|
|
(1803) freka (rom. freca) trljati [glagol] freka (ĭuo friek, ĭel friakă) [akc. freka] (gl. p. ref.) — ① trljati (se), češati (se) ∎ nu freka atîta rufiļi, kă sa do rup đi tuot — nemoj toliko trljati rublje, jer će se sasvim pocepati ② (fug.) kritikovati, ribati, trljati uši ∎ ma frekă daskîlu rîău pintru ś-am fuźit đi la șkuală — ribao me je učitelj žestoko zbog toga što sam pobegao iz škole [Por.] Etimologija: lat. fricare Grupa reči: negrupisano [=692 pojma] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE FRECÁ, frec, vb. I. Tranz. 1. A mișca forțat un corp pe suprafața altui corp cu care este în contact. 2. A amesteca îndelung un aliment apăsând cu putere, pentru a obține o masă omogenă și pufoasă. ♦ A șterge un obiect apăsând în toate direcțiile cu un corp aspru sau moale pentru a-i îndepărta murdăria sau pentru a-l face să strălucească; a lustrui, a curăța. 3. A fricționa. 4. Fig. (Fam.) A bate. ◊ Expr. A freca (cuiva) ridichea = a mustra pe cineva; a bate. ♦ A fi prea exigent, a obliga pe cineva la eforturi prea mari; a examina riguros. – Din lat. fricare. Sursa: DEX98 (1998) Link : freca |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||