| VORBAR - TOPONIMI ȘI HIDRONIMI (standard: româna literară) |
| a |
* pi luoc poľajńic, apa ie scundă da albia râului largă [Por.]
* la nuoi ai batrâń a puvăstuit c-a veńit dân Almăș, prântu viće, c-aiśa a fuost mult luoc guol [Zvizd]
* Alova ie sat mare
* Alova ie sat aproape de otar cu Bugariia [Tim.]
* Apa albă a fuost ogaș care avut izvuor la Culmeźii, ș-a tunat în Șașca đi điŕapta, la Stâlp
* unđe a miers vrodată Apa albă, acuma ie cuopu lu Rudńic, ogașu s-a pierdut
* nume „apa albă” rumâńi dau la tuot ogașu care la fund are pietre albe [Por.]
* poľicra ńi Arđelańi, că ainuoștri ai batrâń, a veńit đin Arđal [Por.]
* pin Arnaglaua tŕaśe râu Șașca
* Arnaglaua ie sat đaluruos, are mulće culmie șî ogașă
* ogașâľi tună în râu Șașca, đi parća điŕaptă: Biľizvuorța, Ostrovița șî Lozovița, da đi parća stângă Bľizńa, Bistovița Mică șî Bristovița Mare
* Arnaglaua are patru cotunuŕ maŕ, care sa chiamă: Bľizńa, Crșie, Șopât șî Bugoglaua [Por.]
* Arnauta buľuoțului pimovara ie turbuŕe, da vară aŕe apă puțână [Crn.]
* baće un vânt friguruos đi pi Artan
* Artanu la facut jâduvi vrodată cî să puarće vânțî đi pi iel
* (ver.) кând ie vâru Artanului cutrupit cu nuviŕ, vŕamia sî strâcă
* (izr.) Până sî viađe zapada pi Artan, cojuocu nu să lasă [Crn.]
| b |
* în Baba-Iuana izvuară Ogașu Babi-Iuańi [Crn.]
* Bagaiuovâțu ie pi puaľiľi lu Tâlva Ruoșâie [Crn.]
* ma duc în baie sî ma ľecui đi duŕeŕ în încheiatuŕ [Crn.]
* cum să nu fiie ruoșâie la fiŕe, când tota vara petŕaśe pin bâăi [Por.]
* Bańiia sńigoćinului, la Golumbăț [Bran.
* Baśevița ie sat care vrodată a fuost bun luoc đi baśiie [Crn.]
* Bauța ie o piatra maŕe la Maľińic pi caŕe nu cŕașće ńimica [Crn.]
* đi vŕami đi turś, moșâia la Begluc a fuost alu vrun turc Budimalai [Por.]
* ma duc la Bigăr dupa apă [Hom.]
* în Izvor-lu Mic iastă tri bigără: bigăr-lu Borđan, bigăr-lu Mrľiś, bigăr-lu Dragoi
* tuaće tri bigără izvuară đen cľanț, șî au mai bună, șî mai râaśe apă în sat [Crn.]
* am fuost în Biľigrad numă odată
* Biľigradu ie oraș mare [Por.]
* la Biľizvuorța traiesc Durluońi, Craśuńeșći șî Crișańi
* în Biľizvuorța iastă raś [Por.]
* Bârloğeńi nu sânt ungureń, nu vorbesc ca și rumâńi ďi la munťe
* a vindut moșiia la un Bârloağan [Kmp.]
* Bârńița ie sat rumâńesc, a fuost la marźina Dunări, da când a zătońit Dunăŕa, s-a mutat pră vaľa râului care-l chiamă iară Bârńița. [Bran.
* iuo sânt Bârńiđan, traiesc la Bârńidău
* a colo nuie ńimic, tuot barnă [Por.]
* Blizńan, uom đi la Bľizńe
* Bľizńa ie un nume șî alu un râu scurt, care-l fac Bľizńa mică cu Bľizńa mare [Por.]
* maidanu în Bogovina a înśaput sî lucŕe în anu 1903. [Crn.]
* Bolboroș ie izvor tare, în care bolborosășťe apa ca când fierbe în uoală [Kmp.]
* am moșâie la Bonduoc, luoc ie bun șî poľajńic [Por.]
* ii dzâśem la loco-la Bŕeză, cî ie o golaie, unđe dau numa ľamńe care sârbi chiamă breză, da nuoi rumâńi ii dzâśem mastac [GPek]
* Bŕezńița ie sat rumâńesc, apruape dă Jgobița [Hom.]
* az am fost în Bruođița, sat pă Piec [Rom.]
* la Bugoglaua traiesc bugoglavieńi [Por.]
* Bucuva Osńiśi altfiaľ sî chiamă șî Satu al nuou
* în șcuolă đin Bucuva Vaľacuańi iastă duoispŕaśe copii [Crn.]
* in Buľećin traiesc duauă fuarme dă rumâń, uńi vorbiesc la „pră”, da uńi la „pi”
* iastă șî o fâmeľiie sârbiască, a veńit dă la Cosova; saćańi a batut juoc cu ii cî sânt „turś dă la Cosova”
* voińiś saćańi sa chiamă Buľećinț, da muierľi Buľećință
* satu ie mic, învârat într-o vaľe adâncă, îngustă șî lungă
* lumia s-a tras aiśa dân mulće pâărț, cî ie bun dă viće
* la Buľećin șî acuma la Sânźuordz sa fac câći șapće-uopt baśii, ca đi bătrâńață [Por.]
* s-a lovit la buot [Hom.]
* sa ľinźe pi buot [Por.]
* Buotu Cracului [Hom.]
* śuaca are vâr, da cracu are buot
* buata-sta đi pasui n-are buot cum trâabe [Por.]
* Buśa ie sat rumâńesc, supt puaľiľi lu Cârșia mare [Crn.]
| ț |
* la Țarină nu ma-iastă căș, d-aśia pľiacă luocuriľi
* la Țarină în tuotdăuna iarna iastă naimieț, da vara luocuriľi îs pľińe dă apă [Hom.]
* țarână s-a chiemat ușa lu gard đi stobuoŕ, cu care đi vrodată a fuost îngrađit tuot satu [Por.]
* Țăľigradu a fuost oraș turśiesc [Por.]
* sa puvestâașće cî la Țărovana în vŕamia lu rimľeń a fuost rudnic, or că cuzńiță [Por.]
* Țărovana în Țârnaica ie luoc la marźina stânga alu Râu poŕeśi, cu mulće sâamńe care arată că aśiia đimult s-a sapat șî s-a topit ruda [Por.]
* acuma în Țâgańiie nus măi Țâgań, sa mutat tuoț la Ńigoćin, da uńi la Măidan
* o țâgańiie mare a tunat întra ii, n-o sî iasă la bińe [Por.]
* Țârna izvoŕadză supt Bŕeza, primiașće la điŕaptă ogașâaľe Bigru șî Ogașul mare, da đi la stânga pi Fiľișana, șî sa împreună cu Piecu la Dâbiľug [GPek]
* Țârnaica ie sat rumâńesc, supt puala lu Guol
* Țârnaica sa otarâașće cu Arnaglaua, Gorńana, Tanda, Clocośuouțu șî Plamna [Por.]
| ć |
* Ćićuoțu ie sat rumâńesc întra Mlaua șî Muraua
* în Ćićuoț trăiesc Ćiviśańi
* muiaŕa dăn Ćićuoț ie Ćiviśană, da doă sânt Ćiviśańe [Pom.]
| d |
* Dăbiľugu ie sat în Piecol đi Sus, apruape đi rudńicu măidanului
* în popiso-l đi la urmă (ân anu 2011), satu avut 405 đi inș, ca sârbi sa scris ii 221, da ca rumâń 99, 80 đi inș n-a spus śe sânt [GPek]
* iei s-a năsăľit dă vrodată dî la Pojarevăț [Crn.]
* când s-a dus lumia la lucru în Rumâńiie, pistă Dunuŕe a trecut cu vapuoru [Crn.]
* Dunâŕe, apă tulbuŕe
* ai nuoștri ai batrâń, când a fuźit đin Țara rumâńască, a tŕecut Dunâŕa, notând cu truaśiľi la brâu [Por.]
* Duosu smiđacului ie un duos pľin dă smidă în Manastirița [Mlava]
| f |
* fața uomului cuprinđe frunća, uochi, nasu, obrazu, gura șî barba
* care ie vićaz, întuarśe fața câtra uom, șâ-i tuot đeșchis în uochi [Por.]
* sâ-ntuarsă cu fața câtră mińe, șî roșî ca racu [Crn.]
* puńe pâătura pi pat cu fața-n sus
* fața ie pomântu întuors câtra suare [Por.]
* în față mâi îndată rasâaŕe cucurudzu, cî ie pomântu mâi calduruos [Crn.]
* a ieșât în fața luocului, adunat marturi, ș-aratat c-a vorbit đ-adaveŕe
* Fața mică (or mare)
* Fața lu Iuon
* Fața muori
* aia a fuost în față đi dzâuă [Por.]
* Feľeșana ie un râuŕel, izvoŕadză supt Piatra roșâie, la izvuor are un bobât mic; sa-npreună cu Bŕeza, șî la gura văiu tună-n Țrna; Țârnă măi amânat, la capu satului, tună-n Piec [GPek]
* fâtaśuńe s-a chiemat luocu unđe a fatat uoiľi
* Fâtaśuńe ie luoc chiemat pi vaľa Ľubovi în Țârnaica, unđe a fatat uoiiľi Iancońilor, pi cuasta răsărićană lu Culmia Mică, la otar cu Jarcu Voivodan [Por.]
* frunća ie la uom parća capului đi-nainće, đisupra đi uochi
* casa ie cu frunća întuarsă câtra drum
* Frunća Șășchi [Por.]
* s-a dus cu vićiľi la funduańe, nu vińe îndată
* Funduańe, cotunu Gorńeńi, vaľe adâncă, lungă șă închisă întra cârșuaće, la otar întra Gorńana șî Buśa [Por.]
| g |
* Guolu ie munće mare, otar întra Craina șî Poŕeśa
* supt Guol sânt duauă saće rumâńeșć: Tanda șî Țârnaica
* Guolu pi cuamă ie o golaie, fara ńiś un fieľ đi verđeț
* mama spuńa: am opdzăś đe ań, șî đi când țân minće, nuoi Țrnaśeńi śuaca-sta chiemăm Guol, acuma aud că uńi ii dzâc Dăľi-Iovan [Por.]
| i |
* Isâcuva ie sat răsfirat
* la popiso-l đi la urmă (ân anu 2011), satu avut 582 đi inș, đin ii sârbi 185, da rumâń 363, 34 đi inș n-a spus śe sânt
* satu ie raspânćicu drumului đi la Măidan la Vlauľa, șî đi Lazńița în Omuoľ
* numiľi satului ie srbiesc, dat dupa ľiemn „iasica”, pu rumâńașće „pluop trămuratuoŕ” [GPek]
| î |
| ĭ |
| k |
* lumia đemult a trait în borđii, șî n-avut chiaie la ușă că borđiiu gata ńiś n-avut ușă
* chiaie lu bârnaŕață a fuost tot una cu chiaia đi muară
* (top.) chiaia Vrațului [Por.]
* Clocośuouțu ie sat rumâńesc în comuna Măidanului, în Sârbiia răsărićană
* sa cŕađe că satu a câpatat nume pi o buiađe, care Sârbi o chiamă clocoč
* în Clocośuouț ie raspânćiśe mare unđe sa đisparće drumu đin Poŕeśa câtra Craina [Por.]
* Cocazar ar fost o śocă în Măidan, pľină đi cochiază
* Cocazaru ar fost baș unđe ie acuma gaura copului alu rudńic
* śoca Cocazaru ar scoborât rudari đi vŕamia lu Tita când a larźit Copu đi sî scotă ruda măi ușor [Buf.]
* Cracu aiducului, luoc în Îrnaglaua unđe a fuost pitulaț aiduśi đi vŕamia đi turś [Por.]
* Culmeźiia ie o culmie în Munțâľi măidanului, întra Prerast șă rudńicu đ-acuma [Buf.]
| l |
* vaśiľi adapă la un lac care nu sacă ńiścând
* când a fuost în armată, ajuns la vrun lac pista care a tŕecut cu orańițâľi
* supt un fag în moșâia nuastră, în adâncatură đi piatră s-a scure apă râaśe, țâńe șă vara șă iarna, lac țapân đi apă bautuare đi doă-trii căș veśińe [Por.]
* Lacu Sânźeriș ie un lac coźa mare pi Vaľa Prerastului, câtra râsarit đi La Măidan, pi lânga care iastă mulț sânźeriș [Por.]
| ļ |
* uńi ii dzâc la sat Ľidovă, uńi Ľidvă, care lu cum ii vińe [Mlava]
* Ľiscuaua ie sat mic, răsfirat, în vaľa Piecului al đi Sus
* la popiso-l đi la urmă (2011.) avut numa 348 đi inș, đin care s-a scris că sânt sârbi 88, da rumâń 189; 22 nu s-a scris śe sânt, dacă sa șćiie că ie satu gata tuot rumâńesc
* numiľi satului ie sârbiesc, đi la ľiemn „lesca” care ie pi rumâńașće „alun” [GPek]
| m |
* Miruośu ie sat măi ćinâr în Poŕeśa
* Miruośu je facut în anu 1872
* astâdz satu traźe la uopșćina măidanului
* satu ie jumataće sârbiesc, jumataće rumâńesc
* și sârbi Miroćeńi, șî rumâńi Miroćeńi, sânt veńiț đin saćiľi đin ocuol: sârbî đin Golubińe, Popovița șî alće, da rumâńi đin Țârnaica, Tanda, Gorńana [Por.]
* Manastirița pe sârbeșće, da așa Mânăstâre ăi dziśem [Pad.]
* moș-ai batrâń sa uita đe la vâru Vârtăś-ai maŕ câtra Rumâńiie, șî spuńa că vârurľi supt zapadă care s-a vadzut pin sańin, sânt Munț-ai albi, lu care sârbi i-a dzâs „Carpaț” [GPek]
* pi Carpaț ai batrâń i-a chiemat Munț-ai albi că đe la Vizac i-a vadzut supt zapadă [Por.]
* păcurari ai batrâń a zberat uaia care avut ađet sî sa đispartă đi cârd: „Duśa-ća-i la Muriș!” [Por.]
| o |
* lumia s-a uită când guod puaće să sa câsâtoŕască apruape đi vrun ogaș țapân
* ogașol săc
* ogașol mic
* ogașol mare
* ogașol rău
* ogașol petruos [Por.]
| p |
* Petriśaua je luoc în Arnaglaua, în aritu culmia Bubânului, așa numit cî ie luoc petruos [Por.]
* Piatra-npreunată ie numiľi rumâńesc alu Prerast lânga Măidan [Por.]
* pođina ie jumataća clăńi a đi juos
* pođină sa dzâśe șî la o parće costâșată lu pomânt
* Pođina mică, Pođina mare [Por.]
* Prerast ie numiľi lu piatra-npreunată în râsarit đi la Măidan, în parća điŕapta a șľaului câtra Arnaglaua
* supt poarta Prerastului tŕaśe ogașu Vaľa prerast
* đi Prerast sânt ľegaće mulće povieșć, măi mult đi vâlve care aśiia s-a bat ș-astupă poarta să ńaśe lumia pi vaľa Șășchi [Buf.]
| r |
* rastuaca ie luoc unđe apa curgatuaŕe sa-nparće în doă
* luoc unđe iazu muori sa đisparće đi ogaš, sa chiamă rastuacă
* (mag.) la rastuacă sa labdă momuaćiľi lu đescânćic đi-ntorsură, cî sî sa đispartă trâmisaturľi đi uom cum sa đisparće rastuaca đi matca api, șă sî sa ducă rău pi apă [Por.]
| s |
* a-nśeput ogașu saca, o să muară vićiľi đi sâaće
* đemult n-a sacat râu đi tuot ca vara-sta [Por.]
* Samaru ie o cuamă pi un crac lung, care țâńe đi la Drumo-l mic pănă la Śuaca arnaglăvi [Por.]
* Săľișće ie sat în Omuoľ, aproape dă Lazńița [Hom.]
* tuot ľemnu are scuarță, măi supțâre, măi gruasă, măi aspură or măi ńaćidă
* đin scuarță đi ćii pâcurari fac buśin
* (top.) Cracu scuarță [Por.]
* đin scuarță đi ćii s-a facut sculă adânśa đi prins pieșć [GPek]
* Starițâu ie numiľi lu un cârșot lunguiat șî nalt la Măidan
* Bufańi cred că-n Starițâu Raicu aiducu a-ngropat șapće tovară đe bań [Buf.]
* Stâlp ie luoc đi la Măidan câtra râsarit, la Apa Albă, unđe lucratuori a taiat la stâlpi đi uocńe la rudńic
* șćumpi care s-a taiat la Stâlp nu s-a mâsurat cu mietru, numa cu drjala
* la Stâlp a fuost un fag atâta đi mare đi s-a puvestât că ie măi mare ľemn în munțâľi măidanului
* la Stâlp s-a vadzut ńiscar zâdoviń batrâńe, șă lumia đes a sapat, ghinđind că iastă bań îngropaț
* đin Stâlp nu ma-iastă ńimca, cu tuot l-a cutrupit copu alu rudńicu đi astâdz [Por.]
* Struźńiță, așa numit luoc întra Arnaglaua șă Vlauľa, în Poŕeśa đi Sus
* Strujńiță așa sa chiamă, că vrodată aśiia a țânut vrunu vro firizană la apă [Por.]
* Svińareva ie sat rumâńesc în comuna lu Jabaŕ
* Svińareva ie dă la Mlaoa la apus [Pom.]
| ş |
* Șașca ie râu care izvoŕadză supt Cracu Marcului la Măidan, tŕaśe pin Bľizńe șî Arnaglaua, șî la Culă sa-npreună cu Țârnaica, đi unđe înśape Râu poŕeśi
* Șașca cure la vaľe [Por.]
* la Șovarna a fuost ńiscai rudńiśe đi bătrâńață [Por.]
| ś |
* tuot luoc unđe sa văd sudumiturľi alu vrun oraș batrân, lumia chiamă „śetaće”
* în Poreśa đi Sus iastă vro patru-śinś „śetăț”, șî gata đi tuaće ie ľegată vro povastă đi Latâń-ai batrâń [Por.]
| u |
* Uoltu ie râu mare în Țara rumâńască care înparće Olćeńiia đi Munćeńiia
* la Rumâń în Sârbiie a ramas în minće la oiaŕ când înjură uoiľi „Duśa-ća-i la Uolt!”, ca când vŕa sî dzâcă „Duśa-ća-i biestrâga!” or „La dracu!” [Por.]
* uom uorb puaće să fiie aăla care a vadzut da a pierdut uochi, da șî aăla care s-a facut fara viđiaŕe or fara uochi
* Culmia uarbă
* uorb ie aăla care are uochi, da nu viađe or nu-nțaľiaźe śe sa lucră pi lânga iel [Por.]
| v |
* valśaua ie vaľe mică, îngustă șă cu apă puțână curgatuare
* Valśavă, luoc așa numit în vaľa Șășchi, întra Măidan șî Arnaglaua, în apruape đi Râmna ŕeca [Por.]
* Valśava ie un râuľeț în munțâľi măidanului, care izvoŕadză supt Culmia Valśeľi șî la puaľiľi lu Cracu Śerban, đi la stânga, tună-n Șașca [Por.]
* Vamna ie un ogaș în sat Țrnaica, care đi điŕapta tună-n râu Țrnaica
* sa puvestât cî pi Vamna a fuost vro roată moraŕască mare, cu care a mâraśit ńiscai rudaŕ bătrâń [Por.]
* Vizacu ie o parće đi sat Tanda la otar cu Gorńana, Luchia șî Buśa
* Vizacu ie o cuamă đi piatră în cununa đi cârșie
* iastă Vizaco-l mic șă Vizaco-l mare
* întra Vizaśe iastă pașćuńe bună đi viće, ș-aśiia a pascut turmiľi luor Tanđeńi, Luchieńi șă Buśeńi ai batrâń
* apruapie đe vizac ie Stuolu, vâr mare đe cârșie care sa chiamă așa că ie pľoșćenat ca astalu
* ńima ăn aľi trii saće înveśinaće nu șćiie đi śe Vizacu sa chiamă așa
* uńi spun că a vadzut ńiscai cărț batrâńe sârbieșć pi care scriie Dvizac în luoc đi Vizac [Por.]
* când sa taie vâna, bâșńașće sânźiľi în tuaće părțâľi
* când uomu pŕamult dzaśe, îi sa scurtă vâńiľi la piśuare
* vâna munț,î vâna cracului
* în săśită mare sacă șî vâna râului [Por.]
| z |
* dupa śe faś fuocu cu ćumuru dân maidan, să faśe multă zgură în ćionc or în șporiiet
* zgura nuie ca fuńiźina, ia ie ca smuala ńiagră șî ľipiśuasă
* când să scutură ćuoncu, fuńiźina iasă cî ie ușuară, dar zgura uđiașće, șî ćuoncu trăabuie ćistât c-un bât [Hom.]
* muiaŕa a zuitat ćigańa pi fuoc, șî s-a prins zgură pi fund [Por.]
| ž |
* Jaľejńic ie numiľi lu un sat pârasât rudaŕesc, în comuna Cućeva [Zvizd]
| ź |
* Źinaŕeț ie un crac care țâńe đi la Prerast, unđe sa-npreună Șașca cu Vaľa prerastului, pănă la Bunaŕ pi Culmeźiie
* ńima đin aritu Źinaŕețului nu șćiie đi śe iel sa chiamă așa [Buf.]
| Copyright (R) 2011-2026: Paun Es Durlić, All rights reserved |