Reč duč nije obrađena kao osnovna reč!

Reč duč u karticama drugih reči
Br	Vlaški	Rumunski	Srpski	Gnezdo reči	Reč u umotvorinama	Akcija
9	čină	cină	вече	čină (mn. čiń) [akc. čină] (i. ž.) — 1. veče (doba dana) ◊ čina ĭe după če să duče soarele la skapît — veče je posle zalaska sunca 2. večera (obed uveče) ◊ muĭerĭa mîńioasă, n-a sprimit ńimik ďе čină — ljuta žena, nije spremila ništa za večeru 3. naveče slave ◊ čina prazńikuluĭ ĭe seara în oki prazńikuluĭ — naveče je večera u oči slave [Kmp.] ♦ dij. var. śină [Por.]		[Vidi]
5766	fedeleș	fedeleș	ћутурица	fedeleș (mn. fedeleșurĭ) [akc. fedeleș] (i. s.) — ćuturica, buklija ◊ fedeleșu ĭeste vas de lemn în kare se duče apa și alta bere — buklija je drveni sud u kome se nosi voda i drugo piće ◊ la lok kînd ń-am dus la săpat, am dus apa ku fedeleșu, kî ĭeste vas de lemn în kare apa sta mult reče — kad smo išli da kopamo njivu, nosili smo vodu u bukliji, jer je sud od drveta u kome voda dugo ostaje hladna [Tim.] ♦ dij. sin. pluoskă [Por.] ∞ vas		[Vidi]
78	kare	care	ко	kare (zam.) — a. ko, koji, koja ◊ kare să duče după apă? — ko ide po vodu? ♦ sin. čińe [Kmp.] ◊ kare vińe dupa nuoĭ? — ko dolazi po nas? b. koga ◊ la kare va sîmana kopilo-sta — na koga li liči ovo dete? ◊ n-aĭ đi kare să ći ćiemĭ — nemaš koga da se bojiš ◊ la kare aĭ vaḑut aĭa? — kod koga si to video? c. sa kim, sa kojim ◊ ku kare ć-aĭ țukat? — s kim si se ljubila? [Por.]	(Ima umotvorina!)	[Vidi]
3517	kăkașćoar	latrină	клозет	kăkașćoar (mn. kăkașćoare) [akc. kăkașćoar] (i. s.) — nužnik, klozet ◊ kăkașćoar ĭe lok unđe će duč pintru čińe — klozet je mesto gde vršiš nuždu [Kmp.] ∞ nužńik		[Vidi]
4168	koļibă	colivă	кољиво	koļibă2 (i. ž.) — (rel.) koljivo ◊ koļibă ĭe grîu fĭert kare sa duče la mormîntare — koljivo je kuvano žito koje se nosi na sahrani [Kmp.] ∞ grîu		[Vidi]
4118	pomńată	pomneată	крпа	pomńată (mn. pomńaće) [akc. pomńată] (i. ž.) — (rel.) krpa, komad obrednog platna ◊ pomńata ĭe pĭaćik dă pînḑă albă pră kare sa sloboađe apa dă al muort — pomnjata je bela krpa, na koju se izliva voda za pokojnika [Crn.] ◊ pomńata s-a țăsut la razboĭ și s-a atîrnat la umăru ăl stîng la tot barbatu kare a veńit la înmormîntare — pomnjata se tkala na razboju i kačila o levo rame svakom muškarcu koji je dolazio na sahranu (Šipikovo) ◊ pomńata ĭe kîrpă ku kare să dăruĭește lumńa če duče ļagînu ku al mort — pomnjata je marama kojom se daruju ljudi koji nose sanduk sa pokojnikom (Gradskovo) [Tim.]	(Ima umotvorina!)	[Vidi]
3357	săčerar	săcerar ?	српарник	săčerar (mn. săčerarĭ) [akc. săčerar] (i. m.) — (tehn.) srparnik, nosač srpova ◊ săčeraru ĭe fakut dim lemn ka kruča, kare pe părțili amîndoă are găurĭ să sa bađe săčerli ku vîrfurli în năuntru, să nu sa taĭe ala kare ăl duče — srparnik je izrađen od drveta kao krst, koji na oba kraka ima rupe u koje se umeću srpovi sa vrhovima unutra, da se ne bi posekao onaj koji ga nosi ◊ în săčerar s-a țînut săčerli — u srparniku su se držali srpovi ◊ kînd s-a dus la săčerat, săčeraru pănă la lok l-a dus vrun baĭat pe čumag pe umere — kad se išlo na žetvu, srpalnik je do njive nosio neki momak na štapu preko ramena ◊ kînd s-a furșit ku săčeratu, săčerli ĭară s-a-ntors în săčerar și l-a dus la kasă și l-a atîrnat în lok unde s-a țînut și alta marfă de lukrat în kîmp — kada je žetva bila gotova, srpovi su se vraćali u srparnik koga su donosili kući i kačili ga na mesto gde su se čuvale i druge poljoprivredne alatke [Tim.] ∞ sîśarat		[Vidi]