    
|
|
(3885) ćiknă (rom. ticnă)  mir [imenica]ćiknă [akc. ćiknă] (i. ž.) — (izob.) mir, spokoj; odmor; prijatnost ∎ kopiĭ mulț, kasa pļină, n-aĭ o țîră đi ćiknă pista ḑî đi iĭ — dece mnogo, puna kuća, nemaš ni malo mira preko dana od njih ∎ n-are ćiknă la ođină — nema mira za vreme odmora ∎ (u izr.) fara ćiknă — bez mira, spokoja; neprijatan ♦ / skr. < ćikńală [Por.] ∞ ćikńi Grupa reči: Osećanje, mišljenje, narav, osobine i fiziologija čoveka [=459 pojmova] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE TÍCNĂ s. f. v. tihnă.Sursa: DEX09 (2009) TÍHNĂ, tihne, s. f. (Şi în forma ticnă) Liniște, pace, odihnă, repaus. Tihnă lină plutea în odaia plină de miros de flori sălbatice. SADOVEANU, O. I 51. Mi - a rămas drag acest tîrg... cu tihna și cu omenia dintre amestecații lui cetățeni. GALACTION, O. I 13. În tihna binecuvîntată gustăm, de formă, cîteva curmale. TOPÎRCEANU, P. 72. Ţara are nevoie de tihnă. Cu Bogdan, iar războaie. DELAVRANCEA, A. 55. ◊ Loc. adv. În tihnă = în liniște; în voie, nestingherit, netulburat. Mai mult decît locurile și gospodăria, pe tînărul Herdelea îl interesa că în sfîrșit avea prilejul să vorbească în tihnă cu Grigore Iuga. REBREANU, R. I 116. Omul ședea la masă... vorbind în ticnă despre cum se scumpește viața din zi în zi. CARAGIALE, M. 25. Dragostea mă apasă Şi în tihnă nu mă lasă. ŞEZ. VIII 25. Fără tihnă = neîncetat, mereu, fără repaus. Ce să fac ? Văzui pierdută Cauza Moldovei mele, și de - a pururi nimicit Scopul falnic pentru care fără tihnă am muncit. DAVILA, V. V. 51. – Variantă: tícnă s. f. Sursa: DLRLC (1955-1957) Link : ticnă |
Dopunska pretraga
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||