      
|
|
(5081) kîmpiĭe (rom. câmpie)  poljana [imenica]kîmpiĭe (mn. kîmpiĭ) [akc. kîmpiĭe] (i. ž.) — (geogr.) poljana ∎ kîmp ĭe luok unđe nuĭe padure, da kîmpiĭe ĭe kîmp lung — polje je mesto bez drveća, a poljana je dugačko polje [Por.] ∞ kîmp (stih) KÎMPIĬE, POĬANĂ LUNGĂ, Kîmpiĭe, poĭană lungă, Spuńe daĭka un-să kulkă,Kă să vin să-ĭ fak ĭo umbră, Să-ĭ pun o mînă kîpatîń, Da ku alaltă s-o mîngîń. — POLJANO, POLJE DUGO Poljano, polje dugo, Reci draga gde mi spava Da ja dođem, hlad da pravim, Jedna ruka jastuk biće A drugom će je milovati! Kaz. Paun Ilić, Tanda, čuo u detinjstvu od starih lautara. Zapis: Durlić, 23. IV 2019. Etimologija: ? lat. campanea Grupa reči: Zemljište i reljef [=121 pojam] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE câmpie f. câmp întins și șes: partea cea mai mare a Munteniei e o imensă câmpie. [Cf. lat. CAMPANEA]. Sursa: Șăineanu, ed. VI (1929) CÎMPÍE, cîmpii, s. f. Suprafață întinsă, fără accidente de teren însemnate; șes, cîmp. Cîmpia aburea în soarele dimineții, scînteind pînă departe. SADOVEANU, M. C. 178. Îmbrățișîndu - ne cîmpia, Te uiți adesea înapoi. GOGA, P. 15. Cîmpiile ne - așteaptă Cu flori și cu covoare - ntinse. VLAHUȚĂ, O.A. I 74. Ieniceri... și spahii Vin de - ntunecă pămîntul la Rovine în cîmpii. EMINESCU, O. I 146. Cîte flori sînt pe cîmpie, Nu - s ca tine, tu, Mărie. JARNÍK-BÎRSEANU, 380. ◊ (În comparații) Trecut - ai cînd ceru - i cîmpie senină, Cu rîuri de lapte și flori de lumină. EMINESCU,O.I 37. [Luna] fanai purtat de valuri pe a mărilor cîmpie. ALEXANDRESCU, P. 138. Sursa: DLRLC (1955-1957) Link : câmpie |
Dopunska pretraga
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||