Br		Rumunski	Srpski	Gnezdo reči	Reč u umotvorinama	Akcija
6282	ușă	ușă	врата	ușă (mn. uș) [akc. ușă] (i. ž.) — vrata ◊ ușa kășî ĭe fakută đi blăń — vrata kuće napravljena su od dasaka [Por.] ♦ dij. sin. poartă [Buf.]		[Vidi]

Reč ușă u karticama drugih reči
Br	Vlaški	Rumunski	Srpski	Gnezdo reči	Reč u umotvorinama	Akcija
3003	ătă	iată	ево	ătă [akc. ătă] (part.) — evo, eno ◊ ătă-l uomu, vińe la ușă — evo ga čovek, dolazi na vrata ♦ sin. ăće [Mlava] ∞ ăće		[Vidi]
459	ba	ba	не	ba (part.) — ba, ne, jok; đa 1. označava negaciju ◊ Aĭ fuost la lukru? - Ba! — Da li si bio na poslu? - Ne! ◊ (u izr.) ba, ĭuo — jok, ja (ne ja, nisam ja) 2. označava neodlučnost, ili dilemu ◊ ba vrĭeĭ, ba nu vrĭeĭ — čas hoćeš, čas nećeš ◊ ba-n kuaś, ba-n koluo — čas ovamo, čas onamo; đa tamo, đa vamo [Crn.]	(Ima umotvorina!)	[Vidi]
478	baglamă	balama	шарка	baglamă (mn. baglamĭe) [akc. baglamă] (i. ž.) — (zast.) šarka na vratima i prozorima ◊ baglamă đi ușă — šarka za vrata ◊ baglamĭe đi vrakńiță — šarke za kapiju ◊ baglamĭe la uoknă — šarke na prozoru [Crn.] ♦ dij. sin. țîțînă [Por.]		[Vidi]
797	baș	baș	баш	baș (part.) — rečca 1. za isticanje neke reči ili izraza ◊ a trĭekut baș pi lînga nuoĭ — prošao je baš pored nas 2. za pokazivanje istovremenosti: upravo, taman ◊ kînd ĭel baș să skîape pi ușă, uoțî tună, șă-l prind — baš kad on da utekne na vrata, lopovi upadnu, i uhvate ga 3. za ublažavanje ◊ n-a fuost baș așa — nije bilo baš tako [Por.]		[Vidi]
895	bîzîĭtură	bârfă ?	трач	bîzîĭtură (mn. bîzîĭturĭ) [akc. bîzîĭtură] (i. ž.) — trač, glasina, ogovaranje ◊ nu askulta la bîzîĭtur-ļi a iĭ, kă ĭa nu lukră alta ńimika, numa mĭarźe đi la ușă la ușă, șî latră uamińi — ne slušaj njene tračeve, jer ona ne radi ništa drugo, nego ide od vrata do vrata i ogovara ljude [Por.] ∞ bîzai		[Vidi]
720	brăśinar	brăcinar	учкур	brăśinar (mn. brăśinarĭ) [akc. brăśinar] (i. m.) — 1. učkur, uzica, svitnjak, gaćnik, pojas ◊ brăśinarĭu ĭe un ițuoń ku kare s-a ļegat śuariśi — „bračinar” je kanap kojim su se vezivale pantalone ♦ sin. înśingatuare [Por.] 2. ♦ dij. var. braśinarĭ (mn. brăśinarĭe) — a. prečaga, prečka ◊ ușă ku triĭ braśinarĭe — vrata sa tri prečke ◊ blană đi masă fakută ĭe ku braśinarĭe — daska sofre spojena je prečagama b. spojnica ◊ braśinarĭ la kuarńiļi pluguluĭ ĭe laćiță, ore verźauă, karĭe ļi-nțîpeńașće șî ļi țîńe la masură — spojnica na drvenim ručicama pluga je poprečna daščica, ili šipka, koja vezuje i učvršćuje ručice [Crn.] ∞ braśiră	(Ima umotvorina!)	[Vidi]
480	țîțînă	ţâţână	шарка	țîțînă (mn. țîțîń) [akc. țîțînă] (i. ž.) — šarka na vratima ◊ đață ku kraku, șî skuasă ușa đin țîțînă — udario je nogom i izbio je vrata iz šarki ◊ (rel.) đemult, kînd s-a-nkinat lumĭa la prazńik, s-a-nkinat în kuot, dupa ușă, întuorș kîtra țîțînă — nekada, kada su ljudi metanisali na slavi, metanisali su u ćošku, iza vrata, okrenuti ka šarkama [Por.] ∞ baglamă		[Vidi]
1145	ćokńi	ciokni	чукнути	ćokńi (ĭuo ćokńesk, ĭel ćokńașće) [akc. ćokńi] (gl. p. ref.) (svrš.) — 1. čuknuti; kucnuti; lupnuti ◊ aud bińe, ćokńașće śe ćokńașće la ușă toblarĭuluĭ, da kîńi nu latră — čujem dobro, nešto čuka u vrata tora, a psi ne laju 2. udarcem, dodirom ili nepažljivim pomeranjem neke stvari ulubiti je, oštetiti, ili odlomiti deo sa nje ◊ a kumparat un krśag đi la olarĭ, șî s-a-nbatat vrunđeva ka kurka; pi drum a kaḑut, șî krśagu s-a ćokńit la un luok, nuĭe măĭ đi trĭabă — kupio je testiju od lončara, pa se negde napio ko ćurka; pao je na putu i testija se očukala na jednom mestu, nije više za upotrebu [Por.] ♦ dij. var. śokńi [Crn.]		[Vidi]
3218	darak	toc	шток	darak2 (mn. daraś) [akc. darak] (i. m.) — štok, ram na vratima ili prozoru ◊ daraku la ușă ĭe fakut đin triĭ blăń măĭ gruasă, înkeĭaće la kolțurĭ, șî prinsă đi pragu kăšî însus — štok na vratima je napravljen od tri deblje daske, spojene na krajevima, i uspravno zakovane za kućni prag ◊ în daraku ferĭeșći batuće sînt țîțîńiļi, kare țîn źamu ku stîkla — u prozorski štok uglavljene su šarke koje drže ram sa staklom [Por.] ∞ ferĭastă		[Vidi]
1753	înfirekat	înferecat	окован	înfirekat (înfirekată) (mn. înfirekaț, înfirekaće) [akc. înfirekat] — (zast.) okovan gvožđem, bačen u gvožđe ◊ ăl purtară pin sat ļegat șî înfirekat — provedoše ga kroz selo vezanog i okovanog ♦ supr. đisfirekat [Por.] ∞ înfireka	(Ima umotvorina!)	[Vidi]
3284	înkeĭat	încheiat	спојен	înkeĭat2 (înkeĭată) (mn. înkeĭaț, înkeĭaće) [akc. înkeĭat] (prid.) — 1. (tehn.) spojen, sastavljen iz delova ◊ grinḑîļi n-a fuost înkeĭaće kum trăbe, șî koļiba s-a strîmbat đi pi fuga — grede nisu bile dobro spojene, i koliba se brzo nakrivila 2. (za brave i katance) zaključan ◊ borđiĭu n-avut ńiś ușă, ńiś ferĭeșć, șî lumĭa ńiś n-avut śe sî-nkĭaĭe — zemunica nije imala ni vrata ni prozore, pa ljudi nisu ni imali šta da zaključavaju 3. (kal.) svršen, istekao ◊ luna, anu, stamîna înkeĭată — svršeni mesec, nedelja, godina [Por.] ∞ înkeĭa		[Vidi]
4057	înkina	închina	метанисати	înkina (ĭuo ma înkin, ĭel sa înkină) [akc. înkina] (gl. p. ref.) — 1. (rel.) metanisati, klanjati se ◊ stapînu kășî sa înkină la prazńik — domaćin kuće metaniše na slavi ◊ pănă-nkuaśa, rumîńi la prazńik s-a înkinat în kuot, la țîțînă dupa ușă — do nedavno, Vlasi su na slavi metanisali u ćošku, kod šarki iza vrata 2. proklinjati, kleti ◊ înkinul să-l înkin, nu măĭ puot traĭi ku ĭel — proklet bio da je proklet, ne mogu više živeti s njim ◊ înkinu-će, kopiļe, lasî-će đi noroḑîĭ — prokleto bilo, dete, mani se ludorija ♦ var. ănkina [Por.]		[Vidi]
4092	înkinatură	închinătură	метанисање	înkinatură (mn. înkinaturĭ) [akc. înkinatură] (i. ž.) — (rel.) metanisanje, molitva ◊ înkinatura ĭe rugamîntu înźenunkĭat la prazńik — metanisanje je molitveno klečanje na slavi ◊ înkinatură đemult s-a fakut pi pomînt în kuot dupa ușă, la țîțînă — metanisanje se nekada činilo na zemlji u ćošku iza vrata, kod šarki ♦ var. înkinat ◊ înkinatu sa faśe pi kîlțanu stapînuluĭ, așćernut pi pomîntu guol alu puodu kășî — metanisanje se obavlja nad muškom košuljom, prostrtoj na golom podu kuće ♦ var. înkinaśuńe [Por.] ∞ înkina		[Vidi]
2616	kĭaĭe	cheie	кључ	kĭaĭe (mn. kĭeĭ) [akc. kĭaĭe] (i. ž.) — 1. (tehn.) ključ ◊ lumĭa đemult a trait în borđiĭ, șî n-avut kĭaĭe la ușă kă borđiĭu gata ńiś n-avut ușă — ljudi su nekada živeli u zemunici, i nisu imali ključ na vratima, jer zemunica gotovo da nije ni imala vrata ◊ kĭaĭe lu bîrnarĭață a fuost tot una ku kĭaĭa đi muară — ključ za brvnaru bio je isti kao i ključ za vodenicu 2. (geog.) usek na prevoju ◊ (top.) Kĭaĭa Vrațuluĭ — Vrata, usek na prevoju između Gornjana i Vlaola [Por.]		[Vidi]
4925	laviță	laviță	полица	laviță (mn. laviț) [akc. laviță] (i. ž.) — (izob.) polica za sudove ◊ lavița ĭe o blană pusă pi doĭ truș dupa ușă la oźak, pi kare stau vasurļi ku apă — lavica je daska stavljena na dva trupca iza vrata kamina, na kojoj se drže sudovi za vodu ◊ uńi ḑîk laviță șî la postavița đi supt kuoșu muori — neki lavicom zovu i korice ispod voideničnog koša [Por.] ∞ kasă		[Vidi]
6040	lăkomiță	zăgaz ?	устава	lăkomiță (mn. lăkomiț) [akc. lăkomiță] (i. ž.) — (tehn.) ustava, brana ◊ lăkomița ĭe ușă fakută pi marźîna ĭaruźi, kare sa înkiđe ku blăń, kînd trăbe sî sa oprĭaskă or sa porńaskă muara — ustava je prolaz na obali jaruge, koji se zatvara daskama, kad treba da se zaustavi ili pokrene vodenica ◊ kînd lăkomița sa înkiđe, apa mĭarźe pi ĭarugă șă umpļe butuońu, șî muara lukră — kad se ustava zatvori, voda teče jarugom, puni badanj i vodenica radi ◊ kînd lăkomița sa đeșkiđe, apa nu kure kîtra butuoń, numa sa duśe ĭară în rîu, înapuoĭ, șî muara stă — kad se ustava otvori, voda ne teče ka badnju, nego se vraća nazad u reku, i vodenica stoji ♦ var. lîkovița [Por.] ♦ dij. sin. zapuor (Plavna)[Pad.] ∞ muară		[Vidi]
2739	mardafĭală	mardă	ситница	mardafĭală (mn. mardafĭelurĭ) [akc. mardafĭală] (i. ž.) — sitnica, nevažna ili bezvredna stvar ◊ mĭerg țîgańi đi la ușă la ușă ku ńișći mardafĭelurĭ în sak — idu Cigani od vrata do vrata sa nekim sitnicama u džaku [Por.]		[Vidi]
6178	mătură	mătură	метла	mătură (mn. măturĭ) [akc. mătură] (i. ž.) — metla ◊ mătura đi măturat kasa sa faśe đin tatarĭ, da đi măturat avļiĭa, đin krĭenź đi svińak — metla za čišćenje kuće pravi se od siraka, a za čišćenje dvorišta, od grana belog graba ◊ mătura în kasă sa țîńe dupa ușă, șî aĭa întođeuna ku kuada în sus — metla se u kući drži iza vrata, i to uvek sa drškom na gore ◊ (ver.) ku mătură ńiśkînd nu s-a batut kopiĭi, kă s-a krĭeḑut kă nu măĭ krĭesk — metlom se nikad nisu tukla deca, jer se vrovalo da neće odrasti ♦ up. tatarĭ [Por.]		[Vidi]
2215	muară	moară	воденица	muară (mn. muorĭ) [akc. muară] (i. ž.) — (tehn.) vodenica ◊ lumĭa n-a putut să traĭaskă fara muară — ljudi nisu mogli da žive bez vodenice ◊ muară la apă — vodenica potočara ◊ muară la vînt — vodenica na vetar; vetrenjača ◊ pănă nu s-a fakut muorĭ la apă, tuota kasa avut rîșńiță, kare a-nvîrćito muĭeriļi ku mîna — dok se nisu napravile vodenice potočare, svaka kuća je imala žrvanj, koji su žene okretale rukom ◊ morarĭ — vodeničar ◊ muară la vînt — vetrenjača ◊ rînd la muară — red, raspored korišćenja vodenice ◊ rîndaș la muară — deoničar koji ima udeo u vodenici ◊ (ver.) kînd dumńeḑîu a lasat muară la uom, rîndașî aĭ đintîń a fuost draku, sĭntuađiri, șî vrîžîtuoriļi kare fak ku al rîău — kada je bog dao čoveku vodenicu, prvi redaši su bili đavo, todorovci, i vračare koje se bave crnom magijom [Por.] ♦ dij. var. moră [Buf.] ♦ dij. var. moară [Dun.]	(Ima umotvorina!)	[Vidi]
6099	ńegru	negru	црнина	ńegru2 [akc. ńegru] (i. m.) — (rel.) crnina ◊ ńegru ĭe țuală ńagră kare înbrakă žăļniku dupa vrun ńam muort — crnina je crna odeća koju oblači ožalošćeni za nekim umrlim rođakom ◊ ńegru muĭerĭesk ĭe kîrpă ńagră, da barbațăsk kimĭașă ńagră— ženska crnina je crna marama, a muška crna košulja ◊ ńegru sa puartă un an đi ḑîļe, da dupa kopiĭ ćińirĭ mumîńiļi puartă șî pană la triĭ ań, or, kîćodată, pănă la muarće — crnina se nosi godinu dana, a za mladom decom majke nose i do tri godine, ili, ponekad, do smrti ◊ în Porĭeśa kînd sa înkĭaĭe anu, ńegru sa lapîdă dupa ușă, șî sa lasă să putraḑaskă a koluo — u Poreču kad istekne godina, crnina se baca iza vrata, i ostavi tamo da istrune ◊ (ver.) pănă ńamu duśe ńegru, șă al muort pi lumĭa-ĭa ĭe žăļnik — dok rodbina nosi crninu, i pokojnik je u žalosti na onom svetu ◊ (ver.) kînd žăļńiku labîdă ńegru șă înbrakă alb, ăl muort kapîtă uokĭ șă đin ńigurĭață ĭasă la viđarĭe — kad ožalošćeni baca crninu i oblači belo, pokojnik dobija oči, i iz tame izlazi na videlo [Por.] ∞ ńegru1		[Vidi]
5053	paparudă	paparudă	додола	paparudă (mn. paparuđe) [akc. paparudă] (i. ž.) — (kal.) dodola ◊ paparudă a fuost ađet țîgańesk, kare s-a țînut vara kînd a fuost săśită mare — dodole su bile ciganski običaj koji se priređivao leti, kad je vladala velika suša ◊ paparudă a žukat śopîr đi țîgănś, mĭergînd đi la ușă la ușă — dodole je igrala grupa Ciganki, idući od vrata do vrata ◊ pănă a źukat paparuda, țîgănśiļi a kîntat, da muĭeriļi nuaștre a tuarnat apă pi ĭaļe đin gaļiată — dok su igrale dodolu, Ciganke su pevale, a naše žene su sipale na njih vodu iz vedrice [Por.]		[Vidi]
5517	pițarău	pițărău	коледар	pițarău (mn. pițarăĭ) [akc. pițarău] (i. m.) — (kal.) koledar ◊ pițarăĭi la Bufańi în Măĭdan a mers ku rîndu đimińața la Ažun — koledari su kod Bufana u Majdanpeku išli u ophod prepodne na Badnji dan ◊ a fost kopiĭ la Bufań, kare la ușă a žukat pi Țar Irod, glumă śe ĭ-a-nvațat popi în biserikă — bilo je dece kod Bufana koji su pred vratima igrali Cara Iroda, skeč koji su učili u crkvi od popova [Buf.] ♦ dij. sin. koļindrĭeț [Por.] ∞ koļindă		[Vidi]
3302	pluop	plop	топола	pluop (mn. pluopĭ) [akc. pluop] (i. m.) — (bot.) topola (Populus) ◊ pluopu ĭe ļemn înalt, dă pi la luokurĭ ku pomînt marunt — topola je visoko drvo, koje raste na sitnom zemljištu ◊ pluopu ĭe ļemn muaļe kare sa lukră ļesńe, ș-aĭ batrîń đin ĭel a fakut skamńe, mĭasă, ușă đi kasă, șî măĭ mulće kare-śe — topola je meko drvo koje se lako obrađuje, pa su stari od nje pravili stolice, sofre, vrata za kuću, i mnogo koje šta drugo ◊ Poĭana ku pluopĭ — Livada sa topolama (top. u Rudnoj Glavai) ◊ pluop trămuratuorĭ — jasika ♦ var. plop [Por.]		[Vidi]
2237	sîmḑîĭană	sânziană	ивањски цвет	sîmḑîĭană (mn. sîmḑîĭańe) [akc. sîmḑîĭană] (i. ž.) — (bot.) ivanjski cvet (Galium verum), broćika ◊ sîmḑîĭańiļi a kuļes fĭaćiļi marĭ la Sîmḑîĭană; s-a dus în kuļes đinuapće, pi ińima guală, șă pi lînga sîmḑîĭană, a kuļes ș-alalće buĭeḑ buńe đi ļiak: romańiță, măturĭaļe, podubiță — ivanjsko cveće brale su devojke na Ivandan; u berbu su išle rano ujutru, na šte srca, i pored ivanjskog cveća brale su i drugo lekovito bilje: kamilicu, kantarion, majčinu dušicu ◊ đin sîmḑîĭańe fĭaćiļi a-nplećit kunuń, șă ļ-a pus đisupra đi ușă, să dukă sînataće șî naruok la kasă, da birekĭet la moșîĭe — od ivanjskog cveća devojke su plele vence i stavljale ih na pročelje kuće, da donesu zadrvlje i sreću ukućanima, a berićet njihovom imanju ♦ var. sînḑîĭană [Por.]		[Vidi]
4785	skulat	sculat	усправљен	skulat (skulată) (mn. skulaț, skulaće) [akc. skulat] (prid.) — 1. (o položaju) uspravljen, uspravan, dignut ◊ kînd tună narńiku în suobă, nuoĭ tuoț ăl așćetam, skulaț ka lumanarĭa — kad ulazi narednik u sobu, mi ga svi dočekamo uspravni kao sveća 2. (o budnosti) probudjen, budan ◊ kînd uoțî a-nśeput să bată la ușă, ĭuo am fuost skulat șî sprimit să pļek la lukru — kad su lopovi počeli da lupaju na vratima, ja sam bio budan i spreman da pođem na posao [Por.] ∞ skula		[Vidi]
3575	strungă	strungă	тор	strungă (mn. strunź) [akc. strungă] (i. ž.) — tor, obor za stoku; struga ◊ strungă ĭe gard đi vurgiń, în kare sa-nkid uoiļi — tor je ograda od greda, u koju se zatvaraju ovce ◊ strunga are kapută, unđe s-adună uoiļi pănă nu tună-n strungă, ușă kare sa măĭ kĭamă șî mulgatuare, gard ku źamińe đi krușăță đi sare, șî plastă, supt kare uoiļi ḑak — tor ima oborče, gde se skupljaju ovce pre ulaska u tor, vratnice koje se zovu još i muznica, ogradu sa račkama za krupice soli, i sklon pod kojim ovce planduju [GPek]		[Vidi]
5839	tuna	intra	улазити	tuna (ĭuo tun, ĭel tună) [akc. tuna] (gl.) — ulaziti; upasti, banuti; ulivati se ◊ pănă pîkurarĭu duarme, vićiļi a tunat în luok, ș-a mînkat kukuruḑu tuot — dok je čobanin spavao, stoka je ušla u njivu, i pojela sav kukuruz ◊ a tunat Bugari đi pista ușă, șî ĭ-a omorît la kulkuș — upali su Bugari na vrata, i ubili ih na spavanju ◊ la luok unđe tună ogașu în rîu, sa faśe rîpeḑînă — na mestu gde se potok uliva u reku, prave se brzaci [Por.] ♦ dij. sin. întra (Brodica) [Rom.]		[Vidi]
3035	ușńer	ușernic	просјак	ușńer (mn. ușńerĭ) [akc. ușńer] (i. m.) — prosjak, skitnica, uličar ◊ ușńer ĭe uom kare nu lukră ńimika, numa mĭarźe dă la ușă la ușă — prosjak je čovek koji ne radi ništa, samo ide od vrata do vrata ♦ up. ușńerkă [Mlava]		[Vidi]
3036	ușńerkă	ușernică	уличарка	ușńerkă (mn. ușńerś) [akc. ușńerkă] (i. ž.) — uličarka, prostitutka ◊ a pļekat dă la parinț, ș-akuma ĭe o ușńerkă guală kare mĭarźe dă la ușă la ușă, șî sa kulkă ku fiĭe kare, kare-ĭ dă un kuodru dă pîńe — pošla je od roditelja, i sada je jedna teška uličarka koja ide od vrata do vrata, i legne sa svakim koji joj da komad hleba ♦ var. ușńikurtă [Mlava] ∞ ușńer		[Vidi]
2132	vrakńiță	vraniţă	вратница	vrakńiță (mn. vrakńiț) [akc. vrakńiță] (i. ž.) — vratnica, vrata na ogradi ◊ vrakńiță ĭe ușă mikă, fakută đin blăń ńiśopļiće, pin kare lumĭa tună-n traușă — vratnice su mala vrata, od neotesanih dasaka, kroz koja ljudi ulaze u dvorište ◊ vrakńița s-a înkis ku gužbă đi ćiĭ, ku popiku or ku kļanță — vratnice su se zatvarale gužvom od like, zasunom ili zaponcem [Por.]		[Vidi]
3501	Źoroșćița	Joroștiţa ?	Ђурђиц	Źoroșćița (mn. Źoroșćiță) [akc. Źoroșćița] (i. ž.) — (kal.) Đurđic, slava ◊ Źoroșćița ĭe prazńiku lu moșîĭa noastră dăn babaluk — Đurđiț ĭe slava našeg imanja od starina ◊ la prazńik tatî-mĭu îngă sa înśinpĭașće pră pomînt, kînd sa-nkină în kuot, dupa ușă — na slavi moj otac još uvek kleči na zemlji kada metaniše u uglu sobe, iza vrata [Mlava] ∞ prazńik	(Ima umotvorina!)	[Vidi]
5111	țîgankuță	țigăncuță	Циганчица	țîgankuță (mn. țîgankuț) [akc. țîgankuță] (i. ž.) — (demin.) Cigančica ◊ kînd a fuost săśită amre, o țîgankă ku doă țîgankuță, a mĭers đi la ușă la ușa, ș-a žukat paparuda — kad je bila velika suša, jedna Ciganka sa dvema Cigančicama, išle su od vrata do vrata, i igrale dodolu ♦ var. țîgankușă (Tanda) [Por.] ∞ țîgan		[Vidi]