|
|
(4841) fiĭeśińe (rom. fiecine) bilo ko fiĭeśińe [akc. fiĭeśińe] (pril.) — bilo ko ∎ să vină fiĭeśińe, iĭ nu-ĭ sa pasă kă ĭe kasa ńisîruită — da dođe bilo ko, nju nije briga što joj je kuća nesređena [Por.] ∞ fi Grupa reči: Govor, sporazumevanje, gramatika; književnost, poezija [=136 pojmova] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE FIECÍNE pron. nehot. (Ține locul numelor de persoană; pe cale de a ieși din uz) Fiecare. Se simte o frămîntare și fiecine este atent. ARGHEZI, P. T. 59. Fiecine, cum i - e vrerea, despre fete samă deie - și. EMINESCU, O. I 79. – Variantă: fieșcíne (ODOBESCU, S. II 85), fieștecíne pron. nehot. Sursa: DLRLC (1955-1957) Link : fiecine |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||