Br		Rumunski	Srpski	Gnezdo reči	Reč u umotvorinama	Akcija
530	braț	braţ	наручје	braț (mn. brață) [akc. brață] (i. ž.) — 1. naručje ◊ kopilu a plîns, șă mumî-sa l-a luvat în brață — dete je plakalo i majka ga je uzela u naručje ◊ a luvat numa kît duśe în brață — poneo je samo koliko nosi u naručju [Crn.] 2. naramak, breme, količina nečega koja se može poneti u naručju ◊ un braț đi ļamńe — naramak drva 3. snop ◊ braț đi tuļeń dupa kuļies s-adună șî sa faśe stup đi kukuruḑ — snop tuluske sakuplja se posle berbe i pravi se kopa kukuruza (Rudna Glava) 4. (fig.) zagrljaj ◊ s-a luvat în brață, șî s-a țukat — zagrlili su se, i poljubili [Por.]		[Vidi]

Reč braț u karticama drugih reči
Br	Vlaški	Rumunski	Srpski	Gnezdo reči	Reč u umotvorinama	Akcija
191	aļeźarĭe	alegere	избор	aļeźarĭe (mn. aļeźеrĭ) [akc. aļeźarĭe] (i. ž) — izbor, biranje, izbiranje, odvajanje ◊ aļeźarĭe multă, brațîļi guaļe — veliko probiranje, prazno naručje [Crn.] ♦ dij. var. aļaźire [Por.] ∞ aļeźa		[Vidi]
2611	ăntulćișat	curmeziș ?	унакрст	ăntulćișat (ăntulćișată) (mn. ăntulćișaț, ăntulćișaće) [akc. ăntulćișat] (prid.) — unakrst, poprečno ◊ a dîrîmat frunḑă, șă nu faśe brațu botur la botur, numa krĭanźiļi brățuĭe ăntulćișat — kresao je lisnik i ne slaže naramak peteljku na peteljku, nego granje slaže unakrst [Stig] ♦ dij. var. ăntolćișat (Tanda), întulćișat (Rudna Glava) ♦ dij. sin. ănkruśișat [Por.]		[Vidi]
531	brațarĭe	brăţare	гривна	brațarĭe (mn. brațîărĭ) [akc. brațarĭe] (i. ž.) — 1. grivna, obujmica ◊ brațarĭa țîńe kuasa-n držală — metalna grivna drži kosu na držalji ◊ a pikat brațarĭa la kapatîńu lu skamnu karuluĭ — ispala je obujmica na stolici drvenih kola [Crn.] ◊ brațarĭa ĭe o buśauă đi fĭer ku kare sa ļagă doă parśaļe alu śeva — grivna je gvozdena čaura kojom se vezuju dva dela nečega [Por.] 2. prsni ukras na odevnim predmetima od sukna ◊ arĭe brațărĭ mîndrĭe la zabun — ima lepe ukrase na zubunu [Crn.] ∞ braț		[Vidi]
532	brățîșuară	brăţișoare	загрљајче	brățîșuară (mn. brățîșuarĭе) [akc. brățîșuară] (i. ž.) — (demin.) (folk.) „zagrljajče”, nežan izraz za naručje ◊ vinu la naĭka-n brățîșuară — (dosl.) dođi dragom u „naručence”, (fig.) dođi da te nežno zagrlim [Por.] ∞ braț	(Ima umotvorina!)	[Vidi]
1575	brățui	brăţui	паковати грање	brățui (ĭuo brîățui, akc. brîățui ĭel brîățuĭe, akc. brîățuĭe) [akc. brățui] (gl.) — pakovati nasečene lisnate grane na gomilu, pogodnu za nošenje do mesta gde se dene lisnik; u timočkom dijalektu: izdipliti ◊ tata darîmă la frunḑă, da ĭuo brîățuĭ, șî trag brațurļi pi žuardă dupa mińe, pănă la luok unđe muma grîmađiașće frunḑarĭu — otac kreše grane sa lišćem, ja ih pakujem u naramke, i te naramke prevlačim na štapu do mesta gde majka dene lisnik [Por.] ∞ braț		[Vidi]
717	brțarĭ	bârsă	спона	brțarĭ (mn. brțarĭe) [akc. brțarĭ] (i. ž.) — spоna, spojka, letvica ili šina koja spaja i učvršćuje delove pluga za ogrtanje ◊ kînd să mută brțarĭu la plugu đi mușuruoń, sa ogođașće larźimĭa kormańilor — pomeranjem spone na plugu za ogrtanje, reguliše se širina zahvata, i količina zemlje koja se nanosi na strukova kukuruza [Crn.] ♦ dij. var. brațarĭ [Por.]		[Vidi]
1983	dorit	dorit	жељен	dorit (dorită) (mn. doriț, doriće) [akc. dorit] (prid.) — željen, predmet želje; ono za ćim se žudi ◊ n-am fuost dorit ńiś đi muma, ńiś đi tata — nisam bio željen ni od majke, ni od oca (=nisu me želeli ni majka, ni otac) ◊ fi dorit đin đeparće kît sî vrĭeĭ, dakă ĭa nuĭe-n brața-tĭa, ći arḑ đi duor — budi željen izdaleka kol’ko hoćeš, ako ona nije u tvom zagrljaju, sagoriš od želje ♦ up. duorńik [Por.] ∞ duor	(Ima umotvorina!)	[Vidi]
1652	đișkiptora	deschiotora	раскопчати	đișkiptora (ĭuo đișkĭeptur, ĭel đișkĭeptură) [akc. đișkiptora] (gl. p. ref.) — raskopčati, otkopčati dugme na odeći ◊ kum ma luvă-n brață, pokńi urĭakĭa la kiptuarĭe, șî kimĭașa mi sa đișkiptoră singură — čim me zagrli, puče ušica na petlji, i košulja se sama raskopča [Por.] ∞ kiptuare		[Vidi]
5888	îmbrațîșa	îmbrățișa	загрлити	îmbrațîșa (ĭuo îmbrațîșăḑ, ĭel îmbrațîșaḑă) [akc. îmbrațîșa] (gl. p. ref.) — zagrliti ◊ nu s-a vaḑut mult, șî kînd s-a-ntîńit, așa đi tare s-a îmbrațîșat đi uasîļi ļ-a pokńit — nisu se videli dugo, i kad su se sreli, tako su se jako zagrlili da su im kosti pucale ♦ var. înbrațîșa [Por.] ∞ braț		[Vidi]
5889	îmbrațîșare	îmbrățișare	грљење	îmbrațîșare (mn. îmbrățîșărĭ) [akc. îmbrațîșare] (i. ž.) — grljenje ◊ dakă ļi va fi pi vuoĭe îmbrațîșarĭa, parințî n-o sî-ĭ puată opri — ako im bude po volji grljenje, roditelji ih neće moći sprečiti ♦ var. înbrațîșare [Por.] ∞ braț		[Vidi]
5890	îmbrațîșat	îmbrățișat	загрљен	îmbrațîșat (îmbrațîșată) (mn. îmbrațîșaț, îmbrațîșaće) [akc. îmbrațîșat] (prid.) — zagrljen ◊ măĭ întîń s-a batut, da piurmă a veńit la kasă îmbrațîșaț ka frațî — prvo su se tukli, a posle su dišli kući zagrljeni kao braća ♦ var. înbrațîșat [Por.] ∞ braț		[Vidi]
2423	kîtra	către	према	kîtra [akc. kîtra] (pril.) — prema, ka ◊ mĭarźe lupu pi pîrće kîtra mińe, da ĭuo ku mîńiļi guaļe — ide vuk prtinom prema meni, a ja goloruk ◊ nu vińe la mińe-n brață, numa spaĭmată sa traźe kîtra duos — ne dolazi meni u naručje, nego se prestrašena vuče prema šumi [Por.]		[Vidi]
3075	kuasă	coasă	коса	kuasă (mn. kuasă) [akc. kuasă] (i. ž.) — (tehn.) kosa, oruđe za košenje trave ◊ kuasa ĭe un kuțît lung, înkîrļombat la vîr, pus în dîržaļe đi ļemn, ku kare sa kosîașće ĭarba — kosa je dugačko povijeno sečivo, stavljeno na drveno držalje, kosište, kojim se kosi trava ◊ kuțîtu ĭe pînḑă supțîrĭe đi fĭer, pi gură batută ku śokanu șî askuțîtă ku kuća, să taĭe ĭarba măĭ ușuor — sečivo kose ima tanko čelično platno, čije je sečivo otkovano čekićem i naoštreno brusom, da lakše seče travu ◊ pi marźina đin lăturĭ kuțîtu lu kuasa ĭe întarit ku o vargă, fakută đin o dungă đi pînḑă, ku śokanu întuarsă-n sus — sa leđa kosa je ojačano rebrom, napravljenog od uskog dela platna koji je kovanjem okrenuto na gore ◊ kuasa la botur are kalkîń, ku un kîrļig întuors în vaļe — nasuprot vrhu kosa ima petu, sa jednim jezičkom okrenutim na dole ◊ ńișći kuasă, unđe sînt ļivĭeḑîļi grĭaļe, sînt întariće ku un kîrļig đi fĭer, kare înkostiîș ļagă brațarĭa șî pînḑa la kalkîń — neke kose, gde su livade teške, ojačane su metalnom šipkom koja popreko spaja grivnu i petu kose ◊ kuasa sa prinđe đi dîržală ku un ińel đi fĭer kare-l kĭamă brațare — kosa se za držalje pričvršćuje pomoću jednog metalnog prstena koji se zove grivna ◊ dîržaļa đi kuasă sa faśe đin ļiemn ușuor șî žîlau — kosište se pravi od lakog i žilavog drveta ◊ pi lînga žumataća kuoḑî, sa puńe un kîrļuomb đi ļiemn, pi kare kosîtorĭu-l țîńe ku mîna đirĭaptă kînd mînă otkuoșu, da ku stînga țîńe kuada dîržăļi apruape đi vîr — negde oko polovine kosišta stavlja se drvena ručka, koju kosac drži desnom rukom kada tera otkos, a levom rukom drži kosište blizu vrha [Por.] ∞ kosî		[Vidi]
5150	lupta	lupta	борити се	lupta (ĭuo lupt, ĭel luptă) [akc. lupta] (gl. p. ref.) — (zast.) boriti se, takmičiti se ◊ kînd am fuost ku pîkurari, ńi luptasîm ḑîua întrĭagă — kad sam bio sa čobanima, obarasmo se celi dan ◊ ńi luvasîm la trînćală brață-n brață șă luptasîm ku pućarĭa tuată pănă vrunu nu kađa pi șîaļe— hvatali smo se u koštac, i borili se svom snagom dok neko ne bi pao na leđa ♦ baća, trînća [Por.] ∞ luptă		[Vidi]
2489	măldar	maldăr	сноп	măldar (mn. măldarĭ) [akc. măldar] (i. m.) — snop, uvezani naramak tuluzine ◊ dupa śe kuļieź kukuruzu, tuļeńi iĭ taĭ șî faś măldar, kăt puoț să ĭaĭ ăn brață, șă-l ļieź ku nuĭauă đi salkă — posle berbe kukuruza, poseku se stabljike i napravi snop, koliko možeš da poneseš u naručju, i povežeš ga vrbovim prutom ◊ dupa śe gaćieșć luoku, aduń măldari, șî-ĭ faś glugă — kad požanješ njivu, sakupiš snoplje, i napraviš kopu [Crn.] ◊ sa adună vro ḑăśe-unsprăś măldarĭ șî sa faśe o glugă — skupi se deset-jedanaest snopova i napravi se jedna kopa šaše (Plavna) [Pad.] ◊ țîn minće, kînd am fuost mik, m-am dus ku tata la muară, șî ĭel ăn spuńe: „Dăĭ un mîldarĭ đi tuļeń la o vakă, alalt mîldarĭ la laltă!” — pamtim, kad sam bio mali, išao sam sa ocem na vodenicu, i on mi kaže: „Daj jedan snop tuluzine jednoj kravi, a dugi snop drugoj!” (Tanda) ♦ sin. val (Crnajka), braț (Rudna Glava) [Por.]		[Vidi]