere [Kmp.]

đ


   ĐADAVIÉRĂ /rom. deadevăr/ (adj.)

* đi când ăl şćiu, Pâătru ie uom đadavieră, n-a minţât pi ńima ńiścând, pi ńima n-a lasat la ńevuoie ... [Por.]


   ĐAFIÉĆA /rom. d'afetea/ (adv.)

* đafieća i-am vorbit, n-a luvat ńimica la cap [Por.]


  ĐAL /rom. deal/ (s.m.)

* cât viedz cu uochi, numa đaluŕ, nu ie luoc poľajńic ńiśunđe

* în đal

* ma duc în đal

* mierg în đal

* sa suie-n đal

* mare đal

* la đal

* când râu în vaľa mare, în care ie pus satu, miarźe đi la zovrńit câtra ŕsarit, atunśa vorbiľi „la đal” cu „zovrńitu” sânt tot una [Por.]


   ĐALÚŢ /rom. deluţ/ (s.n.)

* casa mia ie supt un đaluţ [Crn.]


   ĐALURUÓS /rom. deluros/ (adj.)

* în tuot ţânutu poŕeśi pomântu ie đaluruos [Por.]


   ĐALUŞUÓR (I. S.) ● v. ĐALUŢ [Por.]

   ĐAMPREÚNA /rom. dimpreună/ (adv.)

* am pľecat đampreuna la bâlś, acolo ń-am đisparţât şî ń-am întuors la casă tot nat đi tŕaba lui [Por.]


   ĐANCURÁČIĽA /rom. deancuracilea/ (adv.)

* când ńe-ntoarčem đe la lucru, noi doi merğem đancuračiľa [Tim.]


   ĐARḮNDU /rom. dearându/ (adv.)

* đarându la catat, şî nu ie şî nu ie [Por.]


   ĐASŃÁŢĂ /rom. d-azneaţă/ (adv.)

* đasńaţă n-am putut sî manânc, ş-acuma mis flomând [Crn.]

* đasńaţă m-am amânatat la lucru [GPek]


   ĐATÚNŚA /rom. de-atunci/ (adv.)

* s-a dus, şî đatunśa nu la măi vadzut ńima [Por.]


  ĐE /rom. de/ (vez.)

* đe, mă, nu ie aia aşa cum sa puvestâaşće

* đe pľacă, đe nu pľacă, nu şćiie ńiś iel śe sî facă, saracu

* đe va vŕa, đe nu va vŕa, tuot una-i vińe [Por.]


   ĐEBIÁ /rom. de-abia/ (adv.)

* đa-ncuaś, đa-ncolo, şî đebia do scaparăm đi iel [Por.]


   ĐEDÁ (GL.) ● v. ĐIDA [Por.]

   ĐEDÁT (PRID.) ● v. ĐIDAT [Por.]

   ĐEMÚLT /rom. demult/ (adv.)

* aia a fuost đemult, ńima ńiś nu măi ţâńe minće

* (comp.) đemult, măi đemult, şî măi đemult [Por.]


  ĐES /rom. des/ (adj.)

* s-a momit, şî đes vińe pi la mińe

* rândurľi đi cucurudz sânt pusă đasă [Crn.]

* paduŕe đasă

* măi đes [Por.]


   ĐESFIRÁ /rom. desfira/ (v.)

* tuată pâătura ńi s-a đisfirat, pućem s-o puńem numa la prag, đi şćiers piśuariľi [Por.]


   ĐESFIRÁT /rom. desfirat/ (adj.)

* sarac, miarźe tuot c-o chimiaşă đesfirată [Por.]


   DESFRḮNT /rom. desfrânt/ (adj.)

* m-am culcat în pat tuot đesfrânt đi la sapat, şî nu puot să aduorm [GPek]

* ma uit la lastari-şća, đesfrânţ đi piatră, ş-ăm cađe gŕeu la ińimă

* ia perit copilu đi vina lui, şî iel tuot đesfrânt, s-a spândzurat [Por.]


   ĐESFRÂNŹÁ /rom. desfrânge/ (v.)

* cadzui pi ghiaţă, şî ma đesfrânsâăi tuot [GPek]

* vijuľiia a đesfrânt cŕanźiľi la puomi

* fara lucru, uomu sa đesfrânźe iuta [Por.]


   ĐESḮŞ /rom. desiş/ (s.m.)

* mână capriľi sî mezdŕască în đesâşo-la [Crn.]

* đi când s-a mutat lumia-n oraşă, śuośiľi s-a umplut đi đesâş [Por.]


   ĐESCATARAMÁ /rom. descătărăma/ (v.t.r.)

* nu đescatarama calu, numa puńii zuobńiţa în cap, să manânśe pănă iuo nu do gaćesc lucru [Por.]


   ĐESCḮNĆIC /rom. descântec/ (s.n.)

* đescânćiśiľi đi dragusta au măi frumuasă vuorbe

* s-a dus la vrâjâtuare să-i facă đescânćic đi duŕaŕe la burtă

* iastă đescânćiśe în tuaće fieluŕ

* đescânćic cu al curat

* đescânćic cu al râău

* măi tare ie đescânćicu cu al râău, ama aia nu cućadză tot nat să lucŕe

* đescânćic đi scrisa

* đescânćic đi dragusta

* đescânćic đi naluś [Por.]


   ĐESCÂNTÁ /rom. descânta/ (gl. p.)

* dacă ie lumia astâdz măi şcolaită, şî iastă duoctuŕ în tuaće pâărţâľi, mulţ sa duc la vrâjâtuoŕ să ľi sa đescânće đi fiie śe [Por.]


   ĐESCÂNTÁT /rom. descântat/ (adj.)

* uoiľi mi sânt đescântaće, şî nu mi s-a bulnavit ńiś una pănă acuma [Por.]


   ĐESCÂNTATUÓŔ /rom. descântător/ (s.m.)

* la rumâń iastă uamiń đescântatuoŕ, ama sânt măi mulće muieŕ đescântatuare, cî aăla ie lucru muieŕesc đi când ie lumia şî pomântu

* măi tare đescântatuoŕ în Poŕeśa a fuost vrunu Pătro-l Mic đin Tanda [Por.]


   ĐESCÂTARAMÁT /rom. descătărămat/ (adj.)

* iapa ie đescâtaramată, bago-n coşâăŕe [Por.]


   ĐESŃÁŢĂ /rom. d‑azneață/ (adv.)

* şî đesńaţă, şî ieŕ đimińaţă, am slubadzât uoiľi la paşuńe rău đinuapće [Por.]


   ĐESPICÁ /rom. despica/ (v.t.r.)

* sa đespică-n doă [Por.]


   ĐESPICÁT /rom. despicat/ (prep.)

* morśila pi coľiba batrână ie tuată đespicată [Por.]


   ĐESTÚL /rom. destul/ (adj.)

* a lucrat đestul, s-a dus la ođină [Por.]


   ĐEŞALÁ /rom. deşela/ (v.t.r.)

* tata ńi s-a đeşalat, ducând saśi-n gârgă [Por.]


   ĐEŞALÁT /rom. deşelat/ (adj.)

* mis đeşalat đi lucru, nu mi đi visaľiie

* şaua la cal stă đeşalat, trâabe strânsă [Por.]


   ĐEŞFAŢÁRE /rom. desfătare/ (s.f.)

* đeşfaţare sa faśe cu ańi, da sa piarđe đ-un momient [Por.]


   ĐEŞFAŢÁT /rom. desfătat/ (adj.)

* casa lor ie în satu nuostru đemult cunoscută ca o casă omeńită şă tare đeşfaţată [Por.]


   ĐEŞÂRÁ /rom. deşira/ (v.)

* muma a đeşârat piarâľi uscaće đi pi aţă, şî ńi ľa dat sî mâncăm

* s-a slubadzât laţu la điempir, şî iel gata jumataće s-a đeşârat

* piaćicu la chimiaşă s-a đeşârat đ-atâta spalat [Por.]


   ĐEŞÂRÁT /rom. deşirat/ (adj.)

* am marźiaľe, numa ľi pazăsc đeşâraće într-un vas [Por.]


   ĐEŞCÍĐE /rom. deşchide/ (v.t.r.)

* uomu puaće să đeşchidă uşa, drumu, lucru, dugaie, uochi, gura, ińima

* nu đeşchiđe ińima la fiie care

* când sa dă biare đi pomană la-l muort, chila trăbe sî sa đeşchidă, sî puată al muort sî bia [Por.]


   ĐEŞCÍS /rom. deşchis/ (adj.)

* când s-a đeşchis rudńicu, mulţ s-a prins la lucru, ş-a scapat đi la sâraśiie

* a ramas uşa đeşchisă, şă puorśi a tunat în coľibă

* când saćanu sa duśe în oraş, trăbe să ţână uochi đeşchiş

* (u izr.) farbă đeşchisă

* vânât đeşchis

* lucru đeşchis

* i-a spus đeşchis în uochi aia śe ghinđaşće đi iel [Por.]


   ĐEVÍNĂ /rom. vinovat/ (adv.)

* am catat tŕaba mia, şă nu mis đevină ńimica

* tuoţ sânćem nuoi đevină [Por.]


   ĐEZBÁĆE /rom. dezbate/ (gl. p.)

* tata s-a dus să đezbată ghiaţa la iazu muori

* la ľiemno-la s- đizbaće drumu-n stânga [Por.]


   ĐEZBATÚT /rom. dezbătut/ (adj.)

* s-a frecat vićiľi đe gard, şî un bunduc a ramas đezbatut

* când muierľi ţâasă, ţâasă batut or đezbatut [Por.]


   ĐEZĽINÁ /rom. dezlâna/ (v.)

* mama a-nbătrâńit, şî tuot măi đes ii sa đezľină tuorsu, nu sa ţâńe pi fus

* când sa fac śarapi, nu-i faś pŕa strâns, numa câta-i đizľiń, să nu ći bată la piśuor [Por.]


   ĐEZĽINÁT /rom. dezlânat/ (adj.)

* când tuorś, şă nu răsuśeş firiľi calumi, numa ramân afanaće pi fus, muieriľi dzâc că a tuors đezľinat [Por.]


   ĐEZMIRÁ /rom. dezmira/ (v.t.r.)

* ma mirai, ca când vadzui pi dracu, numa facui cruśe şî ma đezmirai iuta [Por.]


   ĐEJghiNÁ /rom. dejdina/ (v.t.r.)

* apľacăm cŕanga cu śeŕaşă, numa bagă sama să nu sa đejghińe đi la ľiemn [Por.]


   ĐEJghiNÁT /rom. dezbinat/ (adj.)

* dupa vijuľia-sta a ramas pruńi pľiń đi cŕanźe đejghinaće [Por.]


  ĐI /rom. de/ (prep.)

* ľingura ie facută đi ľiemn

* când am pľecat đi la vuoi, m-a prins pluaia

* pluaia vińe đi la apus

* uşa ie închisă đinuntru

* a cumparat şî đi mińe

* ac đi cusut

* vorbim đi iel [Por.]


   ĐIBRUÓMŃIC /rom. făraş/ (s.n.)

* tata a lucrat la rudńic, şî đ-acolo a dus un đibruomńic đi casă [Por.]


   ĐIDÁ /rom. deda/ (gl. ref.)

* nu ći đida la biare, cî ie biaŕa râău mare [Por.]


   ĐIDÁT /rom. dedat/ (adj.)

* s-a đidat la furaluc, şî nu cŕed c-o să scâape đi-nchisuare

* s-a pus pi mińe tuoţ să ma marit dupa iel, şî la urmă iuo m-am đitad, n-am avut unđe

* s-a đidat la carće, ş-a gaćit şcuala [Por.]


   ĐIDUÓIĽA /rom. de-a-doilea/ (adv.)

* s-a frânt ľiemnu đi vânt şă stâă điduoiľa pista drum, ńima ni puaće sî tŕacă đi iel

* bat muort, miarźe điduoiľa, numa śe nu cađe [Por.]


   ĐIĐÍCĂ /rom. mândrie ?/ (s.f.)

* să-ţ fiie đi điđică aşa copii

* điđică guală [Por.]


   ĐIÉMPER /rom. pulover/ (s.n.)

* muma mi-a-npľećit un điemper frumuos, đi lână gruasă, să nu-m fiie frig [Por.]


   ĐIÉZMĂ /rom. ibric/ (s.f.)

* nu pľeca înga, că tuman pusâăi điezma sî fierbiem cafă [Por.]


   ĐIGRÁB /rom. degrabă/ (adv.)

* lucru đigrab nu ie ńiś un lucru

* lucru măi đigrab [Por.]


   ĐÍCĂ /rom. adică/ (adv.)

* tu, đică, ni ći ogođeşć cu nuoi [Por.]


   ĐÍCÂT /rom. decât/ (adv.)

* alta nu ie, fraţâluor, đicât sî fuźim đ-aiśa

* măi mare oţoman đicât śi ie iel, nu ma iastă pi lume

* cum puaće iel să fiie măi bun đicât mińe?

* đicât va fi aia aşa, nuoi o să perim [Por.]


   ĐILUÓC /rom. deloc/ (adv.)

* điluoc slobuodz uoiľi la paşuńe, cî muor đi fuame închisă-n strungă [Crn.]

* întuarśi-će điluoc, nu ći zâbovi acolo ńiścotŕabă [Por.]


   ĐIMICÁ /rom. dumică/ (gl. p.)

* când îm dă-n gând cum la baśiie đimicam coľaşe-n bľidu cu lapće, la burtă ma duare [Por.]


   ĐIMICÁT /rom. dumicat/ (adj.)

* malaiu cu lapće nu ie dulśe dacă malaiu nu ie đimicat marunt

* đimicatu sa faśe aşa: puń apă cu saŕe să fiarbă; când fiarbe apa, puń pâńe zdrumicată, şî miastâś; când s-angroşâaşće, puń brândză, şă iară miastâś [Por.]


   ĐIMIŃÁŢĂ /rom. dimineaţă/ (adv.)

* alaltâieŕ đimińaţă

* ieŕ đimińaţă

* asta đimińaţă

* în asta đimińaţă

* đimińaţă; mâńe đimińaţă

* o s-âm vină lucratuori đimińaţă đinuapće

* cu sânataće, ńi veđem đimińaţă

* mâńe đimińaţă pľacă la drum

* păimâńe đimińaţă [Por.]


   ĐIMIŃÁŢĂ /rom. dimineaţă/ (s.f.)

* đimińaţa ie vŕamia đin crapat đi dz,î pân la prândzu al mic, pănă pi la nuauă śasuŕ [Crn.]

* a crapat dzâua, o să fiie o đimińaţă frumuasă [Por.]


   ĐIMÚLT /rom. demult/ (adv.)

* đimult lumia a trait în borđei [Crn.]

* đimult, măi đimult, şî măi đimult [Por.]


  ĐIN /rom. din/ (prep.)

* a ieşât đin casă, şî s-a dus

* đin parća-ia vin nuviŕ ńegri [Crn.]


   ĐINAFÁRĂ /rom. dinafară/ (adv.)

* tună đinafară cu opinśiľi pľińe đi morśilă, şî nu sa đesculţă [Por.]


   ĐINAÍNĆE /rom. dinainte/ (adv.)

* numa cată s-âi puń đinainće, da cum ai facut mâncaŕa, lui nu sa pasă

* a ieşât đin tufă cu sacuŕa râđicată, a statut đinainća lui, şî nu i-a dat sî tŕacă [Por.]


   ĐINAPUÓI /rom. dinapoi/ (adv.)

* nu ia vadzut ńima, că ii a veńit nuapća ş-atunat pi đinapuoi în casă [Por.]


   ĐÍNĆE /rom. dinte/ (s.m.)

* đinţî ai maŕ, ai miś, ai marunţ

* duŕaŕa đinţâlor

* đinţî firizului [Por.]


   ĐINDARẮĆIĽA /rom. deandăratelea/ (adv.)

* ma luvă đindarăćiľa, fara viastă, şî pănă iuo ma-ntorsăi, iel sa dusă [Por.]


   ĐINDARÂẮT /rom. dendărăt/ (adv.)

* ma carat iel pi ruată, numa ma pus đindarâăt [Por.]


   ĐINCḮT /rom. din cât/ (adv.)

* ma grabii iuta să tŕec pi punće, şă đincât sî cad în apă [Por.]


   ĐINCOLUÓ /rom. dincolo/ (adv.)

* casa lui ie đincoluo đi drum [Crn.]

* tu dăi pi đincoluo, iuo dau pi đincuaśa şî veđem care drum ie măi bun

* şî đincoluo şî đincoľa arată cî ie śeva đeparće đi nuoi, numa đincoluo dzâśem când nu sa viađe, da đincoľa când sa viađe, şî când ie măi apruape [Por.]


   ĐINCOTRUÓ /rom. dincotro/ (adv.)

* pazâaće bińe, nu şćii râău đincotruo vińe [Por.]


   ĐINCOTRUÓVA /rom. dincotrova/ (adv.)

* nu lucră ńimica, numa sa uită la drumol mare, nu-i va veńi mâncaŕa sângură đincotruova [Por.]


   ĐINCUÁŚ /rom. dincoace/ (adv.)

* đincuaś đi ogaş n-a ploiat [Crn.]

* vântu baće đincuaśa-n coluo

* tŕeś đincuaśa, cî ie măi cald [Por.]


   ĐINLÚNTRU (PRIL.) ● v. ĐINUNTRU [Crn.]

   ĐINTḮŃ /rom. dintâi/ (adv.)

* đintâń mi s-a împarut cî ie uom đi tŕabă, pie urmă vadzui cî ie iel o jâguare putrâdă

* lapćiľi đintâń alu vacă nu sa manâncă

* s-a-npins cu tuot, numa să fiie al đintâń în rând [Por.]


   ĐINTOĐEÚNA /rom. dintotdeauna/ (adv.)

* ţân minće, mama puvesta că đintođeuna a durait în śieŕ la Svićiľiia [Por.]


   ĐINUÁPĆE /rom. de noapte/ (adv.)

* mâńe ma scuol đinuapće, cî ma duc în Buľuoţ la piiaţ [Crn.]

* đesńaţă m-am pumeńit pŕa đinuapće

* mâńe vinu câta măi đinuapće [Por.]


   ĐINUÁRĽA /rom. dinioarea/ (adv.)

* đinuarľa ajunsăi, n-am avut ńiś când sî ma đisculţ [Por.]


   ĐINÚNTRU /rom. dinăuntru/ (adv.)

* a tunat în butuoń, să-l curâţă đinuntru [Por.]


   ĐIODÁTĂ /rom. deodată/ (adv.)

* fu miarńic, şî đodată sari la mińe, vŕa sî sa bată [Por.]


   ĐIÓCHI /rom. deochi/ (s.n.)

* đi điochi măi mult trâabe sî sa pazâască copiii în ľagân [Por.]


   ĐIOCHIÁ /rom. deochea/ (v.t.r.)

* ia ći điochiadză şî cu uochi-nchiş [Por.]


   ĐIOCHIÁT /rom. deocheat/ (adj.)

* puaće fi điochiat tuot śi ie viu, şî tuot aia śe faśe uomu cu mâńiľi lui, đi la ľingură, dacă ie facută frumuasă, pănă la casă, dacă ie mare şî pľină đi gluaće norocuasă [Por.]


   ĐIOCHIATÚRĂ /rom. deochetură/ (s.f.)

* điochiatură ie muiaŕa cu uochi urâţ, care sa miră când sa uită la śuava

* tuata mumă ćinâră trâabe să şćiie vro điochiatură, să apire copilu ii đi điochi [Por.]


   ĐIOLÁC /rom. ghiolac/ (adj.)

* copilu ie điolac đi când s-a facut [Por.]


   ĐIPÁRĆE /rom. departe/ (adv.)

* điparće ie Ńişu, da Beľigradu ie şâmâi điparće [Crn.]

* lasaţâ-va đi lucruşală, cî s-a dus prâa đeparće

* s-a dus đeparće [Por.]


   ĐIPARTÁ /rom. depărta/ (v.t.r.)

* nu ći điparta đi uoi, cî puot sî să-nfurişă şî fac şćetă [Crn.]

* nu ći điparta đi nuoi, cî ai sî râtaśeşć [Por.]


   ĐIPARTÁRE /rom. depărtare/ (s.f.)

* la munće ie întra câăş mare đipartare [Por.]


   ĐIPARTÁT /rom. depărtat/ (adj.)

* când ie uomu đipartat đi casă, doŕaşće dupa ia [Crn.]

* a fuost pŕaćiń buń, acuma sânt đipartaţ ca śeŕu cu pomântu

* traiaşće đipartat đi lume [Por.]


   ĐIRÉŹE /rom. drege/ (v.)

* atâta ie caru strâcat, đi nu sa măi puaće đireźe

* am điŕes uala cu pasui numa cu uou şî cu brândză [Por.]


   ĐIŔÁPTA /rom. dreapta/ (adv.)

* la điŕapta

* đi điŕapta

* parća điŕaptă

* mierź tot la điŕapta, pănă nu dai pista un ogaş

* ii s-a luvat mâna điŕaptă, şî piśuoro-l điŕept, uloźit dzaśe în pat [Por.]


   ĐIŔÉPT /rom. drept/ (adj.)

* ľiemnu cŕaşće điŕept în sus

* ţî sa uită điŕept în uochi, şî minće

* s-a đisparţât, unu s-a dus điŕept la casă, da alalalt s-a dus în padure

* fiaćiľi đemult n-avut điŕept pi moşâie

* uom điŕept cu tuot

* nu cat alta ńimic đi la ćińe la sud, numa să spuń aia śi ie điŕept [Por.]


   ĐIŔEPTÁĆE /rom. dreaptate/ (s.f.)

* nu ie điŕeptaće-n lume, ńiś la sud, ńiś la bisâarică

* fara bań, gŕeu o sî ieş la điŕeptaće [Por.]


   ĐIŔÉS /rom. dres/ (adj.)

* acuma mi ie caru điŕes, şî puot să-l mân [Por.]


  ĐIS- /rom. des-/ (pref.)

* đisparţî (đis + sparţâ)

* đizbraca (điz + /ân/braca)

* đişcuńa (đis /s:ş/ + cuńa) [Por.]


   ĐISÁG /rom. desag/ (s.m.)

* a umplut đisaźi cu grâu, ľ-a pus pi cal şî s-a dus cu iii la muară [Por.]


   ĐISFAŢÁT /rom. desfăţat/ (adj.)

* iel ie uom đisfaţat, śe guođe vorbiaşće, tuot ie adăvarat [Crn.]


   ĐISFACÚT /rom. desfăcut/ (adj.)

* îm cadzu śasńicu đin mână, sî sparsă şî ramasă juos tuot đisfacut [Crn.]


   ĐISFAŚÁ /rom. desface/ (v.t.r.)

* đisfacui grapa đi s-o pućem încarca-n car [Crn.]

* baba đisfaśe điemper batrân să îmľerćiască manuş đi ńepuot

* śe god faś, puoţ să đisfaś; ai batrâń cu vuorba-ia a-nsamnat şî când s-a lasat đi vro vuorbă: a đisfacut vuorba đi vindzare, đi nuntă, đi vrun lucru [Por.]


   ĐISFĂŞURÁ /rom. desfăşura/ (v.t.r.)

* đisfăşură scućicu la copil, sî nu sa nâpaŕască

* tata đisfăşură curaua, şî ma luvă la bataie [Por.]


   ĐISFĂŞURÁRE /rom. desfăşurare/ (s.f.)

* când în vieţ sâ-nfâăşuŕ copilo-l mic, đisfăşuraŕa ie uşuară [Por.]


   ĐISFĂŞURÁT /rom. desfăşurat/ (adj.)

* miarźe ca Nasta Suľi, cu braśir-ľi đisfăşuraće [Por.]


   ĐISFÂRŞḮ /rom. începe/ (gl. p.)

* la sat sa đisfârşâaşće clańa cu fân, frundzaŕu, sacu cu fańină, śubăru cu brândză [Por.]


   ĐISFÂRŞḮT /rom. început/ (adj.)

* am tri clâăń cu fân, una ie đisfârşâtă da dua nus [Por.]


   ĐISFOIÁ /rom. desfoia/ (v.t.r.)

* carća s-a đisfoiat tuată, şî đâscaľiţa ma tras đi uŕechi [Por.]


   ĐISFOIÁT /rom. desfoiat/ (adj.)

* miarźe pin vânt cu burca đisfoiată, puaće ľesńe sî sa bulnaviască [Por.]


   ĐISFRÂNÁ /rom. desfrâna/ (v.t.r.)

* dacă copiii nu struogâi păn’ sânt miś, ii sa đisfrâńadză când cŕesc, şî sa duc în lumia albă [Por.]


   ĐISFRÂNÁT /rom. desfrânat/ (adj.)

* a luvat mau, miarźe đisfrânat pin sat da copii bat canta dupa iel [Por.]


   ĐISFUNDÁ /rom. desfunda/ (gl. p.)

* mi sa đisfundară uŕechiľi, ş-acuma aud bińe

* caldaŕa ruźińită iuta sa đisfundă [Por.]


   ĐISFUNDÁRE /rom. desfundare/ (s.f.)

* barbatâ-miu s-a dus la lucru, că astâdz înśape đisfundaŕa ţâăvilor đi apă [Por.]


   ĐISFUNDÁT /rom. desfundat/ (adj.)

* ţâăviľi sănt đisfundaće, şî apa acuş vińe

* bun lăutaŕ care cântă đisfundat, ca când îţ dâă îăripi pănă juoś [Por.]


   ĐISCARCÁ /rom. descărca/ (v.t.r.)

* nu điscarca caru pănă nu vińe śińeva sâ-ţ ajuće [Por.]


   ĐISCARCÁT /rom. descărcat/ (adj.)

* carâľi điscarcaće puot sî tŕacă pi puodu đi ľiemn [Por.]


   ĐISCARCÁT /rom. descărcat/ (s.n.)

* trag piatra đi casă, şî am mulţ lucratuori la điscarcat [Por.]


   ĐISCARCATÚRĂ /rom. descărcătură/ (s.f.)

* măi aviem vro duauă-trii điscarcatuŕ đi piesâc, şî lucru đi astâdz ie gata

* a lasat điscarcatura-n mijluocu drumului [Por.]


   ĐISCATARAMÁ /rom. descătărăma/ (v.t.r.)

* când ie catarama bună, nu sî puaće điscatarama ľesńe [Crn.]


   ĐISCATARAMÁT /rom. descătărămat/ (adj.)

* n-am bagat sama, am miers cu opinca đi gumă điscataramată pin naruoi, şî opinca mi-a picat đi pi piśuor [Crn.]


   ĐISCĂĽICÁ /rom. descăleca/ (v.t.r.)

* nu puaće sângură ńiś sî sa încaľiśe, ńiś sî sa điscăľiśe đi pi cal [Por.]


   ĐISCĂRCATUÓŔ /rom. descărcător/ (s.m.)

* dzâaśe ań am lucrat cu lopata, am fuost điscărcatuoŕ la stańiţa đi vuoz [Por.]


   ĐISCÂLŚÍ /rom. descâlci/ (v.t.r.)

* m-a-ncâlśii tuorsu, şî nu puot să-l điscâlśiesc sângură [Por.]


   ĐISCÂLŚÍT /rom. descâlcit/ (adj.)

* firâľi la pâătură sânt điscâlśiće, puoţ s-o cuoş pi đi lâătuŕ [Por.]


   ĐISCĽEŞTÁ /rom. descleşta/ (v.t.r.)

* atâta ma strâns în şâaľe, đu nu puot ma điscľeşta ľesńe [Por.]


   ĐISCĽEŞTÁRE /rom. descleştare/ (s.f.)

* când ţî sa-ncľeşćiadză şâaľiľi, gasâa o fată mare sâ-ţ facă o „điscľeştare” [Por.


   ĐISCĽEŞTÁT /rom. descleştat/ (adv.)

* đi când mi ie điscľeştat şâaľiľi, iuo mis alt uom [Por.]


   ĐISCOBEĽÍ /rom. decebăli/ (v.t.r.)

* dacă ći-ncâlśeşć cu îi, nu ći măi điscobeľieşć ľesńe đin ghiarâľi luor

* fusăi datuoŕ pista masură, ama cumva ma điscobeľii đin dâtorii [Por.]


   ĐISCOLAŚÍ /rom. descolaci/ (v.t.r.)

* cum, dracului, mi sa điscolaśi jâţa-sta đi pi mosuor?

* când ľi audzî pi tuaće śe ľi am facut, muma atâta điscolaśi uochi đi ma spumântai c-o sî crâape [Por.]


   ĐISCOLAŚÍT /rom. descolăcit/ (adj.)

* saila stă điscolaśită supt şupă, şî ruźińiaşće [Por.]


   ĐISCROŞŃÁ /rom. descroşna/ (v.t.r.)

* ajută sî ma điscroşńiedz, că nu puot sângură sî điznuod obrăńiľi trâăşći đi la piept [Por.]


   ĐISCROŞŃÁT /rom. descroşnat/ (adj.)

* lasai trasta cu şâbiiaľe, şî pľecai înainće điscroşńată, uşuară ca pasâŕa [Por.]


   ĐISCUÁSĂ /rom. descoasă/ (v.t.r.)

* ţuala sa điscuasă iuta dacă croituoŕu n-a cusut bun [Por.]


   ĐISCÚLŢ /rom. desculţ/ (adj.)

* în vŕamia lu opinś đi puorc, tuata vara lumia a miers đisculţă [Por.]


   ĐISCULŢÁ /rom. desculţa/ (v.t.r.)

* nu ći đisculţa, cî asta nu ie casă domńască

* supr. încalţa [Por.]


   ĐISCULŢÁT /rom. desculţat/ (adj.)

* nu vŕeu să tun, că mis đisculţat, d-am tŕecut pin ńişći morśilaŕ, şî ma ćiem c-ăţ im puodu

* uomu ie đisculţat când sa đisculţă [Por.]


   ĐISCURCÁ /rom. descurca/ (v.t.r.)

* am aľergat cu furca-n mână pin ńişći tufe dupa viće, şî abia pie urmă am điscurcat cairu đi spińamă

* feimia cu naruoc đ-al mare sa do điscurcat đi bieţâoso-la a ii [Por.]


   ĐISCURCÁT /rom. descurcat/ (adj.)

* tuma când am întuors împrumutu, am putut trai điscurcat đi tuaće grijâľi [Por.]


   ĐISCUSÚT /rom. descusut/ (adj.)

* saśi-şća sânt điscusuţ, nus đi tŕabă [Por.]


   ĐISPANÁ /rom. despăna/ (v.t.r.)

* ma duc să đispańedz caru, cî mi s-a slabit şâna pi drum, ş-a fuost muara s-o înpańedz sî nu-m piśe đi pi ruată

* când će duś la ibomńică, nu ći đispana uodma, că dacă ći prispiaşće barbatâ-su, fuź în piaľa guală [Por.]


   ĐISPANAT /rom. despănat/ (adj.)

* am spart ghiaţa la fusu mori, ş-acuma muara lucră bun, đispanată [Por.]


   ĐISPARŢÁLĂ /rom. despărțeálă/ (s.f.)

* mi sa suit în vâru capului cu đisparţălur-ľi a luor

* dupa rat a tunat mare đisparţală în lume [Por.]


   ĐISPARŢḮ /rom. despărţî/ (v.t.r.)

* parinţî mi s-a đisparţât înga când am fuost copil

* đisparće copiie-ia pănă nu sa iau la bataie [Por.]


   ĐISPARŢḮT /rom. despărţit/ (adj.)

* mult am fuost đisparţâţ, ama nu ń-am zuitat unu đi altu [Por.]


   ĐISPĂTURÁ /rom. despătura/ (gl. p.)

* sa đispătură aia śe puaće sî sa înpăture: fuaia đi arćiie, pătura, chimiaşa, nuovina ... [Por.]


   ĐISPĂTURÁT /rom. despăturat/ (mn. đispăturaţ, đispăturaće)

* a lasat novina đispăturată pi astal a fară, şî vântu ia schimotoşât fuoiľi [Por.]


   ĐISPIĐECÁT /rom. despiedecat/ (adj.)

* pi drumol bun mâń caru đispiđecat, numa la stârmină ăl înpiađiś

* aş dzâśa cî ie đi placu mieu baiato-la pŕa đispiđecat [Por.]


   ĐISPIAĐICÁ /rom. despiedica/ (v.)

* đispiađică caru, cî ajunsărâm la luoc bun [Por.]


   ĐISPĽEĆÍ /rom. despleti/ (v.t.r.)

* nu đispľeći bârţâľi la fată, că frumuos ii stau [Por.]


   ĐISPĽEĆÍT /rom. despletit/ (adj.)

* muiaŕa jâăľńică a miers đispľećită [Por.]


   ĐISPĽEĆITÚRĂ /rom. despletiture/ (s.f.)

* numa pintru otară, a tunat într-o đispľećitură tare gŕa đi tŕabă [Por.]


   ĐISPODOBÍ /rom. despodobi/ (v.t.r.)

* iarna când pľacă la drum, uomu sa-npodobiaşće cu trancuće în tot fieľu sî nu-i fiie frig, da când vińe la coľibă, iel sa đispodobiaşće

* ţân minće cum mama Ľiţa ńi zbera iarna când tunam în casă, sî ńi đispodobim, să nu duśem zapadă-n suobă [Por.]


   ĐISPODOBÍT /rom. despodobit/ (adj.)

* măi ľesńe suflu aşa đispodobit, đi cât încarcat cu ţolamă [Por.]


   ĐISPOIÁ /rom. despoi/ (v.t.r.)

* nu ći đispoia întra lume [Por.]


   ĐISPOIÁT /rom. despuiat/ (adj.)

* sa tâvaľiaşće bat şî đispoiat

* fata-sta ie pľesńită şî đispoiată [Por.]


   ĐÍSPRE /rom. despre/ (prep.)

* când a fuost đispre casă, s-a pus câńi sî latre, şî iel a fuźit

* a tŕecut pista Dunâŕe la iuţ, đispre Poŕeśa

* aia fu la un śas đispre zuoŕ

* vorbim đispre lucru nuostru [Por.]


   ĐISPREUNÁ /rom. despreuna/ (v.t.r.)

* s-a đispreunat la sud [Por.]


   ĐISPREUNÁT /rom. despreunat/ (adj.)

* tuata dzâua stă baschiia-ia đispreunată đi la şćiump, şă puorśi sluobâd tună-n başćauă [Por.]


   ĐISPRÍNĐE /rom. desprinde/ (v.t.r.)

* nu ie đi ńimica opinca-sta cumparată, mi s-a đisprins la calcâń [Por.]


   ĐISPRÍNS /rom. desprins/ (adj.)

* đi când stâă taraba đisprinsă đi baschiie, mâńiľi sâ-ţ piśe đi śe n-o prindz [Por.]


   ĐISPRIPOŃÍ /rom. despriponi/ (v.t.r.)

* vaca s-a đispripońit şî s-a bagat în cucurudz [Por.]


   ĐISPRIPOŃÍT /rom. despriponit/ (adj.)

* vaca paşće đispripońită, bagă sama sî nu sa ducă în luoc [Por.]


   ĐISPRUPAĐÍ /rom. dezbrobodi/ (v.t.r.)

* nu ći đisprupađi, cî ie afară frig [Por.]


   ĐISPRUPAĐÍT /rom. dezbrobodit/ (adj.)

* nare ruşâńe, miarźe đisprupađită [Por.]


   ĐISPUTCOVÍ /rom. despotcovi/ (v.t.r.)

* s-a đisputcovit un buou, şî ma duc cu iel la putcovaŕu să-l în putcoviască iară [Por.]


   ĐISPUTCOVI /rom. despotcovit/ (adj.)

* vaca đisputcovită nu traźe bińe în jug [Por.]


   ĐISTÂRNÁ /rom. desprinde/ (v.t.r.)

* nu puot đistârna cutariţa đi la grindă fara scamn, că mis mică [Por.]


   ĐISTÂRNÁT /rom. desprins/ (adj.)

* plugu ie đistârnat đi la proţap, da proţapu đi la jug [Por.]


   ĐISTRAMA /rom. destrăma/ (v.t.r.)

* chimiaşă batrână, s-a đistramat tuată

* đistrâăm điemperu [Por.]


   ĐISTRAMÁT /rom. destrămat/ (adj.)

* capăstru-sta ie tuot đistramat, vŕamia ie să cumpâr nuou [Por.]


   ĐISTRUCÁ /rom. destruca/ (v.t.r.)

* bagă sama, copiiu nuapća sa đistrucă, puot sî raśiască [Por.]


   ĐISTRUCÁT /rom. descoperit/ (adj.)

* când duormi đistrucat lânga feŕastă đeşchisă, ći prinđe tusă [Por.]


   ĐISTÚL /rom. destul/ (adv.)

* đistul a fuost odată să-i spună

* [Por.]


   ĐISÚPRA /rom. desupra/ (adv.)

* piatra-n tŕecu pi đisupra đi cap, đincât sî ma loviască

* parća đisupra [Por.]


   ĐIŞĆEPTÁ /rom. deştepta/ (v.t.r.)

* đişćaptâće, cî ie vŕamia sî pľeś la lucru

* sî va đişćepta saraca, şî nu va mâi rabda aşa barbat [Crn.]


   ĐIŞĆEPTÁŔE /rom. deşteptare/ (s.f.)

* grieu îm cađe đişćeptaŕa đimińaţa [Crn.]


   ĐIŞĆEPTÁT /rom. deşteptat/ (adj.)

* iel ie uom đişćeptat, şćiie śe ie điŕept, da śe nu ie [Crn.]


   ĐIŞĆÍNS /rom. deştins/ (adj.)

* miarźe cu curaua đişćinsă, ii pică pântaluońi [Por.]


   ĐIŞĆÍNŹE /rom. deştinge/ (v.t.r.)

* învaţă copilu să đişćingă sângur curaua la nadraź [Por.]


   ĐIŞChiPTORÁ /rom. deschiotora/ (v.t.r.)

* cum ma luvă-n braţă, pocńi uŕachia la chiptuaŕe, şî chimiaşa mi sa đişchiptoră singură [Por.]


   ĐIŞChiPTORÁT /rom. deschiotorat/ (adj.)

* în vuoiscă ńima nu cućadză sî miargă đişchiptorat [Por.]


   ĐIŞCUŃÁ /rom. descuia/ (v.t.r.)

* cu chiaia-sta nu sa puaće đişcuńa uşa [Por.]


   ĐIŞCUŃÁT /rom. descuiat/ (adj.)

* am lasat uşa đişcuńată, că nau uoţî śe s-âm fure đin coľibă [Por.]


   ĐIVŔÁME /rom. devreme/ (komp.)

* vinu śe guod puoţ măâi đivŕame, că aviem mult đi lucru

* oguaie vićiľi măi đivŕame, să nu ńeguŕedz cu iaľe [Por.]


   ĐIZBRACÁ /rom. dezbrăca/ (v.t.r.)

* nu ći đizbraca, cî ie afară înga frig

* đizbracă copiii, vŕamia ie đi culcuş [Por.]


   ĐIZBRACÁT /rom. dezbrăcat/ (adj.)

* m-am đizbracat că număi puot đi zapuc [Por.]


   ĐIZDOÍ /rom. dezdoi/ (v.t.r.)

* sa đizdoiaşće śeva ś-a fuost îndoiit, când sa đisparće în dua [Por.]


   ĐIZDOÍT /rom. dezdoit/ (adj.)

* sfuara đizdoită nu ie bună đi ľegat sarśina [Por.]


   ĐIZDORÍ /rom. dezdori/ (v.t.r.)

* muieriľi când cântă dupa-l muort, iaľe sa đizdoŕesc, stâmpâră duoru dupa iel [Por.]


   ĐIZGOĽÍ /rom. dezgoli/ (v.t.r.)

* nu traźa pâătura đi pi mińe, nu ma đizgoľi cî mi frig

* când vŕei sî scuoţ puomu đin pomânt, tu măi întâń ii đizgoľieşć râdaśińiľi [Por.]


   ĐIZGOĽÍT /rom. dezgolit/ (adj.)

* m-am învaţat cu cârpa-n cap, şî când mis cu capu guol, parche mis đizgoľită

* pluaia a facut ogaş pin građină, şî crâmpiii mi-a ramas đizgoľiţ cu râdaśińiľi la suare [Por.]


   ĐIZGRAĐÍ /rom. dezgrădi/ (v.t.r.)

* s-a sfârşât clańa cu fân, şî acuma m-am pus să đizgrađiesc ţarcu [Por.]


   ĐIZGRAĐÍT /rom. dezgrădit/ (adj.)

* nu lasa başćauă đizgrađită, că tună vićiľi şî fac şćietă [Por.]


   ĐIZGROPÁ /rom. dezgropa/ (v.t.r.)

* crumpii sa đizgruapă cu sapa

* a sapat cu furiş dzâua-nuapća, ş-a đizgropat uala cu bańi [Por.]


   ĐIZGROPÁRE /rom. dezgropare/ (s.f.)

* rumâńi în Omuoľ sa lasat đi đizgropaŕa morţâlor

* sapă bunaŕu, şă cată lucratuoŕ la đizgropare [Por.]


   ĐIZGROPÁT /rom. dezgropat/ (adj.)

* ńişći puomi a ramas đizgropaţ la dunga gruopi [Por.]


   ĐIZLOCÁ /rom. disloca/ (v.t.r.)

* śeva sa đizluocâe când iasă đin luoc [Por.]


   ĐIZLOCÁT /rom. dislocat/ (adj.)

* đizlocat, nu ie la luoc unđe l-am pus [Por.]


   ĐIZĽEGÁ /rom. dezlega/ (v.t.r.)

* nu đizľega sacu, cî sa varsă grâu

* ie đizľagăm nuodurľi la svuara-sta [Por.]


   ĐIZĽEGÁT /rom. dezlegat/ (adj.)

* s-a đizľegat câńiľi, ş-a muścat drumaşu [Por.]


   ĐIZĽEGATUÓŔ /rom. dezlegător/ (adj.)

* đizľegatuoŕ la saś la muară, đizľegatuoŕ la snuopi la maşână đi trâirat [Por.]


   ĐIZĽEGATÚRĂ /rom. dezlegătură/ (s.f.)

* s-a dus la sud, ş-acolo a facut đizľegatură la vuorbă ś-a fuost întra ii

* când nu măi puoţ sî ai tŕabă cu muiaŕa, će duś la vro vârjâtuare să-ţ facă đi đizľegatură [Por.]


   ĐIZĽIPÍ /rom. dezlipi/ (v.t.r.)

* mi s-a đizľipit morśila đi pi paŕeţ la coľibă, şî tună frugu-n suobă [Por.]


   ĐIZĽIPÍT /rom. dezlipit/ (adj.)

* tutcalo-la nu ie đi ńimica, iut mi s-a đizľipit blana la astal [Por.]


   ĐIZĽIPITÚRĂ /rom. dezlipitură/ (s.f.)

* supt stŕeşâna coľibi o gramadă đi đizľipitură đi pi paŕeţ

* am facut morśilă cu pľauă, să astup đizľipituriľi la conac [Por.]


   ĐIZMÂŃIIÁ /rom. dezmânia/ (v.t.r.)

* uom ponćur: când sa mâńiie, nu puaće să-l măi đizmâńiie ńima [Por.]


   ĐIZMÂŃIIÁT /rom. dezmâniat/ (adj.)

* sigurat s-a-npacat, că s-a dus mâńiuos, d-a veńit đizmâńiiat [Por.]


   ĐIZMIÁĆIC /rom. dezmetic/ (adj.)

* uom đizmiaćic ie aăla care n-are ńiś un rând, care nu sa dă cu ńima, numa traiaşće sângur ca cucu [Por.]


   ĐIZMIAĆIŚÍ /rom. dezmetici/ (v.t.r.)

* nu înţaľeg đi śe iel aşa sa đizmiaćiśiaşće cu bieţâluco-la lui [Por.]


   ĐIZMIAĆIŚIULUI /rom. dezmeticiului/ (adv.)

* traiaşće đizmiaćiśiului [Por.]


   ĐIZMÂERDÁ /rom. dezmierda/ (v.t.r.)

* nu đizmierda copilu, că n-o sî puoţ trai đi zburdaţâia lui [Por.]


   ĐIZMIERDÁT /rom. dezmierdat/ (adj.)

* astâdz nu măi viedz tu copii vŕańiś, numa đarându viedz gramadă đi copilamă đizmierdată [Por.]


   ĐIZNODÁ /rom. deznoda/ (gl. p.)

* điznuadă sfuară, ľagă vaśiľi đi par, şî pľacă [Por.]


   ĐIZNODÁT /rom. deznodat/ (adj.)

* urdzala điznodată ţî sa traźe dupa opincă [Por.]


   ĐIZNÓU /rom. deznou ?/ (adv.)

* ńimic nu ie bun, trăbe tuot facut điznou [e] +


   ĐIZUMFLÁ /rom. dezumfla/ (v.t.r.)

* scosăi đinćiľi, şî mi sa đizumflă obrazu iuta [Por.]


   ĐIZUMFLÁT /rom. dezumflat/ (adj.)

* ruata nu mi cum trâabe, ăće, îm stâă supt paŕaće cu gumiľi đizumflaće [Por.]


   ĐIZVAŢÁ /rom. dezvăţa/ (v.t.r.)

* cum uomu sa învaţă, aşa sa şî đizvaţă [Por.]


   ĐIZVAŢÁT /rom. dezvăţat/ (adj.)

* vaśiľi sânt đizvaţaće đi tras în jug

* s-a ľicuit, ş-acuma traiaşće cuminće, đizvaţat đi biare [Por.]


   ĐIZVÂẮŢ /rom. dezvăţ/ (s.n.)

* măi gŕeu đizvâăţ ie sî ći laş đi tutun [Por.]


   ĐIZVÂRĆÍ /rom. dezvârti (a)/ (gl. p.)

* nu cućedz sî đizvârćiesc şrafu, c-a ruźinit, şî ma ćiem c-ăl rup [Por.]


   ĐIZVÂRĆÍT /rom. dezvârtit/ (adj.)

* n-am bagat sama, mi s-a lâbovit şrafurľi la ruată, şî iuo cu iaľe aşa đizvârćiće am carat gata un śias şî măi bińe [Por.]


   ĐIZVÂRDZḮ /rom. dezvârzi/ (v.t.r.)

* mi sa đizvârdzâră curâaľiľi la opinś

* atâća încâlśituŕ întra ii nu măi đizvârdzâaşće ńiś dumńedzâu [Por.]


   ĐIZVÂRDZḮT /rom. dezverzit/ (adj.)

* când vadzui firâľi đizvârdzâće, tunai în razbuoi cu drag

* parchie ie măi uşuor đi când ie întra nuoi tuot đizvârdzât [Por.]


   ĐIZVÂRDZÂTÚRĂ /rom. dezverziture/ (s.f.)

* n-am ńiś o tŕabă cu đizvârdzâtura fieći miaľe cu uomu ii đintâń [Por.]


   ĐIJgheŢÁ /rom. dezgheţa/ (v.t.r.)

* vińe primovara, pomântu sa đijghiaţă [Por.]


   ĐIJgheŢÁT /rom. dezgheţat/ (adj.)

* apa în valâău ie đijgheţată, pućem să adapâăm vićiľi [Por.]


   ĐIJghiORÁ /rom. dezghioca/ (gl. p.)

* sânćem puţâńe, nu pućem đijghiora pasui tuot pănă astară [Por.]


   ĐIJghiORÁT /rom. dezghiocat/ (adj.)

* pasuiu đijghiorat pŕa mult stâă la suare [Por.]


   ĐIJUGÁ /rom. dejuga/ (gl. p.)

* đijugă buoii sî ođińască, şî dâăľe câta uruială [Crn.]


   ĐIJUGÁŔE /rom. dejugare/ (s.f.)

* pućem sî mâi traźem câćiva bŕajđe pin luoc, până nu vińe vŕamia đi đijugaŕe [Crn.]


   ĐIJUGÁT /rom. dejugat/ (adj.)

* vaca ie đijugată, ş-acuma ođińiaşće [Crn.]

* a lasat buoii đijugaţ în marźina luocului, şî ii s-a bagat în cucurudz [Por.]


   ĐIŹÁBA /rom. degeaba/ (adv.)

* điźaba a miers la şcuală

* dacă vindz, nu da điźaba

* điźaba źabuţă [Por.]


   ĐUMIŃÁŢĂ /rom. diminiaţă/ (adv.)

* a murit dă frică când audzât că đumińaţă o săl ducă la şcuală [Mlava]


   ĐURĐÍŢĂ /rom. lăcrimioară/ (s.f.)

* đurđiţa ie fluare paduŕană care dă în primovară, şî are fluoŕ albe, marunće şî facuće ca clopaţăľiľi [Por.]

ď


   ĎEPÁRŤE /rom. departe/ (adv.)

* ďin ďeparťe [Kmp.]


   ĎEPĂRTÁ /rom. depărta/ (v.)

* s-a ďepărtat unu ďe altu [Kmp.]


   ĎINAĎÍNS /rom. dinadins/ (adv.)

* ďinaďins am făcut aşa [Kmp.]

e


  E /rom. e/ (int.)

* numa „e”, or „eee”, sa dzâśe când će miŕ đi śauva, când îţ pare rău c-ai audzât vrun râău, când iş ńisufarat or mâńiuos

* eee, copii, ńimic n-o sî fiie đin vuoi, că durmiţ pănă-n amńadzâţ

* când vŕei s-ântrâăbi, cî nu baş do cŕedz în aia ś-ai-udzât

* e, măi dzî odată, pă sî cŕed în uŕechiľi miaľe

* când chiem pi vrunu, or caţ sî sa-ntuarcă câtra ćińe

* e, audz tu śe-ţ vorbiesc, or sâ-ţ trag o palmă

* când înśiepi vuorba, da nu iş baş đi tuot sighirat śe trâabe să spuń

* e, pă iuo atâta am şćut, atâta v-am spus [Por.]


   ÉMŢ (I. M.) ● v. IEMŢ [Por.]

   EVANGÉĽE /rom. evangelie/ (s.f.)

* a durmit cu evangheľa supt câpatâń [Por.]

f


  FA /rom. fa/ (int.)

* „fa” puaće să dzâcă fiiecare la o famiaie, numa dacă sânt baş pŕaćiń buń, şî nu ie ńiś-o mâńiie într-a ii

* fa, Mariio, m-audz tu, ba, or ći faś surdă?

* „fa” arată mare dragusta într-a duauă muieŕ [Por.]


   FÁŢĂ /rom. faţă/ (s.f.)

* faţa uomului cuprinđe frunća, uochi, nasu, obrazu, gura şî barba

* care ie vićaz, întuarśe faţa câtra uom, şâ-i tuot đeşchis în uochi [Por.]

* sâ-ntuarsă cu faţa câtră mińe, şî roşî ca racu [Crn.]

* puńe pâătura pi pat cu faţa-n sus

* faţa ie pomântu întuors câtra suare [Por.]

* în faţă mâi îndată rasâaŕe cucurudzu, cî ie pomântu mâi calduruos [Crn.]

* a ieşât în faţa luocului, adunat marturi, ş-aratat c-a vorbit đ-adaveŕe

* Faţa mică (or mare)

* Faţa lu Iuon

* Faţa muori

* aia a fuost în faţă đi dzâuă [Por.]


   FÁG /rom. fag/ (s.m.)

* paduŕa ie bună, numa faź dau pin ia [Por.]


   FÁGUR /rom. fagur/ (s.m.)

* aźutai la dieda să muće stupi, şî câpatai duoi faguŕ đi mńare [Por.]


   FÁIDĂ /rom. faidă/ (s.f.)

* đi źaba m-am trâpadat cu atâta drum, ńiś o faidă n-am avut [Por.]


   FÁIN /rom. fain/ (adj.)

* prândzâră fain, şî sa culcară sî duarmă o ţâră

* faiń uamiń đi tuot

* ţuala-sta îm stă fain [Por.]


   FACĽÍIE /rom. făclie/ (s.f.)

* facľiie ai nuoştri a facut đin scuarţă đi śerieş [Por.]


   FACÚT /rom. făkut/ (adj.)

* facut a puľi

* facut numa đi râs

* facut adâns đ-aşa tŕabă [Por.]


   FÁLCĂ /rom. falcă/ (s.f.)

* ma duare đinćiľi, şî mi s-a-nflat falca tuată

* nare ńiś un đinće-n falcă [Por.]


   FAĽÍ /rom. făli/ (v.)

* nu-m faľiaşće ńimica

* pľesńit, ii faľiaşće śuava-n cap, nu ie întŕeg

* am uoptsuće, măi îm faľiaşće duauăsuće pă să am omiie

* đeşchiđe uochi şî pazâa bińe: numa-m va faľi fiie śe, tu iş gata [Por.]


   FAĽÍIE /rom. felie/ (s.f.)

* dupa śe strâcurăm caşu, taiem brândza-n faľiie, şă ľi puńem în śubăr [Por.]


   FAĽÍNCĂ /rom. fălincă/ (s.f.)

* n-a cumparat vaca cî ia gasât vro faľincă la đinţ

* când caţ fată să ći-nsuoŕ, uiće pŕa bińe să fiie fara faľincă [Por.]


   FAĽIUÓS /rom. felios/ (adj.)

* faľiuos sa dzâśe đi śeva śe ie facut ca faľiia, da n-ar trăbuia să fiie aşa [Por.]


   FAMIÁIE /rom. femeie/ (s.f.)

* când viedz pi drum o insă-n sucnă, da nu şćii care ie şî śi ie, spuń cî viedz o famiaie

* famiaie ćinâră, ńimâritată sa chiamă fată

* famiaie mâritată ie muiaŕe

* famiaie batrână sa chiamă babă [Por.]


   FAMIEIÁŞĆE /rom. femeieşte/ (adv.)

* saracu, nu cî nare ńiś un sâămn voińiśiesc, numa şî vorbiaşće cumva famieiaşće [Por.]


   FAMIEIÉSC /rom. femeiesc/ (adj.)

* puort famieiesc

* lucru famieiesc

* ruda famieiescă

* tŕaba famieiescă

* gându famieiesc (muieŕesc) [Por.]


   FÁRA /rom. fără/ (prep.)

* fara iel sa puaće

* fara ńimica [Por.]


   FARBÁŔ /rom. farbari/ (s.m.)

* am ćocńit caru pi đinainće, şî l-am mânat la un farbaŕ sî mi-el fărbuie [Por.]


   FÁRBĂ /rom. farbă/ (s.n.)

* đimult fărburľi a facut muierľi đin buiedz, d-acuma fiie śe farbă-ţ trâabe, o gasâăşć în dugaie

* mi-a mânjât tumobilu cu farbă ńagră la vo doă-trii luocuŕ

* farbă albă, galbină, ruoşâie, bilovincă

* farbă đeşchisă, farbă închisă

* farburľi pi pâătură, ś-a ţasuto mama đimult, nu sa ogođesc pŕa bińe [Por.]


   FÁRMICĂ /rom. farmec/ (s.f.)

* i-a facut vrâjâtuaŕa şî vro farmică, s-o labiđe în drumu fieći, pi unđe ia sa duśe la apă, şî iar’ ńimica, fata n-a prins drag đi iel

* faśe farmiśe

* labdă farmiśe [Por.]


   FÁRŃICĂ /rom. farmică/ (s.f.)

* farńică faśe la farmiśe

* cam s-a pierdut farńiśiľi aľi batrâńe, care a ľicuit lumia cu đescânćiśe şî cu buiedz, aşća śe s-a înpuiat acuma măi mult mint lumia đicât să şćiu śieva [Por.]


   FARŃIŚÍIE /rom. farniciie/ (s.f.)

* în farńiśiie acuma cŕed numa muieriľi aľi batrâńe [Por.]


   FAŞḮU /rom. făşiu/ (s.m.)

* faşâi sânt barbaţî alu duauă suruoŕ

* când vro muiare are măi mulţ ibuomńiś, lumia dzâśe cî sânt ii unu la altu faşâi [Por.]


   FÁŚE /rom. face/ (gl. p.)

* uomu faśe tuot śe-i plaśe

* facură ś-o facură, acuma ie amânat

* muma a facut trii copii

* nu ma măi baća, că ma faś să pľec đi la ćińe

* atâta cu ańi a nâcajâto fara ńiścotŕabă, đ-a facuto la urmă sî sa spândzure đi rău [Por.]


   FAŚIÁRE /rom. facere/ (s.f.)

* faśiare guală

* ńiś o faśiare bună nu-ţ ajută, iş păcatuos đi tot [Por.]


   FATÁ /rom. făta/ (v.)

* fată tuata juavina: vaca, scruafa, iapa, ursuaica, lupuaica; rumâńi nau vuorbie adânsă đi tuata suartă đi viće

* đi la juaviń, vuorba a tŕecut la muieŕ, ama ai batrâń a vorbit cî ie ruşâńe şî pacat sî sa dzâcă đi vro muiaŕe cî fată, a dzâs: „Vaca fată, da muiaŕa sa naşće!”

* feima a fatat a sară, a facut duoi copii đi źiamân [Por.]


   FATALUÁNCĂ /rom. fătăloancă/ (s.f.)

* a cŕescut fećiţa, acuma ie o fataluancă întŕagă [Por.]


   FATÁT /rom. fătat/ (s.n.)

* a veńit vŕamia đi fatat, da coćeţu đi mńii nu ie gata

* muiaŕa greuańe dzaśe în pat, aşćată fatatu [Por.]


   FÁTĂ /rom. fată/ (s.f.)

* fată ie famiaie ńimăritată

* fată ćinâră

* fată batrână

* fată frumuasă [Por.]


   FÁTĂ /rom. fatum/ (s.f.)

* lumia s-a zuitat đ-asta vuorbă, s-a pastrat numa pin juramânće şî blastâamie [Por.]


   FATÚI /rom. vătui/ (s.m.)

* iuo am trei fatui, unu l-am scopit, să-l rańesc şî să-l tai, a doiľa o să-l vind, a treiľa o să-l las dă mińe dă domazluc [Stig]


   FAŹIÉT /rom. făget/ (s.n.)

* cât sa viađe cu uochi, numa faźiet guol

* faźiet ie padure đi fag

* faźiet đies [Por.]


   FĂDUĽÍ /rom. fuduli/ (v.t.r.)

* sa făduľiaşće parche a prins pi dumńedzâu đi cuaie

* n-am đi śe sî ma făduľiesc, vâăd tuoţ c-am facut lucru bun [Por.]


   FĂDUĽÍIE /rom. fudulie/ (s.f.)

* cată lucru tieu, n-asculta făduľiiľi luor, că nau marźină

* a gaćit şcuala şă puaće cu făduľiie să iasă-n lume

* nu ţâńerâţ lucruşală cu iel, cî iel ie baiat đi tuata făduľiia

* făduľitură guală [Por.]


   FĂDUĽITUÓŔ /rom. fudulitor/ (s.m.)

* tuoţ sânt ii numa făduľituoŕ fara ńiś c-o tŕabă [Por.]


   FĂGĂŃÍŢĂ /rom. făgulean/ (s.f.)

* făgăńiţă ie un ľiemn đi fag, ćinăr, supţâŕe şî nalt [Por.]

* făgăńiţă ie un fieľ dă fag alb, care ie bun dă blâăń, cî sa sparźe frumuos şî n-are nuoduŕ pră ieal [Mlava]


   FĂRBÁRIIE /rom. fărbarie/ (s.f.)

* a lucrat mulţ ań în Mńemţâie, într-o fărbariie mare

* oraş mic, nare ńiś o fărbariie adânsă, cu tuaće fărburľi care ar trăbui la lume [Por.]


   FĂRBUÍ /rom. fărbui/ (v.t.r.)

* iuo nu dau la feimia sî fărbuie budzâľi, că ie pŕaćinâră, şî numa sa buscofiaşće

* n-asculta tuaće-tuaćiľi śe-ţ vorbiaşće baiatu, cî puaće-fi vŕa numa s-ţ fărbuie uochi, şî sî ći lasă-ncarcată [Por.]


   FĂRBUÍT /rom. fărbuit/ (adj.)

* vinu sî viedz cum đi fumuos am fărbuit gardu

* fuź đi iel, cî ie fărbuit đin tuaće părţâľi [Por.]


   FĂRBÚITU /rom. fărbuire/ (s.n.)

* am fuost la maistur, şî ma tocmii cu iel đi fărbuito-la đi care ţ-am puvestât đimult

* a luvato cu vuorbe dulśe, şî ia a cadzut la fărbuitu lui copilaŕesc [Por.]


   FĂSÚI /rom. făsui/ (s.m.)

* dacă nu-i alta ńimic dă mâncare, bun ie şî făsui d-asară [Rom.]


   FĂURÁŔ /rom. făurar/ (s.m.)

* făuraŕu ie lună iernuasă [Por.]


   FEĆÍŢĂ /rom. fetiţă/ (s.f.)

* fećiţa ie fată mică, copil

* fećiţâľi ajuns đi şcuală

* tŕecu un baieţâăl cu fećiţa đi supt mână

* am o fećiţă cu dulśe guriţă [Por.]


   FEĆÍIE /rom. fetie/ (s.f.)

* fata mare trâabe să pazască fećiia ca uochi-n cap, că dacă o piarđe, gŕeu sa marită [Por.]


   FEĆINŹÍIE /rom. feciorie/ (s.f.)

* fata care s-a lasat la vrun baiat, ş-a pierdut fećinźiia, a putut sî sa mariće numa dupa vrun văduvuoń batrân şî sarac [Por.]


   FEĆIUÁRĂ /rom. fecioară/ (s.f.)

* fată fećiuară, înga nu şćiie śi ie lucru voińiśesc [Por.]


  FEI- /rom. fie/ (pref.)

* ńima la noi nu dzâśe đi fata lui ńiś „fie” ńiś „fei”, numa dzâśem: fei-mia (fata a mia), fei-ta (fata a tia), fei-sa (fata a lui) [Por.]


   FEĽEŞÁNA /rom. Feleşan/ (s.f.)

* Feľeşana ie un râuŕel, izvoŕadză supt Piatra roşâie, la izvuor are un bobât mic; sa-npreună cu Bŕeza, şî la gura văiu tună-n Ţrna; Ţârnă măi amânat, la capu satului, tună-n Piec [GPek]


   FERBIÁ /rom. fierbe/ (v.t.r.)

* va ferbia apa-sta odată, or nu?

* la tuata muiaŕa măi întâń s-a catat să şćiie să fiarbă uala

* fiarbe tuot đi mâńiie, numa śe nu crapă [Por.]


   FERFÉĽIŢĂ /rom. ferfeliţa/ (s.f.)

* ferfeľiţa ie dzamă dă prună, a sa pun pruńiľi la soare, pă ieasă dzama dân ieľe, pă aia s-a mâncat vrodată pănă nu sa nacŕaşće, a când s-a nacrit, a chiemato chiseľiţă [Mlava]


   FERÍ /rom. feri/ (v.t.r.)

* ńi feri dumńedzâu đi râău [Por.]


   FERÍCU /rom. ferice/ (s.n.)

* fericu đi mińe

* fericu şî blagu đi ćińe când ai scapat đi la muarće [Por.]


   FERIŚÍ /rom. ferici/ (v.t.r.)

* numa draco-l ńegru sa va feriśi cu iel [Por.]


   FERIŚÍIE /rom. fericie/ (s.f.)

* ma ruog la dumńedzâu sî va đia feriśiie şî sânataće [Por.]


   FERIŚÍT /rom. fericit/ (adj.)

* cu uomu đintâń am avut trai feriśit, ama iel a murit iuta [Por.]


   FEŔÁSTĂ /rom. ferastră/ (s.f.)

* feŕasta ie gaura-n paŕaće pin care tună viđiaŕa

* când lumia a trait ăn borđiie, n-aşćut đi feŕeşć

* când s-a dus turśi, a-nśeput sî facă bârnaŕaţă, cu ferestuiś miś, la care în luoc đi stâclă a pus piaľe đi ied, care a raso, a raso pănă nu s-a supţâiat atâta đi s-a vadzut pin ia

* la feŕastă astădz sa pun feruanche

* a dat cu piatra, a spart feŕasta

* feŕasta đeşchisă, feŕasta închisă

* sa uită pi feŕastă

* dzândzâie đi frig supt feŕastă, că ńima no-l lasă înuntru [Por.]


   FERCheĐÉU /rom. ferchedeu/ (s.n.)

* o dorângă scurtă pusă la caruţă đinainće, đi care sa prinđe amu calului

* fercheđeu sa atârnă la am şî când calu traźe-n plug, or când scuoţ la tutuśe đin padure [Por.]


   FERTUÁRE /rom. fiertoare/ (s.f.)

* cum înśapu dzâua, sa viađe că o să fiie mare fertuare, n-o să pućem să lucram în câmp [Por.]


   FERUÁICĂ /rom. ceaun/ (s.f.)

* în feruaică, atârnată pi dzalaŕ la camin, sa fiarbe măi dulśe coľiaşă

* iastă feruaică, şî iastă caldare: feruaica ie turnată đin tuś, da caldaŕa ie facută đin pľiec đi aramă [Por.]


   FERUÁNCĂ /rom. firang/ (s.f.)

* đemult n-a fuost feŕeşć la borđiie, đ-aia ai nuoştri n-aşćut đi feruanche [Por.]


  FI /rom. fi/ (v.i.)

* va fi, nu va fi

* ma ghinđii iuo: śe sî fiie acuma, ama tacui, nu spusăi ńimica

* fi-va aşa, or nu va fi, nu puot a şći

* tu nu vi fi, da iuo sânt

* basanca n-a fuost să fiie, nu ie ursat

* nu ie la casă, puaće fi dus vrunđeva

* va fi veńit copilu pănă acuma, s-a fi fuost vrunu đ-ai batrâń cu iel

* când ierarăm ćińiŕ, fusăsărăm zburdaţ ca ńima pi lume

* fi śe vŕei, ama fi uom [Por.]


   FÍFĂ /rom. nai/ (s.f.)

* când muierľi a cântat-n fifă, ińima-n piept s-a topit đi milă [GPek]

* dî fifă s-a şćut şâ-n Buľećin; aiśa fluierľi a fuost facuće dân covragu alu duľeaće [Por.]


   FIIECÁRE /rom. fiecare/ (pron.)

* ma sî vină fiiecare, nu mi sa pasă [Por.]


   FICÁT /rom. ficiat/ (s.m.)

* ficaţ-ai ńegri

* ficaţ-ai albi

* ficaţî la uom sânt supt cuasta điŕaptă

* đi ficaţ ie ľipită fiaŕa [Por.]


   FICÁT ALB /rom. plămîn/ (s.m.)

* măi gŕa buala lu ficaţ-ăi albi a fuost uscatura [Por.]


   FICÁT ŃEGRU /rom. ficat negru/ (s.m.)

* đi biare la uom puot s-ă putradzască ficaţ-ai ńegri [Por.]


   FÍCĂ /rom. fică/ (s.f.)

* fică ie muiare maŕaţă, frumuasă, scuturată care arată đeşchis câ-i plaśe lucru uomeńiesc

* nu şću đi śe sa faśe, cî sa viađe đeşchis cum cată pi vrun futaş s-âi đa-n fică, şî sî tacă [Por.]


   FÍCĂ /rom. raţă/ (s.f.)

* saćańi căsătoriţ prângă râuŕ, au oboru pľin dă fiche

* fică cu ficu [Mlava]


   FIĽIŃIÉŔ /rom. felinar/ (s.n.)

* fiľińieŕ ie un fieľ đi lampă la gas, đi dus în mână, când će duś vrunđiva la drum [Por.]


  FIN /rom. fin/ (s.m.)

* dacă mi iel naş, cî ma bućedzat, iuo sânt lui fin

* mâńe-m vin fińi mii în gostâie [Por.]


   FÍNĂ /rom. fină/ (s.f.)

* fina ie famiaie care a bućedzato naşu, or muiaŕa lu finu, or ie ńam apruape alu finu mieu

* sa dzâśe fină şî la ńamu apruape lu naşu mumi, or alu tata

* fină ie una, da naşâţa alta, ama iaľe sânt insă ľegaće cu bućedzatu [Por.]


  FIR /rom. fir/ (s.n.)

* fir đi aţă

* miarźe ca pi fir

* s-a rupt firu

* fir supţâŕe, gruos

* nu şćiie sî ţâasă, numa-nvârdzâaşće fir-ľi

* fir đi busuiuoc

* nu-i faľiaşće fir đi pâăr đin cap

* şî fir đi firu lui o să tragă pacaćiľi lui

* pľecăm đin sat şî pi fir în sus, ńi duśem la Śuaca uocńi-n rudńic la lucru [Por.]


   FIREGÁŔ /rom. ferigar/ (s.n.)

* la nuoi, la munće, ai firegaŕe câće vŕei [Por.]


   FIRIŚIÉL /rom. firicel/ (s.n.)

* pândza ie ţasută đin firiśiaľe đi sârmă

* am cuľes firiśiaľe đi busuiuoc, sî đescânt cu iaľe [Por.]


   FIRÍZ /rom. firiz/ (s.n.)

* firiz ie alat đi taiat la ľiamńe, are pândză đi fier cu đinţ marunţ, care s-a ascut cu iega

* iastă măi mulće fieluŕ đi firiză [Por.]


   FIRIZÁNĂ /rom. firizană/ (s.f.)

* la firizană sa taie blâăń đin tutuśe gruasă

* firizańiľi batrâńe a foust la un luoc cu muorâľi, şă pi iaľe a mânat apa tuot într-un fieľ ca pi muară [Por.]


   FÍŔE /rom. fire/ (s.f.)

* până nu s-a bolnavit, a fuost ruoşu la fiŕe, da acuma ie galbin ca śara [Crn.]

* faţă ie parća đi-nainće alu capu uomului, da fire ie factura fieţâ: puaće-fi ruoşu la fire, alb, ńegru, pusumorât, tras ... [Por.]


   FIROĆÍNĂ /rom. fierotină/ (s.f.)

* gasâi o firoćină ruźinită-n drum, ş-o luvai cu mińe s-o pun bińe, îm va trâbui đi śuava

* pľină ie cuzńiţa đi firoćiń [Por.]


   FIRÓICĂ /rom. firoică/ (s.f.)

* firoica ie aţă rasuśită, sa pus la braśire, dă ia a fuost ľegată bripta, care babiľi a duso-n pungă la braśiŕ, a bripta a fuost cârśură, şî pusă-n cuorn dă berbiec [Mlava]


   FIRÚŢ /rom. firuţ/ (s.n.)

* asta firuţ ie pŕa supţâŕe, nu puot sî cuos cu iel [Por.]


   FIŞĆIÁICĂ /rom. fişteică/ (s.f.)

* fişćiaică ie pâraman đi pândză, îngust şî lung

* tata đin moşâie mi-a dat numa o fişćiaică đi ľivađe [Por.]


   FIŞḮC /rom. fişag/ (s.n.)

* cumparai đi copii bobuanţă, şî dugaiaşâţa ľe-nvăluii într-un fişâc đi arćiie [Por.]


   FIŞÂCĽÍIE /rom. fişeclie/ (s.f.)

* fişâcľiia ie chies đi piaľe đi ţânut plumbi, care sa puartă la brâu [Por.]


   FIŚUÓR /rom. fecior/ (s.m.)

* laptaŕu Miľisau lu Đină Şćefân a crapat dă jăľ ca i-a perit fiśuoru cu nuorâ-sa şî fata, cu tomobilu [Mlava]

* asta ie fiśuoru mieu cu muiaŕa đintâń

* s-adunat la juoc tuoţ fiśuori đin satu nuostru

* n-am avut copii đi la ińimă, ş-am luvat un sarac s-ăm fiie fiśuor đi sufľit [Por.]


  FIU /rom. fiu/ (s.m.)

* am vorbit đi mic la fiu-miu să poarće grija śe fată-n suară, nu ma ascultat

* acuma viađe şî iel că đin fiu-su n-o sî fiie ńimica

* Fiu-Vaśi, numiľi alu un copil đi-ntr-o povastă, pi care la facut vaca [Por.]


   FIULÁRE /rom. fiulare/ (s.f.)

* źugu a fuost slab, şî buoii când a tras, a pocńit fiulaŕa

* fiulare sa chiamă şî piaľa đi supt gât la viće, aia care spândzură đi la buot, păn-la piept [Por.]


   FIUÓŔ /rom. fior/ (s.f.)

* ma iau fiuoriľi

* atâta ma spumântai, đi ma luvară fiuoriľi đi frică

* fiuoŕ đi muarće [Por.]


   FÂCATÚRĂ /rom. făcătură/ (s.f.)

* vrâjâtuorľi şćiu sî facă fâcatuŕ şî trâmisatuŕ [Por.]


   FÂMEIÉSC (PRID.) ● v. FAMIEIESC [Por.]

   FÂMEĽÁZ /rom. slujitor/ (s.m.)

* moşu Mica ghiermân a fuoust fâmeľaz la şcuală mulţ ań [Por.]


   FÂMEĽÍIE /rom. familie/ (s.f.)

* nu mis fâmeľiie cu iel

* fâmeľiie buna, fâmeľiie apruape

* adunat mulće fâmeľii đin sat

* ia ie đin fâmeľiia lu Trifuľeşći, ńam cu Floŕeşći

* poľicra lu fâmeľiia a nuastră ie Urşâcańi

* đi rău boierilor, a fuźit đin Rumâńiie cu fâmeľiia întŕagă [Por.]


  FÂN /rom. fân/ (s.n.)

* fânu ie iarba cuaptă; pănă iarba nu sa cuaśe nu sa dzâśe fân, numa iarbă

* când fânu sa cosâaşće, dupa cosâtuoŕ ramân otcuoş

* când fânu în otcuoş sa uscă, otcuoşu sa-ntuarśe cu furca sî sa uşće bińe şî pi parća-ia pi care fânu a fuost culcat pi pomânt

* fânu în otcuoş uscat bińe, sa adună în gramiedz care sa chiamă cupiţâaľe, da lucro-la sa chiamă cupiţât la fân

* cupiţaua sa faśe atâta đi mare cât puaće uomu să ducă pi furcă pănă la luoc unđe sa porcońaşće porcuońu

* porcuońi sa trag cu vićiľi, or cu mâńiľi pi târş pănă la luoc adâns aľes đi grâmađit clańa [Por.]


   FÂNARÍIE /rom. fânărie/ (s.f.)

* ano-sta a ploiat la vŕame, pî iastă şî fânariie đestulă

* a slubadzât vićiľi-n ţarcu cu fân, ş-acuma ie acoluo fânariie în tuaće pâărţâľi [Por.]


   FḮNCĂ /rom. fiindcă/ (adv.)

* ma ghinđii: fâncă m-am amânatat đi lucru, măi bińe ie sî ma duc în cafană, đicât sî ma-ntuorc la casă [Por.]


   FÂNTÂNÁR /rom. fântânar/ (s.m.)

* tata a fost fântânar ţapân, l-a şćut şă-n lătuŕ dă Mlaoa

* fântânaŕu a fuost muara să şćiie să gasască apa pă tuma prăurmă să săpe bunaŕu [Mlava]


   FÂNTḮNĂ /rom. fântână/ (s.f.)

* când în padure dai pista izvuor đi apă, şă-l ćistăşć đi luomuŕ, şă-i faś la fund câta croviţ đi s-aduńe apa đi baut, aie ie fântână

* alta fuarmă đi fântână ie când îngrađieşć izvuoru, ăl zâđeşć şă-i puń śuśur, aia vińe un fieľ đi śieşmă [Por.]


   FÂNTÂŃUÁRĂ /rom. fîntînioară/ (s.f.)

* đ-acuma am facut numa o fântâńuară-n paduŕe unđe sânt cu vićiľi, că izvuoru mi slab [ă] +


   FÂNUÓS /rom. fânos/ (adj.)

* am o ľivađe fânuosă care n-o are ńima-n arito-sta [Por.]


   FÂRŢAÍ /rom. fârţăi/ (v.)

* nu fârţai pi scamn, stăi miarńic sî puot sî će tung

* iară fata-ia a pľecat đi la parinţ, şî fârţâie pi vaľa mare [Por.]


   FÂRŢAIÁLĂ /rom. fâţăială/ (s.f.)

* fârţaială sa dzâśe când vrunu miścă đin cur, când şâađe, or când miarźe pi drum

* fârţaiala muieri ie momială đi uom, sî piardă capu, şî să aľiarźe dupa ia ca naruodu [Por.]


   FḮRŢĂ /rom. fârţă/ (s.f.)

* nu-l măi ţâńe luocu, aşa fârţă đi copilaš n-am măi vadzut

* miarźe ca fârţa pin sat, şî nu ie đi mirat śe sa atârnă tot nat đi ia [Por.]


   FÂRDAMIÉZ /rom. briceag ?/ (s.n.)

* pâcurari a miers dupa viće cu fârdamiezu dupa brâu [Por.]


   FÂRFAÍ /rom. forfăi/ (v.)

* uomu fârfâie când are vro faľincă, or când vorbiaşće ńinţaľies

* fârfâie aăla care nare đinţî đinainće, şî nu-l înţaľieź śe vorbiaşće

* baba s-a mâńiiat pi muoşu, şî numa fârfuańe pin casă [Por.]


   FÂRFOŃÁLĂ /rom. forfoteală/ (s.f.)

* nu măi puot să sufăr fârfońala lui [Por.]


   FÂRFUÓŞŃIŢĂ /rom. fârfoşniţă/ (s.f.)

* fârfuoşńiţă ca ia nu ma iastă pi lume

* s-a facut đin ia o fârfuoşńiţă grozauă, cî nare gazdă s-âi đa pista fľit [Por.]


   FÂRFÚTĂ /rom. fârfută/ (s.n.)

* firfută ie uom care una dzâśe, alta lucră, da śe ghinđiaşće, aia ńiś dracu nu şćiie [Crn.]


   FÂRÂMÁ /rom. fărâma/ (v.t.r.)

* a cadzut đin ľiemn şî s-a fârâmat tuot

* baće copilu, ama nu-l fârâma [Por.]


   FÂRÂMÁT /rom. fărîmat/ (adj.)

* a frânt piśuoru la juacă, ş-acuma fârâmat dzaśe în pat [Por.]


   FÂRÂMATÚRĂ /rom. fărîmătură/ (s.f.)

* înga nu mi s-a vinđicat fârâmatura la piśuor [Por.]


   FÂRŞḮ /rom. fârşî/ (gl. p.)

* dupa śe fârşâăsc sapatu la mińe, vin sî ţ-ajut şî fârşâşć şî tu

* đi pi fuga s-a fârşât luna

* ma mir când a fârşât iel chila-ia cu rachiu, că ieŕ în chilă a fuost măi mult đi jumataće

* ăl fârşâaşće frica, când triiaśe nuapća pi lânga morminţ [Por.]


   FÂRŞḮT /rom. fârşât/ (adj.)

* sapatu ie fârşât, acuma ńi puńem pi cosât [Por.]


   FÂRŞÂTÚRĂ /rom. sfârşitură/ (s.f.)

* acuma vińe, ľenuosu, la fârşâtura lucrului, când ie tuot gata

* drumu n-are fârşâtură [Por.]


   FÂRTAŢḮ /rom. fârtaţi/ (v.t.r.)

* m-a-ntrabă sî ma fârtaţâăsc cu iel, ama miie nu-nd-o fi pi vuoie, ş-aşa am ramas numa ca duoi cunoscuţ [Por.]


   FÂRTAŢḮIE /rom. fârtaţie/ (s.f.)

* tare fârtaţâie aviem nuoi duoi, mâńiľi să ńi taie, unu pi altu nu izdâăm [Por.]


   FÂRTÁT /rom. fârtat/ (s.m.)

* iel ie fârtatu mieu înga đi la ćińeŕaţă

* fârtaţ buń [Por.]


   FḮSĂ /rom. fîsă/ (s.f.)

* fâsa ie un piaşće mic, traiaşće în râu [Por.]


   FÂTALẮU (I. J.) ● v. FATALUANCĂ [Por.]

   FÂURÁŔ /rom. făurar/ (s.m.)

* fâuraŕu ie a duoiľa lună în an [Por.]


   FIÁRĂ /rom. capcană/ (s.f.)

* fiară şî miś şî maŕ a facut ţâgańi la fuaľe

* a pus fiarâľi în urma lupului

* a dat în fiară [Por.]


   FIÁRE /rom. fiere/ (s.f.)

* amară ca fiaŕ

* i-a crapat fiaŕa

* când tai puorcu, fiaŕa sa lapâdă, cî ie amară [Por.]


   FIÁRIGĂ /rom. ferigă/ (s.f.)

* fiarigă măi đies cŕaşće pi duos, pin crovańe apatuasă, şî apruape đi faźet

* cu fiarigă s-a astrucat borđiiiľi [Por.]


   FIÉĽ /rom. fel/ (s.n.)

* pâcurari a dus caśuľ într-un fieľ

* lucrăm đ-acuma înainće în alt fieľ

* ţarańi sânt alt fieľ đi uamiń [Por.]


   FIÉR /rom. fier/ (s.n.)

* facut đi fier

* fier đi plug

* tare ca fieru

* fier fierbinće [Por.]


   FIERARÍIE /rom. fierărie/ (zb.)

* a veńit cu caru ş-adunat fierariiľi lui tuaće đin pârvaľiia-mia [Por.]


   FIERÁŔ /rom. fierar/ (s.m.)

* moşu Iancu Feraŕu a fuost maistur mare, aăla ś-a vadzut cu uochi a putut sî facă đi fier [Por.]


   FIERASTḮIE /rom. pirostrie/ (s.f.)

* pi fierastâie s-a fiert cazanu cu mâncare đi nuntă [Por.]


   FIERBINŢÁLĂ /rom. fierbinţeală/ (s.f.)

* nuoi sapăm în luoc, suarľi pripiaşće da fierbinţala ie atâta đi maŕe đi-ţ clośesc criiiri-n cap [Por.]


   FIERBÍNĆE /rom. fierbinte/ (adj.)

* iastă lu care-i plaśe dzamă fierbinće, miie nu [Por.]


   FIÉRT /rom. fiert/ (adj.)

* pasuiu ie fiert, traźel đi la fuoc [Por.]


   FIÉS /rom. fes/ (s.n.)

* đemult rar a fuost cârpie şî muieriľi vara a miers cu capu guol; pâăru l-adunat în muoţ la vâru capilui, şî pista iel a pus fiesu

* fiesu muieriľi a-npľećit cu cuchiţa đin aţă đi mosuor, cumparată đi la dugaie [Por.]


   FLĂCẮU /rom. flăcău/ (s.m.)

* ş-a găsât pe vrun flăcău, cu zăče ań măi ťinăr ďecât ia [Kmp.]

* avut şî ia un flacău, ama a fuost putuare đi ńitrâbuit [Por.]


   FLĂMḮND /rom. flămânzare/ (s.m.)

* flămându ie un crâu la şăľe care-l are vaca, buo, calu, uaia şî capra

* când ie vita flămândă or bolnavă, flămându ie adânc, ca când ie ľipit đi burtă [Por.]


   FLOCÁN /rom. flocan/ (s.m.)

* rău a fuost đi vŕamia đi rat, vin mńamţâ: fuź, vin flocańi: fuź, vin părtizańi: fuź, nu şćii đi care s-ći pazăşć

* đi bătrâńaţă uamińi nu sa ras şă nu sa tuns numa când a fuost în vrun jăľ mare, đi flocań lumia s-a ćemut

* nu m-am ćemut să fiu sângur cu uoiľi-n munće, că am avut duoi flocań cu mińe [Por.]


   FLOCÍŢ /rom. flociţ/ (s.n.)

* a fuost la clacă şî s-a omorât đi lucru: a tuors numa un flochiţ đi lână [Por.]


   FLOCUÓS /rom. flocos/ (adj.)

* baieţî đi astâdz nu-i razńeşć đin fiaće, cî tuoţ sânt flocuoş, şî ii puartă păru lung [Por.]

* uaie flocuasă ie aia la care ia picat lâna, ş-a ramas numa fluoś coľa-coľa [GPek]


   FLOMḮND /rom. flămând/ (adj.)

* saracu ie flomând đi tuaće

* la-l flomând sânt uochi maŕ

* flomând ca lupu [Por.]


   FLOMÂNDZḮ /rom. flămânzi/ (v.)

* iel flomândzî cât flomândz,î la urmă sa rapusă đi fuame

* sî flomândzască nu şću cât, iară o să fiie gras ca puorcu [Por.]


   FLOMÂNDZḮIE /rom. flămânzie/ (s.f.)

* mare flomândzâie lumia a sufarat đi vŕamia đi turś; aia şî ś-avut đi mâncare, lumia n-a cućedzat să ţână în casă, numa a pitulat pin padure, or că a-ngropat pin pomânt [Por.]


   FLOMÂNŹUÓS /rom. flămânjuos/ (s.m.)

* dacă ći încurś cu ii, numa are casa sî ţî sa umpľe đi flomânźuoş [Por.]


   FLORÁN /rom. floran/ (s.m.)

* floran sa dzâśe la bagŕem or salchim, în Tanda, Gorńiana, Topuoľńiţa [Por.], Tuopla, Luchia, Buśa; Lugńiţa şâ-n Gânzâgrad [Crn.] [Por.]


   FLORÁŔ /rom. florar/ (s.m.)

* floraŕu a fuost la rumâńi ai batrâń luna śinśiľa în an [Por.]

* floraŕ cu fluoŕ maŕ [Hom.]


   FLORÍNŢĂ /rom. florinţă/ (s.f.)

* slubadzâi uoiiľi şî pin florinţa-ia, ama nu ie ńimic đi pascut [Por.]


   FLORIŚÍCĂ /rom. floricică/ (s.f.)

* arźintuaica are floriśică albă

* când am fuost baiat, muma mi-a-npuiat chimiaşa cu floriśaľe în tuaće fieluŕ

* fećiţă frumuasă ca floriśica đin građină [Por.]


   FLOTÁC /rom. flotac/ (s.m.)

* ńinźe, da nuoi copiii aľergăm şă prinđem flotaśi cu mâńiľi [Por.]


   FLUÁRE /rom. floare/ (s.f.)

* fluaŕa ie un parśel đi buiađe în care sa fac samânţâľî

* aŕe o građină pľină cu fluoŕ

* copilu ie pľin đi fluoŕ

* a ţasut o pâătură cu fluoŕ [Por.]


   FLUÁŔA-SUARILUI /rom. floarea-soarelui/ (s.f.)

* rumâńi ai batrâń rar a pus fluaŕa-suarilui; dacă a vi şî puso, a puso pi marźina luocului, ca un fieľ đi gard

* samânţâľi alu fluaŕa-suarilui ľ-a uscat, ľ-a fiert şî cu iaľe s-a ľegat la luoc unđe s-a vi uśis [GPek]


   FLUÁŔA-TURŚIASCĂ /rom. ruşi-de-toamnă/ (s.f.)

* fluaŕa-turśiască cŕaşće în başćauă, înfuare tuamna

* fluaŕa-turcului sa cuľiaźe, sa uscă, şî când trâabe sa duśe la morminţ, unđe sa dâă đi pomană l-ai muorţ [Por.]


   FLÚIR /rom. fluier/ (s.n.)

* fluiru s-a facut đin prun uscat

* în fluir a şćut să cânće tuot păcuraŕu

* a cadzut, ş-a frânt fluiru piśuorului [Por.]


   FLUIERÁ /rom. fluiera/ (v.)

* copilaş-o-la tuota dzâua fluiră într-o dudă, ăl traźe ińima să fiie fluieraş ca diedâ-su [Por.]


   FLUIERÁŞ /rom. fluieraş/ (s.m.)

* đemult a fuost mulţ fluieraş, acuma s-a rarit [Por.]


   FLUIEŔÉL (I. M.) ● v. FLUIERUŢ [Por.]

   FLUIERÚŢ /rom. fluieraş/ (s.n.)

* are şî copilu un fluieruţ, dacă învaţă iută, o sâ-i cumparăm fluir măi mare [Por.]


   FLUÓC /rom. floc/ (s.m.)

* un fluoc đi lână

* pâăru cŕaşće pi cap, da fluośi într-a craś [Por.]


   FLURÍI /rom. Florii/ (s.f.)

* Fluriiľi sânt în tuot đe una dumińica, cu o stamână înainća lu Paşć [Por.]


   FLÚTUR /rom. fluture/ (s.m.)

* numa o suartă đi flutuŕ sî profac omidă [Crn.]


   FLUTURÁ /rom. flutura/ (v.t.r.)

* stagu flutură la vânt [Por.]


   FLUTURÁT /rom. fluturat/ (adj.)

* buabiľi ći cucurudz sânt fluturaće đi gârgariţ [Por.]


   FLUTURUÓS /rom. fluturos/ (adj.)

* dzama đi vardză a fiert pŕa mult, acuma ie tuată fluturuasă pi đi supra

* (color) đimult pin dugăi a fuost fâărbuŕ în duauă fieluŕ: farbă făńinuasă, şî farbă fluturuasă, asta aduoiľa într-o fuarmă đi ľaspidz miś, supţâŕe, şî ľicuratuare

* m-am lasat đi baiat că đi socoćal-amia a fuost uom fluturuos [Por.]


   FĽÁNCĂ /rom. fleancă/ (s.f.)

* tranca-fľanca

* aşa ie fľancă đi muiaŕe đi n-are paŕache-n sat [Por.]


   FĽEŞCẮU /rom. fleaşcă/ (s.n.)

* când primovara înśiape iugu să topiască zapada, pi drumuŕ sa faśe fľeşcău mare [Por.]


   FĽÉŚ /rom. fleci/ (adv.)

* a batut piatra grâu, l-a facut fľeś

* ma prins pluaia, m-am udat fľeś [Por.]


   FĽÍNTĂ /rom. flintă/ (s.f.)

* fľintă ie muiaŕa care a pľecat đi la uom, şî miarźe ca uľimişńiţa, nu puartă grija cum ie-nbracată, ńiś śe vorbiaşće, or cu care duarme [Por.]

* fľintă ie o jâguare dă muiare [Mlava]

* fľinta ie muiare fara rând, care fľicaćiaşće mult, şî vorbiaşće lumia đe rău fara ńiścotŕabă [GPek]


  FĽIT /rom. flit/ (s.n.)

* blâstamai puorco-la să-i piśe fľitu dacă va măi râmuii pin fluoriľi miaľe

* fa, pŕa mult ai râđicat fľitu, slubuadzâl câta [Por.]


   FĽONCAŃÍ /rom. fleoncăni/ (v.)

* nu-m fľoncańi tota dzâua, că mis satul đi tuaće [Por.]


   FĽONCAŃÍIE /rom. fleancănir/ (s.f.)

* rar care va puća sî măi sufire fľoncańiie care iasă đin gura ii [Por.]


   FĽUÁNCĂ /rom. fleancă/ (s.f.)

* măi taś odată, că când îţ dau una pista fľuancă, đinţâ-n trastă ai sî duś la casă! [Por.]

* dăstul lătraş, măi închiđe câta fľanca-ia tâa [Pom.]


   FĽUÁRŢĂ /rom. fleoarţă/ (s.f.)

* s-a lasat đi şcuală, şî s-a facut o fľuarţă guală

* fľuarţă đi uom, ar vinđa pi tatâ-su đi duauă parâaľe [Por.]


   FĽUÁRCĂ /rom. fleoarcă/ (adj.)

* ud fľuarcă

* ńi prinsă pluaia fara umbŕeluŕ, şî ńi udarâm fľuarcă

* fľuarcă đi uom, nu ţâńe vuorba, minće đi uscă, fură đi rupe [Por.]


   FĽUÁŞCĂ /rom. fleaşcă/ (s.f.)

* îi đaţă o fľuaşcă pista nas, şî ia tacu [Por.]


  FĽUŢ /rom. fliuţ/ (int.)

* tună dascâlu mâńiuos, şî ńiś nu măi întraba care ie đevină, numa la tuoţ copii „fľuţ! fľuţ!" câć-o palmă pista obraz, şi sa dusă [Por.]


   FĽUŢAIÁLĂ /rom. fliuţăieală/ (s.f.)

* fi miarńic, că capiţ aşa o fľuţaială đi la mińe, đi muśi o sâ-ţ zbuare đi pi nas [Por.]


   FĽÚŢĂ /rom. fliuţe/ (s.f.)

* fi bun, să nu capiţ o fľuţă đi la mińe [Por.]


   FOAMELÚC /rom. foameluc/ (s.n.)

* a puvestât ai batrâń că când tună sâaśita mare, ţâńe şapće ań una-ntruuna, şî dupa ia tună foamelucu đi lumia nare alta-śe mânca, numa scuarţă đi śaruoń [Por.]


   FOFÍC /rom. fofic/ (s.n.)

* fofic ie atâta lână cât puoţ sî prindz cu trii źiaiśće

* a pus un fofic đi lână la furcă, şî sa faśe maruasă, parche ie torcatuare mare

* la scruafă ia tŕecut foficu, nu-i măi đi verât [Por.]

* foficu vińe o paŕache cu vuorba „chief”: or ii vińe foficu, or ii chiefu đi futai, tot una ţî [GPek]

* i s-a înflat foficu, ş-a pľecat în lumia albă dupa pulă

* pľuadă đi muiaŕe: iuo, dzâc, sî ma glumesc câta cu ia, da ia miie să-i manânc foficu [Por.]

* baba-ntr-o vŕame a trait cu nuoi, numa odată i-a veńit foficu, şî sa-ntuors la fei-sa [Crn.]


   FOFÍCĂ /rom. fofică/ (s.f.)

* fusăi cu ia asară, ńiś în vis n-a fi cŕedzut că ie o fofică întŕagă, ma supsă, ma măśină ca muară, şî ma frânsă tuot [GPek]


   FOFIÁDZĂ /rom. fofeze/ (s.f.)

* când sa faśe trăcăituaŕa în luoc să spomânće păsârľi, măi întâń ii sa faśe vârćańiţa cu doă fofiadză

* fofiadzâľi la trăcătuare-s pusă-n costâş ca śuoiľi la muară, să prindă bataia vântuluľ cum prind śuoiľi vâjuoiu api đin butuońu muori [Por.]

* dar aşa fuost đe đemult, or ie bajuocură đe curând, nu şću, ama đe când mis iuo copilandru, la nuoi fofiadză sa dzâśe şî la budzâľi pijđi [Crn.]


   FOFOLUÁNCĂ /rom. fofoloancă/ (s.f.)

* đi źaba ći chinui, i-a pazâaşće fofoluanca ii bińe, n-o dă la ńima

* muiaŕa „fofoluancă” ie în alt fieľ „pizdoşćină”, curvă

* l-aľi batrâńe muieŕ nu sa dzâs „fofoluancă”, numa l-aľi măi ćińire [GPek]

* baieţâlor, ţâńeţâ-va bińe, ăći vińe o fofoluancă mare pista vuoi [Por.]


   FOFOLUÓC /rom. fofoloc/ (s.m.)

* a veńit la şâdzâtuare cu-n fofoluoc đi lână supt mână [Por.]


   FOÍŢĂ /rom. foiţă/ (s.f.)

* am vadzut la un muoş o carće, iel spuńe cî ie vro sfeta pisma, are ńişći foiţă atâća đi supţâriśe đi sa viađe pin iaľe [Por.]


   FOIENFÍU /rom. fonfiu/ (s.f.)

* cu foienfiu babiľi dăscântă [Zvizd]


   FOCUĽÉŢ /rom. foculeţ/ (s.n.)

* am adunat câća crenguţă ş-am facut un focuľeţ, numa să nu-nghieţ đi frig [Por.]


   FOMIÁ /rom. foma/ (v.)

* gŕeu a fuost puostu când a trăbuit fomia în vŕamia đi cosât

* n-a fomit tuot nat đi vŕamia đi rat [GPek]


   FONFĂÍ /rom. fonfăi/ (v.)

* baba fonfâie când vrobiaşće, gŕeu o-nţaľeź śe dzâśe; muoşu s-a-nvaţat cu ia, şă ii duoi frumuos sa-nţaľieg [Por.]


   FONFÍU /rom. fonfiu/ (s.n.)

* fonfiu ie fluare đin građină, cu fluoŕ vânâće şî cu frundză tare ca alu iađiră

* ţân minće că a fuost mult foionfiu pi lânga gard întrauşa şcuoľi, da şî sa cânta un cânćic „Frundză viarđe, foionfiu” [Por.]


   FORFICARÍŢĂ /rom. foarfecăriţă/ (s.f.)

* feimia n-avrut să-nviaţă la şcuală, numa a gaćit şcuală scurtă đi forficariţă [Por.]


   FRÁGĂ /rom. frag/ (s.m.)

* copiii primovara sa duc în padure, să cuľagă fraź, şî pănă cuľeg, bagă câć-o fragă-n gură [Por.]


   FRÁSÂN /rom. frasin/ (s.m.)

* iastă duauă fieluŕ đi frasân, dupa cum ie mńiedzu: alb şî ruoşu, ama l-al cu mńedzu ruşu ii dzâśem frasân ńiegru

* frasânu ie ľiemn jâlau, đin iel sa facut dârjală đi cuasă

* blană đi frasân [Por.]


   FRÁŹIT /rom. fraged/ (adj.)

* taiarăm puorcu, fusă cam batrân, ama carńa nu ie jâlao, numa baş fraźită, cu dulśaţă s-o manânś

* nu lasa copilu sî sa opinćiască cu lucru gŕeu, cî înga ii uasâľi fraźiće, şă puaće sî sa farâmie

* covragu lu suarta-sta đe plotoźeńe aşa ie đe fraźit, đi sa frânźe cum câta ăl atârń [Por.]


   FRĂSÂŃÍŞ /rom. frăsiniş/ (s.n.)

* luoc unđe dâă numa frasâńi, sa chiamă frăsâńiş [Por.]


   FRECÁ /rom. freca/ (v.t.r.)

* nu freca atâta rufiľi, că sa do rup đi tuot

* ma frecă dascâlu râău pintru ś-am fuźit đi la şcuală [Por.]


   FRECÁT /rom. frecat/ (adj.)

* blanuţa-sta nu ie frecată đestul, înga nu ie ńiaćidă cum trâabe [Por.]


   FRECATUÓR /rom. frecător/ (s.m.)

* iară vrunđiva mi s-a pierdut frecatuoŕu, dacă no-l gasâăsc, o sî fŕec cu mâń-ľi guaľe păn’ ma ia dracu

* ieŕa lume saracă, care mierźa đi la casă la casă cu o blană, şî fŕeca la câńipă, scoća samânţa pănă nu sa muŕadză câńipa; ľa dzâs frecatuoŕ [GPek]


   FRECATÚRĂ /rom. frecătură/ (s.f.)

* ţuala s-a imat, du-će cu ia la śuśur, şî dăi o frecatură bună

* sa vieđa pi fag o frecatură adâncă, cŕed că vrun puorc sârbaćic a tŕecut pi-aśiia, pî s-a frecat [Por.]


   FRENGÁU /rom. frengau/ (adj.)

* ţân minće, am fuost mic când a veńit la muma o babă fara nas; când sa dus, am întrabat pi muma đi śe baba-ia n-are nas, muma mi-a spus cî ie baba frengauă, şî đ-aia i-a picat nasu [Por.]


   FRENGÍIE /rom. frenghie/ (s.f.)

* am o frenghiie, numa ie scurtă, nu faśe tŕaba [Por.]


   MN. FRÍGUŔ /rom. frig/ (adv.)

* afară ie frig mare

* a murit đi frig, a-ngheţat în zapadă

* l-al care ie raśit, ii frig şî când ie cald

* (comp.) frig, măi frig, şî măi frig [Por.]


   FRIGÁRE /rom. frigare/ (s.f.)

* frigaŕa ie o prajână đi ľiemn tare, curaţată đi scuarţă şî ascuţâtă la vâr, şî cu mâńiiu la cuadă, care uşuŕadză învârćitu

* pi frigare s-a fript purśelu, mńelu şî iedu; aia carńe a fuost măi dulśe

* astâdz ie frigaŕa facută đi fier, şî o-nvârćiaşće motoru la struie [Por.]


   FRÍGUŔ /rom. friguri/ (s.f.)

* a raśit rău, şî sa pus frigur-ľi pi iel: numa sa vaită c-ăi frig, ii trămură đinţâ-n gură, ăl trâaśe apa, are fuoc mare [Por.]


   FRIGURUÓS /rom. friguros/ (adj.)

* când m-aş însura pi-adauară, numa m-aş uita muiaŕa-ia să nu fiie friguruasă cum mi ie asta đ-acuma

* tuot ie bun în casa noă, numa ie soba mare friguruasă, cată să faś fuoc una într-una [Por.]


   FRÍCĂ /rom. frică/ (s.f.)

* s-a pus frica pi mińe

* frică mare

* s-a scuturat đi frica când a tŕecut odată nuapća pi lânga morminţ, şî đ-atunśa ńiś dzâua nu tŕaśe pi acolo [Por.]


   FRICUÓS /rom. fricos/ (adj.)

* tare fricuos m-am ćemut đi moruoń

* când ma uit đin cľanţ în vaľe: atâta ie đi ficuos, đi fiorľi ma iau [Por.]


   FRÍPT /rom. fript/ (adj.)

* purśelu ie fript bun, da iedu nu

* fript, ńidofript

* ľipiia friptă la suare [Por.]


   FRIPTÚRĂ /rom. friptură/ (s.f.)

* đimult la nuntă guoşći a dus friptură đi la casă

* mis satul đi dzămurii, visădz cî manânc friptură đi pi frigare [Por.]


   FRÍŹE /rom. frige/ (v.t.r.)

* mńelu pi frigare măi bun ăl frig pi carbuń đi prun

* ćińerişu sa friźe la suare când sa duśe la râu sî sa scalđe, da când lucră, fuźe đi suare ca đi dracu

* uoţî a fript lumia la fuoc, numa să scuată đi la ii unđe a pitulat puoľi [Por.]


   FRḮMBIE /rom. frâmbie/ (s.f.)

* frâmbie iе ľegatura la trastă, cu care sa duśe trasta prăsta umăr

* mi s-a rupt frâmbia la trastă, şî trasta mi-a picat dă pră umăr [Mlava]

* frâmbia ie masura đi ţasut, sa ia dupa lunźimia lu râşchituoŕ [Por.]

* mi sa-mpare cî ie frâmbia la nuoi vro sfuară [Pad.]


   FRÂMÂNTÁ /rom. frământa/ (gl. p.)

* coaja đi malai ie tare şî gruasă, nu sa framântă ľesńe, d-aş vŕa sî fac câta „pufă” đin ia

* numa sî nu cadă în mâńiľi lu tatâ-su, c-ăi framântă uasâľi cu bataia [Por.]


   FRÂMÂNTÁRE /rom. frământare/ (s.f.)

* dăi o frâmântare râapiđe la aluvato-la şî bagăl în śirińe, copiii sânt tare flomândz şî nu puot să aşćiaće mult [Por.]


   FRÂMÂNTÁT /rom. frământat/ (adj.)

* pâńa ie bună când ie aluvatu frâmântat bińe

* am lucrat tuata nuapća, ş-acuma mis atita đi frâmântat đi nu puot sta în piśuare

* sânt frâmântat parche ma mâśinat muara [Por.]


   FRÂMÂNTATÚRĂ /rom. frământătură/ (s.f.)

* gŕa ie frâmântatura aluvatului đi muiaŕe ľenuasă [Por.]


   FRÂNŢUÁŃE /rom. frontoane/ (s.f.)

* la frunţuańa câăşî sa lasă duauă gâăuŕ în patru cuolţuŕ, or una încruśată, pi care sa rasuflă puodu [GPek]


  FRÂNT /rom. frânt/ (adj.)

* la mânat gazda să lucŕe cu mâna frântă

* a cadzut đin ľiemn, şî a ramas uloźit cu osu spinăŕ frânt

* slabuţ ie, saracu, vińe đi la lucru tuot frânt

* la lasat fata, şî iel paţâaşće cu ińima frântă [Por.]


   FRÂNTUÁRE /rom. frântoare/ (s.f.)

* traiu lumi pi śuacă numa ie o frântuare mare [Por.]


   FRÂNTÚRĂ /rom. frântură/ (s.f.)

* a frânt mâna şî cu frântura-ia nu s-a dus la duptuŕ, şî i-a ramas mâna sacă

* are frântură đeşchisă la piśuor

* sa vaită că n-are cuasă bună, ścă, are numa o frântură [Por.]


   FRḮNŹE /rom. frânge/ (v.t.r.)

* atâta a rođit puomi anu-sta, đi sa frâng încarcaţ cu puame

* a dat cu cuasa în buşćan, ş-a frânto đin calcâń

* la frânt đi bataie

* a frânt drjaľa la sacuŕe [Por.]


   FRḮU /rom. frâu/ (s.n.)

* calu are frâu, vaca are capăstru

* frâu ie facut đin curâaľe care sa pun la cal în cap

* la cal în gură sa puńe zabala, care are la câpatâńe alche, đi care sânt ľegaće uzghińiľi

* calu sa arańiaşće đintr-un ches cu zuob, care sa chiamă zobară [Por.]


   FŔÉNGA /rom. frenga/ (s.f.)

* fŕenga ie buală ibomńiśiască; đi buala-ia la muieŕ a picat nasu [Por.]


   FRUMOŞÁŢĂ /rom. frumuseţe/ (adv.)

* đi frumoşaţa ii mi sa-nvârćiaşće-n cap

* când faś zacuańe đi pomană, puń pi iaľe frumoşâăţuŕ cum am învaţat đi la babiľi-nuaştre

* paśe-n ţară, trai fara ratuŕ: frumoşaţa lumi

* mare frumoşaţă ie că vorbaŕu nuostru ajuns la doa miie đi vuorbe numa la dzâaśe-unsprâaśe sluove

* Frumoşaţă! [Por.]


   FRUMUÓS /rom. frumos/ (adj.)

* fata mare ie frumuasă, a mâjlośină ie măi frumuasă đi cât ia, da a mică şî măi frumuasă, cî ie măi frumuasă đi cât iaľe amândoă, da asta śe are numa şapće ań, mi sa-m pare c-o sî fiie măi frumuasă pista tuoţ

* am avut un cuţât cu plasâaľe frumuasă, adâns înfrumoşaće pi placu mieu, ama mi l-a furat

* ma duc la un barbaŕ sî ma ratungă, c-am udzât că tunźe frumuos

* sa razbună, o sî fiie dzâua frumuasă

* mi sa-m pare cî ierńiľi a fuost măi frumuasă în copilariia-mia, đi cât śe sânt acuma

* mult mi frumuos când ma ghinđiesc la ia, când îm dâă-n gând cât ie đi dulśe şî frumuos ţucatu cu ia, ma topiesc tuot

* (comp.) tare frumuos

* mult frumuos [Por.]


   FRÚNĆE /rom. fruncea/ (s.f.)

* frunća ie la uom parća capului đi-nainće, đisupra đi uochi

* casa ie cu frunća întuarsă câtra drum

* Frunća Şăşchi [Por.]


   FRUNDZÁŔ /rom. frunzar/ (s.n.)

* frundzaŕu ie un fieľ đi clańe, grâmađită đin cŕanźe cu frundză, dârâmaće đi pi ľiamńe, care sa pazâaşće să fiie iernaćic đi viće

* la nuoi frundzaŕu sa faśe đin frundză đi gorun, śaruoń şî fag, cî aľa ľiamne măi mult iastă [Por.]


   FRÚNDZĂ /rom. frunză/ (s.f.)

* tuata buiađa are frundz

* frundză viarđe

* frundză uscată

* tuamna frundza pică đin ľiemn

* frundza a-ngălbińit [Por.]


   FRUNDZUĽÍŢĂ /rom. frunzuliţă/ (s.f.)

* fluaŕa a râsarit, ş-a slubadzât frundzuľiţa, ghinđesc cî o sî sa prindă [Por.]


   FRUNTÁŞ /rom. fruntaş/ (s.m.)

* rumâńi ńiścând n-avut ńiscai fruntaş a luor care ar fi đi vro tŕabă sî sa pumeńiască

* fruntaşî ar trăbuia să miargă înainća lumi, să-i puarće câtra bunataće đi tuoţ [Por.]


   FUÁIE /rom. foaie/ (s.f.)

* fuaie đi cucurudz

* s-a rupt duauă fuoi đin carće

* am întuors fuaia, ş-acuma sânt alt uom [Por.]


   FUÁĽE /rom. foale/ (s.f.)

* fuaľe đi apă

* fuaľe în caŕe pacurari a dus fańina

* fuaľe la carâăbi

* fuaľe đi fuoc la caminu đi lucrat la fier [Crn.]

* s-a umflat fuaľiľi [Por.]

* ľichitău astrucă muiera dă la fuaľe pănă la źenunchi [Stig]


   FUÁME /rom. foame/ (s.f.)

* mare ie fuamia la-l sarac

* muor đi fuame [Por.]


   FUÁRFICĂ /rom. foarfecă/ (s.f.)

* cu fuarfiśiľi s-a tuns uoiľi, da şî uamińi

* fuarfiśiľi ai nuoştri a cumparat đi la ţâgań

* fuarfiś đi taiat la pľec

* fuarfiś đi taiat la viie

* fuarfiś đi cusut

* fuarfiśiľi au duauă masâaľe, şî la una îi sa dzâśe fuarfică

* dâăm o paŕache đe fuarfiś [Por.]


   FÚĆE /rom. fute/ (v.t.r.)

* futui nacazu-n cur

* fuće cât puoţ, când nu măi puoţ, atârnă-ţ pula-n cuń, şî taś [Por.]


   FUĆÉLCĂ /rom. futelcă/ (s.f.)

* fućelcă ie muiere fućeluasă, ii scapâră pula đin uochi, da ia sa faśe sumiarńică [GPek]


   FUĆERÍIE /rom. futerie/ (s.f.)

* nu mi sa pasă đi fućeriiiľi luor, care pi care fuće tŕaba luor [Por.]


   FUĆÉŔE /rom. futere/ (s.f.)

* slab ie la fućeŕe [Por.]


   FUĆEVḮNT /rom. futevânt/ (s.m.)

* fată ca dzâna, da s-a mâritat dupa un fućevânt đin oraş, numa sî scâape đi la sapă [Por.]


   FUĆIĆUÓS /rom. futetos/ (adj.)

* a dus o pľuadă đin lumia albă, o iapă fućićuasă fara paŕache în aritu nuostru [Por.]


   FUDUĽÍ (GL. P. REF.) ● v. FĂDUĽI [Por.]

   FÚFĂ /rom. fufă/ (s.f.)

* iera muiare la luoc, acuma s-a facut aşa o fufă đi n-ai tŕabă cu ia

* nu ći lasa-n iel, cî ie o fufă đi uom [Por.]


   FUFUĽÍCĂ /rom. cipcină/ (s.f.)

* iarba fufuľică a dat pin paduŕ şî pi cârşuaće, şî uoiľi a pascuto numa pănă a fost viarđe, că dupa śe s-a uscat n-a măi fost đi ńimica [Por.]


   FUFUĽÍŚE /rom. cipcină/ (s.f.)

* fufuľiśe ie numiľi adoiľa lu un fieľ đi iarbă care o chiamă ćipşână [Crn.]


   FÚGA /rom. fuga/ (adv.)

* ţ-a criśit muma să viń fuga pănă la ia

* (u izr.) într-o fuga

* cosâtuoŕ bun şî vŕańic, puaće să cosască câmpuţo-la đi pi fuga [Por.]


   FUGARÍ /rom. fugări/ (v.)

* nu fugari mâţu dăn casă dăźaba [Stig]


   FUGARÍIE /rom. fugarire/ (s.f.)

* đi vŕamia đi rat a fuost fugariie mare în tuaće părţâľi [Por.]


   FUGÁŔ /rom. fugar/ (s.m.)

* fugaŕ đi puoćiră

* a fuost fugaŕ đi vŕamia đi namţ

* fugaŕ đin vuoiscă [Crn.]


   FUGÁRŃIŢĂ /rom. fugarniţă ?/ (s.f.)

* fugarńiţă ie muiaŕa care a fuźit đi la uom şî s-a dus la altu, or s-a întuors la mumâ-sa [Por.]


   FÚGĂ /rom. fugă/ (s.f.)

* a dat fuga đi frică că-l prind

* când audzât câńi cî latră, s-a pus pi fugă, şî iel, şî fârtatâ-su [Por.]


   FUIUÁGĂ /rom. fuioagă/ (adv.)

* sa dzâśe đi śuava cî miarźe fuiuagă când sa ţâńe şâr, da nu mierg điŕept, numa încolo-ncolo

* stâna, când sâmće sanuńa, or când satulă traźe la apă, aľargă fuiuagă

* pârdańiśiľi đi furńiś, ăm tună-n casă fuioruagă [Por.]


   FUIUÓR /rom. fuior/ (s.n.)

* fuiuor ie aia śe sa capâtă când sa traźe câńipa pin drâgľiaće, şî ie sprimit đi tuors

* fuiuor đi lână

* fumu miarźe fuiuor pi cuoş

* la muiare smolao mierg paduchi fuiuor pista frunće

* când zmău a zburat pista śieŕ, dupa iel s-a tras fuiuor đi schinćii

* fuiuor sa poľicŕadză uomu care ie nalt şî supţâŕe

* đin poľicră fuiuor, iasă prezimiľi rumińesc sârbizat Fuiorić or Fuiuorović [Por.]


   MN. FÚLGUŔ /rom. fulg/ (s.n.)

* vińe un fulg đi zapadă, acuş sa puńe să ńingă [Por.]


   FULGUÍ /rom. fulgui/ (gl. p.)

* fulguie flotaśi, ńinźe rar [Por.]


   FÚLŹER /rom. fulger/ (s.m.)

* sa vădzu đinoarľea un fulźer, fulźeră la răsărit [Crn.]


   FULŹERÁ (GL. P.) ● v. SFULĐIRA [Crn.]

   MN. FÚMUŔ /rom. fum/ (s.f.)

* fumu sa faśe đin vro arsură

* iastă la casă śińiva, că miarźe fumu pi cuoş

* dăm şî miie, să trag un fum đin lulă

* fum alb, fum ńiegru

* mână caruţa cu cai, đi fumu sa rađică dupa ii [Por.]


   FUMÁ /rom. fuma/ (gl. p.)

* am fumat într-o vŕame, pănă a fuost tutunu iepćin, pie urmă m-am lasat [Por.]


   FUMARÍIE /rom. fumărie/ (s.f.)

* tutuńesc tuoţ ca turśi, sa umplu suoba đi fumariie đi nu puoţ să sifľi [Por.]


   FUMĂRÍCĂ /rom. fumărică/ (s.f.)

* fumărica ie buiađe cu fluare bilovincă, care are vâr ca când ie afumat [Por.]


   FUMURÍU /rom. fumuriu/ (adj.)

* fumuriu a dzâs babiľi đi śeva śi ie sur, ca śanuşa [Por.]


  FUND /rom. fund/ (s.m.)

* fundu uaľi

* s-a prins đi fund

* puńe fundu pi cuafă, sî nu piśe luomuŕ în apă

* pâńa sa plumađiaşće pi fund, şî cu iel sa bagă-n coptuoŕ

* vrâjâtuaŕa dă cu bobiľi pi fund

* s-a carat pi ghiaţă pi cur, ş-a rupt śuariśi la fund

* fundu boruźi, ogaşului, râului

* a cadzut la fund, ńima nu-l măi fuarmâie đi ńimica

* cu atâta pacaće, ńiś la fundu iadului n-o sî fiie luoc đi iel [Por.]


   FUNDAMIÉNT /rom. fundament/ (s.n.)

* casa mare, da fundamientu scund, n-o sî fiie bun

* a triiľa dzî sapâăm la fundamientu câăş,î şî înda nu ie gata [Por.]


   FUNDUÁŃE /rom. fundoaie/ (s.f.)

* s-a dus cu vićiľi la funduańe, nu vińe îndată

* Funduańe, cotunu Gorńeńi, vaľe adâncă, lungă şă închisă întra cârşuaće, la otar întra Gorńana şî Buśa [Por.]


   FÚŃE /rom. funie/ (s.f.)

* fuńe ie sfuară scurtă la capăstru, cu care sa puartă vaca

* fuńe đi ľegat snuopi s-a facut đin paie đi ovăsc

* ţâńe muiaŕa strâns đi fuńe, las-o cu fuńa scurtă, să fiie cuminće, să nu sa zburđadză, şî sî sa ducă la altu [Por.]


   FUŃÍŹINĂ /rom. funingine/ (s.f.)

* fuńiźina sa faśe pi cuoş or pi ćunc

* fuńiźină muieriľi a pus în śară topită, şă đin mistacatura-ia a luvat cu conđeiu ş-anconđeiat uauľi đi paşć [Por.]


   FUŃIŹINUÓS /rom. funinginos/ (adj.)

* ćistâră cuoşu, şî pľecară fuńiźinuoş ca draśi, că n-au unđe sî sa spiaľe [Por.]


   FUÓC /rom. foc/ (s.n.)

* sa aprins fuocu

* fuocu arđe

* fuocu arđe cu bâlbataie

* fuoc tare

* aţâţâiatu fuocului

* fuoc stâns

* fuoc putoľit

* vatra fuocului

* copilu a raśit, ş-a câpatat fuoc

* atâta fuoc am avut, đi muma s-a spumântat c-ân cađe la ińimă, şî muor, ş-a chiemat o babă đi mi-a scuos fuocu cu bulobŕeţ

* arđe suariľi đi friźe, atâta ie fuoc đi tare afară đi puoţ sî friź pâńa pi piatră [Por.]


   FUÓLŚA /rom. foltea/ (s.m.)

* đemult rar a fuost fuolśe pin sat, că s-a lucrat mult, da mâncaŕa a fuost slabă [Por.]


   FUÓNF /rom. fonf/ (adj.)

* dieda a trait o sută đi ań, ş-a murit cu tuoţ đinţâ-n cap, d-acuma lumia ćinără ramâńe fuanfă

* şćirb măi are vrun đinće, da fuonfu n-are ńiś unu [Por.]


   FURÁ /rom. fura/ (v.t.r.)

* a veńit uoţ,î şî mi-a furat tuot đin casă

* fă tuot, numa nu fura, că furalucu ie măi urâtă tŕaba-n lume

* ia furat suarľi uochi, ş-a dat cu caru-n ľiemn

* mare oţoman, ći fură la uochi

* a fuost ustańit, şi la furat suomnu [Por.]


   FURALÚC /rom. furăluc/ (s.n.)

* s-a învaţat la furaluc, şă ńima nu sa vaită

* furaluc mare

* ii traiesc đin furaluc [Por.]


   FURATUÓR /rom. furător/ (adj.)

* cu care a crescut, nu ma mir cî ie furatuoŕ đ-ai aľieş [Por.]


   FURATÚRĂ /rom. furătură/ (s.f.)

* pi nuoi ń-a-nvaţat parinţî să nu ńi lasăm la furatură, c-aia ie, pi lânga minśună, măi urât lucru pi lume [Por.]


   FURČÉŔ (MN. FURČERE) [ACC. FURČEŔ ] (I. S.) ● v. FURCUOŃ [CMP.]

   FURGASḮ /rom. furgăsi/ (v.)

* iel ie uom tare vicľan, puaće să-ţ furgasâască śe guod vŕei, şî lapće đi pasâŕe dacă-ţ trâabe [Por.]


   FURGASḮT /rom. furgăsit/ (adj.)

* furgasât: đi śuava śe ie furat, da uoţu spuńe că ie gasât vrunđeva [Por.]


   FURÍŞ /rom. furiş/ (adv.)

* câńiľi lui ie râău, sa traźe dupa uom şă-l muścă cu furiş

* a lucrat cu furiş, ama iară la urmă a dat în fiară [Por.]


   FURCÁT /rom. furcat/ (adj.)

* la spinćicat şî i-a facut vâru furcat

* rândurica are cuadă furcată [Por.]


   FÚRCĂ /rom. furcă/ (s.f.)

* furcă ie fiie śe śe are cuadă şî ie raclat la vâr

* furcă đi ľiemn

* furcă đi fier

* furcă cu trii cuarńe đi adunat la fân

* furcă đi tuors


   FÚRCĂ ĐI TUORS /rom. Furcă de tors/ (s.f.)

* furcă đi tuors

* furca đi tuors acuma sa faśe đin blană, da đimult a fuost facută đintr-o cŕangă înfurcată [Por.]


   FURCUĽÍŢĂ /rom. furculiţă/ (mn. furkuļiţ)

* đemult n-a fuost furcuľiţă la masă, lumia a luvat cu mâna [Por.]


   FURCUÓŃ /rom. furcoi/ (s.n.)

* đi grâmađit clańa trâabe furcuoń ţapân [Por.]


   FURNICÁ /rom. furnica/ (gl. p.)

* sa dzâśe cî ći furńică piaľa când audz śuava grozau, şî sâmţ ca când îţ mierg furńiśiľi pi piaľe

* a trecut pin buiedzar, şî acuma sa vaită c-ăl furńică tuata piaľa [Por.]


   FURŃICÁŔ /rom. furnicar/ (s.n.)

* ľivađa pľină đi furńicaŕe, amunca o sî sa cosâască [Por.]


   FURŃÍCĂ /rom. furnică/ (s.f.)

* pľină coľiba đi furńiś

* mierg ca furńiśiľi

* furńică ńagră

* furńică ruoşâie

* fruńică galbină [Por.]


   FURŃICÚŢĂ /rom. furnicuţe/ (s.f.)

* a ieşât đi-ntr-o gaură în oźac ńişći furńicuţă galbińe, am turnat apă fiartă pi iaľe, şî ńimica, iaľe iasă şî iasă [Por.]


   FURŃICUÓS /rom. furnicos/ (adj.)

* a pus prândzu la luoc furńicuos, şî s-a umplut ľegumia đi furńiś [Por.]


   FURTÁT /rom. fârtat/ (s.m.)

* am un furtat, măi bun ie dăchit fraćiľe al mieu [Mlava]


   FURTÚNĂ /rom. furtună/ (s.f.)

* sa unflă vântu şî đaţă o furtună pista nuoi: sa rupsără puomi şî zbură câramida đi pi câăş [Por.]


   FURÚNĂ /rom. forună/ (s.f.)

* ai nuoştri ai batrń n-aşćut đi furuń, ii sa-ngaldzât la camin [Por.]


  FUS /rom. fus/ (s.n.)

* fiie śe śe ie facut lunguiat şî sa supţâŕadză la câpatâńe da la mâjluoc ie măi gruos

* fiie śe śe sa învrćiaşće ca uosiia

* fus đi tuors

* fusu muori

* fusu puricului, la jucariia copilaŕască

* fusu pomântului

* ţâgańi fac fusă la tracsă

* fi bună, cî ći pun pi fus [Por.]


   FUSULÁN /rom. fusulan/ (s.m.)

* mi-adus đin paduŕe un fusulan nudoruos, nu şću śe sî fac cu iel [Por.]


   FUSUĽIÉŢ /rom. fusuleţ/ (s.m.)

* mi-a facut muoşu un fusuľieţ, nu puot sî tuorc cu iel, l-am dat la ńipoţică sî sa juaśe [Por.]


   FUSUĽÍC /rom. fusulic/ (adj.)

* are şî iel, saracu, o fećiţă fusuľică, supţârică ca blana uscată, numa śe nu pică ţuaľiľi đi pi ia [Por.]


   FUSUĽÍULUI /rom. fusuliului/ (adv.)

* facută fusuľiului, supţâŕe, înaltă, fara ţâţă şi fara curiţ

* sa rupsă ruata cu uosiia cu tuot, şî înśepu sî sa-nvârćiască sângură pi drum, fusuľiului, ca când dracu a tunat în iel [Por.]


   FUŚÍIE /rom. fucie/ (s.f.)

* fuśiia ie vas lunguiat, facut đi duoź, cu care Sârbi a dus vin đi la Craina

* ai nuoştri, care avut fuśii, a ţânut în iiaľe oţâăt [Por.]


  FUT /rom. fut/ (int.)

* e, fut, nu ie aia aşa cum ghinđeşć tu

* futol-fut

* fut-marunt [Por.]


   FUTÁI /rom. futai/ (s.n.)

* tăinuirăm şî tăinuirăm, ama când înśepu vuorba đi futai, ia tacu [Por.]


   FUTÁICĂ /rom. futaică/ (s.f.)

* curveşćină ca iapă, ńiś futaică la gramadă nu o satură [Por.]


   FUTAIUÓS /rom. futaios/ (adj.)

* barbatol futaiuos no-l ţâńe luocu, lui nu-i đestul numa o muiaŕe [Por.]


   FUTALÚC /rom. futăluc/ (s.m.)

* futaluc ie futai đ-al mare, şî cu pula, şî fara pulă

* politica đi astâdz ie un futaluc mare [Por.]


   FUTANŹÍU /rom. futangiu/ (s.m.)

* tuoţ ai nuoştri ai batrâń a fuost futanźii ţapiń, când avut câći dzâaśe-unsprâaśe copii [Por.]


   FUTÁŞ /rom. futaş/ (s.m.)

* iel a fuost futaşu mieu mulţ ań, da iuo nu l-am spus la ńima

* futaş bun şî cî pântaluońi ľegaţ prinđe muiaŕa măi bună [Por.]


   FUTAŞḮŢĂ /rom. futaşâţă/ (s.f.)

* sânt văduvuoń mulţ ań, şî muor đi duor dupa o futaşâţă ćinâră [Por.]


   FUTAŞḮULUI /rom. futaşiului/ (adv.)

* zâdaŕo-la lucră đ-a futaşâului: numa-ţ mânjâaşće uochi cu vuorbe dulśe, da zâdu sa duśe dracului [Por.]


   FUTÚT /rom. futut/ (adj.)

* futută şî batută, o lasară saraca lânga drum

* lucru mi-a fuost futut şî gŕeu, şî m-am lasat đi iel [Por.]


   FUŹÍ /rom. fugi/ (v.i.)

* tot nat fuźe đi nacazu lui

* fuź încoluo!

* fuźe ca mâţa udă

* fuźe cu cuada-n şâaľe

* fuźe đi crapă [Por.]

g


   GAĆÁLĂ /rom. gătealâ/ (s.f.)

* pomana cată mare gaćală [Por.]


   GAĆÍ /rom. găti/ (v.t.r.)

* muma are lucru mare, gaćiaşće đi prazńic

* dacă nu va gaći îndată cu lucro-la, n-o sî fiie bun đi nuoi

* nu i-ajutat ńima, şî iel sângur a gaćit lucru [Por.]

* când ieal a veńit, n-a fuost tuot conacu gatat

* nu ie ńiś un ibuomńic, pŕaiuta gaćiaşće

* când sa puńe bat pi muiaŕe, nu gaćiaşće tuota nuapća [Por.]


   GAĆÍT /rom. gătit/ (adj.)

* ăl aşćată lucru gaćit

* mâncaŕa a fuost đemult gaćită, ama iel n-a veńit la vŕame, şî mâncaŕa s-a raśit [Por.]


   GAGAÚZ /rom. găgăuzi/ (s.m.)

* a veńit đi-ncotrova un gagauz, şî ń-a strâcat visaľiia [Por.]


   GAINÁŔ /rom. găinаţ/ (s.m.)

* gainaŕu ie cacatu gaińiluor

* uńi dzâc gainaŕ şî la cacatu păsârilor [Por.]


   GAÍNĂ /rom. găină/ (s.f.)

* am gaiń mulće, pľină mi trauşa đi iaľe

* gaină cu pui sa chiamă cluoţa

* gaina voińiśască sa chiamă cocuoş [Por.]


   GABIN /rom. galbin/ (adj.)

* farbă galbină

* galbin đešchis

* galbin închis

* galbin cu vânât dau viarđe

* fârbuit cu galbin

* galbin la fire ca śiara

* sapă dupa galbiń

* ľicură ca galbinu [Por.]


   GÁLBIN /rom. galben/ (s.m.)

* galbinu a fuost ban scump, cu capu lu Frańa Iosif

* care avut mulţ galbiń a purtat capu-n trastă đi frica uoţâlor [GPek]


   GALBIUŞ /rom. gălbinuş/ (s.m.)

* galbinuşu ie parśelol galbin đin uou, alalt ie albuşu [Por.]


   GALUÁTĂ /rom. galuată/ (s.f.)

* galuată ie jumataće ći car đi viće, are numa dricol đinainće

* galuată a facut ai saraś, care n-a putut să aibă car

* cu galuată s-a dus tovar mic, pi drumuŕ râaľe, unđe n-a putut să tŕacă carol đi buoi [Por.]


   GAĽEŢÚICĂ /rom. găleţuşă/ (s.f.)

* gaľeţuica ie o ţauă tolśerată la butuońu đi muară

* gaľeţuică sa scobiaşće cu o scuabă adânsă care sa chiamă ghin [iată


   GAĽIÁTĂ /rom. găleată/ (s.f.)

* gaľiata ie vas đi ľiemn în care s-a dus apă pi cobilcă, în care s-a muls uoiľi or s-a-nchiegat lapćiľi la baśiie

* gaľiată đi lapće

* gaľiată la butuońu đi muară

* (zast.) (demin.) gaľeţuică, gaľiată mică la butuońu đi muară, care sa baće-n gaľiată când trâabe sî sa mićicuľiadză apa śe cađe pi ruata muori [Por.]


   GÁRD /rom. gard/ (s.n.)

* gard đi nuiaľe

* gard đi spiń

* gard đi paŕ

* gard đi tarabă

* gard đi bârńe

* ţarc, gard pi lânga clańe

* gard đi fier

* gard đi vurghiń [Por.]


   GÁRĐIN /rom. gardin/ (s.m.)

* garđin la butuoń ie jghiab, însamnat cu garđinaŕu, şî scobit cu ŕenda adânsă

* garđin la źuban ie luoco-l guol đi la fundo-l đisupra pănă la vâru daoźilor

* când ie comina bună, sa faśe rachiie multă đi tŕaśe pista źuban şă umpľe garđinu, atunśa sa dzâśe că s-a fript doă or că trii garđińe đi rachiie

* vorbiaşće fara garđin la gură [Por.]


   GARĐINÁŔ /rom. gardinar/ (s.m.)

* garđinaŕu ie alatu lu pintăŕ đi însamnat jghiabu la butuoń

* pi sâmnatura garđinaŕului sa scobiaşće jghiab, în care sa bagă fundu butuońului [Por.]


   GARGÁZALĂ /rom. gălăgie/ (s.f.)

* sa adunară tuoţ, şă înśepură cu gargazală: vorbăsc şî sa zbiară într-un glas, nu-i înţaľaźe ńiś dracu [Por.]

* ajuns marfă iepćină la dućan, şî s-a facut o gargazală đă uamiń [Mlava]


   GARḮNĂ /rom. gărînă/ (s.f.)

* garână sa dzâśe đi luoc în padure unđe sânt ľiamńe rare

* garâna, or pogara, ie luoc unđe lumia a taiat paduŕa tuată, sî sa facă iarbă đi viće [Por.]


   GASẮĽŃIŢĂ /rom. găselniţă/ (s.f.)

* gasăľńiţa ie viarme care sa faśe în śară, şî puaće să zatŕască stupu [GPek]


   GASḮ /rom. găsi/ (v.t.r.)

* aşa uom nu sa puaće gasî în ţara întŕagă

* la gasât muort

* uom vicľan, a gasât cum să lucre aia măi uşuor, fara nacaz

* a sapat, ş-a gasât bańi îngropaţ înca-n ćimpu turśiluor

* gasăo când ie sângură [Por.]


   GASḮT /rom. găsit/ (adj.)

* bańi, gasâţ pitulaţ în casă, i-a înparţât copiii [Por.]


   GÁTA /rom. gata/ (nepr.)

* cosâtu ie gata, acuma ńi puńem pi sâśarat

* io mis gata, numa muiaŕa nu sa măi pipćenat [Por.]


   GATÁT /rom. gătat/ (adj.)

* conacu muori gatat, cu suoba lu moraŕ unđe r-a facut vatra fuocului, a i s-a dzâs ođecľiie [Mlava]


   GÁURĂ /rom. gaură/ (s.f.)

* gaură mică, mare

* gaura largă, strâmtă

* gaura-n pomânt

* a-ngăurit gaura-n ľiemn cu sfŕađiru [Por.]


   GAVÁNĂ /rom. găvan/ (s.f.)

* gavana a fuost ľingură mare đi ľiemn, đi mistacat mâncaŕa când s-a sprimit pi la nunţ, la prazńiśe or pi la pomeń

* gavana a fuost facută đin ľiemn adâns, cum ie palćinu, or źugastru, măi rar đin alće ľiamńe

* pi gavana a duso pâcurari ľegată la brâu, atunśa ia dzâs „śobană” [Por.]


   GĂĆITUÁRE /rom. gătătoare/ (s.f.)

* la pomană iastă că ći trii găćituare, puaće şî măi mulće, ama nu cućadză să fiie paŕache [Por.]


   GĂLBINÁĆIC /rom. gălbenatici/ (adj.)

* gălbinaćic nu ie galbin đeşchis, numa galbin stâns [Por.]


   GĂLBINÁRE /rom. gălbinare/ (s.f.)

* gălbinare ie buală đi care la uom măi întâń îngalbińiaşće albuşu uochiului [Por.]


   GÍBURĂ /rom. ghibur/ (s.f.)

* ghibura ie zmuaćicu dă lână care a ramas pră darac dupa dâraśit [Mlava]

* ghibura nu sa labdă: sa pastŕadză, şî sa puńe în câpatâń, iarna într-a źeiśće în opinś să nu źeźire, or în papuşă copilaŕeşć đi tŕanţă [Por.]


   ghighiĽÍC /rom. gîgîlice/ (adj.)

* a-nparţât crumpiii: ai maŕ într-o parće, ai ghighiľiś în alaltă

* are o gramadă đi copii, ama tuoţ sânt ńişći ghighiľiś, parche sânt pituľiś, da nus [Por.]


   ghiLBÉŔA /rom. cipcină/ (s.f.)

* ghilbeŕa ie un fieľ đi iarbă [Crn.]


   ghiMOTUÓC /rom. ghemotoc/ (s.n.)

* când ma-nvaţat muma sî fac la ghiame, ia ma mânat întâń sî dau cu aţa dupa patru źeiśe, sî fac un ghimotuoc, şî pi iel pie urmă sî fac ghiemu-ntŕeg [Por.]


  ghiN /rom. ghin/ (s.n.)

* ghinu ie o scuabă đi fier, cu taişu încârśurat ca luna ćinără

* cu ghinu s-a lucrat la gaľiată đi lapće, gaľeţuaica đi muară [Pom.]


   GÍNDĂ /rom. ghindă/ (s.f.)

* ghindă au gorunu, śaruońu, fagu

* đemult s-a mânat puorśi în padure la munće, sî sa arańiască cu ghindă [Por.]


   ghiNĐÍ /rom. gândi/ (v.t.r.)

* nu ghinđi cî ie lucru-şală

* ma ghinđesc io đemult să-ţ spun

* a ghinđit bun, numa a facut opaśit

* nu ći măi ghinđi, că dzâľiľi tŕec şî mâńe o sî fiie amânat [Por.]


   ghiNĐÍT /rom. gândit/ (adj.)

* śe guod lucră, lucră ghinđit

* uom ghinđit

* śe stai aşa ghinđit, ai vrun nacaz? [Por.]


   ghiNĐITUÓŔ /rom. gânditor/ (s.m.)

* saćianu nu ie facut să fiie ghinđituoŕ, iel ie numa đi uoi şî đi sapă [Por.]


   ghiNĐITÚRĂ /rom. gândire/ (s.f.)

* ghinđitură uşuară

* uomu ľesńe norodzâaşće când sa dă la ghinđitură guală [Por.]


   ghiORÁ /rom. gheura/ (gl. p.)

* sa ghiaură pasuiu đi postaică, şî nuca cu aluna đi ghiuacă viarđe [Por.]


   ghiORÁT /rom. gheorat/ (s.n.)

* a veńit vŕamia đi ghiorat la pasui [Por.]


   ghiOŚÉL /rom. ghiocel/ (s.m.)

* ghiośelu înfluare măi întâń primovara, înga pănă nu sa ia zapada [Por.]


   ghiŚÍ /rom. ghici/ (v.)

* la şâdzâtuoŕ đemult, la tuoţ măi mult ľ-a fuost drag sî ghiśască la śumielś

* ghiśaşće, śe ţa-m dus în trastă

* pi zovârńitu suarilui ai batrâń a ghiśit cum o să fiie vŕamia mâńe dzî

* dupa cum zbuară gârluźiľi tuamna, lumia a ghiśit cum o să fiie iarna

* vrâjâtuaŕa ghiśaşće-n buobe đi cucurudz [Por.]


   ghiŚITUÁRE /rom. ghicitoare/ (s.f.)

* ghiśituaŕa ie un fieľ đi minśună: una spuń, da la alta ći ghinđeşć

* iastă muieŕ ghiśituoŕ, care numa sa uită în buobe, în cărţ, or în paru cu cafă, da iastă muieŕ vrăjâtuoŕ care đescântă đi sî ľecuie lumia bolnauă [Por.]


   ghiŚITÚRĂ /rom. ghicire/ (s.f.)

* măi frumuasă ghiśitură a fuost iarna la şâdzâtuoŕ, unđe a fuost mistacaţ ai ćińiŕ cu ai batrâń [Por.]


   ghiUÓC /rom. ghioc/ (s.n.)

* uauľi lu tuaće păsârľi au ghioc

* pi cum ie ghiuocu uoului şurguiat sa cunuaşće tuata pasâŕa [Por.]


   GÍJĂ /rom. ghijă/ (s.f.)

* ghijă ie frundză care învăluie scalanu đi cucurudz [Por.]

* la Paşć sa curâţă uou dă ghijă [Zvizd]


  GÂF /rom. gâf/ (s.n.)

* gâf ie postaviţă mică đi ľemn, în care s-a spalat mâńiľi înainća prândzului [GPek]


   GÂGAÍ /rom. gâgâi/ (v.)

* gâsca gâgâie când ie flomândă, or când sa spomântă đi śeva [Por.]


   GḮLCĂ /rom. gâlcă/ (s.n.)

* baba a fuost guşată, avut o gâlcă mare la gât

* s-a umflat la copil gâlśiľi

* blana nu ie đi ńimica, pľină đi gâlś

* s-a facut o gâlcă la guma đi ruată, trâabe să-i pun un bailuog [Por.]


   GÂLCUÓS /rom. gâlcos/ (adj.)

* mi sa aprins piaľa, şă mis tuot gâlcuos pi la uńiluocuŕ

* un fieľ đi fag ie atâta đi gâlcuos, đi ńiś dracu no-l măi sparźe [Por.]


   GÂLŚÁUĂ /rom. gâlceavă/ (s.f.)

* gâlśaua ie când duoi or măi mulţ uamiń, zbiară mâńiuos uńi pi alţî

* gâlśauă ie când sânt uamińi mâńiuoş şî vorbiesc intro vŕame; atunśa zbiară unu pi altu că ńima pi ńima nu ascultă

* đi mulće uoŕ, đin gâlśauă uomu iasă cu capu spart, cî dupa ia vińe bataia [Por.]


   GÂLŚAVÍ /rom. gâlcevi/ (v.t.r.)

* ii drag să baźe bruś în uamiń, şî să-i gâlśaviască

* rar sa gasâaşće uom sumiarńic, care nu sa gâlśaviaşće cu ńima [Por.]


   GÂLŚAVÍIE /rom. gâlcevire/ (s.f.)

* nu ie casă fara gâlśaviie [Por.]


   GÂLŚAVIŚUÓS /rom. gâlcevicios/ (adv.)

* sa tăinu ie gâlśaviśuos, cî alfieľ nu şćiu [Por.]


   GÂLŚAVITUÁRE /rom. gâlceavitoare ?/ (s.f.)

* nu s-a însurat cu ia, că đi mică a fuost o gâlśavituare ca şî mumâ-sa [Por.]


   GÂLŚAVITUÓŔ /rom. gâlcevitor/ (s.m.)

* fuź đi uom gâlśavituoŕ, cî lui ľi măi drag đi gâlśauă đi cât đi pâńe

* n-a putut să traiască mult: iel gâlśavituoŕ, ia gâlśavituare, pî s-a đisparţât iut dupa cunuńiie [Por.]


   GÂLŚAVITÚRĂ /rom. gâlcevitură ?/ (s.m.)

* abia scapai đi gâlśavitura-ia đin sat [Por.]


   GÂLŚAVUÓS /rom. gâlcevos/ (adj.)

* avut un narau gâlśavuos, cu tuot nat s-a atârnat [Por.]


   /rom. gâldău/ (s.f.)

* gâltână la râu ie măi bun luoc đi scaldat, dacă şćii să nuoţ

* în gâltână adâncă iastă pieşć maŕ

* s-a-ńecat într-un gâltuop

* a sacat râu, a ramas numa ńişći gâltânuţă coľa-coľa, ńiś piśuariľi nu puoţ sî spieľ în iaľe [Por.]


   GÂLTUÓP /rom. gâldău/ (s.n.)

* gâltuop ie ćişnă mare şî adâncă [Por.]


   GḮND /rom. gând/ (s.n.)

* iut ca gându

* ăi vińe la uom gând urât, şî faśe aia śe n-ar trăbui

* i-a dat în gând

* înga đi la ćińeŕaţă avut đi gând sî facă casă, ama ńiścând n-a putut să aduńe bań đestui

* are đi gând sî sa însuare

* nu puaće uomu să tuńe în gându lu muiare

* nu ći purta dupa gându lu tuoia

* când îi dă-n gând cum a trait la ćińeŕaţă, îi vińe sî sa plângă

* batrân, ama ţâńe bińe-n gând tuot ś-a-nvaţat đi la parinţî

* i-a luvat vuorba, ama iel n-a pierdut đin gând ś-a vrut să spună

* iartă ma, tu mi-ai spus frumuos, ama m-am bulnavit, şî mi-a ieşât đin gând [Por.]


   GÂNDÁC /rom. gândac/ (s.m.)

* gândacu al vânât traiaşće supt scuarţa lu frasâno-l alb, cu iel ai batrâń a ľecuit buaľiľi ibomńiśieşć: fŕenga, concau şî vrun şengher care a fuost măi rău [Por.]


   GÂNGAÍ /rom. gângâi/ (v.)

* nu-m gângai aśiia, numa spuńe điŕept cum a fuost

* đi ruşâńe, înśepu sî gângâie [Por.]


   GÂNGÁIALĂ /rom. gângăveală/ (s.f.)

* mama a paţât đi gângaială gŕa [Por.]


   GÂNGÁU /rom. gângav/ (adj.)

* muoşu a fuost gângau, copiii ia fuost gângavi, da acuma sânt şî ńepuaćiľi tuaće gângave [Por.]


   GÂNGAVIÉLĂ /rom. gângăvelă/ (s.f.)

* s-a mâritat dupa o gângavielă, muoŕ đi râs când ăl asculţ cum vorbiaşće [Por.]


   GÂRĆÍ /rom. gârtoni/ (v.)

* puorśi gârćiesc măi mult când sânt flomândz [Por.]


   GÂRGARÍŢĂ /rom. gărgăriţă/ (s.f.)

* gârgariţa ie guangă ńagră, sa faśe đin buob đi grâu, đi pasui or đi cucurudz, când sânt buabiľi batrâńe, când nu-s proâmblaće şî când sa-nśintă đi caldură

* gârgariţa manâncă ińima buobului, şî iel nu ie đi ńimica, ghiuacă guală

* ľac đi gârgariţă n-a fuost, a śercat ai batrâń şî cu fańină đi var ńistâmparat, ńimica n-ajutat, numa să-l ţân la luoc vântuos, şî đes să-l proâmbľi [GPek]


   GÂRGAÚN /rom. gărgăun/ (s.m.)

* gârgauńi sânt răi, când ći muścă ći umfľi tuot, da puoţ şî sî muoŕ [Por.]


   GÂRGAUNÁR /rom. gărgăunar/ (s.n.)

* cuibu lu gârgaun ie facut ca un câśulan, atârnat đi vro grindă în puod, or ľipit pi vrun ľiemn, da sa cuibaŕesc gârgauńi şâ-n butuarcă [Por.]


   GḮRGĂ /rom. cârcă/ (s.f.)

* când ai fuost mic, ć-am dus-n gârgă [Por.]


   GḮRLĂ /rom. gîrlă/ (s.f.)

* gârlă ie o şľingă îngustă đi pândză, înfrumoşată cu râuŕ, care a duso fiaćiľi maŕ la gât

* la gârlă a fuost atârnaţ bań, unu or măi mulţ, cu care fata aratat bogaţâia a ii [Por.]


   GḮRLIŢĂ /rom. gârliţă/ (s.f.)

* gârliţă ie buală porśască

* puorcu bolnau đi gârliţă nu manâncă, nu măi miarźe, cađe juos, are fuoc, suflă gŕeu, fârfuanje, şî la urmă ľipsâaşće

* puorśi bolnavi s-a ľicuit cu o buiađe adânsă, care a chiemato „buiađe đi gârliţă” [GPek]


   GÂRLÚGĂ /rom. gârliţă/ (s.f.)

* gârlugă ie pasâŕe, gâscă sârbaćică

* tŕecu un şuc đi gârluźi, vińe vŕamia râa [Por.]

* tŕec gârluźiľi pi sus, fug đi vŕamia râa [Crn.]


   GḮRĽIU /rom. gârliciu/ (s.n.)

* gârľiu ie gardu ănainća lu cośina puorśilor [Por.]

* gârľiu ie trauşa cuośińi, îngrađită cu paŕ să nu iasă puorśi afară [Crn.]


   GḮRŃIŢĂ /rom. gârniţă/ (s.f.)

* gârńiţa ie un fieľ đi gorun, numa sănt frundzâľi a ii câta măi marunće şî măi lunguiaće đi cât alu gorun

* gârńiţa nu ie bună đi građe, numa đi fuoc şî đi bunduś đi gard cu tarabă [Por.]


   GÂRJÁB /rom. gârjob/ (adj.)

* gârjab ie uom care đin vro buală i-a cŕescut şauă-n şâaľe, şî iel s-a-ngrjobat într-o parće [GPek]


   GÂSÁC /rom. gânsac/ (s.m.)

* am śinś gâşć şî un gâsac [Por.]


   GÂSCÁN (I. M.) ● v. GÂSAC [Por.]

   GḮSCĂ /rom. gâscă/ (s.f.)

* gâşć ţân aăia care sânt apruape đi râu

* gâsca gâgâie

* gâsca are gât lung, şî piańe albe [Por.]


   MN. GḮTUŔ /rom. gât/ (s.n.)

* tuata juavina care are cap, are şî gât

* avut gât scurt şî gruos, ş-a vorbit cu un glas rogoşât

* stârcu are gât lung

* sa luvară đi gât, şî sa batură pănă-pănă

* a miers cu gura cascată, şî i-a scapat vro guangă pi gât

* sa dzâśe cî tuot śe are cap are şî gât, fânca pula are cap, are şî ia, saraca, gât, ama-i stă strâmb

* gâtu puľi

* ăl strânźe-n gât, nu puaće să înghită

* vrodată, când la copil s-a fi unflat în gât, s-a dus cu iel la vro babă sâ-i đa în gât

* gât au vasurľi: chila, cârśagu şî baluonu [Por.]


   GHIÁNŢĂ /rom. geantă/ (s.f.)

* ghianţă s-a dzâs la cuopśe cu care muieriľi a prins puaľiľi la creţan [Por.]


   GHIÉM /rom. ghem/ (s.n.)

* ghiem đi aţă

* muma faśe ghiem

* s-a luvat câńi dupa mâţ, ş-a facut ghiem đin ii [Por.]


   GHIEMUÍ /rom. ghemui/ (v.)

* tuorsu sa râşcâie pi răşchituoŕ şî sa fac muotche; muotca sa puńe pi vârćiańiţa, da đi pi vârćańiţă sa ghiemuie [Por.]


   GHIEMUÍT /rom. ghemuit/ (adj.)

* urdzala ie ghiemuită, da baćala înca nu [Por.]


   GHIÉP /rom. ghep/ (s.n.)

* ghiepu ie o fuarmă dă maşână dă trăirat, care a mânato calu [Mlava]

* ghiepu a fuost la muoi întra trăirat la aŕe cu vânt, şî trairat la maşâń cu motuară [Por.]


  GHIORŢ /rom. ghior/ (int.)

* „ghiorţ-ghiorţ” fac maţâľi guaľe când iş flomând [Por.]


   GHIORŢAÍ /rom. ghiorţai/ (v.)

* iastă un śas đi când ńi ghiorţuon maţâľi đi fuame, da muiaŕa nu ie cu prândzu [Por.]


   GHIORŢAIÁLĂ /rom. ghiorţaială/ (s.f.)

* nu mis flomând, da s-a pus o ghiorţaială pi mińe, puaće fi vro buală [Por.]


   GLÁĐE /rom. cute/ (s.f.)

* cu glađe s-a ascuţât cuasa, cuţâćiľi, briśu şî alta

* piatra đi glađe a gasâto uamińi pin stâăń, a fuost vânâtă-n chisă [Por.]


   GLUÁTĂ /rom. gloată/ (s.f.)

* cu muiaŕa đi-ntâń n-avut gluaće, da cu adăurată are patru

* sa miră cum gluaćiľi nu i-a murit đi fuame đi vŕamia đi rat [Por.]

* muoşu în Ţârna Gora a omorât pră vrun turc, îş a luvat gluaćiľi şă prăsta Muraua a fuźit în Mlaua [Mlava]


   GLÚGĂ /rom. glugă/ (s.f.)

* glugă ie gramada dă tuľei, care sa faśe dupa cuľiesu cucurudzului [Mlava]

* când cuľieź cucurudzu, tai tuleńi şî faś măldaŕ; măldari ľeź cu nuiaľe, şâ-i aduń ăn glugă [Crn.]

* gluźiľi đi pi luoc, traź la casă şă ľi grămađieşć

* câć-o dată, gluźiľi ramân pi luoc, şă când înśiape să ńingă [Por.]

* viec nu măi đizvârdzăşć ghiemo-sta, cî l-a-nvârdzât mâţu tuot, l-a facut glugă [Por.]


   GĽÍIE /rom. glie/ (s.f.)

* gľiia ie bucată đi pomânt, scuasă cu iarbă [Por.]


   GĽIUÓS /rom. glios/ (adj.)

* pomântu ie gľiuos, pľin đi gľii maŕ, luocu nu sa puaće sâmana [Por.]


   GĽUÓNŢ /rom. glonţ/ (s.n.)

* a luvat lupu la uochi, a pocńit, şî gľuonţu a putrâvit lupu điŕept în cap

* gľuonţu ie vâru plumbului, bagat în ţaurică

* în mijluocu batăi a ramas făra gľuonţ [Mlava]

* a sarit pista gard, şî s-a înbrucat în gľuonţu lu un par frânt

* a-ngheţat pomântu şî građina ie pľină đi gľuonţuŕ ascuţâće [Por.]


   GOGŃÁZ /rom. goglează/ (s.n.)

* s-a dus, da a lasat o gramadă đi gogńaz dupa ii [Por.]


   GOGOMÁN /rom. gogoman/ (s.m.)

* ar vińit gogomańi đi la sat, şî ń-ar luvat lucru

* nu vorbi rumâńiaşće, că nu iş gogoman

* nu poaće gogomano-la să-nţaľagă, c-ăi forte prost [Buf.]


   GOGONÁT /rom. gogonat/ (adj.)

* capu uomului nu ie totârlat, numa gogonat

* fundu caldâări ie gogonat, nu ie ńiaćid, numa are câta burtă [Por.]


   GOGÓŞ /rom. gogoaşă/ (s.n.)

* gogoşu ie pâńe adzâmă, cuaptă pră tabla lu şpoŕet, a sa faśe dân fańină cu apă şî cu sare, fâr dă olaţăl, şî sa mursâcă cu mâńiľi spalaće [Mlava]

* capu-i pľin đu gogoaşă, no-l măi tunź viec [Por.]


   GOLÁIE /rom. golişte/ (s.f.)

* pomânt rău, numa golaie fara padure şî fara iarbă [Por.]


   GOLÁN /rom. golan/ (s.m.)

* golan ie uom sarac, fara ńimic

* s-a mâritat dupa vrun golan đi la munće [Por.]


   GOLḮMB /rom. hulub/ (s.m.)

* golâmb sârbaćic

* đemult a fuost pľină paduŕa đi golâmbi, acuma s-a rarit, sa vâăd numa pi la munće

* golâmbu cu golâmbiţa fac cuib în butuarcă [Por.]

* a fuost la nuoi golâmbi lupieşć, chiemaţ aşa cî a cântat „un-lup! un-lup!", şî golâmbi popieşć, guľeraţ [GPek]


   GOLOPŔÉŞŃIŢĂ /rom. coropişniţă/ (s.f.)

* golopŕeşńiţă ie guangă mare care traiaşće în tuor

* golopŕeşńiţă ie bună momială đi pieşć, când sa prind cu unghiţa [Por.]


   GOĽÍ /rom. goli/ (v.t.r.)

* a baut rachiu tuata iarna, şî butuońu s-a goľit

* sacu nu sa goľaşće sângur [Por.]


   GOĽIŞMÁN /rom. sărăcan/ (adj.)

* goľişman ie aăla care ie atâta đi sarac, đi n-are ńiś ţuaľe đi-nbracat, numa miarźe rupćiguos [Por.]


   GORÚN /rom. gorun/ (s.m.)

* gorun ie ľiemn bun đi građe

* gorunu are ghindă [Por.]


   GRÁB /rom. grabă/ (s.m.)

* la-i găzdoćiń tuot s-a lucrat cu grab

* când lucri đin grab îţ iasă pi nas, cî śuava-ţ scapă, şă ći mână să-l faś piadauară

* (u izr.) nu mi đi grab [Por.]


   GRABÍ /rom. grăbi/ (v.t.r.)

* nu grabi atâta, iastă vŕame đestulă

* ma grabiesc să ajung đi prândz [Por.]


   GRABÍULUI /rom. grăbiului ?/ (adv.)

* nuvără, şî cosâtuori sa pusâră grabiului pi cosât, n-ar vi gaći pănă nu dă pluaia [Por.]


   GRAĐÍNĂ /rom. grădină/ (s.f.)

* građină cu fluoŕ

* građină îngrađită [Por.]


  GRAI /rom. grai/ (s.n.)

* nuoi cu vuoi nu vorbim tuot un grai

* mi sa-mparu că sa-udzî un grai pi culmie [Por.]


   GRAMÁDĂ /rom. grămadă/ (s.f.)

* pănă dai đin palme, sa adună o gramadă đi lume

* muoşu s-a dus đinuapće, să đa fuoc la gramiedzâľe-ľa đi spiń, care đi pi ľivađe ľ-a târsât alaltâieŕ

* gramada đi fân, care sa faśe đin cupiţâaľe, la nuoi sa chiamă porcuoń [Por.]


   GRÁMŃIC /rom. gramnic/ (adj.)

* n-a dzacut ńiś o dz,î a murit gramńic [GPek]


   GRÁPĂ /rom. grapă/ (s.n.)

* cu grapa s-a grapat luocu dupa arat [Por.]


   GRÁPIŢĂ /rom. grapiţă/ (s.f.)

* grapiţa ie fluturu lu capuşă, dupa śe sa satură đi sânźe, cŕaşće şî sa profaśe cârśuabă, or capuşă

* grapiţa sa aľiaźe đin cârśuabă şî capuşă că are trii paŕache đi piśuare [Por.]


   GRASÚN /rom. grăsun/ (s.m.)

* grasun ie purśel đi un an đi batrân

* grasună [Por.]


   GRÁŚIN /rom. păcătos/ (adj.)

* nu sa ćiame atâta đi graśină, cî pi lumia-ia puaće să cadă în iad

* a fuost graśin đi la ursa înga în śasu când s-a nascut

* ai mii a fuost saraś, ş-am avut o copilariie graśină [Por.]


   GRÁŚINA /rom. grăcina/ (v.)

* lumia n-ar graśina atâta când ar cređa tuoţ în dumńedzâu [Por.]


   GRÁJĐ /rom. grajd/ (s.n.)

* bufańi noştri ar avut gata toţ viće, ş-ar avut grajđe đi bârńe, astrucaće cu şândră

* omeńi car ar avut vaś mulće, ar avut şă păcurar, care ar pazât vićiľe pe bań [Buf.]


   GRĂNGURÍ (GL.) ● v. GRÂNGURI [Por.]

   GRĂÚNŤE /rom. grăunte/ (s.m.)

* grăunťe ďe usturoi

* grăunťe ďe pământ

* grăunťe ďe sare [Kmp.]


   GREOTÁĆE /rom. greutate/ (s.f.)

* calu nu puaće să ducă atâta greotaće

* avut mare greotaće la lucru, ama nu s-a vaiatat la ńima

* puodu ie putrâd, nu puaće să ţână greotaće mare

* a trecut pin mulće greotăţ pănă n-a crescut [Por.]


   GREŞÁLĂ /rom. greşală/ (s.f.)

* mare greşală a facut când s-a lasat đi şcuală

* a fuost ćinâr şî naruod, ş-a miers đin greşală în greşală

* când minţ, fuŕ şă înjuŕ, or ći ţâń cu muiaŕa lu tuoia, aia nu ie greşală numa pacat

* ńiś un lucru nu ie fara greşală [Por.]


   GREŞẮĽŃIC /rom. greşelnic/ (s.m.)

* care omuară uomu ie mare greşăľńic [Por.]


   GREŞḮ /rom. greşi/ (v.i.)

* nu s-a învaţat bińe să scriie, înga greşâaşće coľa-coľa

* dacă viađe că mult greşâaşće, iel vŕa sî sa însuare cu ia, şî gata

* cređinţuosu nu cućadză să greşască, că a lui pacat ie măi gŕeu đi cât pacatu alu ailalalţ [Por.]


   GREUÁŃE /rom. greoaie/ (nepr.)

* şî când a fuost greuańe, muieriľi đemult a lucrat tuot, pănă la naşćire

* (u izr.) a pľeca greuańe

* nu sa şćut cu care a pľecat greuańe [Por.]


   GRÍIIR /rom. grier/ (s.m.)

* vara griiiri cântă tuata nuapća [Por.]


   GRÍNDĂ /rom. grindă/ (s.f.)

* grindă ie o bârnă lungă đi ľiemn, śopľită-n patru muchie la masură

* grinda la coľibi a fost facută đin grindz, pusă bârabar una cu alta, da întra iaľe a fuost pusă valuŕ

* la grindă a fuost mulće care-śe: cârľiźe slobâđe, đ-atârnat trăşčiľi or cutariţâľi, prajâń đ-atârnat schimburľi

* copilu a cŕescut pănă-n grindă [Por.]


   GRÂMAĐÍ /rom. grămadi/ (v.t.r.)

* pâcurari parche a nurodzât đi đesńaţă, numa sa grimađiesc uńi pi alţî

* vŕamia să înśepiem grâmađi clańa, că ńi prinđe murgu

* clańa nu puaće sângură sî sa grâmađiască, pănă nu şchipi în pălmi [Por.]


   GRÂNGURÍ /rom. gânguri/ (v.)

* copilu grânguŕaşće pănă nu sa-nvaţă să vorbiască

* đi pasâŕe dzâśem că ćiricâie, da đi copil mic dzâśem că grânguŕaşće [Por.]


   GRḮŃIŞĆE /rom. mirişte/ (s.f.)

* grâńişće ie luocu đi pi care ie sâśarat grâu [Por.]


   GRḮU /rom. grâu/ (s.n.)

* đin grâu sa faśe pâńe

* buob đi grâu

* spic đi grâu

* fańină đi grâu

* samânţă đi grâu [Por.]


   GŔÁNGUR /rom. grangur/ (s.m.)

* gŕanguru ie o pasârică cu piańe galbińe ca auru

* gŕanguru ie pasâŕe măi frumuasă la nuoi, đ-aia sa dzâśe đi vrun baiat care ie înbracat frumuos cî ie înbracat ca gŕanguru [Por.]


   GŔÁUR /rom. graur/ (s.m.)

* gŕauri zbuară în pâlcă mare [Por.]


   GŔÉU /rom. greu/ (adj.)

* fieru ie gŕeu, ama plumbu ie şî măi gŕeu

* piatră gŕa n-o rađiś ľesńe

* n-a putut să traiască cu iel, că avut narau gŕeu

* duraiala a dus nuviŕ gŕei, cu piatră

* pomânćanu are trai măi gŕeu đicât oiaŕu

* pi saćan tuoţ ăl jupuaie, đ-aie iel gŕeu scapă đi la sâraśiie [Por.]


   GROPÁN /rom. gropan/ (s.n.)

* đi varńiţă în pomânt sa sapă un gropan adânc [Por.]


   GROPÁR /rom. gropar/ (s.m.)

* gropar ie uom care la morminţ sapă gruapa đi uomo-l muort [Por.]


   GRÓPIŞĆE /rom. gropişte/ (s.f.)

* gropişće ie luoc unđe sa-ngruapă ai muorţ [Por.]


   GROSḮME /rom. grosime/ (s.f.)

* s-a puvestât că-n padure vrodată a fuost faź cu atâta grosâmie đi n-a putut śinś inş să-i cuprindă [Por.]


   GROŞÁLĂ /rom. grosoală/ (s.f.)

* groşala sa faśe đin lapće fiert cu fańină đi cucurudz

* groşală ie mâncare ţapână şî dulśaţă mare đi câń care pazâăsc uoiľi la munće [Por.]


   GROZÁU /rom. grozav/ (adj.)

* rău grozau lucru are, sa gânđiaşće sî sa lasă

* aşa grozavi baieţ nu sa măi însuară ńiścând [Por.]


   GRUÁPĂ /rom. groapă/ (s.f.)

* tata sapă gruopi đi şćumpi

* drumu dupa pluaie pľin ie đi gruopi

* la gruapa muortului sapă trii or śinś gropaŕ [Por.]


   GRUÁZĂ /rom. groază/ (s.f.)

* atâta puće în cuŕańic, đi vierş đi gruază, când će duś să iai vrun uou

* când ii viedz cum sânt, fuź đi gruaza luor đi rupi [Por.]


   GRUMÁZ /rom. grumaz/ (s.n.)

* grumazu ie luocu la trupu uomului đinapuoi, unđe sa-npreună gâtu cu capu

* i-a dat cu buata dupa cap, şî i-a rupt grumazu [Por.]


   GRÚNĐIN /rom. grunz/ (s.m.)

* uoiľi a ľins cruşâţu đi sare, a ramas numa ńiśći grunđiń đin iel

* i-a cumparat la bâlś baiatu un grunđin đi miriśică, şî ia, saraca, đi drag i-a-nbunat sî sa mariće dupa iel [Por.]


   GRUÓS /rom. gros/ (adj.)

* ľiemn gruos

* blană gruasă

* aţă gruasă

* lapće gruos

* glas gruos şî spârćiguos

* gruos đi cap

* gruos đi obraz

* gruos la pungă [Por.]


   GRUÓS /rom. gros2/ (s.m.)

* a dus đi fuoc numa ńişći gruoş, nu-i măi sparźe ńima

* s-a dus în paduŕe sî scuată ńiscai gruoş đin borugă [Por.]


   GRUZAVÍ /rom. grozăvi/ (v.t.r.)

* când a vadzut guanga-n dzamă, ii s-a gruzavit mâncaŕa

* când s-a luvat, nu ľ-a fuost drag unu đi altu, da acuma spun că ľi sa gruzaviaşće traiu đin dzî în dzî [Por.]


   GRUZAVÍIE /rom. grozăvie/ (s.f.)

* nu şćiie ś-a fuost în mâncare pă sa pus pi iel o gruzaviie gŕa đi numa varsă

* s-a-nsurat c-o gruzaviie đi fată [Por.]


   GUÁGĂ /rom. gogă ?/ (s.f.)

* a gasât în paduŕe o guagă đi juavină ńicunoscută

* la morminţ-ai batrâń s-a gasât ńiscar gogolaie boznacâće, s-a puvestât cî sânt câpaţâń đi jâdań

* aldracului ie coplio-sta, trasńiŕar dumńedzâu goghiţa naruadă! [Por.]

* ia picat pâăru şî ia ramas gogoľaia guală

* a fuost culcat cu gogoľaia spartă [Crn.]


   GUÁNGĂ /rom. goangă/ (s.f.)

*


   GUÁNGĂ PUTURUASĂ /rom. goangă-pucioasă/ (s.m.)

* guanga puturuasă puće ca Iuda

* iastă guonź puturuasă vierdz şî sure [Por.]


   GUGUŃÁŢĂ /rom. gogoaşă/ (s.m.)

* n-avut muma alta să ńi facă đi fruştuc, numa ń-a pârjât ńişći guguńeţ [GPek]


   GÚĽIR /rom. guler/ (s.n.)

* chimiaşă cu guľir pistriţ

* s-a rupt guľiru la chimiaşă

* camaşa muieŕască n-avut guľir, numa avit gură đi cap ca la sac, şî s-a-nchiptorat pi umăr [Por.]


   GUÓD /rom. ori - ?/ (part.)

* cumguod

* careguod

* cândguod

* śiguod

* unđiguod [Por.]


   GUÓL /rom. gol/ (adj.)

* vas guol

* capu guol

* burta guală

* luoc guol

* dzamă guală

* în piaľa guală

* cu curu guol

* a gaćit şcuala, ama tuot i-a ramas capu guol

* vuorbă guală

* minśună guală [Por.]


   GUÓVE /rom. govie/ (s.f.)

* vuorba guove ie nuauă, a tunat în ľimba nuastră pi dupa ratu cu mńamţî

* guovia đi bătrâńaţă s-a chiemat miŕasă [Por.]


   GÚRA-LUPULUI /rom. gura-lupului/ (s.f.)

* gura-lupului ie buiađe cu fluaŕe care la lume ii sa-mpare cî samână la gura lupului cascată [Por.]


   GÚRA-ŞĂRPILOR /rom. iarba-şarpelui/ (s.f.)

* gura-şărpilor ie u buiađe naltă, cu fluare vânâtă, care samână la gura şărpilor đeşchisă, cu ľimba scuasă [Por.]


   GÚRĂ /rom. gură/ (s.f.)

* şćirb, n-are ńiś un đinće-n gură

* gura râului

* gura văii [Por.]


   GURGUÓI /rom. gurgoi/ (s.n.)

* gurguoiu ie vâru la opincă đi piaľe

* mi s-a rupt gurguoiu la opincă

* opinś cu gurguaie au sârbi, rumâńi n-avut aşa opinś [Por.]


   GURÍŢĂ /rom. guriţă/ (s.f.)

* fećiţa mia are guriţă dulśe

* mândruţa mi-a dat guriţa [Por.]


   GURIDÁŔ /rom. vinicer/ (s.m.)

* guridaŕu ie luna a đi noă pi an, vŕamia când s-a cuľes viia


   GURÍDĂ /rom. aguridă/ (s.f.)

* gurida ie un fieľ đi viie sârbaćică, care dă pi duos, are buobe miś vânâće, care când sa cuoc sânt atâta acre đi gura sa strânźe đi tuot đi acŕală [Por.]


   GURMÁZ (I. S.) ● v. GRUMAZ [Por.]

   GÚST /rom. gust/ (s.n.)

* dzama ie bun gaćită, are gust bun

* (u izr.) fara gust [Por.]


   GUSTÁ /rom. gusta/ (gl. p.)

* când sa gustă, sa ia numa câta mâncare or biare în gură, sî sa vadă cum ie

* măi đes sa gustă mâncaŕa pănă sa gaćiaşće [Por.]


   GUSTÁŔ /rom. agust/ (s.m.)

* fâncă în agusta tuot sa gustă, ai batrâń a chiemat luna đi uopt şî gustaŕ [Por.]


   GÚŞĂ /rom. guşă ?/ (s.f.)

* guşă ie viarme đin apă, alb, lung şî supţâre ca păru đin cap

* unđe traiaşće guşă, apa ie curată

* dacă uomu nu bagă sama şă bia vro guşă, puaće sî sa bulnaviască, pă şî sî muară

* (ver.) care nu bagă sam când bia apă đin vrun ogaš đin padure, şî bia guşă, ii sa faśe nuod pi gât, care sa chiamă guşă [Por.]


   GUŞẮI /rom. guşei ?/ (s.m.)

* (vet.) guşăii sa fac la viće în uochi, măi mult la vaś şî la buoi

* (med.) când a vadzut guşăiu în uochiu buolui, ai batrâń l-a ľegat ţapân în razbuoiu dă potcovit, şî cu ľingura i-a scuos uochiu a fară; a prins guşăiu cu acu şî la lupadat, a uochiu a spalat cu miare, şî la prontuors înapuoi [Stig]


   GÚŞĆIRĂ /rom. guşter/ (s.f.)

* guşćira ie un fieľ đi şopârlă; viarđe ie, traiaşće pi ľiviedz şî pin buźacuŕ; manâncă guonź, care ľi prinđe cu o ľimbă lungă

* cu vrun parśel đin guşćiră a facut ai batrâń chiag: a omorât şopârla, a luvat ś-a luvat đi la ia, a mistacat cu porâmb şî cu rândză đi mńiel, şă cu aia a-nchiegat lapćiľi [Por.]


   GUTḮN /rom. gutui/ (s.m.)

* am un gutân în traiuşa căş,î sađit înga đi paradieda

* gutân oltańit rođaşće gutâńe maŕ, apruape la o chilă câć-o gutâne


   GUTḮNĂ /rom. gutuie/ (s.f.)

* gutâna ie puama lu gutân, galbină şî facută ca para [Por.]


   GÚJBĂ /rom. gujbă/ (s.f.)

* gujbă ie înpľećitură đi curpiń cu care s-a ľegat gardu

* gujba îmľećită đi curpiń vrodată a fuost un fieľ đi proţap, ľegatura întra plugu đi ľiemn şî źugu, cara la tras buoii [Por.]

h


   HÁLĂ (I. J.) (RET.) ● v. ALĂ [Por.]

  HOI! /rom. hoi!/ (int.)

* mână buoi, şî zbiară: „Hoi! Hoi”, rasună vaľa tuată [Por.]

i


  IŢ /rom. / (s.n.)

* fă fuocu, dăi iţ la cazan să fiarbă ţuica măi iuta

* când vrunu la prazńic ţâńe bardacu cu rachiie, şî puvestâaşće, ai-lalalţ zbiară: „Lasâ-će đi povieşć, numa dăi un iţ, şî mână bardacu-nainće!”

* la buou care sa traźe ľenuos, ii dai un iţ sî trâcńască, şî sî sa iuţâască

* şpoŕetu nu cuaśe, că n-are iţ bun [Por.]


  IŢ /rom. / (s.f.)

* un laţ, un uochi la iţă lu razbuoi sa chiamă iţ

* când sa nuvađiaşća urdzala pin iţăľi lu razbuoi, sa ia câći un iţ cu źeiśtu, ăi sa cască laţu, şî sa tŕaśe o jâţă lu baćală pin iel [Por.]


   ÍŢĂ /rom. iţă/ (s.f.)

* iţă sânt aţă ľegaće în laţă, care sânt înşâraće pi doa bâće, bagaće pin câpatâńiľi lu laţă

* bâtu care ie bagat đintr-o parće în laţu lu iţă sa chiamă fuśiiu đi iţă

* razbuoiu puaće să aibă đi la doă pănă la şasă iţă, număru luor miarźe dupa fieľu đi ţasut

* đi la fuśiu đisupra, iţăľi sânt ľegaće đi brâglaŕu lu iţă, da đi la-l đi juos sânt ľegaće cu talpiţâľi

* lucru lu iţă a fuost când ţâsatuaŕa calcă pi talpiţă să sa schimbie, şî sî facă ruost la urdzală, đi sî puată să tŕacă sovieica pin ia [Por.]


   IghiNÁT /rom. Ignat/ (s.m.)

* Ighinatu în vŕamia nuastră cađe a duoiľa dzî dupa Anol Nou

* la Ighinat đi când lumia rumâńi taie puorcu [Por.]


   IGĽIŚÁUĂ /rom. aglică/ (s.f.)

* igľiśaua dă primovara măi întâń

* igľiśauă ie fluare frumuasă, şî dupa ia a dat şî numie pi la fiaće, Igľica [Por.]


   IGŃÁT (I. M.) ● v. IghiNAT [Por.]

  II /rom. ei/ (pron.)

* ii nu-s rumâń đin parća nuastră, ii vorbiesc alt grai, ama iară pućem ńi înţăľeźa

* a miers cu ii la şcuală

* nu s-a ćemut đi ii ńiścând

* viedz đi ii, că ii sânt miś

* đi ii ľi drag lu toţ [Por.]


   ICĽÁN /rom. viclean/ (adj.)

* uom icľan paziaşće bińe śe vorbiaşće [GPek]


   IĽIĽÁC /rom. liliac/ (s.m.)

* muierľi s-a dus să cuľagă iľiľac

* copiii s-a dus în pieşćiră, să prindă iľiľaś [Por.]


   ÍNSĂ /rom. ins/ (s.n.)

* a tŕecut pi drum o insă ńicunoscută

* a veńit ńişći inş đi la vaľe, nu sa batură la nuoi, numa spusâră cî sânt ńigustuoŕ care sa duc vrunđiva la bâlś

* đi insă muieŕască, şî cănd ie una, şî când sânt măi mulće, tot una sa dzâśe - insă: vadzui o insă muieŕască, vadzui o gramadă đi insă muieŕeşć [Por.]


   IŃÉL /rom. inel/ (s.n.)

* ińel đi aur

* ińel đi arźint

* ińel cu piatră scumpă [Por.]


   IŃELÚŞ /rom. ineluş/ (s.n.)

* a cumparat la bâlś đi la sarafi un ińeluş iepćin, la dat la fećiţă să-l pună la źeiśtu papuşî [Por.]


   IRIÚŞ (I. M.) ● v. ARIUŞ [Por.]

   IROPLÁN (I. M.) ● v. ĂROPLAN [Por.]

   ÍSĂ /rom. isa/ (s.f.)

* sâ-i măi dăm o isă, pă sî ńi duśem la ođină [Por.]


   ISCAĽÍ /rom. iscăli/ (v.t.r.)

* nu şću sî scriu, şî m-am scaľit cu źeiśtu

* nu iscaľi fiie-śe pănă nu śećieşć bińe śi ie

* l-a prins đi martur, ama iel a spus că nu iscaľiaşće ńimica la faţa luocului, pănă nu ajung źindari

* vuorba „iscaľi” şî đe mult a fuost rară, că ai batrâń ńiś n-avut multă tŕabă cu scripsuoriľi [Por.]


   ISCAĽITÚRĂ /rom. iscălitură/ (s.f.)

* i-a dus o raşăńe fara iscaľitură, şî iel n-a vrut s-o primiască [Por.]


   ISPRAVÍ /rom. isprăvi/ (v.t.r.)

* vin, cum ispraviesc cu lucru

* am ispravit lucru, acuma uđinăm [Por.]


   ISPRAVÍT /rom. isprăvit/ (adj.)

* lucru înga nu ie ispravit, da îi s-a dus la casă

* cusâtura ispravită, a ramas numa bumbi sî sa prindă [Por.]


  IŚ (PRIL.) ● v. AIŚ [BUF.]

   IZAFLÁ (GL.) ● v. AFLA [Por.]

   IZBÍŚ (I. S.) ● v. BIŚ [Por.]

   IZMIÁNĂ /rom. izmană/ (s.f.)

* rumâńi ai batrâń n-a purtat izmiańe, ńiś uamińi, ńiś muieriľi [Por.]


   IZVUÓN /rom. izvon/ (s.n.)

* izvuon ie cluopât đi aramă, care sa atârnă la viće la gât

* izvuonu ie đi aramă, da cluopâtu đi fier [Por.]