Br		Rumunski	Srpski	Gnezdo reči	Reč u umotvorinama	Akcija
2522	țăsa	ţese	ткати	țăsa (ĭuo țîăs, ĭel țîăsă) [akc. țăsa] (gl. p.) — tkati I. (tehn.) 1. izrađivati tkaninu na razboju ◊ ar fi bun kînd muĭerļi nuaștre ar puća țăsa ka babiļi nuaștre vrodată — bilo bi dobro kad bi naše žene mogle tkati kao naše bake nekad II. (fig.) 2. šetkati nervozno ◊ stîăĭ în luok, nu-m țăsa înkuaś-înkoluo — smiri se, nemoj mi šetkati tamo-amo 3. udariti, tući, lupiti (kao brdilom) ◊ kopiļe, fi mĭarńik, să nu-ț țîăs una dupa kap — dete, budi mirno, da ti ne lupim jednu zavrat [Por.] ♦ dij. var. țasa [Crn.] ∞ razbuoĭ		[Vidi]

Reč țăsa u karticama drugih reči
Br	Vlaški	Rumunski	Srpski	Gnezdo reči	Reč u umotvorinama	Akcija
1030	țasa	ţese	ткати	țasa (ĭuo țîăs, ĭel țîasă) [akc. țasa] (gl. p.) — 1. tkati, raditi na razboju ◊ muma ĭe akas, numa śe n-anśeput țasa — majka je kod kuće, samo što nije počela tkati ◊ șćiu sî țîăs kî ma-nvațat muma — znam da tkam jer me naučila majka 2. (psih.) biti nemiran, ispoljiti nervozu ◊ nu stîă pi luok, numa țîasă-n tuaće părțîļi — ne drži ga mesto, samo se frćka na sve strane [Crn.] ♦ dij. var. țăsa [Por.] ∞ țăsa		[Vidi]
1031	țasîtură	ţesătură	тканина	țasîtură (mn. țasîturĭ) [akc. țasîtură] (i. ž.) — tkanina, proizvod tkanja ◊ țasîtură đin kîńipă ĭe koźa aspră — tkanina od konoplje je prilično oštra ◊ țasîtură đi śuarik muara sî fiĭe batută bińe — tkanina za sukno mora da bude dobro sabijena [Crn.] dij. var. țîsatură (Rudna Glava), țăsătură (Tanda) [Por.] ∞ țăsa		[Vidi]
1029	țasut	ţesut	ткање	țasut1 (mn. țasuturĭ) [akc. țasut] (i. m.) — tkanje ◊ la nuoĭ muĭeriļi s-apukă đi țasut dupa Sveći Ńikuola đi ĭarnă, orĭe dupa Sveći Ĭovan — kod nas žene počinju da tkaju posle Svetog Nikole, ili posle Svetog Jovana ◊ țasutu puaće sî fiĭe în duauă, ore-n patru iță — tkanje može biti u dve ili u četiri niti [Crn.] ∞ țăsa		[Vidi]
2460	țasut	ţesut2	ткан	țasut (țasută) (mn. țasuț, țasuće) [akc. țasut] (prid.) — tkan, otkan, izatkan ◊ nu măĭ kată ńima păturĭ țasuće — ne traži više niko tkane ponjave [Por.] ∞ țăsa		[Vidi]
5755	țăsatuare	țesătoare	ткаља	țăsatuare (mn. țăsatuorĭ) [akc. țăsatuare] (i. ž.) — tkalja ◊ țăsatuarĭa ĭe muĭare kare țîasă în razbuoĭ — tkalja je žena koja tka na razboju [Por.] ∞ țăsa		[Vidi]
2461	țîsatuor	ţesător	ткалац	țîsatuor (mn. țîsatuorĭ) [akc. țîsatuor] (i. m.) — tkalac, tkač ◊ ĭuo nu șćiu ńiś un uom s-a fi fuost țîsatuorĭ, aăla ĭe numa lukru muĭerĭesk — ja ne znam ni jednog muškarca da je bio tkač, to je samo ženski posao ◊ țîsatuarĭa ĭe muĭarĭe kare țîasă în razbuoĭ — tkalja je žena koja tka na razboju ◊ mama a fuost tare bună țîsatuare — baka je bila jako tobra tkalja [Por.] ∞ țăsa		[Vidi]
2523	țîsatură	ţesătură	тканина	țîsatură (mn. țîsaturĭ) [akc. țîsatură] (i. ž.) — tkanina, tkanje, tkivo, ono što je izatkano na razboju ◊ a ramas đi la mama o gramadă đi țîsaturĭ, am đi gînd să ļi vind, să nu ļi manînśe muoļi — ostala je od bake gomila tkanja, imam nameru da ih prodam, da ih ne izjedu moljci ♦ var. țăsătură (Tanda) [Por.] ♦ dij. var. țasatură [Crn.] ∞ țăsa		[Vidi]
3110	kîńipă	cânepa	конопља	kîńipă (mn. kîńipĭ) [akc. kîńipă] (i. ž.) — (bot.) konoplja (Cannabis) ◊ kîńipa ĭe buĭađe kare mult s-a sîmanat, kă đin ĭa a fuost mare dobîndă la țăsatură — konoplja je biljka koja se mnogo sejala, jer od nje bilo velike koristi u tkanju [GPek] ◊ kînd sa kuaśe, kîńipa sa žumuaļe, pî sa bagă în topilă sî sa murĭaḑă — kada sazri, konoplja se čupa i na topilu potapa u vodi ♦ up. in [Por.]	(Ima umotvorina!)	[Vidi]
6480	urĭezńik	ureznic	урезник	urĭezńik (mn. urĭezńiś) — ureznik ◊ urĭezńiku ĭe parća urḑăļi đi la kăpatîńu pînḑî kare nu sa măĭ puaće țăsa, pî sa taĭe șî sa labîdă kînd sa skuaće pînḑa đin razbuoĭ — ureznik je deo osnove sa kraja platna koje se više ne može otkati, pa se seče i baca kad se platno skida sa razboja ♦ var. urĭazńik [Por.]		[Vidi]