    
|
|
(5254) înșala1 (rom. înșela)  osedlati [glagol]înșala1 (ĭuo înșaļeḑ, ĭel înșaļaḑă) [akc. înșala] (gl. p. ref.) — ① osedlati ∎ n-a putut să-nșaļaḑă kalu, k-a fuost ńimĭarńik — nije mogao da osedla konja, jer je bio nemiran ② (fig.) uzeti pod svoje, zajahati ∎ prostavĭela, nu vĭađe kă fîrtatu l-a înșalat bińe, șă-l puartă ka pi kal — budala, ne vidi da ga je prijatelj zajahao, i vodi kao konja [Por.] ∞ șauă Etimologija: lat. in-sellare Grupa reči: Životinje [=306 pojmova] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE ÎNȘELÁ, înșél, vb. I. I. Tranz. (Înv.) A pune șaua pe cal, a înșeua. II. 1. Tranz. A induce în eroare, a abuza de buna-credință a cuiva; a amăgi. ◊ Expr. A înșela așteptările = a dezamăgi. ♦ (Despre simțuri, facultăți psihice) A nu (mai) funcționa bine, a da o imagine eronată, neconformă realității. Mă înșală memoria. 2. Refl. A-și forma o părere eronată despre cineva sau ceva; a greși. 3. Tranz. A încălca fidelitatea conjugală; p. gener. a fi necredincios în dragoste. ♦ A ademeni, a seduce o fată, o femeie. – Lat. in-sellare. Sursa: DEX 09 (2009) Link : înșela |
Dopunska pretraga
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||