    
 |
|
(464) arîng (rom. harang)  crkveno zvono [imenica]arîng (mn. arînźe) [akc. arîng] (i. s.) — crkveno zvono ∎ baće arîngu, a murit vrunu — lupa crkveno zvono, umro je neko ♦ sin. kluopît [Por.] ∎ la Praova kînd baťe arîngu ďe doo ori a murit om, da dakă baťe arîngu ďe tri ori, a murit famiĭe — u Prahovu ako crkveno zvono bije dva puta, umro je muškarac, a ako bije tri puta, umrla je žena [Kmp.] ∞ kluopît Etimologija: mađ. harang Grupa reči: Religija, magija i praznoverice [=107 pojmova] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE haráng (-ắngi), s. n. – (Trans., Banat) Clopot. – Var. (Olt.) harîng. Mag. harang (DAR; Scriban; Gáldi, Dict., 134). – Der. barangă, s. f. (animal care servește de călăuză celorlalte; gălăgios, palavragiu), prin contaminare cu mag. beregni „a mugi”. Pare fantastică ipoteza lui Philippide, Viața rom., 1 (1916), p. 216, care pleacă de la barangos, ngr. βαράγγοι, populație care a trăit în Evul Mediu în bazinul Dunării, pentru a-l explica pe barangă, ca și pe baragladină și toponimul Bărăgan; cf. Bogrea, Lui N. Iorga, Omagiu, Craiova, 1922, p. 51-63. De la barangă sau de la mag. beregni provine bărăngi, vb. (a striga, a țipa) și bărăni, vb. (Trans., Mold., a insista, a pisa; a rîvni), pe care Cihac, II, 479, dorea să-l derive din mag. várni, de la várás „așteptare”. Sursa: DER (DERAC) Link : harang |
Dopunska pretraga
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||