|
|
(2592) una (rom. una) jedno una [akc. una] (pril.) — ① jedno ∎ numa una să-ĭ spun în uoki, pă să fiĭe śe va fi — samo jedno da mu kažem u oči, pa nek bude šta bude ② (u izr.) sve jedno, jednako, isto; stalno ∎ grinḑîļi sînt tuot una đi lunź — grede su jednake dužine ∎ kopiĭi sînt tuot una đi rîăĭ la șkuală — deca su jednako loša u školi ∎ una sa pîrăsk kare ĭe măĭ đivină — stalno se prepiru ko je više kriv [Por.] ∞ unu Grupa reči: Društveni odnosi, status, običaji, pravo, pravda, sud, moral [=299 pojmova] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE una f. 1. o ființă: era una la părinți EM.; 2. un lucru: una zice și alta face; 3. o palmă: i-a tras una. ║ adv. 1. într’un fel: o ține una; 2. de acord: s’a făcut una cu dânsul; nici una, nici două, îndată, fără alte formalități; într’una, mereu; tot una, acelaș lucru. Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) Link : una |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||