Br		Rumunski	Srpski	Gnezdo reči	Reč u umotvorinama	Akcija
1508	arma	arma	оружати	arma (ĭuo armĭeḑ, ĭel armĭaḑă) [akc. arma] (gl. nesvrš.) — oružati, snabdevati nekoga oružjem; naoružavati ◊ a-nśeput să armĭaḑă ćińerișu, să fiĭe sprimiț đi rat — počeli su da naoružavaju omladinu, da bude spremna za rat ♦ up. înarma [Por.]		[Vidi]

Reč arma u karticama drugih reči
Br	Vlaški	Rumunski	Srpski	Gnezdo reči	Reč u umotvorinama	Akcija
466	ađir	ager	спреман	ađir (ađiră) (mn. ađirĭ, ađirĭe) [akc. ađir] (prid.) — spreman, zapet ◊ arma ađiră — zapeta puška [Zvizd] ♦ up. agîr, aśir		[Vidi]
221	armat	armat	наоружан	armat (armată) (mn. armaț, armaće) [akc. armat] (prid.) — naoružan, pod oružjem, sa oružjem ◊ uamiń armaț — naoružani ljudi ♦ var. înarmat [Por.] ∞ arma		[Vidi]
220	armată	armată	армија	armată (mn. armaće) [akc. armată] (i. ž.) — 1. armija, vojska, 2. naoružana sila 3. grupa ljudi pod oružjem ◊ s-a dus în armată — otišao u armiju, regrutovan [Por.]		[Vidi]
219	armă	armă	оружје	armă (mn. arme) [akc. armă] (i. ž.) — (zast.) puška; oružje ◊ armă înćinsă — uperena puška ◊ armă trasă — zapeta puška ◊ ku arma-n mînă — s puškom u ruci ♦ sin. pușkă [Por.] ∞ arma		[Vidi]
1868	Arnaut	Arnăut	Арнаут	Arnaut (mn. Arnauț) [akc. Arnaut] (i.m.) — (etn.) Arnaut, Arnautin; Albanac ◊ kînd am trekut pistă Albaniĭa, ń-a batut fuamĭa, źeru șî arnauțî — kad smo prelazili preko Albanije, tukli su nas glad, mraz i Arnauti [Crn.] ◊ kînd armata sîrbĭaskă s-a tras pista Albańiĭa, ńima n-a drîzńit sî fure śeva đi mînkare đi la arnauț, kî arnauțî nu ļ-a dat ńimika ńiś pi bań, numa rumîńi aĭ nuoștri a kućeḑat aĭa să fakă — kada se srpska vojska povlačila preko Albanije, niko nije smeo od Arnauta da ukrade nešto za jelo, jer Arnauti nisu davali ništa ni za pare, samo su naši Vlasi to smeli da urade ♦ sin. Șiptarĭ [Por.]		[Vidi]
1035	țînțarĭ	ţânţar	Цинцарин	țînțarĭ (mn. țînțarĭ) [akc. țînțarĭ] (i. m.) — Cincarin, nadimak za ljude armanskog porekla ◊ la nuoĭ đemult a veńit în sat triĭ fraț, țînțarĭ, a fuost marĭ ńigustuorĭ; ĭastă đin țîka-luor ș-akuma vro duauă-triĭ kăș — kod nas u selo davno su došla tri brata, Cincarina, bili su veliki trgovci; ima i danas od njihove loze dve-tri kuće [Por.]		[Vidi]
5429	hat	hat	коњ	hat (mn. haturĭ) [akc. hat] (i. m.) — (folk.) konj, hat ◊ hatu tare ăl mîna, mjerźa hatu đe zbura șî la salkă ažunźa (đin đeskînćik) — hata jako teraše, hat mi prosto leteše i kod vrbe stizaše (iz bajalice) ♦ sin. kal, armasarĭ [Por.] ∞ kal		[Vidi]
5978	înarma	înarma	наоружати	înarma (ĭuo înarmĭeḑ, ĭel înarmĭaḑă) [akc. înarma] (gl. p. ref.) — (zast.) naoružati ◊ țara nuastră a înarmat baĭețî șî ĭ-a trîmĭes în razbăl — naša država je naoružala mladiće i poslal ih u rat [Por.] ∞ arma		[Vidi]
5099	katană	cătană	солдат	katană (mn. katăń) [akc. katană] (i. s.) — (folk.) soldat, vojnik ◊ vuorba katană s-a pastrat numa pin kînćiśe aļi batrîńe, însamnă pi uom soldat, în armată — reč katana sačuvala se samo u starim pesmama, označava soldata u vojsci ♦ sin. soldat [Por.]		[Vidi]
5739	lak	lac	бара	lak (mn. lakurĭ) (i. m.) — (hidr.) 1. bara ◊ vaśiļi adapă la un lak kare nu sakă ńiśkînd — krave poji na bari koja nikad ne presušuje 2. jezero ◊ kînd a fuost în armată, ažuns la vrun lak pista kare a trĭekut ku orańițîļi — kad je bio u vojsci, naišli su na neko jezero koje su preplovili na čamcima 3. kladenac, izvor ◊ supt un fag în moșîĭa nuastră, în adînkatură đi pĭatră s-a skure apă rîaśe, țîńe șă vara șă ĭarna, lak țapîn đi apă bautuare đi doă-triĭ kăș veśińe — pod jednom bukvom na našem imanju, u kamenom udubljenju, skuplja se hladna voda, ima je i leti i zimi, jak izvor pijaće vode za dve-tri susedne kuče [Por.]		[Vidi]
6065	saiz	seiz	коњушар	saiz (mn. saiž) [akc. saiz] (i. m.) — konjušar, konjovodac ◊ muoșu mĭeu a fuost în armata lu kraļu saiz, a lukrat ku kai — moj deda je u kraljevoj vojsci bio konjušar, radio je sa konjima [Por.]		[Vidi]
3705	saźată	săgeată	стрела	saźată (mn. saźeț) [akc. saźată] (i. ž.) — strela ◊ saźata a fuost arma vînatorilor, fakută đintr-un bît ku vîr đi fĭer askuțît, kare s-a arunkat đin ark — strela je bila lovačko oružje, napravljena od jednog štapa sa oštrim metalnim vrhom, koja se izbacivala iz luka ◊ ĭut ka saźata — brz kao strela ♦ up. ark [Por.]		[Vidi]
4754	soldat	soldat	војник	soldat (mn. soldaț) [akc. soldat] (i. m.) — (folk.) vojnik ◊ soldat a fuost pin kînćiśe lu lîutarĭ uom ćinîr, luvat đi la kasă să služaskă în armată — soldat je u lautarskim pesmama bio mlad čovek, uzet od kuće da služi vojsku ♦ sin. katană [Por.]		[Vidi]
4755	soldațîĭe	soldăție	војска	soldațîĭe (mn. soldațîĭ) [akc. soldațîĭe] (i. ž.) — (folk.) vojska, soldateska; vojni rok ◊ vuorba soldațîĭe la nuoĭ a fuost kunoskută numa pin kînćiśe lu lîutarĭ batrîń — reč soldateska je kod nas bila poznata samo kroz pesme starih lautara ♦ sin. armată, kîtańiĭe [Por.] ∞ soldat		[Vidi]
4751	stagar	stegar	барјактар	stagar (mn. stagarĭ) [akc. stagar] (i. m.) — barjaktar, stegonoša ◊ în vrĭamĭa lu armată ku kaĭ, al măĭ înalt, al măĭ frumos ș-al măĭ țapîn soldat întra kîlarĭeț s-a aļes să fîĭe stagar — u vreme vojske sa konjicom, najviši, najlepši i najjači vojnik među konjanicima birao se za barjaktara ◊ mare mîndrîĭe a fuost đi kutare să fiĭe stagarĭ în armată — velika čast je bila za nekoga da bude barjaktar u vojsci ◊ stagarĭu đin armată a ramas ku așa poļikră șî kînd a veńit la kasă — barjaktar iz vojske nosio je taj nadimak i kad je došao kući [Por.] ∞ stag		[Vidi]
5398	trîmĭes	trimis	слање	trîmĭes (mn. trîmĭesurĭ) [akc. trîmĭes] (i. s.) — slanje ◊ a veńit vrĭamĭa đi trîmĭes baĭețî-n armată — došlo je vreme za slanje momaka u vojsku [Por.] ∞ trîmeća		[Vidi]