Br		Rumunski	Srpski	Gnezdo reči	Reč u umotvorinama	Akcija
2390	firiz	firiz	тестера	firiz (mn. firiză) [akc. firiz] (i. s.) — (tehn.) testera ◊ firiz ĭe alat đi taĭat la ļiamńe, are pînḑă đi fĭer ku đinț marunț, kare s-a askut ku ĭega — testera je alat za rezanje drveta, ima metalno platno sa sitnim zupcima, koji se oštre turpijom ◊ ĭastă măĭ mulće fĭelurĭ đi firiză — ima više vrsta testera ♦ up. žagă [Por.]		[Vidi]

Reč firiz u karticama drugih reči
Br	Vlaški	Rumunski	Srpski	Gnezdo reči	Reč u umotvorinama	Akcija
523	barbă	barbă	брада	barbă (mn. barbĭe) [akc. barbă] (i. ž.) — 1. a. (anat.) brada, deo lica ispod usta ◊ barbă askuțîtă — šiljata brada ◊ barba ku kroviț — brada sa rupicom ♦ (demin.) barbuță — bradica b. dlaka koja odraslim muškarcima raste na licu ◊ barbă rasă — obrijana brada ◊ barbă lungă — duga brada ◊ barbă rară — retka brada ◊ barbă albă — seda brada ◊ barbă rasuśită — uvijena brada 2. (tehn.) delovi nekih alata ◊ barba la sakurĭe — brada sekire, zadnji deo sečiva sekire [Crn.] ♦ var. barbura la sakurĭe [Por.] ◊ barba la firiz — brada testere, deo testere sa ramom koji je bliži ruci 3. (iron.) barbă pîrśaskă — jareća brada [Crn.]	(Ima umotvorina!)	[Vidi]
687	blană	blană	даска	blană (mn. blăń) [akc. blană] (i. ž.) — daska ◊ blăń dă gorun — hrastove daske [Hom.] ◊ ńaćid ka blana — ravan kao daska ◊ s-a dus la firizană să taĭe la blăń — otišli su na strugaru da režu daske ◊ śopļașće blana ku sakurĭa — teše dasku sekirom [Por.]		[Vidi]
1447	đinće	dinte	зуб	đinće (mn. đinț) [akc. đinće] (i. m.) — 1. (anat.) zub čoveka ili životinje ◊ đințî aĭ marĭ, aĭ miś, aĭ marunț — zubi veliki, mali, sitni ◊ durĭarĭa đințîlor — zubobolja 2. (tehn.) zubac na nekoj napravi ◊ đințî firizuluĭ — zupci testere [Por.] ♦ dij. var. ginće [Buf.]	(Ima umotvorina!)	[Vidi]
2391	firizană	firizană	стругара	firizană (mn. firizăń) [akc. firizană] (i. ž.) — (tehn.) strugara ◊ la firizană sa taĭe blîăń đin tutuśe gruasă — na strugari se režu daske iz debelih trupaca ◊ firizańiļi batrîńe a foust la un luok ku muorîļi, șă pi ĭaļe a mînat apa tuot într-un fĭeļ ka pi muară — stare strugare su bile na istim mestima sa vodenicama, i njih je pokretala voda na isti način kao i vodenicu [Por.] ♦ dij. var. stružńiță [GPek] ∞ firiz		[Vidi]
2451	koraś	capră	ногаре	koraś (mn. koraśe) [akc. koraś] (i. s.) — (tehn.) nogare za rezanje drva ◊ koraśu ĭe o mîkarauă fakută đin patru truș, lunź đi un mĭetîr șî măĭ śuava, śopļiț în patru mukĭe, prinș în kruśiș, șî ļegaț ku ļietve să fiĭe strînș, să nu sa klaćińe — nogare su naprava izrađena od četiri trupca, dužine metar i nešto, otesana sa četiri strane, spojena unakrst, i povezana letvama da budu čvrsti, i da se ne klate ◊ pi koraś sa taĭe ļiamńe ku firizu, sa skurtă să puată să înkiape-n șporĭet — na nogarama se režu drva testerom, krate se da bi mogla da stanu u šporet ♦ sin. magarĭ [Por.] ◊ koraś n-a fost dămult, ļ-a skuos înkuaśa — nogare nisu bile nekada, pojavile su se ovamo ♦ dij. var. kraś ◊ kraś dă kurmat ļieamńe — nogare za rezanje drva (Manastirica, Mlava) ♦ dij. sin. kaluon ◊ kaluon dă taĭat la ļiamńe, fakut dă skîndurĭ — nogare za rezanje drva, naprvaljene od dasaka (Kobilje) [Stig]		[Vidi]
4881	ļemnariĭe	lemnărie	дрвенарија	ļemnariĭe (mn. ļemnariĭ) [akc. ļemnariĭe] (i. ž.) — drvenarija ◊ la firizană, ļemnariĭe sprînžîtă în tuaće părțîļi — na strugari, drvenarija razbacana na sve strane [Por.] ∞ ļemn		[Vidi]
5427	sakuraș	securaș ?	секираш	sakuraș (mn. sakuraș) [akc. sakuraș] (i. m.) — (folk.) sekiraš ◊ sakuraș ĭe uom ku sakurĭe pin kînćiśe batrîńe — sekiraš je čovek sa sekirom u starim pesmama ◊ a veńit noă rănduĭaš, ku noă firizaš, șî ku noă sakuraș (dîn „petrekatură”) — došlo je devet redaraša, sa devet testeraša i devet sekiraša (iz obredne pesme „petrakature”) ♦ sin. toporaș [Zvizd] ∞ sakurĭe		[Vidi]
4391	strînźa	strânge	стезати	strînźa (ĭuo strîng, ĭel strînźe) [akc. strînźa] (gl. p. ref.) — stezati ◊ kînd sa taĭe tutuku la firizană, trăbe să fiĭe tare bun strîns ku klanfe đi bîrnă ku kare sa traźe pi șîń — kad se trupac reže na strugari, treba da buda veoma dobro stegnut klanfama za gredu kojom se vuče po šinama ◊ mi sa strîns ińima în pĭept kînd am vaḑut kum traĭesk oĭari nuoștri la munće — srce mi se steglo kad sam video kako žive naši stočari u planini ◊ ažuns rîndu la ĭel să vorbĭaskă, ama kînd sa skulat ș-a vaḑut kîtă lume-l askultă, iî s-a strîns śoa-n gît, șî n-a putut — došao je red na njega da govori, ali kad je ustao i video koliko ga ljudi sluša, nešto mu se steglo u grlu, i nije mogao [Por.]		[Vidi]
4275	Stružńiță	Strujniţă	Стружница	Stružńiță [akc. Stružńiță] (i. ž.) — (top.) Stružnica ◊ Struźńiță, așa numit luok întra Arnaglaua șă Vlauļa, în Porĭeśa đi Sus — Stružnice, svano mesto između Rudne Glave i Vlaola, u Gornjem Poreču ◊ Stružńiță așa sa kĭamă, kă vrodată aśiĭa a țînut vrunu vro firizană la apă — Stružnica se tako zove jer je nekada tu neko držao strugaru na vodu [Por.] ∞ stružńiță		[Vidi]
3106	stružńiță	strujniţă	стругара	stružńiță (mn. stružńiț) [akc. stružńiță] (i. ž.) — (zast.) (teh.) strugara ◊ stružńița a fuost firiz mare, kare pista dolap șî kurao l-a mînat apa đi pi ĭarugă — strugara je bila velika testera koju je preko dolapa i kaiša pokretala voda sa jaruge [GPek] ♦ up. firizană		[Vidi]
3481	śerk	cerc	обруч	śerk (mn. śerkurĭ) [akc. śerk] (i. s.) — 1. (tehn.) obruč ◊ tuot śerku ĭe fakut totîrlat — svaki obruč je okruglog oblika ◊ un fĭeļ đi śerk ĭe șînă đi fĭer ku kare sa ļagă dauoźiļi la kadă — jedna vrsta obruča je metalna šina kojom se vezuju doge na kaci ◊ śerk avut șî ruata đi kar, l-a fakut kovaśi la fuaļe șî ĭ-a ḑîs șînă — obruč je imao i kolski točak, izrađivali su ga kovači na mehovima, i zvali ga šina 2. (geom.) krug ◊ kînd trăbe sî să fakă fund, măĭ întîń skrižăĭ pi blană un śerk, pă pi urmă sa taĭe ku firizu — kad treba da se napravi lopar, najpre se na dasci nacrta krug, pa se onda izreže testerom [Por.]		[Vidi]
6364	śopļi	ciopli	тесати	śopļi (ĭuo śopļĭesk, ĭel śopļĭașće) (gl.) — tesati ◊ sa śopļiaşće gruosu ļemnuluĭ ku sakurĭa pi aţă, pănă nu sa kapîtă grindă ńićeḑată în patru muke — teše se deblo drveta sekirom po koncu, dok se ne dobija ravna četvostrana greda ◊ śopļitu a-nśeput sî sa pĭardă, kînd s-a skuos firizańiļi — tesanje je počelo da se gubi, kad su se pojavile strugare [Por.]		[Vidi]
6553	śopļituorĭ	cioplitor	тесач	śopļituorĭ (mn.~) (i. m.) — tesač ◊ pănă n-a ĭeșît firizańiļi, tuot uomu în ań a fuost śopļituorĭ, kă totnat a șćut să śopļaskă grinḑ đi trĭaba luĭ — dok se nisu pojavila strugare, svaki odraso čovek bio je tesač, jer je svako trebalo da zna da teše grede za svoje potrebe [GPek] ∞ śopļi		[Vidi]
4282	trînći	trânti	оборити	trînći (ĭuo trînćesk, ĭel trînćașće) [akc. trînći] (gl. p. ref.) — oboriti, obarati ◊ kopiĭ s-anpins, ș-a trînćit muoșu đi pi skamn — deca su se gurala, i oborila starca sa tronošca ◊ tuota ḑîua iĭ duoĭ a trînćit la ļiamńe numa ku sakurĭa, fara firiz — ceo dan su njih dvojica obarali stabla samo sekirom, bez testere ◊ atîta đi tare ĭ-a dat un pumn, đi l-a trînćit đin piśuare — toliko ga je jako tresnuo pesnicom, da ga je oborio s nogu [Por.]		[Vidi]
2389	žagă	joagăr	жага	žagă (mn. žage) [akc. žagă] (i. ž.) — (tehn.) žaga, dugačka dvoručna testera ◊ žagă ĭe firiz mare đi doă mîń, ku doă parĭekĭ đi đinț: o parĭake taĭe, da una skuaće rugumatura — žaga je velika dvoručna testera, sa dva para zubaca: jedan par seče, a drugi vadi strugotinu ◊ ku žagă lukră duoĭ inș, ku ĭa sa taĭe ļiamńe gruasă — žagom testerišu dve osobe, njome se seku debeli trupci ◊ žagă la nuoĭ a ĭeșît dupa ratu-sta ku mńamț, măĭ întîń la rudńik în Măĭdan, unđe ku ĭa am sprimit građe đi uokńe — žaga se kod nas pojavila posle rata sa Nemcima, najpre u rudniku u Majdanpeku, gde smo sa njom spremali podgrađu za okna ◊ pănă am lukrat la rudńik, la žagă ĭ-am ḑîs „amerikaner” — dok smo radili u rudniku, žagu smo zvali „amerikaner” [Por.] ∞ firiz		[Vidi]