Lista zapisa koji sadrže reč: Samarinovac

Rb.Id.VlaškiZapis 
[268] BAĆE TOBA LA MOLDOVA, I
(LUPA DOBOŠ KROZ MOLDOVU, I)

BAĆE TOBA LA MOLDOVA, I


Baće tuoba la Moldova,

K-a murit baba Ĭuova.

Las-î muară, futo-n kur,

Kî ļinđiku nu ĭa fuost bun!

LUPA DOBOŠ KROZ MOLDOVU, I


Lupa doboš kroz Moldovu,

Oglašava baba Jovu!

Neka crkne, nije mi žao

Sikilj joj bio nevaljao!


Uporedi varijantu iz Samarinovca. * Vezi var. din Samarinovac. (Kmp.)

   

  
[Vidi]

[269] BAŤE TOBA LA MOLDOVA, II
(LUPA DOBOŠ KROZ MOLDOVU, II)
BAŤE TOBA LA MOLDOVA, II

Baťe toba la Moldova,
K-a murit mama Ĭova.
Lasă moară, fut-o în kur,
Kă nu ĭa fost ļinďiku bun!
Să-ĭ puńem altu ďe prun,
Să ţînă păn la Krăčun.

LUPA DOBOŠ KROZ MOLDOVU, II

Lupa doboš kroz Moldovu,
Oglašava baba Jovu!
Neka crkne, nije mi žao,
Sikilj joj bio nevaljao!
Da joj damo nov od pruća,
Da izdrži do Božića.

Uporedi varijantu iz Rudne Glave. * Vezi var. din Rudna Glava (Poreč).
  
[Vidi]

[23] BUNĂ ZĂUA LA AŽUN
(DOBAR DAN NA BADNJI DAN)
Bună zăua la Ažun,
Într-un čas bun.
Porč unsuroş,
Oamiń sănătoş.
Kîtă kărămidă pe kasă,
Atîţ bań pe masă,
Kîtă frunză în frunzarĭ,
Atîţ bań în păznarĭ.
Če ĭe în kasă să trăĭaskă
Če ĭe afară să prăsaskă:
Mńeĭ, purčeĭ, viţăĭ ...

(Zapis: D. Balčanović 06.01.2012, s. Samarinovac) [Dun.]  
[Vidi]

[186] Dă mă mumă după Giță
(Udaj me za Giceta)
DĂ MĂ MUMĂ DUPĂ GIŢĂUDAJ ME ZA GICETA

— Dă mă mumă după Giţă
Kă are kar şi kăruţă.
— Măĭ bun muĭkă după Ĭon
Kă are kasă ku balkon.
— Ďekît mumă după Ĭon
Măĭ bińe peşkiru în pom.
Kă peşkiru îl baťe vîntu
Şi răkoreşťe pomîntu.

— Daj me mati Gicetu
Ima kola i čezu.
— Al je bolje za Jonuca,
Ima kola s arnjevima.
— Od udaje za Jonuca
Bolje peškir na voćku kači,
Jer peškirče vetar bije
Pa će zemlju da rashladi.
  
[Vidi]

[64] DE DEOICHI
(OD UROKA)
A plecat un copil
Pe cale,
Pe cărare
S’a ’ntâlnit cu’n voinic în cale
Din cap i-a clătinat
Inima i-a mâncat.
Di-o fi deoichiat de voinic
Să-i crape ochii
Să se minune lumea
Cum s’a minunat el
Di-o dioichiat.
Da di-o fi dioichiat di-o femeie
Să-i crape ţâţăle
Să-i cure laptele
Să-i moară copilu de foame
Să se mire lumea de ia
C’a dioichiat.
Da di-o fi din fată
Vântu să bată
Cosâţa să-i cadă
Să se mire lumea
Cum s’a mirat ea.
De-o fi din drumuri
Văntu să bată
Pulbera să-i miargă
Să se mire lumia
Cum s’a mirat iel
Di-a dioichiat.
Di-o fi din garduri
Să le cadă propţili
Să se mire lumia
Cum s’a mirat iel.
Da di-o fi din soare
Să-i sece razele
Să cadă la pământ
Să putrezască.
Da de-o fi din pasări,
Păsărică albă,
Albă în coadă, albă,
Calcă ’n sus
Calcă ’n jos
Calcă ’n piatră
Nestămată,
Să-i crăpe oichii
De oicheturile râmnitorului.
Care-a râmnit
A plesnit.
A plecat pe cale
Pe-o cărare
S’a ’ntâlnit cu lipiţa, clipiţa,
Din cap i-a clătinat
Inima i-a luat
Şi ficaţâ
Şi i-o fript în frigare
Şi i-o luat pe spinare
Şi-o plecat pe un drum la vale
Şi l-a lăsat chirăind.
Maica Precista l-auza
Şi la el venea:
Ce te chirăi,
Ce te vaicări?
Cum să nu mă chirăi,
Cum să nu mă vaicăr
C’am plecat pe-o cale
Pi-o cărare
M’a ’ntâlnit, lipiţa, clipiţa ’n cale
Din cap mi-a clătinat
Inima şi ficaţi mi i-a mâncat
Şi mi i-a luat şi i-a fript în frigare
Şi-a plecat intr’o pădure mare
Nu te chirăi, nu te văicări
Du-te la Gherghiţa descântătoarea
Că ea are limba de leac.
Ia cu limba descănta
Şi cu busuioc o mirosa
Şi tu rămâi curat, luminat,
Ca steaua ’n cer
Ca roaua ’n câmp
Ca ceasu ce te-ai făcut !  
[Vidi]

[17] ĎESKÎNŤEK ĎE ĎEZĻEGAT SKRISA
(BAJALICA ZA „ODVEZIVANJE” SUĐENIKA)
Doamńe mă rog
La toaťe prazńičiļi,
La patruzăč şi patru ďe prazńiče pe anu ďe zîļe,
Şi la Ĭon Sîmzîĭon
Ďe ļaku lu [Ĭon].
Kă pe [Ĭon] la luat duşmančiļi şi la ļegat
Ku noo lakăťe, înkuĭaťe,
Ku noo zaļe, ļegaťe.
Ĭo la Domnu mă rugam
Şi noo lakăťe ļe ďeskuĭam,
Noo zaļe ļe ďezļegam,
Şi skrisa lu [Ĭon] i-o ďezļegam.
Kă duşmanka č-a făkut:
Ďin noo lokurĭ ďin kămaşe ĭ-a tăĭat
Ďin noo lokurĭ ďin păr ĭ-a luat
Şi la [Ĭon] skrisa şi mersura...? ĭ-a ļegat,
Şi [Ĭon] plînğa şi kirăĭa,
Şi la mińe să ruga.
Ĭo la Domnu la Ĭon Sîmzîĭon m-am rugat
Şi noo lakăťe i-ļ-am deskuĭat,
Noo zaļe i-ļ-am ďezļegat,
Şi skrisa ĭ-am ďezļegat,
Şi ļaku la [Ĭon] ĭ-am dat.

(Zapis: D. Balčanović 28.11.2011, s. Samarinovac) [Dun.]  
[Vidi]

[16] ĎESKÎNŤEK ĎE ÎNTORSURĂ (2)
(VRAĆANJE ČINI (2))
Pļekă [Ĭon] pe drum, pe kaļe,
Pe drumu al mare,
Să-ntîlńi ku a măĭ mare vrăžitoare.
- Uńe aĭ pļekat mă [Ĭoańe]
Kiuńind, văĭtînd,
Kă număĭ pot să stau
În kurťiļi meļe ďe văĭtăturiļi tăļe?
- Am pļekat după a măĭ mare vrăžitoare,
Să-m ďeskînťe ku apă kurată,
Ďi la Dumńezău lăsată.

[Vrăžitoarea] če făča:
Busuĭoku lua,
Apă kurată ďi la Dumńezău lua,
Pe [Ĭon] îl lua şi-l spăla
Kum speļ toată kămaşa ďe imală,
Pĭatra ďe smoală,
Aşa să speļ pe [Ĭon]
Pe faţă, pe braţă.
Să speļ ďe urăčuń,
Ďe făkăturĭ
Ďe trimesăturĭ,
Ďe toaťe primežurĭ aĭ reļe,
Boaļiļi aļe greļe,
Kă ĭeļe a dat k-o mînă -
Ĭo întork ku doĭ,
Ĭeļe a dat ku doĭ -
Ĭo întork ku tri,
Ĭeļe a dat ku tri -
Ĭo întork ku patru,
Ĭeļe a dat ku patru -
Ĭo întork ku činč,
Ĭeļe a dat ku činč -
Ĭo întork ku şasă,
Ĭeļe a dat ku şasă -
Ĭo întork ku şapťe,
Ĭeļe a dat ku şapťe -
Ĭo întork ku uopt,
Ĭeļe a dat ku uopt -
Ĭo întork ku uopt, ku noo,
Ku mîńiļi amîndoo:
Pe kap kare ĭa dat,
Kare ĭ-a arunkat,
Kare ĭ-a îngropat,
Kare ĭ-a luat.
Kă ĭo pe toaťe fĭermekăturiļi,
Pe toaťe ļe luaĭ,
Şi ku mătura ļe măturaĭ,
Ku kuţîtu ļe tăĭaĭ,
Ku arďiĭļi ļe arďiĭaĭ,
Ku tămîĭe ļe tămîĭaĭ,
Şi în fundu mări ļe lăpădaĭ.
[Ĭon] să rămînă kurat, luminat
Ka sťaua ďin čer pikat.

(Zapis: D. Balčanović, 27.12.2011, s. Samarinovac) [Dun.]  
[Vidi]

[185] MA MIR, KUČE, ŞI MA MIR
(ČUDIM TI SE, KUKAVICE)
MA MIR, KUČE, ŞI MA MIR

— Mă mir, kuče, şi mă mir,
Vara viĭ, vara ťe duč,
Mă mir, kuče, če mănînč?
— Măkar să mănînk pomînt,
La Blagoveşťeńe kînt!
Da măĭ ku fok la Floriĭ
Kînd ĭasă lumĭa pin viĭ,
Şi mîndriļi ku kopiĭ,
Şi-ĭ atîrnă în zărzăļiĭ,
Şi ĭo ku glasu-ĭ mîngîĭ.

ČUDIM TI SE, KUKAVICE

— Čudim ti se, kukavice,
Leti dođeš, leti odeš,
Čudim ti se šta li jedeš?
— Makar da ću zemlju jesti,
Pevaću na Blagovesti,
A sa žarom kad su Cveti,
Kad svet kreće u vinograd,
Mlade majke sa dečicom
Pa ih kače na kajsije
A ja ih glasom pomilujem.
  
[Vidi]

[220] Povesťa lu Dumńezău
(Božja priča)
POVESŤA LU DUMŃEZĂU

A pļekat un uom mare,
K-o săkure mare pe spinare.
Ş-a tăĭat un ļiemn mare,
Ş-a făkut o bisărikă mare,
Ku nouă uş
Ku nouă uşťoare
Ku nouă fereşťoare.
Da kare în ĭa trăĭa?
Trăĭa Maĭka Prečesta,
Ku Rozmăļina,
Şi ku Mădăļina.
[...]
Ĭeļe toaťe tri pļeka,
Pin topoară întoporaťe,
Pintr-aļe ţăpe ďe kuţîťe;
Unďe kălka, sînğe pika,
Kodru verďe răsărea,
Şi măĭ mîndru să făča,
Ďekît če erea.
Ş-ažunğa la Sînta Maĭka Vińerea.
Sînta Maĭka Vińerea avea
Tri kîń, în sănğire însănğiraţ,;
Şi la porţ era ļegaţ.
BOŽJA PRIČA

Pošo jedan golem čovek,
Sa velikom sekirom na ramenu.
Oborio je veliko drvo,
I podigao veliku crkvu,
Sa devet vrata,
Sa devet ulaza,
Sa devet prozora.
A ko je u kući živeo?
Živela je Majka Prečista,
Sa Rozmarinom,
I sa Magdalinom.
[...]
One sve tri pođoše,

Kroz oštrice sekira,

Kroz bodeže noževa;

Gde nagaze – krv poteče,

A šuma se, zelena,

Još više razlistava,
I postaje sve lepša.
Kod Svete Petke stigoše.

Sveta Petka imala

Tri psetišta vezana

U lancu, na vratima.

  
[Vidi]

10 [75] Treče moşu grosu şi uoĭļi dosu (păn atunča).
(Prećiće čiča panj i ovce šumu (do tada).)
  [Vidi]

... NASTAVAK PRETRAGE PO REČNIKU ?


aa
  
ăă
  
bb
  
țț
  
čč
  
ćć
  
dd
  
  
ğğ
  
đđ
  
ďď
  
ee
  
ff
  
gg
  
hh
  
ii
  
îî
  
ĭĭ
  
kk
  
ll
  
ļļ
  
mm
  
nn
  
ńń
  
oo
  
pp
  
rr
  
ss
  
şş
  
śś
  
tt
  
ťť
  
uu
  
vv
  
zz
  
žž
  
źź