|
|
(4936) gînžăĭ (rom. gânjei) tulac [imenica] gînžăĭ (mn. gînžăĭe) [akc. gînžăĭ] (i. s.) — (tehn.) tulac, toce ∎ gînžăĭ ĭe țauă đi ļemn, înțapată în gaura lu pĭatra muori a đi žuos, pin kare trĭaśe stăńu alu fusu muori — tulac je drvena cevka, uglavljena u rupu donjeg vodeničnog kamena, kroz koju prolazi senj vodeničnog vretena ∎ gînžăĭu ĭe fakut đin salkă ruoșe, kî ĭa ĭe muaļe đi lukru, da nu sa tośașće ĭuta — tulac je napravljen od crvene vrbe, jer je ona meka za obradu, a ne troši se brzo ∎ kînd stăńu manînkă gînžăĭu, șî gaura îĭ sa faśe ovat, îĭ sa bat pĭańe în parća-ĭa pănă gaura nu sa totîrļaḑă ĭară — kad senje ojede tulac, i rupa postane jajolika, udaraju se klinovi sa te strane dok rupa ponovo ne postane okrugla ♦ var. grinžăĭ [Por.] ∞ gînž Etimologija: slov. gonžĭ; gujbă Grupa reči: Zanati, alati, tehnika, oružje, mere, brojevi, poslovi, aktivnosti [=509 pojmova] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE gînjắŭ n., pl. ăĭe (d. gînj). Lemnu în care se învîrtește fusu moriĭ saŭ bucata de lemn orĭ de metal care e la capătu uneĭ manivele și care se învîrtește în prejuru eĭ ca să nu roadă mîna celuĭ care învîrtește. Sursa: Scriban (1939) gînj n., pl. urĭ (vsl. gonžĭ, nuĭa, rus. guž, funie, rudă cu gujbă). Nuĭa flexibilă întrebuințată ca funie și maĭ ales, încovoĭată în formă de cerc, pusă la o poartă de nuĭele ca so țină închisă. Sursa: Scriban (1939) Link : gânjei | |
Klikni na sliku za povećanje! Click to image for big foto! | Gînžăĭu în pĭatra muori a đi žuos. 1) Uĭtatu đi parća đi žuos; 2) uĭtatu đi parća đisupra; 3) gînžăĭu skuos đin gaura pĭetri, șă pus pi pĭatră. — Tulac u donjem vodeničnom kamenu. 1) Pogled sa donje strane kamena; 2) pogled sa gornje strane; 3) tulac izvučen iz ležišta i stavljen na kamen. Snimio: Durlić, Rudna Glava, 21. VII 2018. [Por.] |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||