NAPREDNA
PRETRAGA

Lista reči prema signaturi saradnika: Ž. Makuljević, Ranovac

Broj reči: 9

Rb. Vlaški Rumunski Srpski Gnezdo reči Reč u umotvorinama
1)bulumanźebulumacбулуманџаbulumanźe (mn. bulumănź) [akc. bulumanźe] (i. ž.) — (nutr.) bulumandža, vrsta salate ◊ bulumanźe ĭe salată dă patlaźeańe, krastavĭeț, piparkă, usturuoĭ, śapă, praz șî brînḑă zdrumikată — bulumandža je salata od paradajza, krastavaca, paprike, velog i crnog luka, praziluka i zdrobljenog sira [Mlava] ♦ up. bulumak [Crn.] [Vidi]

2)îrțarĭarţarцрни јаворîrțarĭ [akc. îrțarĭ] (i. m.) ● v. arțarĭ [Mlava] ∞ palćin[Vidi]

3)kăkăușurdinareпроливkăkăuș (mn. kăkăușurĭ) [akc. kăkăuș] (i. s.) — (med.) proliv, dijarea ◊ pră kopil s-a pus un kăkăuș greau, șă dă aĭa n-a putut sî sa dukă la șkuală — dete je dobilo težak proliv, i zato nije moglo da ode u školu ♦ sin. prțuĭkă [Mlava] ♦ dij. sin. urđinatură [Por.] ∞ urđina[Vidi]

4)kușakcușacпречагаkușak (mn. kușakurĭ) [akc. kușak] (i. s.) — (teh.) prečaga, kosnik ◊ kușaku ĭe o scîndură îngustă în patru mukĭe, prinsă ku kuĭe dă doă prăsta blăń să ļi ļiaźe șă să ļi țînă adunaće — prečaga je uska četvrtasta letva, prikovana ekserima preko dasaka, da ih veže i drži spojene [Mlava] ♦ dij. sin. brăśinarĭ [Crn.] [Vidi]

5)pipirćuokpipiricкепецpipirćuok (mn. pipirćuoś) [akc. pipirćuok] (i. m.) — (med.) kepec, čovečuljak ◊ pipirćuok ĭe uom mik, ńikreskut, kare a ramas pituļik — pipirčok je mali čovek, nedorastao, koji je ostao kepec [Mlava][Vidi]

6)pîșļapâșleaсеверацpîșļa [akc. pîșļa] (i. m.) — severac ◊ pîșļa ĭe în Mlaoa vînt kare baće dă la întuńerik — pišlja je u Mlavi vetar koji duva sa severa ◊ pîșļa ĭe un vînt dă kare îngĭață ińima în uom dă ĭeal — pišlja je vetar od koga se ledi srce u čoveku ◊ kînd baće pîșļa șuiră krĭanźiļi în ļemn — kad duva pišlja sviraju grane na drvetu ♦ sin. dunărĭanțu [Mlava] ♦ dij. sin. đi țîganu [Por.] ∞ vînt[Vidi]

7)spînḑspînzкукурекspînḑ (mn. spînḑurĭ) [akc. spînḑ] (i. m.) — (bot.) kukurek (Helleborus purpurascens, H. Odorus) ◊ ĭastă măĭ mulće fĭalurĭ dă spînḑă, una, kare ĭe măĭ tare ļak, sa kĭamă spînḑ stărp, kă n-are fluare — ima više vrsta kukureka, jedna, koja je najjači lek, zove se neplodni kukurek, jer nema cveta ◊ spînḑol stărp nu-nfluare; luĭ la Sîmț iĭ sa skuaće rîdaśina, șî sa lasă sî sa ușće — neplodni kukurek ne cveta; njemu se na Mladence vadi koren, i ostavi da se suši ◊ ku rîdaśina uskată alu spînḑol stărp sa ĭarbĭaḑă vićiļi rugumatuare — sa osušenim korenom neplodnog kukureka leče se domaći preživari ◊ spînḑu ĭe buĭađe veńinuasă, șî lumĭa trăbe să baźe sama bińe, kînd miraśiașće ku ĭa — kukurek je otrovna biljka, i ljudi treba dobro da paze kada je upotrebljavaju [Mlava] ♦ dij. var. spînḑă (Krivača) [Bran.] ♦ dij. sin. kutkurĭegĭ [Por.][Vidi]

8)sudomsudomпотопsudom (mn. suduame) [akc. sudom] (i. s.) — potop, teška provala oblaka ◊ kînd pluaĭe atîta dă mult șî dă grĭeu, dă lumĭa sa înfrikošaḑă kă s-a dășkis śerĭu șî sa aproapiĭe kapu vakuluĭ, atunś sa spuńe kă ĭe aĭa suduom — kada pada kiša tako mnogo i jako, da ljude uhvati panika kako se nebo otvorilo i da se bliži smak sveta, onda se kaže da je to potop [Mlava] ♦ dij. var. suduom [Por.] ∞ pluaĭe [Vidi]

9)vulturvulturораоvultur (mn. vulturi) [akc. vultur] (i. m.) — (ornit.) orao (Aquila) ◊ vulturu ĭe măĭ mare șî măĭ tare pasîrĭe la nuoĭ, puaće să dukă mńelu-n gĭară pănă zbuară — orao je najveća i najjača ptica kod nas, može da nosi jagnje u kandžama dok leti [Mlava] ♦ dij. sin. [Por.][Vidi]

aa
  
ăă
  
bb
  
țț
  
čč
  
ćć
  
dd
  
  
ğğ
  
đđ
  
ďď
  
ee
  
ff
  
gg
  
hh
  
ii
  
îî
  
ĭĭ
  
kk
  
ll
  
ļļ
  
mm
  
nn
  
ńń
  
oo
  
pp
  
rr
  
ss
  
şş
  
śś
  
tt
  
ťť
  
uu
  
vv
  
zz
  
žž
  
źź