Kartica reči Reč obrađena: 13.11.2011

U sufinansiranju projekta 2015. i 2018. godine učestvovalo je Ministarstvo kulture RS

Sve fraze

Spelovanje vlaških fraza

Conv. in română:

Konv. u VNS:

Skraćenice:

Karta oblasti:

Copyright:

Br. pogleda:

1667

       

   
 (500) Muoșu Kraśun (rom. Moș Crăciun) Starac Kračun  [imenica]
Muoșu Kraśun [akc. Muoșu Kraśun] (i. m.) — (mitol.) Starac Kračun („Božić”), mitološko biće iz božićnog ciklusa običaja i verovanja ∎ Muoșu Kraśun a fuost vrun muoș rău, đi kare sa puvestîașće kă a taĭat mîńiļi lu baba luĭ în ḑîua lu Kraśun, pintru kă nu ĭ-a dat ĭut đi mînkare — Starac Kračun je bio neki zli starac, koji je na dan Božića isekao ruke svojoj babi, zato što mu nije brzo postavila ručak [Por.] ∞ Kraśun

(leg.) Muoșu Kraśun avut babă, kare a fuost muașa satuluĭ. În ḑîua lu Kraśun s-a naskut vrun kopil mik, și baba a fuost akolo. Kînd sa-ntuors la koļibă, Muoșu Kraśun a-nflomînḑît șî kată să-ĭ pună đi prînḑ. Ĭa spuńe k-a skaldat kopilo-la, șî sa ruagă đi ĭel s-o așćaće pănă sa spală pi mîń. Muoșu kînd auđe, traźe sakurĭa ș-îĭ taĭe mîńiļi đin kuot sî nu-ĭ spurśe prînḑu. Baba ĭuta ku mîńiļi taĭaće înapuoĭ la muĭarĭa-ĭa, șî ļî spală în apa-ĭa în kare a skaldat kopilu, șî mîńiļi sa prind la luoku luor, șî sa vinđikă ĭuta, ka kind ńiś n-a măĭ fuost taĭaće. Kă kopilo-la a fuost Dumńeḑîu, da mumîsa – Sînta Maĭka Mariĭe!

Mošu Kračun je imao ženu koja je bila babica u selu. Na dan Božića rodilo se neko dete, i ona je bila tamo. Kada se vratila u kolibu, Mošu Kračun je bio gladan i zatražio je od nje da mu postavi ručak. Ona mu je rekla da je okupala novorođenče i zamolila ga je da se strpi dok opere ruke. Kada je Mošu to čuo, dograbio je sekiru i odsekao joj je ruke iz lakata. Baba je pokupila odsečene ruke i brzo otrčala nazad kod one žene, i oprala ih u vodi u kojoj je kupala dete, i ruke su se primile na svoje mesto i brzo zarasle, kao da nikad nisu bile odsečene. Jer je ono dete bilo Bog, a njegova majka – Sveta Majka Marija! (Kazivač Paun Rucić, zapis: Durlić, Rudna Glava, 2000)


Grupa reči: Mitologija, demonizam i narodna književnost [=2 pojma]
Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek
Područje: 05 Munćani (Porečani)
Zvučni primer * Sound example * Exemplu de sunet :  


IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE


Moș Crăcĭun, în poveștĭ, un bătrîn cu barba albă, plin de zăpadă și sprijinit într’un toĭag și care aduce jucăriĭ copiilor. La Romani, în locul Crăcĭunuluĭ se sărbaŭ [!] Suturnaliile (16-18 Dec.), ĭar la sfîrșitu anuluĭ ziŭa nașteriĭ zeilor. Abea în seculu al treilea, creștiniĭ gnosticĭ aŭ instituit sărbătoarea Bobotezeĭ (6 Ian.). Mult timp Boboteaza a ținut loc și de Crăcĭun, cum se maĭ obișnuĭește și acuma pin [!] Galileĭa. În biserica Apusuluĭ, s’a primit ziŭa de 25 Decembre pentru a sărba nașterea luĭ Hristos în anu 354, ĭar în cea de Răsărit, la 386, după hotărîrea sfîntuluĭ Ion Gură-de-Aur. Ziŭa a fost luată de la păgînĭ, care-l sărbaŭ atuncĭ pe zeu soareluĭ. – Obiceĭu braduluĭ de Crăcĭun e luat de la vechiĭ Germanĭ și e păstrat de ceĭ noĭ pînă astăzĭ. În casa românească n-are ce să caute acest brad de Crăcĭun, că Româniĭ aŭ steaŭa, care se poate împodobi tot așa de frumos și nu se strică degeaba un brad. Sursa: Scriban (1939)

Link : Moş Crăciun
Dopunska pretraga
Po gnezdu reči:  

Kraśun

aa
  
ăă
  
bb
  
țț
  
čč
  
ćć
  
dd
  
  
ğğ
  
đđ
  
ďď
  
ee
  
ff
  
gg
  
hh
  
ii
  
îî
  
ĭĭ
  
kk
  
ll
  
ļļ
  
mm
  
nn
  
ńń
  
oo
  
pp
  
rr
  
ss
  
şş
  
śś
  
tt
  
ťť
  
uu
  
vv
  
zz
  
žž
  
źź