Br		Rumunski	Srpski	Gnezdo reči	Reč u umotvorinama	Akcija
2420	ăn	în	у	ăn (predl.) — u, na ◊ „în” șî „ăn” ĭe tuot una, ama ĭastă lume pin saće kare măĭ đies vorbĭașće ku „ăn” đikît ku „în” — „în” i „ăn” je isto, ali ima ljudi po selima koji češće govore „ăn” umesto „în” ◊ uńi ḑîk „înkauśa”, alțî „ănkuaśa”, uńi ḑîk „s-a dus înđial”, alțî: „s-a dus ănđial” — jedni kažu „înkauśa” („ovamo”), drugi „ănkuaśa”, jednu kažu „s-a dus înđial” („otišao na gore”), drugi „s-a dus ănđial” ♦ var. ăm ◊ întrîabe / îmtrîabe : ăntrîabe / ămtrîabe — treba mi [Por.] ∞ în	(Ima paremija!)	[Vidi]

Reč ăn u karticama drugih reči
Br	Vlaški	Rumunski	Srpski	Gnezdo reči	Reč u umotvorinama	Akcija
2685	anđeļiaće	îndelete	лагано	anđeļiaće [akc. anđeļiaće] (pril.) — (zast.) lagano, bez žurbe, ležerno; pažljivo ◊ mînă anđeļiaće, kî ĭastă gĭață pi drum — vozi lagano, jer ima leda na putu ♦ sin. înśet [Crn.] ♦ dij. var. ănđeļeće (Tanda) [Por.] ♦ dij. var. pinđeļeće (Debeli Lug) [GPek]		[Vidi]
1504	antaļira	interna	интернирати	antaļira (ĭuo antaļirĭeḑ, ĭel antaļirĭaḑă) [akc. antaļira] (gl. p.) — internirati, odvoditi u logor (za vreme rata); zarobiti; zatvoriti ◊ Ńamțî antaļirat lumĭa far đi vină, numa pintru partizań — Nemci su internirali nevine ljude, samo zbog partizana ♦ var. ăntaļira, întaļira, întăļiri [Por.]		[Vidi]
140	apropiĭat	apropiat	близак	apropiĭat (apropiĭată) (mn. apropiĭaț, apropiĭaće) [akc. apropiĭat] (prid.) — 1. (za prostor) blizak, u blizini ◊ karu a fuost apropiĭat đi borugă, ș-aluńikat șî s-a răsturnat — kola su bila ostavljena blizu uvale, pa su skliznula i preturila se 2. (za količinu) približno, otprilike ◊ ăn sak a fuost apropiĭat śinḑăś đi kiļe — u džaku je bilo približno petedest kila [Por.] ∞ apropiĭa		[Vidi]
1665	ănćins	întins	прострт	ănćins (ănćinsă) (mn. ănćinș, ănćinsă) [akc. ănćins] (prid.) — prostrt, dug ◊ La kapu pomîntuluĭi, / Ierĭa ńeșća astaļe ănćinsă. — Na kraju sveta / Behu sofre rasprostrte. (Stih iz pesme „Đeđu”) [Crn.] ♦ dij. var. înćins [Por.]		[Vidi]
3720	ăntrăuna	întruna	једнако	ăntrăuna [akc. ăntrăuna] (pril.) ● v. întruuna [Por.] ∞ una		[Vidi]
2611	ăntulćișat	curmeziș ?	унакрст	ăntulćișat (ăntulćișată) (mn. ăntulćișaț, ăntulćișaće) [akc. ăntulćișat] (prid.) — unakrst, poprečno ◊ a dîrîmat frunḑă, șă nu faśe brațu botur la botur, numa krĭanźiļi brățuĭe ăntulćișat — kresao je lisnik i ne slaže naramak peteljku na peteljku, nego granje slaže unakrst [Stig] ♦ dij. var. ăntolćișat (Tanda), întulćișat (Rudna Glava) ♦ dij. sin. ănkruśișat [Por.]		[Vidi]
806	bolđi	boldi	подбадати	bolđi (ĭuo bolđesk,ĭel bolđașće, ) [akc. bolđi] (gl. p. ref.) — 1. podbadati, podsticati; ćuškati ◊ skamnu nuĭe ńaćid, ma bolđașće un nuod ăn kur — tronožac nije ravan, neki čvor me bode u zadnjicu ◊ bolđal, sî sa muće măĭ înkolo — ćušni ga, da se pomeri malo na tamo ♦ var. bulđi ♦ sin . înpunźa 2. (psih) gledati oštro, ispod oka; probosti nekoga pogledom ◊ kînd ma bolđiașće ku uoki-ĭa kĭortavĭ, frika ma taĭe — kad me pogleda onim zrikavim očima, strah me preseče [Por.] ∞ buold	(Ima umotvorina!)	[Vidi]
2397	ferĭastă	ferastră	прозор	ferĭastă (mn. ferĭeșć) [akc. ferĭastă] (i. ž.) — (tehn.) prozor ◊ ferĭasta ĭe gaura-n parĭaće pin kare tună viđiarĭa — prozor je otvor u zidu kroz koji ulazi svetlost ◊ kînd lumĭa a trait ăn borđiĭe, n-așćut đi ferĭeșć — kada su ljudi živeli u zemunicama, nisu znali za prozore ◊ kînd s-a dus turśi, a-nśeput sî fakă bîrnarĭață, ku ferestuĭś miś, la kare în luok đi stîklă a pus pĭaļe đi ĭed, kare a raso, a raso pănă nu s-a supțîĭat atîta đi s-a vaḑut pin ĭa — kada su Turci otišli, počeli su da dižu brvnare, sa malim prozorima, na koje je se stavljala jareća koža, koju su drali, drali dok se nije istanjila toliko da je postala providna ◊ la ferĭastă astăḑ sa pun feruanke — na prozor se danas stavljaju zavese ◊ a dat ku pĭatra, a spart ferĭasta — bacio kamen, razbio prozor ◊ ferĭasta đeșkisă, ferĭasta înkisă — prozor otvoren, prozor zatvoren ◊ sa uĭtă pi ferĭastă — gleda kroz prozor ◊ ḑînḑîĭe đi frig supt ferĭastă, kă ńima no-l lasă înuntru — cvokoće od hladnoće pod prozorom, jer ga niko ne pušta unutra [Por.]	(Ima umotvorina!)	[Vidi]
2666	gîrļiu	gârliciu	обор	gîrļiu (mn. gîrļiĭe) [akc. gîrļiu] (i. s.) — (tehn.) obor, ograda oko svinjca ◊ gîrļiu ĭe gardu ănainća lu kośina puorśilor — obor je ograda ispred svinjca (Tanda) [Por.] ◊ gîrļiu ĭe traușa kuośińi, îngrađită ku parĭ să nu ĭasă puorśi afară — obor je dvorište svinjca, ograđeno koljem da svinje ne izađu napolje (Topla) [Crn.] ♦ up. kośină		[Vidi]
2301	glugă	glugă	копа	glugă (mn. gluź) [akc. glugă] (i. ž.) — 1. kopa, stog šaše ◊ glugă ĭe gramada dă tuļeĭ, kare sa faśe dupa kuļiesu kukuruḑuluĭ — kopa je gomila tuluzine, koja se pravi posle berbe kukuruza [Mlava] ◊ kînd kuļieź kukuruḑu, taĭ tuleńi șî faś măldarĭ; măldari ļeź ku nuĭaļe, șî-ĭ aduń ăn glugă — kad obereš kukuruz, posečeš stabljike i napraviš snop; snopove vežeš vrbljikom, i sakupiš ih u kopu (Topla) [Crn.] ◊ gluźiļi đi pi luok, traź la kasă șă ļi grămađieșć — kope sa njive dovezeš kući, i sadeneš (Tanda) ◊ kîć-o dată, gluźiļi ramîn pi luok, șă kînd înśiape să ńingă — ponekad, kope ostanu na njivi i kad počne da pada sneg (Crnajka) ♦ dij. sin. stup (Rudna Glava), țuță (Topolnica) [Por.] ♦ dij. sin. țoță (Malajnica), țuță (Plavna) [Pad.] 2. smotuljak, umršena gužva nečega ◊ vĭek nu măĭ đizvîrḑășć gĭemo-sta, kî l-a-nvîrḑît mîțu tuot, l-a fakut glugă — nećeš nikad rasplesti ovo klube, jer ga je mačka svog umrsila (Rudna Glava) [Por.]		[Vidi]
2419	în	în	у	în (predl.) — u, na ◊ nu ći mistaka în lukru lu tuoĭa — ne mešaj se u tuđi posao ◊ a pļekat ku karu pi drum în đal — krenuo je kolima putem na gore ◊ îndarăt = în + darăt — unazad = u + nazad ◊ kînd sa vorbiașće, măĭ đi mulće uorĭ „î” đin „în” sa pĭarđe, sa-ngiće, șă-n luoku luĭ skriĭem o liniuță — u govoru se „î” iz „în” najčešće gubi, guta se, i u umesto njega pišemo crticu ♦ var. ăn [Por.] ♦ dij. var. îm (Šipikovo) [Tim.]		[Vidi]
5189	înćinźe	întinde	пружити	înćinźe (ĭuo înćing, ĭel înćinźe) [akc. înćinźe] (gl. p. ref.) — 1. pružiti se ◊ nu vrĭa ńiś mîna să înćingă, să ĭa sîngur, numa așćată altu să-ĭ đa mînkare— neće ni ruku da pruži, da se sam posluži, nego čeka drugi da ga hrani [GPek] ◊ în luok să latre kînd vińe vrunu, mîrțuaga-ĭa đi kîńe sa-nćins kît ĭe đi lungă șî ḑaśe supt ļemn la umbră gruasă — umesto da laje kad neko dođe, ona mrcina od psa se ispružila koliko je duga, i leži pod drvetom u debelom hladu ◊ kînd ĭeșîră đin padure, ĭeșîră la drum larg kare sa-nćinźe pănă la oraș — kad su izašli iz šume, izašli su na širok put koji se pružao sve do varoši 2. prostirati, postavljati ◊ muma înćinźe skimburļi pi gard — majka prostire veš na ogradi ◊ đi vrĭamĭa đi prînḑ, muĭeriļi înćing masa — za vreme ručka, žene postavjaju sofru (Rudna Glava) 3. nastaviti, produži ◊ đestul đi astîḑ, lukru ś-a ramas ănćinźem mîńe đinuapće — dosta za danas, preostali posao nastavićemo sutra rano (Tanda) 4. (nutr.) umakati, umočiti ◊ mare dulśață ĭe kînd înćinź ku koļașa în ćigańe ku pîržîtură đi karńe — velika je poslastica kad umačeš kačamak u tiganj sa močom od isprženog mesa [Por.]		[Vidi]
3129	îngîlbińit	îngălbenit	пожутео	îngîlbińit (îngîlbińită) (mn. îngîlbińiț, îngîlbińiće) [akc. îngîlbińit] (prid.) — 1. (color) požuteo, postao žut ◊ bolnau đi gîlbinare, a-ngîlbińit ka śara — bolestan od žutice, požuteo je kao vosak ◊ a veńit tuamna, a-ngîlbińit frunḑa în duos — došla je jesen, požutelo je lišće u šumi ♦ var. îngîlbeńit, îngălbińit, ăngălbińit 2. (med.) prebledeti, izgubiti krv u licu ◊ kînd îĭ spusîră k-a murit mumî-sa, ĭel sa pĭerdu, șî statu într-o vrĭame îngîlbińit șî luvat, fara pik đi sînźe în firĭe — kad mu rekoše da mu je majka umrla, on se izgubi, i stajaše jedno vreme bled i oduzet, bez kapi krvi u licu [Por.] ∞ galbin		[Vidi]
4057	înkina	închina	метанисати	înkina (ĭuo ma înkin, ĭel sa înkină) [akc. înkina] (gl. p. ref.) — 1. (rel.) metanisati, klanjati se ◊ stapînu kășî sa înkină la prazńik — domaćin kuće metaniše na slavi ◊ pănă-nkuaśa, rumîńi la prazńik s-a înkinat în kuot, la țîțînă dupa ușă — do nedavno, Vlasi su na slavi metanisali u ćošku, kod šarki iza vrata 2. proklinjati, kleti ◊ înkinul să-l înkin, nu măĭ puot traĭi ku ĭel — proklet bio da je proklet, ne mogu više živeti s njim ◊ înkinu-će, kopiļe, lasî-će đi noroḑîĭ — prokleto bilo, dete, mani se ludorija ♦ var. ănkina [Por.]		[Vidi]
3718	întruuna	întruna	једнако	întruuna [akc. întruuna] (pril.) — 1. (o vremenu) jednako, neprekidno, neprestano ◊ đi kînd iĭ s-a rapus mumî-sa, plînźe întruuna ḑîua, nuapća — od kad joj je umrla majka, jednako plače danju, noću 2. (o predmetu) ujedno, ucelo ◊ parśelo-sta ku blana-ĭa mĭerg întruuna — ovaj komad sa tom daskom idu ujedno (čine celinu) ♦ var. întruna ♦ var. ăntrăuna (Tanda) ♦ up. una-ntruuna [Por.] ∞ una		[Vidi]
5100	kîtańiĭe	cătănie	војска	kîtańiĭe (mn. kîtańiĭ) [akc. kîtańiĭe] (i. ž.) — (folk.) vojska ◊ kînd a trait rumîńi aĭ nuoștri pin Banat, ĭ-a luvat unguru ăn kîtańiĭe — kad su naši Vlasi živeli u Banatu, uzimali su ih Mađari u vojsku ♦ sin. soldațîĭe [Por.] ∞ katană		[Vidi]
4878	ļemn	lemn	ковчег	ļemn2 (mn. ļemńe) [akc. ļemn] (i. s.) — kovčeg, pogrebni sanduk ◊ pĭ-al mort ăl pun ăn ļemn, șă-l îngroapă — pokojnika stavljaju u kovčeg, i sahranjuju ♦ sin. sanduk (Podvrška), săndîk (Kladušnica) [Dun.] ♦ dij. sin. ļagîn [Por.]		[Vidi]
2030	ļuordă	leurdă	сремуж	ļuordă (mn. ļuorḑ) [akc. ļuordă] (i. ž.) — (bot.) sremuž, cremuž; sremuš, divlji luk (Allium ursinum), samonikla šumska biljka iz porodice ljiljana ◊ ļuorda nu krĭașće fiĭe unđe, numa pi padurĭe în kîrșuaće — sremuž ne raste bilo gde, već samo u šumi po krševima ◊ ļuordă ĭe un fĭeļ đi usturuoĭ sĭrbaćik — sremuš je vrsta divljeg luka ◊ la nuoĭ ļuorda dă numa ăn Dîbiļug, la Kîlgarița — kod nas sremuš raste samo na Kaluđerici u Debeliom Lugu (Debeli Lug) [GPek] ◊ ļuorda krĭașće șî la Tanda, la munće la Golol Mik, la luok kare sa kĭamă Pađina ku ļuordă — sremuš raste i u Tandi, u planini na Malom Golu, na mestu koje se zove Padina sa sremušom ◊ ļuorda sa manînkă numa pănă-n fluarĭe — sremuš se jede samo dok ne procveta (Tanda) [Por.] ♦ dij. var. ļordă [Buf.]		[Vidi]
2489	măldar	maldăr	сноп	măldar (mn. măldarĭ) [akc. măldar] (i. m.) — snop, uvezani naramak tuluzine ◊ dupa śe kuļieź kukuruzu, tuļeńi iĭ taĭ șî faś măldar, kăt puoț să ĭaĭ ăn brață, șă-l ļieź ku nuĭauă đi salkă — posle berbe kukuruza, poseku se stabljike i napravi snop, koliko možeš da poneseš u naručju, i povežeš ga vrbovim prutom ◊ dupa śe gaćieșć luoku, aduń măldari, șî-ĭ faś glugă — kad požanješ njivu, sakupiš snoplje, i napraviš kopu [Crn.] ◊ sa adună vro ḑăśe-unsprăś măldarĭ șî sa faśe o glugă — skupi se deset-jedanaest snopova i napravi se jedna kopa šaše (Plavna) [Pad.] ◊ țîn minće, kînd am fuost mik, m-am dus ku tata la muară, șî ĭel ăn spuńe: „Dăĭ un mîldarĭ đi tuļeń la o vakă, alalt mîldarĭ la laltă!” — pamtim, kad sam bio mali, išao sam sa ocem na vodenicu, i on mi kaže: „Daj jedan snop tuluzine jednoj kravi, a dugi snop drugoj!” (Tanda) ♦ sin. val (Crnajka), braț (Rudna Glava) [Por.]		[Vidi]
5213	pļană	pleană	грудвица	pļană (mn. pļeńe) [akc. pļană] (i. ž.) — grudvica, romuljica brašna u testu ◊ kukoluoș đi faină kare ramîńe pi mîna muĭeri śe plămăđașće, sa kĭamă pļană — grudvica brašna koja ostaje na rukama žene što mesi, zove se pljana ♦ var. pļemiță ◊ pļemiță sînt parśeluță đe plămad kare ramîn ăn postao đe faină dupa plămăđit — plemice su komadići testa koji ostaju u naćvama sa brašnom posle mešenja ♦ var. pļamiḑă (Rudna Glava) [Por.]		[Vidi]
4252	popașńiță	popașniţă	пољска штета	popașńiță (mn. popașńiț) (i. ž.) — 1. poljska šteta koju načini stoka ◊ păkurarĭu s-a dat la źuakă, da uoĭļi s-a slubaḑît în luoku lu tuoĭa, ș-a fakut popașńiță boznakît đi mare — čobanin sa dao u igru, a ovce su se sjurile u tuđu njivu, i napravile bogzna koliku štetu ♦ sin. șćetă (Rudna Glava) 2. nestašluk ◊ ka kînd a tunat draku ăn kopiĭi đe astîḑ, nu lukră ńimika, numa fak la popașńiț — kao da je ušao đavo u današnju decu, ne rade ništa, samo prave nestašluke (Tanda) [Por.] ∞ pașće		[Vidi]
4554	săźetat	săgetat	устрељен	săźetat (săźetată) (mn. săźetaț, săźetaće) [akc. săźetat] (prid.) — (zast.)(folk.) ustreljen, pogođen strelom ◊ Pră-l śe kîmp marĭe rotat, Fuźe śerbu ănpușkat, Ănpușkat șă săźetat (dăn Petrekuta). — Po velikom kružnom polju, Beži jelen ranjeni, Ranjeni, ustreljeni (iz Petrekature) [Bran.] ∞ saźată		[Vidi]
4428	spik	spic	клас	spik (mn. spiśe) (i. s.) — (bot.) klas ◊ spiku ĭe un darap alu buĭađa marunțîșuluĭ — klas je deo biljke žitarica ◊ spiku are buobe ănvăluiće în pļauă, șî țîape askuțîće ka aku — klas ima zrna uvijena u plevu, i osje oštre kao igla [Por.]		[Vidi]
2537	Trikă	Trică	Трике	Trikă [akc. Trikă] (i. m.) — (antr.) (hip.) Trike, vlaški hipokoristik, izveden od l.i. Dumitru ◊ Trikă ĭe poļikra đin poļikră: pi kopil ăl boćaḑă Dumitru, pă-ĭ ḑîk pănă ĭe mik Dumitrikă, da măĭ amînat, prĭaćińi ăl proboćaḑă ăn Trikă — Trike je nadimak od nadimka: dete krste Dimitrije, pa ga onda dok je mali zovu Dimitrike, a kasnije, prijatelji ga prekrste u Triku ◊ dakă Trikă are fiśuor, lor ļi sa ḑîśe „alu Trikă”, la urmă lumĭa sa-nvață ku iĭ ka ku Trikuońi — ako Trike ima decu, oni se zovu Trikovi, na kraju ljudi naviknu na njih kao na Trikiće ◊ Trikońi sa pun la karće pi sîrbĭașće ka Trikići — Trikovi se upisuju u srpske knjige kao Trikići ♦ Trikă < Dumitrikă < Dumitru [Por.] ∞ Dumitru		[Vidi]
4137	trĭap	treap	валов	trĭap (mn. trĭapurĭ) [akc. trĭap] (i. s.) — valov ◊ trĭap ĭe vas lung, skobit în ļemn, or înkeĭat đin blăń, pus ăn gîrļiu puorśilor să manînśe puorśi laturļi đin ĭel — valov je poduži sud, izdubljen u drvetu, ili sklepan od dasaka, postavljen u oboru da svinje iz njega jedu pomije [Por.]		[Vidi]
2166	vetriśe	vetrice	вратич	vetriśe (i. ž.) — (bot.) vratič (Chrysanthemum vulgare) ◊ vetriśu ĭe buĭađe rară, kată pomînt sarak, în Tanda krĭașće numa la doa-triĭ luokurĭ; muĭerļi vetriśa pun ăn kiț kînd sa duk la morminț — vratič je retka biljka, traži siromašnu zemlju, u Tandi raste samo na dva-tri mesta; žene ga stavljaju u kitice kada idu na groblje ♦ sin. ramńik đ-al galbin [Por.]		[Vidi]
4246	Vizak	Vizac	Визак	Vizak (i. m.) — (top.) Vizak, ostenjak na području Tande ◊ Vizaku ĭe o parće đi sat Tanda la otar ku Gorńana, Lukĭa șî Buśa — Vizak je deo sela Tande na međi sa Gornjanom, Lukom i Bučjem ◊ Vizaku ĭe o kuamă đi pĭatră în kununa đi kîrșĭe — Vizak je kameni greben u vencu krša ◊ ĭastă Vizako-l mik șă Vizako-l mare — postoji Veliki i Mali vizak ◊ întra Vizaśe ĭastă pașćuńe bună đi viće, ș-aśiĭa a paskut turmiļi luor Tanđeńi, Lukĭeńi șă Buśeńi aĭ batrîń — između dva Vizaka ima dobro pasište za stoku, pa su tu napasali svoja stada stari Tanđani, Lučani i Bučjani ◊ apruapĭe đe vizak ĭe Stuolu, vîr mare đe kîrșĭe kare sa kĭamă așa kă ĭe pļoșćenat ka astalu — u blizini Vizaka je Stol, veliki krševiti vrh koji se tako zove jer je spljošten kao sto ◊ ńima ăn aļi triĭ saće înveśinaće nu șćiĭe đi śe Vizaku sa kĭamă așa — niko u ova tri susedna sela ne zna zašto se Vizak tako zove ◊ uńi spun kă a vaḑut ńiskaĭ kărț batrîńe sîrbĭeșć pi kare skriĭe Dvizak în luok đi Vizak — jedni kažu da su videli stare srpske karte na kojima piše Dvizak umesto Vizaka ♦ / Vizak < srb. Dvizak < dvizac, dvize — „dvogodišnji jarac ili ovan” (exp. Durlić, sursa: РечникСАНУ4) [Por.]		[Vidi]