Br		Rumunski	Srpski	Gnezdo reči	Reč u umotvorinama	Akcija
770	astal	astal	астал	astal (mn. astaļe) [akc. astal] (i. m.) — astal, sto ◊ șeḑ la astal să śinăm — sedi za sto da večeramo ◊ puńe koļașa pe astal — stavi kačamak na sto ♦ sin. masă [Crn.] ♦ (demin.) astaluț — stočić ♦ (augm.) astaluoń ◊ mĭ-a fakut tișleru un astaluoń boznakît, în trîabe đi prazńik — napravio mi je stolar jedan ogroman sto, treba mi za slavu ◊ astal đi ļiemn — drveni sto ◊ astal đi kuĭnă — kuhinjski sto ◊ astal đi kopiĭ — dečji sto ◊ astalu đi sufļit — sto koji se kao deo zagrobne opreme, namenjuje pokojnicima [Por.]		[Vidi]

Reč astal u karticama drugih reči
Br	Vlaški	Rumunski	Srpski	Gnezdo reči	Reč u umotvorinama	Akcija
841	astaluoń	astaloni	столац	astaluoń [akc. astaluoń] (augm.) — (augm.) stolac, veliki sto ◊ a tras dupa ĭel, đin kasa batrînă, un astaluoń ku tuot, șî n-a putut să-l baźe-n kasa nuauă numa la lasat supt șupă — vukao je za sobom, iz stare kuće, jedan ogroman sto, i nije mogao da ga unese u novu kuću nego ga je ostavio ispod šupe [Por.] ∞ astal		[Vidi]
805	bukată	bucată	плод	bukată (mn. bukaće) [akc. bukată] (i. ž.) — 1. plod, usev; hrana ◊ umplură masa ku bukaće — napuniše trpezu plodovima ◊ a rođit bukaće đi tuotă suarta: krastavĭeț, piparkă, śapă, potloźań, varḑă, da șî karńe o sî fiĭe đi ĭarnă — rodilo je plodova svih vrsta: krastavac, paprika, luk, paradajs, kupus, a i mesa će biti za zimu [Crn.] 2. zalogaj, komad ◊ anu a fuost rău, n-a fuost o bukată sî ĭaĭ în gură — godina je bila loša, nije bilo ploda jednog da staviš u usta 3. (zast.) predmet, stvar ◊ astalu la pomană pļin ĭe đi bukaće în tuaće fĭelurĭ — sto na pomani pun je stvari svih vrsta ♦ up. bukatură [Por.] ∞ bukă	(Ima umotvorina!)	[Vidi]
1690	đispăturat	despăturat	расклопљен	đispăturat (đispăturată) (mn. đispăturaț, đispăturaće) [akc. đispăturat] — rasklopljen ◊ a lasat novina đispăturată pi astal a fară, șî vîntu ĭa skimotoșît fuoiļi — ostavo je novine rasklopljene napolju na stolu, i vetar je zgužvao listove ♦ sin. đisfoĭat [Por.] ∞ đispătura		[Vidi]
1477	đizļipit	dezlipit	одлепљен	đizļipit (đizļipită) (mn. đizļipiț, đizļipiće) (prid.) — odlepljen, razlepljen ◊ tutkalo-la nu ĭe đi ńimika, ĭut mi s-a đizļipit blana la astal — tutkal nije ni za šta, brzo mi se odlepila daska na stolu [Por.] ∞ ļipi		[Vidi]
5409	înkeĭa	încheia	спојити	înkeĭa (ĭuo înkĭeĭ, ĭel înkĭaĭe) [akc. înkeĭa] (gl. p. ref.) — 1. zaključati ◊ înkeĭa însamnă kă śuava sa înkiđe ku kĭaĭa — zaključati znači nešto zatvoriti ključem ♦ sin. înkuńa 2. spojiti, uklopiti ◊ dakă sa masură kalumĭa, bļăńiļi în astal sa înkĭaĭe ļesńe — ako se izmeri dobro, daske stola se lako uklope 3. sklopiti ◊ doă țărĭ a înkeĭat paśa kînd s-a vaḑut kă ratu nu duśe ńimika — dve države sklopile su mir kad se videlo da rat ne donosi ništa ♦ sin. înkuńa, înkiđa [Por.] ∞ kĭaĭe		[Vidi]
5987	înkeĭat	încheiat	спојен	înkeĭat2 (înkeĭată) (mn. înkeĭaț, înkeĭaće) [akc. înkeĭat] (prid.) — (tehn.) spojen, sastavljen; zaključan ◊ blăńiļi în astal sînt înkeĭaće bińe, șî înțîpeńiće ku piruańe lunź — daske na stolu su dobro sastavljene, i učvršćene dugačkim ekserima [Por.] ∞ kĭaĭe		[Vidi]
3158	întămpinare	întâmpinare	састав	întămpinare (mn. întămpinărĭ) [akc. întămpinare] (i. ž.) — (tehn.) sastav, spoj ◊ bun s-a-nkeĭat blăńiļi, întămpinarĭa gata nu sa vĭađe — dobro su se spojile daske, spoj se gotovo ne vidi ◊ numa sî sa măĭ ńićeḑaskă întămpinărĭļi, șî astalu ĭe gata — samo da se još izglade spojevi, i sto je gotov [Stig] ∞ întămpina		[Vidi]
3159	întămpinat	întâmpinat	састављен	întămpinat (întămpinată) (mn. întămpinaț, întămpinaće) [akc. întămpinat] (prid.) — (tehn.) sastavljen, spojen ◊ blăńiļi în astal sînt întămpinaće ku șîpurĭ — daske u stolu spjene su šipovima [Stig] ∞ întămpina		[Vidi]
4246	Vizak	Vizac	Визак	Vizak (i. m.) — (top.) Vizak, ostenjak na području Tande ◊ Vizaku ĭe o parće đi sat Tanda la otar ku Gorńana, Lukĭa șî Buśa — Vizak je deo sela Tande na međi sa Gornjanom, Lukom i Bučjem ◊ Vizaku ĭe o kuamă đi pĭatră în kununa đi kîrșĭe — Vizak je kameni greben u vencu krša ◊ ĭastă Vizako-l mik șă Vizako-l mare — postoji Veliki i Mali vizak ◊ întra Vizaśe ĭastă pașćuńe bună đi viće, ș-aśiĭa a paskut turmiļi luor Tanđeńi, Lukĭeńi șă Buśeńi aĭ batrîń — između dva Vizaka ima dobro pasište za stoku, pa su tu napasali svoja stada stari Tanđani, Lučani i Bučjani ◊ apruapĭe đe vizak ĭe Stuolu, vîr mare đe kîrșĭe kare sa kĭamă așa kă ĭe pļoșćenat ka astalu — u blizini Vizaka je Stol, veliki krševiti vrh koji se tako zove jer je spljošten kao sto ◊ ńima ăn aļi triĭ saće înveśinaće nu șćiĭe đi śe Vizaku sa kĭamă așa — niko u ova tri susedna sela ne zna zašto se Vizak tako zove ◊ uńi spun kă a vaḑut ńiskaĭ kărț batrîńe sîrbĭeșć pi kare skriĭe Dvizak în luok đi Vizak — jedni kažu da su videli stare srpske karte na kojima piše Dvizak umesto Vizaka ♦ / Vizak < srb. Dvizak < dvizac, dvize — „dvogodišnji jarac ili ovan” (exp. Durlić, sursa: РечникСАНУ4) [Por.]		[Vidi]