      
 |
|
(3575) strungă (rom. strungă)  tor [imenica]strungă (mn. strunź) [akc. strungă] (i. ž.) — tor, obor za stoku; struga ∎ strungă ĭe gard đi vurgiń, în kare sa-nkid uoiļi — tor je ograda od greda, u koju se zatvaraju ovce ∎ strunga are kapută, unđe s-adună uoiļi pănă nu tună-n strungă, ușă kare sa măĭ kĭamă șî mulgatuare, gard ku źamińe đi krușăță đi sare, șî plastă, supt kare uoiļi ḑak — tor ima oborče, gde se skupljaju ovce pre ulaska u tor, vratnice koje se zovu još i muznica, ogradu sa račkama za krupice soli, i sklon pod kojim ovce planduju [GPek] Grupa reči: Stočarstvo [=123 pojma] Reč zapisao: Durlić Mesto: Jasikovo Opština: Majdanpek Područje: 08 Munćani (Gornjopečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE strungă f. 1. ocol în care se închid oile pentru ca, prin spătări, să iasă la muls; 2. trecătoare îngustă între doi munți la capătul pădurii: strunga dela Turnu - Roșu; se prelungește o strungă AL.; 3. fig. orbită: ies stelele din strungă EM. [Vorbă ciobănească de origină indigenă = strângă, loc strâmt]. Sursa: Şăineanu, ed. a VI-a (1929) STRÚNGĂ, strungi, s. f. 1. Loc îngrădit la stână, unde se mulg oile; p. restr. deschizătură, portiță îngustă făcută în acest loc, prin care trec oile una câte una la muls. ♦ P. gener. Loc îngust de trecere. ♦ (Pop.) Trecătoare îngustă (între munți); defileu, strâmtoare. 2. (Pop.) Strungăreață (1). – Cf. alb. shtrungë. Sursa: DEX98 (1998) Link : strungă | |
 Klikni na sliku za povećanje! Click to image for big foto! | Un feļ đi strungă, đin Buļećin, fakută în vrĭamĭa nuastră. — Vrsta tora iz Boljetina, izgrađenog u naše vreme. Snimio: P. Durlić, 8. V 2008. |
Dopunska pretraga
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||