   
 |
|
(2208) fura (rom. fura)  krasti [glagol]fura (ĭuo fur, ĭel fură) [akc. fura] (gl. p. ref.) — krasti, uzimati bez dozvole, otimati, pljačkati ∎ a veńit uoțî, șî mĭ-a furat tuot đin kasă — došli su lopovi, i ukrali mi sve iz kuće ∎ fă tuot, numa nu fura, kă furaluku ĭe măĭ urîtă trĭaba-n lume — čini sve, samo nemoj krasti, jer je krađa najružnija stvar na svetu ∎ ĭa furat suarļi uoki, ș-a dat ku karu-n ļiemn — sunce ga je zaslepelo, i udario je kolima u drvo ∎ mare oțoman, ći fură la uokĭ — velika lopovčina, krade te na oči ∎ a fuost ustańit, și la furat suomnu — bio je umoran i uhvatio (=ukrao) ga san [Por.] (izr.) Minće kă nu fură, da fuźe ku rața-n gură. — Laže da ne krade, a beži s plovkom u ustima. (Za nekoga ko krade na očigled ljudi, a kune se da je pošten. Zapis: Durlić, Rudna Glava, 1985) [Por.] Etimologija: lat. furare Grupa reči: Osećanje, mišljenje, narav, osobine i fiziologija čoveka [=459 pojmova] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE FURÁ, fur, vb. I. Tranz. 1. A-și însuși pe ascuns sau cu forța un lucru care aparține altcuiva; a lua ceva fără nici un drept de la cineva, păgubindu-l; a hoți, a jefui, a prăda. ◊ Loc. adj. De furat = care a fost luat prin furt. ◊ Expr. Pe furate(le) = prin furt, prin răpire, prin hoție. A fura (pe cineva) cu ochiul = a privi pe cineva pe furiș (cu dragoste). A fura (cuiva) o sărutare (sau un sărut) = a săruta pe furiș sau prin surprindere, fără voia persoanei respective. A fura meseria (cuiva) = a-și însuși pe apucate o meserie de la cineva (văzând cum o face și imitându-l). A fura inima (cuiva) = a fermeca, a încânta pe cineva. A fura (cuiva) ochii (sau vederile) = a orbi pe cineva; fig. a fi îndrăgostit. ♦ A răpi pe cineva. ♦ Fig. A lua pe neașteptate, pe nesimțite; a cuprinde. ◊ Expr. A-l fura (pe cineva) somnul= a adormi. A-l fura (pe cineva) gândurile = a cădea pradă gândurilor, a medita îndelung. ♦ Refl. (Neobișnuit) A pleca pe furiș; a fugi. 2. Fig. A fermeca, a vrăji. [Formă gramaticală: (în loc.) furate, furatele] – Lat. furare. Sursa: DEX98 (1998) Link : fura |
Dopunska pretraga
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||