Kartica reči Reč obrađena: 08.04.2012

U sufinansiranju projekta 2015. i 2018. godine učestvovalo je Ministarstvo kulture RS

Sve fraze

Spelovanje vlaških fraza

Conv. in română:

Konv. u VNS:

Skraćenice:

Karta oblasti:

Copyright:

Br. pogleda:

1387

V A Ž N O
Godine 2023. priređena je štampana verzija Vorbara
kao znatno izmenjena i proširena knjiga na 750 strana!
Želite da vidite:
... ili da naručite knjigu po sniženoj ceni od 3000 din:

          

 (1042) țap2 (rom. ţap) jarac  [imenica]
țap2 (mn. țapĭ) (i. m.) — (zool.) jarac ∎ asta vuorbă s-auđe la nuoĭ pin kînćiśe, nuĭe a nuastră, kî nuoĭ la țap iĭ ḑîśem pîrś; puaće fi kă ń-a veńit đi la Kraĭna, țarańi așa kĭamă pîrśu — ova reč se kod nas čuje u pesmama, nije naša jer mi jarca zovemo „prč”; možda nam je došla iz Krajine, jer Carani tako zovu jarca (kaz. iz Tande u Gornjem Poreču) ♦ sin. pîrś [Por.]

(stih) Pusăĭ la mîndra mîna-n kap, / Un padukĭe kît un țap! — Stavih ruku njoj na glavu, / Tamo vaška poput jarca! (Iz pesme o lenjoj ženi, Rudna Glava, zapis: Durlić, 1982. g.)

Grupa reči: Stočarstvo [=14 pojma]
Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek
Područje: 05 Munćani (Porečani)
Linkovi: Vidi celu pesmu PUSĂĬ LA MÎNDRA MÎNA-N KAP

IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE


țap (-pi), s. m. – 1. Masculul caprei. – 2. Constelația Capricornului. – 3. Vas pentru bere. – 4. (Mold.) Unul din arșicele mai grele. – 5. Poreclă dată grecilor. – 6. (Arg.) Popă. – Mr. cap. Origine obscură. Dintre multele ipoteze care s-au emis în jurul acestui cuvînt, cea mai probabilă pare să fie cea de creație expresivă (REW 9599; Pedersen, Z. vergl. Sprachwiss., XXXVI, 347), poate anterioară rom. Cf. Copus gloss. lat., V, 503, 27: „Hircus caper zappu dicitur” și dalm. zapo, alb. škjap, cap (Bartoli, II, 258; Capidan, Raporturile, 551; Graur, Rom., LVI, 265; Rohlfs, Differenzierung, 67). Totuși, der. directă a rom. pornind de la ilirică este dificilă fonetic; mai probabil nu este vorba de o continuare directă a cuvîntului moștenit, ci de o creație nouă, bazată pe aceleași intenții expresive. În ce privește această intenție, se consideră îndeobște că este vorba de o dezmierdare pentru a chema un animal, germ. Lockruf. Mai sigur ar trebuie să se pornească de la ideea de „ascuțit, țuguiat”, ca în „țeapă”, a cărei familie expresivă ține de „țap”. Acest nume a trebuit apoi să însemne „(animal cu) coarne lungi”, cf. it. zappa „tîrnăcop”. Celelalte ipoteze sînt mai puțin sigure; din sl. capŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 51; Cihac, II, 429); din alb. tšap (Meyer, 387; Pascu, II, 223; Berneker, 121; cf. Philippide, II, 738), din iranianul čapis (Roswadowski, Mitt. Inst. Wien, 278; Vasmer, Grekoslaw. Etym., III, 222; Roswadowski, R. Études sl., II, 109; Densusianu, GS, I, 242). Sensul 3 este traducerea modernă a germ. Bock. Cf. și Rohlfs, ZRPh., XLV, 664; Rosetti, II, 123; Pușcariu, Lr., 180. Cuvîntul a trecut din rom. la limbile cu care a avut contact: alb. ts(i)ap, (t)skjap, ngr. τσάπος, sb., cr., slov., ceh., pol., rut., ucr., rus. cap, mag. cáp (Berneker 121; Vasmer, III, 281; Edelspacher 11). cf. țeapă. Sursa: DER

Link : ţap


Klikni na sliku za povećanje!
Click to image for big foto!
Țap — jarac, slika preuzeta sa sajta Freebiking.org (8. IV 2012.)
Dopunska pretraga
Po gnezdu reči:  

țap

aa
  
ăă
  
bb
  
țț
  
čč
  
ćć
  
dd
  
  
ğğ
  
đđ
  
ďď
  
ee
  
ff
  
gg
  
hh
  
ii
  
îî
  
ĭĭ
  
kk
  
ll
  
ļļ
  
mm
  
nn
  
ńń
  
oo
  
pp
  
rr
  
ss
  
şş
  
śś
  
tt
  
ťť
  
uu
  
vv
  
zz
  
žž
  
źź