   
 |
|
(626) bîksî (rom. bâcsi)  zbijati (se) [glagol]bîksî (ĭuo bîksîăsk, ĭel bîksîașće) [akc. bîksî] (gl. p. ref.) — zbijati (se), stiskati (se) ∎ bîksîțî-vă mîĭ kîta, sî-nkĭapĭe tuoț — zbijte se još malo, da stanu svi [Crn.] ∎ đi śe sa va bîksî atîta, kînd ĭastă luok đi tuoț — zašto li se toliko zbijaju, kada ima mesto za sve [Por.] Etimologija: ? Polj. buks(a), slov. bukva ‹ grč. πυξίς ? mađ. buksi Grupa reči: negrupisano [=702 pojma] Reč zapisao: F. Paunjelović Mesto: Osnić Opština: Boljevac Područje: 06 Munćani (Crnorečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE bîcsí (-sésc, -ít), vb. – 1. A îngrămădi, a îndesa. – 2. A amesteca, a intercala. – 3. A încărca. – 4. A bate, a maltrata. – Var. băcsi, begsi, bucsi, bucși, îmbîcsi. Ngr. μπίγω, aorist ἔμπηξα „a introduce cu forța, a îndesa”, μπίξιμο „faptul de a îndesa” (Graur, BL, IV, 89). Explicațiile date anterior nu sînt satisfăcătoare. Cihac oscilează între două ipoteze, la fel de improbabile: din pol. buks(a), sl. bukva ‹ gr. πυξίς (Cihac, II, 31), caz în care ar fi un dublet al lui pușcă; sau din mag. buckó (Cihac, II, 485). Philippide, II, 701, îl leagă de alb. mbuš. DAR și Candrea consideră că originea sa este necunoscută, în timp ce Scriban sugerează o legătură, puțin probabilă, cu mag. buksi „tare de cap”. Pentru dublul sens „a îndesa” și „a bate”, cf. fr. bourrer. Der. bîcsai, bocsai, bucșai, adj. (durduliu, rotofei); pentru semantismul căruia cf. îndesat; bucsău, s. m. (arbust, Spartium iunceum); îmbîcseală, s. f. (amestecătură, promiscuitate, dezordine); bigosi, v. ghibosi. Sursa: DER (DERAC) Link : bâcsi |
Dopunska pretraga
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||