|
|
(4924) postaviță (rom. postăviță) korice [imenica] postaviță (mn. postaviț) [akc. postaviță] (i. ž.) — (tehn.) korice, korito na vodenici ∎ postavița ĭe un vas mik miśkatuorĭ, ļegat supt kuoșu mori în kare pikă buobiļi mîśińișuluĭ — korice su mali pokretan sud, vezan ispod vodeničnog koša u koji padaju zrna meljave ∎ đi postaviță ĭe ļegat śokîtu kare totoroskîĭe pi pĭatra muori, ș-o zgîndîră đi sî piśe buobiļi đin kuoș îń gaura pĭetri — za korice je vezano čeketalo koje skakuće po vodeničnom kamenu, i trese ga da zrna iz koša padnu u rupu kamena ♦ sin. laviță ♦ / (demin.) < postauă [Por.] ♦ dij. sin. lupețao (Manastirica) [Mlava] ∞ muară Grupa reči: Zanati, alati, tehnika, oružje, mere, brojevi, poslovi, aktivnosti [=504 pojma] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE POSTĂVÍȚĂ s. v. teică. Sursa: Sinonime (2002) TÉICĂ, teici, s. f. 1. Cutie mobilă (de lemn) în care cad grăunțele din coșul morii înainte de a trece între pietre. 2. Jgheab din care beau sau mănâncă vitele și păsările. 3. (Reg.) Mic vas de lemn legat de o prăjină, cu care se scoate apă dintr-un puț. [Var.: téucă s. f.] – Et. nec. Sursa: DEX09 (2009) Link : postăviță | |
Klikni na sliku za povećanje! Click to image for big foto! | Postaviţa (1) ĭe ļegată đi kuoş (2) ku aţă đinapuoĭ (3), da ku źugu (4) đinainće, pi kare ăl rađikă rĭeza (5) sî piśe măĭ puţîńe or măĭ mulće buabe đin postaviţă în gura (7) pĭetri aļergatuare (8), în kare baće śokîtu (6) șî zgîndîră postaviţa pista un bît đi kuorn, ku kare ĭe śokîtu ļegat đi postaviţă. |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||