Rezultat pretrage:

Uneta reč: Gradskovo * Svega reči: 7

BrVlaškiRumunskiSrpskiGnezdo rečiReč u umotvorinamaMestoVidi
649  Alova  Alova  Халово  Alova [akc. Alova] (i. ž.) — (ojk.) Halovo, selo u opštini Zaječar, naseljeno Vlasima Caranima ◊ Alova ĭe sat mare — Halovo je veliko selo ◊ Alova ĭe sat aproape de otar ku Bugariĭa — Halovo je selo u blizini bugarske granice [Tim.] (kom.) Neka sela na desnoj strani Timoka, kao što su: Halovo, Gradskovo, Šipikovo i Mali i Veliki Jasenovac, u svome govoru nemaju krajinsko ď i ť već d i t, odnosno đ i ć (Kaz. Vojkica Paunović, Šipikovo, januar 2013) [Tim.]

Kum sa vorbĭeșće-n Alova. — Kako se govori u Halovu
(stih)
SỌARIĽI CU LUNA

„Țasă Lună țasă pînză đe matasă
sọariluị camașe, țasă cîć-um fir
đe fir ibrișir și sọariluị peșkir
țasă și grăbeșće pînza isprăveșće
vremịa mị-a veńit pọaće o fi trecut
au đe cașćorit.
Aịđeț să ńe lom să ńe cununăm
fraćiľi cu sora.”
Luna đe auza đim gură vorbịa:
„Frațîoru al mịeu pîn la Dumńe-Zău
sọare luminos zo ịeșć pacatos
unđe s-a vazut și s-a pomeńit
au pe al pamînt, au să să ịa
fraćiľi cu sora.
Nu-ț măị plîng đe dor đe așa frațîor.”

Zapis S. Gacović, Halovo 1984, prezueto sa sajta Slavoljub Gacović (20. I 2013.) [Tim.]
Halovo  [Vidi]
1307  durai  hurui  грмети  durai (ĭuo durîĭ, ĭel durîĭe) [akc. durai] (gl. p.) — (onom.) grmeti ♦ / < (onom.) dur! ◊ durîĭe-n śĭerĭ — grmi na nebu ◊ durîĭe șî sfulđiră în tuaće părțîļi, așćetăm ku frikă să veđem unđe o să trasńaskă — grmi i seva na sve strane, čekamo sa strahom da vidimo gde će da udari grom [Por.] ♦ dij. var. dudai (ĭuo dudîĭ, ĭel dudîĭe) / < (onom.) du! ◊ la zavĭrńit a nuvarat șî dudîĭe în śerĭ, mînă uoiļi în strungă sî nu ļi prindă pluaĭa — na zapadu se naoblačilo i grmi, teraj ovce u tor da ih ne uhvati kiša ♦ dij. sin. urla (Osnić) [Crn.] (kom.) Za grmljavinu, kao jeku posle udara groma, Vlasi istočne Srbije imaju više izraza. S obzirom da je reč o onomatopeji, saradnici Vorbara tražili su od kazivača da prevedu izraz "grmi na nebu". Evo liste:

I Porečka Reka (cela):
durîĭe în śĭerĭ

II Crna Reka
dudîĭe în śĭerĭ — Osnić (sin. urlă)
durîĭe în śĭerĭ — Krivelj (sin. urlă, tîrîĭe)

III Homolje
durîĭe în śĭerĭ — Laznica
dudîĭe în śerĭ — Medveđica
źiame în śĭerĭ — Sige, Žagubica
urlă în śĭerĭ — Žagubica

III Mlava
dudîĭe în śĭerĭ — Rašanac
źamĭe în śĭerĭ — Manastirica, Mlava
urlă în śerĭ — Ranovac

IV Resava
źiame în śĭerĭ — Bobovo, Subotica
urlă în śĭerĭ — Jasenovo

V Braničevo
źiame în śĭerĭ — Žitkovica
urlă în śĭerĭ — Doljašnica

VI Krajina
a. kîmpeńi
dudăĭe în čerĭ — Samarinovac, Dupljane
b. padureńi
durîĭe în śĭerĭ — Plavna

VII Morava - Ćuprija
źiame în śĭerĭ (Isakovo) [Mor.]

VIII Zvižd
urlă în śĭerĭ — Duboka, Voluja [Zvizd]

IX Timočeni
urăĭe în čerĭ — Halovo, Gradskovo, Mali i Veliki Jasenovac i Šipikovo [Tim.]
Rudna Glava  [Vidi]
4118  pomńată  pomneată  крпа  pomńată (mn. pomńaće) [akc. pomńată] (i. ž.) — (rel.) krpa, komad obrednog platna ◊ pomńata ĭe pĭaćik dă pînḑă albă pră kare sa sloboađe apa dă al muort — pomnjata je bela krpa, na koju se izliva voda za pokojnika [Crn.] ◊ pomńata s-a țăsut la razboĭ și s-a atîrnat la umăru ăl stîng la tot barbatu kare a veńit la înmormîntare — pomnjata se tkala na razboju i kačila o levo rame svakom muškarcu koji je dolazio na sahranu (Šipikovo) ◊ pomńata ĭe kîrpă ku kare să dăruĭește lumńa če duče ļagînu ku al mort — pomnjata je marama kojom se daruju ljudi koji nose sanduk sa pokojnikom (Gradskovo) [Tim.] VORBA POMŃATĂ ĬE KUNOSKUTĂ ÎN SAĆE:
/Reč pomńată je poznata u selima:/

◊ Dobro Polje, Osnić [Crn.]
Gradskovo, Halovo, Šipikovo, Veliki Jasenovac [Tim.]
Dobro Polje  [Vidi]
3864  skrisă  buburuză  бубамара  skrisă2 (mn. skrisă) [akc. skrisă] (i. ž.) — (ent.) bubamara (Coccinella septempunctata) ◊ skrisa ĭe o guangă ruoșîĭe ka fuoku, ku pĭaće ńagre pi ăripĭ — bubamara je buba jarkocrvena sa crnim pegama na krilima ◊ sa kĭamă „skrisa” kă la ćińeriș zbuară đi pi źeĭśt în parća-ĭa unđe-ļi skrisă însa đi kăsătorit — zove se „zapis” jer mladima leti sa prsta na stranu na kojoj je osoba suđena za brak ♦ / skrisă < skris — zapisano; sudbina (expl. Durlić) [Por.] ♦ dij. sin. gongoriț (Gradskovo), gargariță (Šipikovo) [Tim.] ♦ dij. sin. gongiță pistriță (Debeli Lug) [GPek], (Laznica) [Hom.] ♦ dij. sin. paparudă (Jabukovac) [Pad.](ver.) Skrisa arată ursa uomuluĭ, aĭa śi ĭe la tuot nat skris kînd s-a naskut. — (O braku) Bubamara pokazuje čovekovu sudbinu, ono što je svakome zapisano kad se rodio. (Zapis: Durlić, Rudna Glava, druga polovina XX veka) [Por.]Rudna Glava  [Vidi]
2235  solomîzdră  solomâzdră  даждевњак  solomîzdră (mn. solomîzdrĭe) [akc. solomîzdră] (i. ž.) — (zool.) daždevnjak (Salamandra salamandra) ◊ solomîzdra ĭe o žuavină ka șopîrla, ama ńagră ku pĭaće galbińe; ĭasă dupa pluaĭe pi lînga boruź — daždevnjak je životinja nalik na guštera, ali je crna sa žutim pegama; javlja se posle kiše pored potoka [Por.] ♦ dij. var. zolomîzdră (Bučje) [Crn.] ♦ dij. var. salamîzdră (Gradskovo) [Tim.] ♦ dij. var. șolomîzdră (Radenka) [Zvizd](ver.) S-a krĭeḑut kă fĭaćiļi puot ļiesńe să-nvĭață să kuasă ku rîurĭ, dakă petrĭek solomîzdra pin sîn. — Verovalo se da devojke mogu lako da nauče da vezu šare, ako daždevnjaka propuste kroz njedra. (Kaz. Čedomir Točaković, 1951, zapis: Durlić, Plavna 2013) [Pad.] Rudna Glava  [Vidi]
3301  strașură  sperietoare  страшило  strașură (mn. strașurĭ) [akc. strașură] (i. ž.) — strašilo ◊ strașură ĭe o žukariĭe fakută ka uomu în țuaļe rupće, înțapată în mižluoku luokuluĭ pļin đi ruod, sî spomînće păsîrļi — strašilo je naprava u obliku odrpanog čoveka, postavljena u sredinu njive pune roda, da plaši ptice ◊ pi lînga strașură, mulț a spumîntat păsîrļi șî ļ-a dudait đi pi luokurļi luor ku tuakă — pored strašila, mnogi su plašili ptice i terali ih sa svojih njiva pomoću čegrtaljke [Por.] ♦ dij. var. strașlă (Jasikovo) [GPek] ♦ dij. sin. spomînta ◊ am pus spomînta în porumb — postavio sam strašilo u kukuruzu (Malajnica) [Pad.] ♦ dij. var. spamînta (Gradskovo, Mali Jasenovac) [Tim.]Rudna Glava  [Vidi]
3063  śur  ciur  решето  śur (mn. śururĭ) [akc. śur] (i. s.) — rešeto ◊ śuru la nuoĭ a fuost înainća lu sîtă, șî pin ĭel s-a śernut fańina ș-a đi kukuruḑ, ș-a đi grîu — rešeto je kod nas bilo pre sita, i kroz njega se sejalo i kukuruzno i pšenično brašno ◊ śuro-l đi bătrĭńață avut obadă fakută đin kuaža đi ćiĭ, da sîta đi pĭaļe đi śerb — starinsko rešeto imalo je obod od lipove kore, a sito od jelenske kože ♦ var. śĭur [Por.] ♦ dij. sin. sîtă ◊ la nuoĭ ĭe vuorba śur ńikunoskută, nuoĭ șî la śur ḑîśem sîtă — kod nas je reč „śur” nepoznata, mi i rešeto zovemo sitom (Isakovo) [Mor.] ♦ dij. var. čĭur [Dun.] ♦ dij. var. čurel (Gradskovo) [Tim.]Rudna Glava  [Vidi]

Lista kazivača iz mesta: Gradskovo


Id

Ime

Prezime

Nadimak

Godište

Zanimanje

Selo

Oblast

Telefon
69  Vojkica  Paunović        Gradskovo  Timočani    
... NASTAVAK PRETRAGE PO OBLASTIMA USMENE KNJIŽEVNOSTI ?
 

aa
  
ăă
  
bb
  
țț
  
čč
  
ćć
  
dd
  
  
ğğ
  
đđ
  
ďď
  
ee
  
ff
  
gg
  
hh
  
ii
  
îî
  
ĭĭ
  
kk
  
ll
  
ļļ
  
mm
  
nn
  
ńń
  
oo
  
pp
  
rr
  
ss
  
șș
  
śś
  
tt
  
ťť
  
uu
  
vv
  
zz
  
žž
  
źź