Florum  VLASI SRBIJE
 
RUMÂŃI SÂRBĬEŞĆ * ROMÂNII TIMOCENI * RUMÎŃI TIMOĆEŃI * VLACHS OF SERBIA * Created by 2007
Să pastrăm graĭu rumîńesk - să lunźim traĭu omeńesk!
Stapânu-domaćin: Paun Es Durlić, etnolog
FotoVLAHORIJA Vlaski recnik

Izaberi jezik * Select language: Srpski cir Srpski lat Româna Deutsch English
Молим вас да се пријавите или се региструјете.

Пријавите се корисничким именом, лозинком и дужином сесије
Напредна претрага  

Вести:

SKANDAL U NACIONALNOM SAVETU VLAHA:
 ODLUKA O "STANDARDIZACIJI" DONETA NA TEŠKOJ OBMANI ČLANOVA,
 JER SU IZJAVE DVOJICE UGLEDNIH NAUČNIKA O VLAŠKOM JEZIKU - IZMIŠLJENE!
http://www.paundurlic.com/forum.vlasi.srbije/index.php?topic=2080.msg8881;topicseen#msg8881


Аутор Тема: PAUN i saradnici, lista za unos, 3  (Прочитано 5971 пута)

0 чланова и 1 гост прегледају ову тему.

Paun

  • Администратор
  • Ветеран форума
  • *****
  • Ван мреже Ван мреже
  • Пол: Мушкарац
  • Поруке: 1388
    • Паун Ес Дурлић
PAUN i saradnici, lista za unos, 3
« послато: 01.04.2014. 12:27 »

01. IV 2014
•   surśiel1. šibljika, suvarak ◊ đi Žuoĭ Marĭ am adunat la surśiaļe đi fuok la morminţ [Klokočevac, zapis . M. Ranđelović] ♦ sin.şîbiĭaļe — šiblje (Rudna Glava) 2. prutić na čunku tkačkog razboja ◊ surśiel, var. svîrśel, bitu đin suvĭeĭkă/sovĭaĭkă
•   rum.  surceá (-éle), s. f. – Așchie, vreasc, gătej. – Var. surcel. Mr. surțel, surțeao, megl. surțǫl. Lat. surcellus, var. vulgară a lui surcŭlus „creangă” (Cihac, I, 271; Koerting 9280; Densusianu, Rom., XXXIII, 287; Pușcariu 1699; Iordan, Dift., 134; REW 8472), păstrat și în it. din N sursel, sciorscel (Battisti, V, 3556). Rezultatul normal este surcel, de la al cărui pl. s-a format sing. actual. – Der. surceli, vb. (a tăia lemne, a strînge surcele). Sursa: DER (1958-1966)
•   etimologija:   
•   surcea f. așchie. [Lat. *SURCELLA = SURCULUS]. Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929)

Napomena: proveriti na terenu razliku između surśel i sfîrśel.

A fuost kînćik:
Să kuļeźem la surśiaļe
(sa ţîńe minće în Tanda kîći kîta đin ĭel)
•   obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=2805
Пријави уреднику   Сачувана
Rumîńi ku Români a fuost tot una numa pǎnǎ Români a fuost Rumîń!

Paun

  • Администратор
  • Ветеран форума
  • *****
  • Ван мреже Ван мреже
  • Пол: Мушкарац
  • Поруке: 1388
    • Паун Ес Дурлић
Одг: PAUN i saradnici, lista za unos, 3
« Одговор #1 послато: 04.04.2014. 17:53 »

4. IV 2014.
•   strînśa ◊ kumnată dă mînă la nuntă în Kobiļa (zapis: Nikola German)
•   tuśavină — nevreme ◊ đi la đal vińe o tuśavină mare (Majdanpek, zapis: Mirko Šalarević)
Пријави уреднику   Сачувана
Rumîńi ku Români a fuost tot una numa pǎnǎ Români a fuost Rumîń!

Paun

  • Администратор
  • Ветеран форума
  • *****
  • Ван мреже Ван мреже
  • Пол: Мушкарац
  • Поруке: 1388
    • Паун Ес Дурлић
Одг: PAUN i saradnici, lista za unos, 4
« Одговор #2 послато: 14.04.2014. 21:06 »

14. IV 2014.
•   uzoń ◊ A lălă, kată kum ploaĭe uzoń, tuornă ka ku gaļata! (Dejan Ilić, Vrbnica, Pomoravlje)
•   obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=3398

17. V 2014.
•   Am avut potkă şă ńevoĭe (Tanda

PÓTCĂ, potce, s. f. (Pop.) 1. Încurcătură, necaz, belea; vrajbă, ceartă. ◊ Expr. A da de potcă = a o păți. 2. Epitet depreciativ pentru o persoană nedezvoltată din punct de vedere fizic, urâtă sau schiloadă; pocitanie; p. ext. epitet depreciativ pentru o persoană fără caracter. – Din sl. potŭka. Sursa: DEX98 (1998)

pótcă (-ci), s. f. – 1. Arac, durere subită care, după imaginația populară, este provocată de deochi. – 2. Supărare, necaz, ceartă. – 3. Plantă, Chenopodium murale. – 4. Momîie, pocitanie. – 5. (Trans.) Băț, par. Sl. potŭka „luptă” (Miklosich, Slaw. Elem., 38; Cihac, II, 269; Conev 93), cf. pol. potka „pagubă”. – Der. potcaș, s. m. (viclean, greoi; certăreț, arțăgos); poci (var. înv. potci), vb. (a suci, a îndoi; a deforma; a desfigura, a sluți), cuvînt pe care Iordan, BF, VII, 372, îl consideră anterior lui potcă; poci (var. împocia), vb. (Trans., a pune pari; Bucov., a lega via pe araci); pocie, s. f. (Olt., arac); pocinci, s. m. (Trans., par); pociumb, s. m. (băț, arac), puțin folosit în Munt., probabil rezultat dintr-o contaminare cu carîmb; pociumpos, adj. (grosolan); pocitanie, s. f. (baubau, stîrpitură); pocitor, s. m. (fantomă, duh rău); pocitoare, s. f. (arătare); pocitură, s. f. (durere bruscă, atac; monstru, arătare; duh rău; Trans., țăruș); poceală, s. f. (atac, paralizie, atribuită duhurilor rele numite Sfinte). Sursa: DER (1958-1966)

19. V 2014
♦  rostoguol
•   rum.  ROSTOGÓL, (I) rostogoluri, s. n., (II) s. m. I. S. n. 1. (Adesea fig.) Mișcare de rostogolire. ◊ Loc. adv. De-a rostogolul sau (pop.) de-a rostogol = rostogolindu-se, dându-se peste cap. 2. Pantă cu înclinare mare într-o mină, care permite transportarea materialului prin simplă alunecare sau rostogolire, sub acțiunea greutății proprii. II. S. m. Plantă erbacee meliferă din familia compozeelor, cu tulpina dreaptă, cu frunze lanceolate, păroase și flori albe (Echinops sphaerocephalus). — Et. nec. Cf. rotocol. Sursa: DEX09 (2009)
Пријави уреднику   Сачувана
Rumîńi ku Români a fuost tot una numa pǎnǎ Români a fuost Rumîń!

Paun

  • Администратор
  • Ветеран форума
  • *****
  • Ван мреже Ван мреже
  • Пол: Мушкарац
  • Поруке: 1388
    • Паун Ес Дурлић
Одг: PAUN i saradnici, lista za unos, 3
« Одговор #3 послато: 03.06.2014. 19:05 »

•   kapu ◊ luok înainća strunźi, unđe sa adună uoiļi mulgatuare, şă aşćată să vină la rînd đi muls (Jasikovo) [GPek]; prema iB.5034, str. 113, u Zviždu: "kaputa je mali tor spojen vratnicom za strungu".
•   sin. oborĭel Rudna Glava [Por.], Isakovo [Pom.]

•   za Jasikovo, vidi legendu o čičku:
http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/kn_celarec.php?action=upd&id=164

•   rum.  oborél, oboréle, s.n. (reg.) obor mic, ţarc. Sursa: DAR (2002)

19. VI 2014
•   puļa ◊ vińe puļa şî suļa (Rudna Glava)
•   ńimeńa — (zast.) niko (Blizna)
•   suļa ◊ suļa s-a ḑîs la uom mare (Blizna)
•   mîrşau ◊ mîrşau ĭe zapadă mikă, pin kare uoiļi rîkîĭe ku piśuariļi đinainće, şî paskă ĭarbă (Olgica Trailović, Blizna)

21. VI 2014.
•   gļimpă ◊ ma gļimpă-n gît — grebe me u grlu (Blizna)

22. VI 2014.
•   tarît ◊ pomînt tarît ĭe pomînt fîr dă ĭarbă, pomînt guol ◊ nu şću dă śe ļivađa pră kuastă a-nśeput a tarî, kînd n-a paskuto uoĭļi (Sige) [Hom.]
•   var. tîrît ◊ a batut pĭatra, a tîrît grîu tuot ◊ aĭ tunat pista puoś, şî mĭ-aĭ tîrît paşćuńa (Tanda)
•   rîĭeḑanervirati se ◊ mi s-a strîkat karu, şî ma rîĭeḑ pi lînga ĭel, pănă n-ažunźe maĭsturu (Tanda) [Por.]
Пријави уреднику   Сачувана
Rumîńi ku Români a fuost tot una numa pǎnǎ Români a fuost Rumîń!

Paun

  • Администратор
  • Ветеран форума
  • *****
  • Ван мреже Ван мреже
  • Пол: Мушкарац
  • Поруке: 1388
    • Паун Ес Дурлић
Одг: PAUN i saradnici, lista za unos, 3
« Одговор #4 послато: 24.06.2014. 17:15 »

•   înfereka  okovati

Veḑ Novak śe făśa:
Sparźe o uşă, sparźe duaoă,
Kînd a sparto pĭ-a đi nuaoă:
Akolo Gruĭa ļegat,
Baş ļegat, înferekat.

(Iz pesma Gruĭa lu Novak, pevao Dragi Dimitrijević Krčoba, Slatina, Bor)
Vidi: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/kn_celarec.php?action=upd&id=202

•   rum. înferecát, -ă, adj. – Încuiat, închis; înveregat, plin de inele și verigi de fier: „Cu fluieru-nferecat” (Calendar 1980: 5). – Din înfereca (din fier < lat. ferrum) + -at. Sursa: DRAM (2011)
•   Obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=1753



26. VI 2014.
•   ńimeńa (zast.) — niko ♦ var. ńima (Blizna) [Por.]

•   rum. NÍMENEA pron. neg. v. nimeni. Sursa: DEX98 (1998)
nímeni (vest), nímenea și -rea (est.; ea dift.) pron. negativ m. sing., gen. al nimănúĭ și -rúĭ saŭ al lu nim- (vrom. némene[a] și neme, d. lat. nêmo, némisis, din ne, nu și hômo, hôminis, om; it. [Pistoia] nimo, cors. nimu, sard. nemus. Nimerea e un rest de rotacizm ca și oamerĭ îld. oamenĭ). Nicĭ un om: nimenĭ nu e absolut fericit. – Vechĭ și nimene, nimenile(a), nimerile(a), nimele(a). Azĭ (maĭ rar) și níme(a), în Banat și Olt. nima. Gen. vechĭ și nimunúĭ, -urúĭ, -ulúĭ și -ălúĭ. Azĭ (Munt. vest) și nimuluĭ. Sursa: Scriban (1939)

01. VII 2014.
•   tuofļa, tofloguos ? izraz vezan za obuću i odeću (Blizna, R. Glava)
•   gaină tofloguasă — kokoška gaćanka, petao gaćan; golub gaćan 
•   rum.  tóflă s.f. (reg.) cizmă sau opincă ruptă. Sursa: DAR (2002)
Пријави уреднику   Сачувана
Rumîńi ku Români a fuost tot una numa pǎnǎ Români a fuost Rumîń!

Paun

  • Администратор
  • Ветеран форума
  • *****
  • Ван мреже Ван мреже
  • Пол: Мушкарац
  • Поруке: 1388
    • Паун Ес Дурлић
Одг: PAUN i saradnici, lista za unos, 3
« Одговор #5 послато: 06.07.2014. 10:58 »

6. VII 2014.
•   ţîrnuoĭ ◊ pĭesîk ku praşînă ku tuot (Blizna, R. Glava)
•   garduş ◊ luok îngrađit đi puĭ (Blizna, R. Glava)

•   strîžńikă ◊ ĭapă naltă şî uskată (da sa ḑîśe şî đu muĭare)
•   rum. strâjníc, strấjnică, s.m. și f. 1. (înv. și pop.) mânz, cârlan, mânză, noaten, tretin. 2. (reg.) berbec. Sursa: DAR (2002)


•   strižńika ńevĭerńika (iz bajalice, ona koja baca čini) < ? striga, strgoi

•   rum. strî́jnic, -ă s. (vsl. strižĭnikŭ, tuns; rus. strigúnŭ, strîjnic. V. strigă 2). Mold. Ban. Cîrlan, mînz (orĭ mînză) de 1-2 anĭ (căruĭa i s’a tuns coama). – Și strîșnic și strujnic. V. noaten.  Sursa: Scriban (1939)



•   pîrvaļiĭe ◊ luoku kare sa mîtuart în avļiĭe (Blizna, R. Glava)

•   krîkńipisnuti, zucnuti ◊ n-am kućeḑat să krîkńesk đi muma (Bizna, R. Glava) [Por.]
•   rum. CRÂCNÍ, crâcnésc, vb. IV. Intranz. (Mai ales în construcţii negative) A protesta prin vorbe, fără prea multă vehemenţă, a murmura cuvinte de protest, a se împotrivi cu vorba. [Var.: cârcní vb. IV] – Cârc + suf. -ni. Sursa: DEX09 (2009)
•   Obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?id=4292
•   da ♦ (skr.) dadă ◊ bun am trait ku da Ļena ◊ da Ļena fuost ku doļ ań măĭ mare (Blzna, R. Glava)

•   rusoļi ◊ s-a rusoļit opinśiļi, s-a žumuļit ...  — odrati, očerupati (Blizna, R. Glava)
•   rum. rosolésc, V. rasolesc.
Sursa: Scriban (1939)
rasolésc v. tr. (d. rasol). Termin un lucru răpede [!] și prost. Scurg de banĭ saŭ de avere, ĭaŭ toțĭ baniĭ la joc, decavez: l-a rasolit la cărțĭ. – În est rosolesc (din răsolesc). Sursa: Scriban (1939)


•   ĭakă, ĭakîta ◊ iĭ ĭakîta veńiră, şî ma luvară (Blizna, R. Glava)
•   rum. IÁCĂTĂ interj. v. iacă1. Sursa: DEX09 (2009)
2) ĭáca și (rar) ĭácă și (ob.) ĭacătă, interj. (sîrb. jako, acuma, îndată. Ĭacătă e infl. de ĭată [care vine d. alb. ĭate, vsl. sîrb. bg. eto], care e sin. cu ĭacă, dar nu se maĭ aude azĭ). Vezi, na, uĭte-te: ĭaca doĭ francĭ, ĭacătă-l, ĭacăt-o, ĭaca-țĭ francu (na francu tăŭ); ĭaca na, poftim, ĭa uĭtați-vă (la o surpriză, la o primejdie)! Ĭaca așa, ĭac´așa, așa! ĭaca´ndată, îndată, chear [!] acuma (voĭ face ce vreĭ ș. a.). Sursa: Scriban (1939)

Zapis iz Osnića
U Osniću ĭakă znači - evo, eno:

            Skuaće, mumă, turta,                                                               
            Ĭakă vińe nunta.                                                         
            Kuaptă, ńidokuaptă,                                                 
            Rasă, ńidorasă,                                                               
            Kă tunară-n kasă.                                   
            Să şadă la masă....       

Ovo su stihovi iz pesme kojom su žene u mladinoj kući čekale dolazak  mladoženje sa svatovima da odvedu mladu. (Zapis: F. Paunjelović) 
•   obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=3308


07. VII 2014.
•   đ-aļi ◊ (u izr.) am dus đ-aļi ļamńe, đ-aļi ļamńe — donela sam mnogo drva, mnogo drva (Blizna, R. Glava)
•   furńikă ◊ ĭel vorbĭaşće, da miĭe îm furńikă karńa (Blizna, R. Glava)
•   rum. FURNICÁ, pers. 3 furnícă, vb. I. 1. Intranz. A umbla încoace și încolo în număr mare, a se mișca în toate părțile ca furnicile; a mișuna, a forfoti. ♦ (Rar; urmat de determinări introduse prin prep. „de”) A fi plin de..., a fi ticsit de... 2. Tranz. impers. A avea o senzație neplăcută de mâncărime și de înțepături pe piele. – Lat. formicare. Sursa: DEX09 (2009)
•   Obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=2247
Пријави уреднику   Сачувана
Rumîńi ku Români a fuost tot una numa pǎnǎ Români a fuost Rumîń!

Paun

  • Администратор
  • Ветеран форума
  • *****
  • Ван мреже Ван мреже
  • Пол: Мушкарац
  • Поруке: 1388
    • Паун Ес Дурлић
Одг: PAUN i saradnici, lista za unos, 3
« Одговор #6 послато: 19.07.2014. 16:21 »

19. VII 2014.
•  şnalţîk [akc. şnalţîk] — (tehn.) nareznik ◊ dăm şnalţîku sî trag şaĭtăĭ đi burnă — daj mi nareznik, da narežem navoj na matici (Tanda), Paun Ilić ♦ Rudna Glava: nepoznato [Por.]
•  burnă  — (tehn.) matica, šraf (Tanda), Paun Ilić ♦ sin. nu (Rudna Glava) L. Durlić [Por.]
•  şaĭtăĭ — (tehn.) navoj, gvint ◊ s-a piļit şaĭtăĭ-ļi la burnă, îm trăbe şnalţîku să ļi protrag (Tanda) P. Ilić (Rudna GLava) Lazar Durlić [Por.]
•  tînža — (tehn.) klipnjača (Rudna Glava) L. Durlić [Por.]

•  piftalak — (orn.) slepi miš (Korbovo) Tihan Matasarević [Dun.]

•  Ćerlău Lu  — (antr.) nadimak čoveka iz Kobilja, inf. Žika Makuljević
Пријави уреднику   Сачувана
Rumîńi ku Români a fuost tot una numa pǎnǎ Români a fuost Rumîń!

Paun

  • Администратор
  • Ветеран форума
  • *****
  • Ван мреже Ван мреже
  • Пол: Мушкарац
  • Поруке: 1388
    • Паун Ес Дурлић
Одг: PAUN i saradnici, lista za unos, 3
« Одговор #7 послато: 21.07.2014. 11:02 »

21. VII 2014
•   klopprljava voda koja ostaje po ispiranju veša

Prăsta kîmpu al požorît
Trĭaśe śuta požorîtă (dă muĭerĭ *)
Prăsta kîmpu al požorît
Trĭaśe śerbu înpotkovit (dă uamiń **)

Şî aĭ pļekat ć-aĭ zuĭtat
Să samiń tu busuĭok,
Şî să-l puń în vatra dă fok,
Şî să-l uḑ tu ku un klop.***)
Ĭarba rîsarit,
Pik dă śare va pika,
Lumanarĭa sa aprinđa,
Raĭu luĭ sa dăškiđa
*) uvarijanti u kojoj se peva pokojnoj ženi
**) u varijanti za ispraćaj pokojnog muškarca
***) (klop – apa śe ramîńe kînd ļimpeḑăşć ţuaļiļi (tumačenje kazivača)

Odlomak iz terenskog zapisa "petrekature" u Češljevoj Bari 10. VII 2005, kaz. Dragoslava Stanojević (r. 1934) 

•   rum. crop n., pl. inuz. urĭ (vsl. kropŭ, de unde și rus. dial. okróp, apă clocotită. V. uncrop, în- și o-cropesc). Rar. A da în crop, a da în fert [!], a da în undă, a începe să clocotească. – Și crob (Tut.). Sursa: Scriban (1939)
• obrađeno http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?id=3685 (1. II 2016)
Пријави уреднику   Сачувана
Rumîńi ku Români a fuost tot una numa pǎnǎ Români a fuost Rumîń!

Paun

  • Администратор
  • Ветеран форума
  • *****
  • Ван мреже Ван мреже
  • Пол: Мушкарац
  • Поруке: 1388
    • Паун Ес Дурлић
Одг: PAUN i saradnici, lista za unos, 3
« Одговор #8 послато: 22.07.2014. 00:14 »

22. VII 2014.
•   pomenaşgost koji dolazi na pomanu i donosi darove, da bi ih preko pokojnika kome se daća priređuje, poslao umrlima iz svoje porodice (Aljudovo, Malo Crniće)
•   Obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=3476

•   nînkăjoš ne ◊ nînkă n-a veńit (Aljudovo) ♦ / nu + înkă
•   Obrađeno: http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=3683

•   svîrk1. svrk, bradavica na dojci • var. svîrśel, svîrkuļec, svîrkuş 2. sisa kod životinja koje imaju malo, skriveno vime: krmača, kučka, mačka ◊ un purśel n-are svîrk, şî nu puaće sî sugă //F. Paunjelović, Osnić
Пријави уреднику   Сачувана
Rumîńi ku Români a fuost tot una numa pǎnǎ Români a fuost Rumîń!

Paun

  • Администратор
  • Ветеран форума
  • *****
  • Ван мреже Ван мреже
  • Пол: Мушкарац
  • Поруке: 1388
    • Паун Ес Дурлић
Одг: PAUN i saradnici, lista za unos, 3
« Одговор #9 послато: 26.07.2014. 23:01 »

26. VII 2014.
•   strîmatu◊ kićiţă đi lînă fărbuită, ku kare sa kićaşće prunu şî kruśa lu al muort (Blizna, R. Glava, Mikica Ranđelović)

•   rum. STRĂMĂTÚRĂ, strămături, s. f. 1. Lână toarsă şi vopsită în diferite culori, folosită la ţară la ţesut, la cusut şi la brodat. 2. Destrămătură, stramă. – Cf. stramă, destrămătură. Sursa: DEX98 (1998)

STRÁMĂ, strame, s. f. (Reg.) Fir destrămat dintr-o ţesătură; destrămătură, strămătură. – Et. nec. Cf. destrăma. Sursa: DEX98 (1998)
Пријави уреднику   Сачувана
Rumîńi ku Români a fuost tot una numa pǎnǎ Români a fuost Rumîń!

Paun

  • Администратор
  • Ветеран форума
  • *****
  • Ван мреже Ван мреже
  • Пол: Мушкарац
  • Поруке: 1388
    • Паун Ес Дурлић
Одг: PAUN i saradnici, lista za unos, 3
« Одговор #10 послато: 03.08.2014. 09:59 »

03. VIII 2014.
•   okańer  — vrsta igle za ručni rad ◊ kukiţă mare, đi ļemn, đi fakut la manuş or la śarapĭ gruoş đi ĭarnă (Olgica Trailović, Blizna, R. Glava) [Por.]

•   rum. ? TOCĂNÉR s. v. făcăleţ. Sursa: Sinonime (2002)
FĂCĂLÉŢ, făcăleţe, s. n. Băţ gros şi neted, întrebuinţat la mestecatul mămăligii, la întinderea foii de aluat etc.; melesteu, vergea. – Cf. magh. fakalán.  Sursa: DEX09 (2009)

•   Vlaşka, sat rumîńesk lînga Ćupriĭa ◊ Vloşkan, uom đin Vlaşka (mn. Vloşkań) ◊ Vloşkană, muĭarĭa đin Vlaşka (inf. Mirjana Filipović) [Mor.]
Пријави уреднику   Сачувана
Rumîńi ku Români a fuost tot una numa pǎnǎ Români a fuost Rumîń!

Paun

  • Администратор
  • Ветеран форума
  • *****
  • Ван мреже Ван мреже
  • Пол: Мушкарац
  • Поруке: 1388
    • Паун Ес Дурлић
Одг: PAUN i saradnici, lista za unos, 3
« Одговор #11 послато: 03.08.2014. 21:22 »

03. VIII 2014.

ZAPISI IZ KORBOVA

Kukurigu, Manda
S-a măritat Sanda
Dupa čińe, čińe
Dupa maračińe,
Dupa al măĭ mik
Kă ĭe măĭ voĭńik
Dupa al măĭ mare
Kă-ĭ ku toba în spinare

* * *
Ĭeu ma mir şi m-a sokot
Kum sa suĭe mîţa-n pod,
Kum nu kađe đe pe skară,
Kum nu kađe žos să moară?

Pesme koje su se recitovale deci.
Zapis po kazivanu majke Stanke, zvane "Stanka alu Grama", Tihan Matasarević

•   sokot ◊ Ĭeu ma mir şi m-a sokot
Пријави уреднику   Сачувана
Rumîńi ku Români a fuost tot una numa pǎnǎ Români a fuost Rumîń!

Paun

  • Администратор
  • Ветеран форума
  • *****
  • Ван мреже Ван мреже
  • Пол: Мушкарац
  • Поруке: 1388
    • Паун Ес Дурлић
Одг: PAUN i saradnici, lista za unos, 3
« Одговор #12 послато: 07.08.2014. 07:47 »

07. VIII 2014
•   kuorbgavran ◊ ńegru kuorb — gavransko crno (boja) (O. Trailović, zap. L. Durlić, Blizna, R. Glava)

•   rum. corb (córbi), s. m. – 1. Pasăre din familia corvidelor, cu pene negre, ciocul și picioarele puternice (Corvus corax). – 2. Poreclă dată țiganilor, sau cailor ori cîinilor negri. – 3. Pește de mare (Corvina nigra). – 4. Varietate de struguri. – Mr. corbu, megl., istr. corb. Lat. corvus (Pușcariu 393; REW 2269; DAR); cf. it. corvo, prov. corp, v. fr., cat. corb (fr. corbeau), sp. cuervo. – Der. corbiță, s. f. (cioară); corbos, adj. (negru); corbiu, adj. (negru); corban, adj. (negru); corbească, s. f. (varietate de de struguri); corbăi, vb. (a croncăni); și numeroase dim., folosite ca nume de animale domestice. Din rom. provine ngr. ϰόρμπου „negru” (Meyer, Neugr. St., II, 75; Murnu, Lehnw., 29; Hoeg 177), și probabil alb. korp „corb.” Sursa: DER (1958-1966)

•   rum. CRONCÁN, croncani, s. m. (Reg.) Corb. – Cronc + suf. -an. Sursa: DEX09 (2009)
croncan m. puiu de corb. [Onomatopee, după strigătul pasării cronc!].
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929)
Пријави уреднику   Сачувана
Rumîńi ku Români a fuost tot una numa pǎnǎ Români a fuost Rumîń!

Paun

  • Администратор
  • Ветеран форума
  • *****
  • Ван мреже Ван мреже
  • Пол: Мушкарац
  • Поруке: 1388
    • Паун Ес Дурлић
Одг: PAUN i saradnici, lista za unos, 3
« Одговор #13 послато: 06.09.2014. 14:20 »

6. IX 2014
•   şuĭeće (mn. şuĭeţ) ◊ grasun, ńiś gras, đi taĭat, ńiś slab (Paun. Ilić, Tanda)
Пријави уреднику   Сачувана
Rumîńi ku Români a fuost tot una numa pǎnǎ Români a fuost Rumîń!

Paun

  • Администратор
  • Ветеран форума
  • *****
  • Ван мреже Ван мреже
  • Пол: Мушкарац
  • Поруке: 1388
    • Паун Ес Дурлић
Одг: PAUN i saradnici, lista za unos, 3
« Одговор #14 послато: 22.11.2014. 22:16 »

22. XI 2014.

priguruĭ – (ornit.) pčelarica (s. Rečica, Stig, zapis Jenić)
http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/celarec.php?action=upd&id=2313
prigorúie, prigorúie, s.f. (reg.) 1. prigoare, albinărel, ploier. 2. viespar. Sursa: DAR (2002)

rum. paralele:

PRIGOÁRE s. f. v. prigorie. Sursa: DEX09 (2009)

prigoáre (prigóri), s. f. – 1. Albinărel (Merops apiaster). – 2. Gușă-roșie (Rubecula familiaris). – Var. prigor(ie), Banat prigoruie, prihor. Gr. πρηγορῶν „gușă”; gușă-roșie are gușa de altă culoare decît restul penelor. Se consideră în general că este vorba de un der. de la a prigori „a (se) pîrli”, datorită culorii aprinse a penajului (Tiktin; Candrea; Scriban); însă cel al albinărelului este destul de variat.
Sursa: DER (1958-1966)

prigoare f. 1. V. prihoriu; 2. pasăre ce se hrănește cu albine și de aceea numită albinărel sau viespar (Merops apiaster). [Lit. arsură (v. prigorì), după coloarea roșiatică a pieptului acestei păsări].
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929)

prigoáre f., pl. orĭ (d. prigoresc, ca dogoare d. dogoresc. La început, prigoare însemna „arsură, aprindere”, apoĭ, din cauza penelor roșiĭ, s´a numit așa și pasărea). O pasăre (numită și albinărel) de mărimea merleĭ, cu penele roșiĭ, verzĭ, galbene și altfel și care mănîncă albine (merops apiaster). – Și prigórie: o prigorie țîrîĭa în înălțime (Sadov. VR. 1911, 3, 336); și prigór și prihór. V. vĭespar. Sursa: Scriban (1939)

7. XII 2014.

şukĭatšašav, blesav
şukĭatură šašavko, blesavko (Rudna Glava, [Por.]

♦ rum. ȘUCHEÁT adj. v. aiurea, aiurit, bezmetic, corupt, decăzut, depravat, descreierat, desfrânat, destrăbălat, dezmățat, imoral, nebun, nerușinat, pervertit, smintit, stricat, țicnit, vicios, zănatic, zăpăcit, zurliu. Sursa: Sinonime (2002)

ȘUCHEÁT, -Ă, șuchiați, -te, adj. (Reg.) Deșucheat. – Din magh. süket. Sursa: DEX09 (2009)

Пријави уреднику   Сачувана
Rumîńi ku Români a fuost tot una numa pǎnǎ Români a fuost Rumîń!