Rezultat pretrage:

Uneta reč: Subotica * Svega reči: 6

BrVlaškiRumunskiSrpskiGnezdo rečiReč u umotvorinamaMestoVidi
1057  țaklă  sticlă  стакло  țaklă (mn. țîăkļi) [akc. țaklă] (i. ž.) — staklo, prozorsko ◊ mi s-a spart țakla la pĭenđeră — razbilo mi se staklo na prozoru [Res.] ♦ dij. var. stîklă [Por.] [Crn.]Subotica  [Vidi]
1307  durai  hurui  грмети  durai (ĭuo durîĭ, ĭel durîĭe) [akc. durai] (gl. p.) — (onom.) grmeti ♦ / < (onom.) dur! ◊ durîĭe-n śĭerĭ — grmi na nebu ◊ durîĭe șî sfulđiră în tuaće părțîļi, așćetăm ku frikă să veđem unđe o să trasńaskă — grmi i seva na sve strane, čekamo sa strahom da vidimo gde će da udari grom [Por.] ♦ dij. var. dudai (ĭuo dudîĭ, ĭel dudîĭe) / < (onom.) du! ◊ la zavĭrńit a nuvarat șî dudîĭe în śerĭ, mînă uoiļi în strungă sî nu ļi prindă pluaĭa — na zapadu se naoblačilo i grmi, teraj ovce u tor da ih ne uhvati kiša ♦ dij. sin. urla (Osnić) [Crn.] (kom.) Za grmljavinu, kao jeku posle udara groma, Vlasi istočne Srbije imaju više izraza. S obzirom da je reč o onomatopeji, saradnici Vorbara tražili su od kazivača da prevedu izraz "grmi na nebu". Evo liste:

I Porečka Reka (cela):
durîĭe în śĭerĭ

II Crna Reka
dudîĭe în śĭerĭ — Osnić (sin. urlă)
durîĭe în śĭerĭ — Krivelj (sin. urlă, tîrîĭe)

III Homolje
durîĭe în śĭerĭ — Laznica
dudîĭe în śerĭ — Medveđica
źiame în śĭerĭ — Sige, Žagubica
urlă în śĭerĭ — Žagubica

III Mlava
dudîĭe în śĭerĭ — Rašanac
źamĭe în śĭerĭ — Manastirica, Mlava
urlă în śerĭ — Ranovac

IV Resava
źiame în śĭerĭ — Bobovo, Subotica
urlă în śĭerĭ — Jasenovo

V Braničevo
źiame în śĭerĭ — Žitkovica
urlă în śĭerĭ — Doljašnica

VI Krajina
a. kîmpeńi
dudăĭe în čerĭ — Samarinovac, Dupljane
b. padureńi
durîĭe în śĭerĭ — Plavna

VII Morava - Ćuprija
źiame în śĭerĭ (Isakovo) [Mor.]

VIII Zvižd
urlă în śĭerĭ — Duboka, Voluja [Zvizd]

IX Timočeni
urăĭe în čerĭ — Halovo, Gradskovo, Mali i Veliki Jasenovac i Šipikovo [Tim.]
Rudna Glava  [Vidi]
2504  oćităloaĭkă  dăscăliță  учитељица  oćităloaĭkă (mn. oćităloĭś) [akc. oćităloaĭkă] (i. ž.) — učiteljica ◊ pră mińe la șkuală m-anvațat oćităloaĭka, da pră muoșu mĭeu oćităl — mene je u školi učila učiteljica, a moga čiču učitelj ♦ var. oćitoloaĭkă, oćitol [Mlava] ♦ dij. sin. daskîl [Por.] ∞ șkuală(opis) Kînd am fost mikă la șkuală, no an șćut sî vorbĭesk sîrbĭașće, șî oćităloaĭka ma-ntrabă:
— Kare șćiĭe sîrbĭașće?
— Nu șću!
— A dă śe nu șći?
— Muma-mĭa n-a șćut sîrbiĭașće, mama-mĭa n-a șćut sîrbiĭașće ... Tata-mĭeu samo a șćut, da ăĭa n-a șćut. Ĭuo nu șću, ḑîk, sîrbĭașće!

Kad sam bila mala u školi, nisam znala srpski da govorim, i učiteljica me pita:
— Ko zna srpski?
— Ne znam!
— A zašto ne znaš?
— Moja majka nije znala srpski, moja baba nije znala srpski ... Otac moj samo je znao, a ovi nisu. Ja ne znam, kažem, srpski.


Kazivač: Milica Lazarević (r. 1930), tonski zapis: Irena Mikarić, Subotica, 3. IV 2012. [Res.]
Subotica  [Vidi]
2889  sprinśană  sprinceană  обрва  sprinśană (mn. sprinśeń) [akc. sprinśană] (i. ž.) — (anat.) obrva, veđa ◊ sprinśana ĭe păr pi frunće, đisupra đi uokĭ — obrva je dlaka na čelu, iznad oka ◊ babiļu nuaștre n-avut ađet să śupă sprinśańiļi — naše babe nisu imale običaj da čupaju obrve [Por.] ♦ dij. var. sprînśană, mn. sprînśańe (Topla) [Crn.] ♦ dij. var. sprînčană, mn. sprînčeńe (Prahovo) [Kmp.] ♦ dij. var. spîrśană, spîrśiańe (Subotica) [Res.] ∞ uokĭ(stih)
Au, nană, nană,
Țukuț uokĭu supt sprinśană!
Au, nană, nană,
Fată bînaćană!
(Kaz. Paun Ilić, zsapis: Durlić, Tanda 9. IX 2015.) [Por.]
Rudna Glava  [Vidi]
2764  śerśel  cercel  минђуша  śerśel (mn. śerśiĭ) [akc. śerśel] (i. m.) — minđuša ◊ am avut șasă ań, kînd muma mĭ-a pus śerśiĭ în urĭekĭ — bilo mi je šest godina, kada mi je majka stavila minđuše u uši [Por.] śerśel: Orljevo [Mlava], Proštinac [Res.]
śarśel: Vlaška [Mor.]
śorśel: Isakovo [Mor.], Subotica [Res.], Rašanac [Mlava], Porodin [Pom.]
Rudna Glava  [Vidi]
2362  źeĭśt  deget  прст  źeĭśt (mn. źeĭśće) [akc. źeĭśt] (i. s.) — (anat.) prst, deo šake ◊ uomu are śinś źeĭśće la o mînă — čovek ima pet prstiju na jednoj ruci ◊ fi mĭarńik, să nu-ț frîng źeĭśćiļi — budi miran, da ti ne polomim prste ◊ tuot źeĭśtu la mînă are numiļi luĭ — svaki prst na ruci ima svoje ime [Por.](izr.) Iĭ daĭ źeĭśto-l mik, da ĭel kată mîna tuată! — Daš mu mali prst, a on traži celu ruku! (U Gornjem Poreču, zapis: Durlić, druga pol. XX veka). [Por.]

Varijante
źeĭśt (mn. źeĭśće) (Vlaška) [Mor.], (Tanda) [Por.]
źeĭt (mn. źeĭće) (Crnajka) [Por.], (Plavna) [Pad.]
źaźit, (mn. źaźiće) (Topla, Luka, Bučje) [Crn.], (Rudna GLava, deo: Beli Izvor)
đeșt (mn. đeșće) (Prahovo, M. Kamenica) [Kmp.]
đeĭśt (mn. đeĭśće) (Isakovo)
đeđit (mn. ?) (Medveđica) [Hom.]
đađit (mn. đađiće) (Subotica) [Res.], (mn. đađiśe, Češljeva Bara) [Bran.]
Rudna Glava  [Vidi]

Lista kazivača iz mesta: Subotica


Id

Ime

Prezime

Nadimak

Godište

Zanimanje

Selo

Oblast

Telefon
18  Dragoš  Kračunović      penzioner  Subotica  Resava  063 8481242  
34  Milica  Lazarević    1930    Subotica  Resava    
... NASTAVAK PRETRAGE PO OBLASTIMA USMENE KNJIŽEVNOSTI ?
 

aa
  
ăă
  
bb
  
țț
  
čč
  
ćć
  
dd
  
  
ğğ
  
đđ
  
ďď
  
ee
  
ff
  
gg
  
hh
  
ii
  
îî
  
ĭĭ
  
kk
  
ll
  
ļļ
  
mm
  
nn
  
ńń
  
oo
  
pp
  
rr
  
ss
  
șș
  
śś
  
tt
  
ťť
  
uu
  
vv
  
zz
  
žž
  
źź