     
|
|
(5735) tośilă (rom. tocilă)  tocilo [imenica]tośilă (mn. tośiļe) [akc. tośilă] (i. ž.) — (tehn.) tocilo ∎ tośila ĭe o mîkarauă đi askuțit lomańe đi fĭer, kare askultă đi taĭat — tocilo je sprava za oštrenje predmeta od metala, koji služe za sečenje [Por.] ∞ tośi Etimologija: srb. tocilo Grupa reči: Zanati, alati, tehnika, oružje, mere, brojevi, poslovi, aktivnosti [=493 pojma] Reč zapisao: Durlić Mesto: Rudna Glava Opština: Majdanpek Područje: 05 Munćani (Porečani) IZ RUMUNSKIH REČNIKA: www.dexonline.ro I DRUGE NAUČNE LITERATURE TOCÍLĂ, tocile, s. f. Piatră (sau mașină compusă dintr-un disc abraziv și un mîner sau o pedală) cu care se ascut instrumentele de tăiat. N - ar vrea să - l întîlnească undeva singur, fără a avea asupra lui pușca încărcată și sabia dată la tocilă. VORNIC, P. 186. Dă cuțitul la tocilă. BENIUC, V. 106. Plec spre bîlci după tocilă Cu gîndul cam pe teșilă. ALECSANDRI, P. P. 265. ◊ Fig. Se vede că ți - ai ascuțit mintea pe tocila civilizației din Sadagura! ALECSANDRI, T. 1013. Sursa: DLRLC (1955-1957) Link : tocilă | |
 Klikni na sliku za povećanje! Click to image for big foto! | Tośilă ku mîńiĭ. — Točilo sa rukatkom, slika preuzeta sa rumunskog sajta Media2 (05.06.2020) |
Dopunska pretraga
|
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
 |
 |
|||
|
|
||||
 |
||||