Kartica reči Reč obrađena: 06.01.2013

U sufinansiranju projekta 2015. i 2018. godine učestvovalo je Ministarstvo kulture RS

Sve fraze

Spelovanje vlaških fraza

Conv. in română:

Konv. u VNS:

Skraćenice:

Karta oblasti:

Copyright:

Br. pogleda:

1097

V A Ž N O
Godine 2023. priređena je štampana verzija Vorbara
kao znatno izmenjena i proširena knjiga na 750 strana!
Želite da vidite:
... ili da naručite knjigu po sniženoj ceni od 2500 din:

       

 (1744) danț (rom. danţ) kolo  [imenica]
danț (mn. danțurĭ) [akc. danț] (i. s.) — kolo; vrsta narodne igre u kojoj se igrači uz muziku neprestano kreću laganim koracima napred ili na desnu stranu ∎ danțu la nuoĭ s-a žukat numa pi la nunț, șî aĭa kînd nuntașî a trĭekut pin sat — danc se kod nas igrao samo na svadbama, i to kada su svatovi prolazili kroz selo ♦ sin uără grupa ljudi oko vođe ∎ puartă danțu pin sat, adunat ćińerișu șî-ĭ învață să ļipîĭe la kîărț — kolovođa u selu, okupio mlade i uči ih da lupaju karte ∎ o sî va vină parințî, ș-o sî va spargă danțu — doći će vam roditelji, pa će vam rasturiti družinu ∎ s-a prins într-un danț ku iĭ — uhvatio se u isto kolo sa njima [Por.]

Etimologija: Eng. dancing
Grupa reči: Dečje igre, igračke, zabava [=44 pojma]
Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek
Područje: 05 Munćani (Porečani)

IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE


danț 1. Denumire dată suitei ciclice de jocuri* populare, în Țara Oașului. Ea este alcătuită din trei părți (jocuri): „cu fete”, „feciori în roată” și „de-a-nvârtitu”; formația în care se joacă cunoaște multiple evoluții – coloană de perechi, cerc de bărbați, perechi în linie repartizate în spațiul de joc – de asemenea variază și priza între jucători. Ritmul este binar* sincopat „optime” ♪ „optime” ♪ „optime” iar mișcarea, deosebit de viguroasă, cu pași tropotiți, bătăi* de pinteni (pe sol și în aer) învârtituri, bătăi din palme, însoțite de „țipurituri” (strigături* cântate). 2. Denumire dată brâului* (tip brâu bătrân bănățean), în unele localități din Ținutul Pădurenilor (Hunedoara). 3. Danțu, varianta brâului carpatin (mocănesc) din Rășinari (Sibiu). 4. De d., d. sus, denumire sub care sunt cunoscute variante ale ardelenei (1) sincopate, în zona Vașcăului (Bihor). Sursa: DTM (2010)
DANȚ s. n. v. dans. Sursa: DEX98 (1998)
dans (dánsuri), s. n. – Joc, mișcări ritmice ale corpului omenesc. – Var. danț (înv.). Fr. danse; var. cu fonetismul it. danza, cf. germ. Tanz. – Der. dansa, vb. din fr. danser; dansant, adj. (care poate fi dansat; urmat de dans); dansator, s. m. (om care dansează; balerin); dansatoare, s. f. (femeie care dansează; balerină); dănțui, vb. (a dansa); dănțuitor, s. m. (dansator; balerin); dănțuitoare, s. f. (dansatoare); dancing, s. n. (local unde se dansează), din engl. dancing, pronunțat dansing și vulg. danțing. Sursa: DER (1958-1966)

Link : danţ
Dopunska pretraga
Po gnezdu reči:  

danț

aa
  
ăă
  
bb
  
țț
  
čč
  
ćć
  
dd
  
  
ğğ
  
đđ
  
ďď
  
ee
  
ff
  
gg
  
hh
  
ii
  
îî
  
ĭĭ
  
kk
  
ll
  
ļļ
  
mm
  
nn
  
ńń
  
oo
  
pp
  
rr
  
ss
  
şş
  
śś
  
tt
  
ťť
  
uu
  
vv
  
zz
  
žž
  
źź