Br		Rumunski	Srpski	Gnezdo reči	Reč u umotvorinama	Akcija
879	buruĭană	buruiană	лековита биљка	buruĭană (mn. buruĭańe) [akc. buruĭană] (i. ž.) — opšti naziv za lekovitu biljku ◊ ku śe buruĭană aĭ vinđakat taĭatura la mînă? — kojom si biljkom izlečio posekotinu na ruci ? ◊ akuma ĭe vrĭamĭa đi kuļes buruĭańe — sad je vreme za berbu lekovitog bilja ◊ romańița șî kuada mîțuluĭ sînt buruĭańe đi durĭarĭe la burtă — kamilica i hajdučka trava su lekovite biljke protiv bolova u stomaku [Crn.]		[Vidi]

Reč buruĭană u karticama drugih reči
Br	Vlaški	Rumunski	Srpski	Gnezdo reči	Reč u umotvorinama	Akcija
883	buobu turbuluĭ	ricin	рицинус	buobu turbuluĭ (mn. buabĭe turbuluĭ) [akc. buobu turbuluĭ] (i. m.) — (bot.) ricinus (Ricinus communis) ◊ buobu turbuluĭ ĭe buruĭană karĭe sî samîna în građină, ore în luok — ricinus je lekovita biljka koja se gaji u bašti ili na njivi ♦ / buobu turbuluĭ — (dosl.) „besnilovo zrno” [Crn.] ∞ buob		[Vidi]
6469	iriĭan	hrean	рен	iriĭan (i. m.) — (bot.) ren (Armoracia rusticana) ◊ la Rumîńi nuoștri, iriĭanu ĭe buruĭană đin građină — kod naših Vlaha, ren je baštenska biljka ◊ la iriĭan sa manînkă numa rîdaśina — od rena se jede samo koren ◊ iriĭanu sa manînkă numa să đișkidă pofta — ren se jede samo da otvori apetit ◊ iriĭanu ĭe ĭuće, șă ĭuțala luĭ dă pi nas — ren je ljut, i njegova ljutina izbija na nos [Por.]		[Vidi]
4084	pașćiță	păștiţă	жута шумарица	pașćiță (mn. pașćiț) [akc. pașćiță] (i. ž.) — (bot.) žuta šumarica (Anemone ranunculoides) ◊ la Pașći domaćinu să spală pe okĭ șî să duśe șî ĭa o floarĭe đe măr, ș-o urḑîkă, șî floarĭe đe kuorn, ș-o buruĭană, pașćiță o kĭamă — na Uskrs domaćin se umije, i ode da uzme cvet jabuke, jednu koprivu, cvet drena i jedan cvet koji se zove žuta šumarica ◊ șî ĭa un ou roșu șî puńe aśi în strakină, șî puńe kîta vin, șă mursîkă, șî tokĭaḑă tot, sî să fakă papară în strakină — i uzme jedno crveno jaje i stavi ga u panicu i sipa malo vina, i sve to zgnječi da se u panici napravi kaša ◊ dupa aĭa puńe un ou roșu în sîn, ĭa sakurĭa șî sa duśe în livađe, puńe sakurĭa žos, stă pe ĭa ku piśoarļi, sa întoarśe kătră răsărit șî faśe kruśe — posle toga stavi jedno crveno jaje u nedra, uzme sekiru i ode na livadu, stavi sekiru na zemlju, stane na nju nogama, okrene se ka istoku i prekrsti ◊ șî pļakă un paș înainće ku piśoru ăl đirept șî ĭar faśe kruśe, đe tri orĭ așa — i krene jedan korak napred desnom nogom, i opet se prekrsti, i tako tri puta [Crn.] ∞ Pașć		[Vidi]
5217	piparkă	piparcă	паприка	piparkă (mn. pipărś) [akc. piparkă] (i. ž.) — (bot.) paprika (Capsicum) ◊ piparka ĭe buruĭană kare sa sađașće-n građină, șî sa krĭașće đi mînkare — paprika je biljka koja se sadi u bašti, i neguje zbog jela ◊ ĭastă măĭ mulće fĭelurĭ đi pipărś, da la lumĭe măĭ mult ļi plaśe piparkă ĭuće — ima više vrsta paprika, ali ljudi najviše vole ljutu papriku ◊ piparkă aļină — aleva paprika [Por.] ♦ dij. sin. arďi [Kmp.]		[Vidi]
4260	zmĭaură	zmeură	малина	zmĭaură (mn. zmĭaurĭ) [akc. zmĭaură] (i. ž.) — (bot.) malina ◊ zmĭaura ĭe buruĭană ku buobe marunće ka mura, numa sînt ruoșe — malina je biljka sa sitnim bobicamae kao kupina, samo su crvene [Mlava] ♦ dij. sin. maļină [Por.]		[Vidi]