Rb. | Vlaški | Rumunski | Srpski | Gnezdo reči | Reč u umotvorinama | |
1) | țițăĭkă | ţiţeică | љуљашка | țițăĭkă (mn. țițăĭč) [akc. țițăĭkă] (i. ž.) — ljuljaška, njihalica ◊ sora a mami kînd s-a dat îm țițăĭkă, a dato prĭa tare și a kazut dupa ĭa și ș-a frînt grumazi, ș-a murit — majčina sestra kad se popela na ljuljašku, prejako se zanjihala i pala je iza nje, polomila vrat i umrla ♦ sin. dădăuș [Tim.] ♦ dij. sin. kukiță [Por.] ♦ dij. sin. kukă [GPek] | (opis) Țițăĭka s-a fakut dim krĭakă tare de lemn. Sus a fost înkokržat kă se poate sî se atîrne de krĭaka lemnuluĭ supt kare s-adunat baĭeți ku fetele la dădăuș. Žos a avut o blană pe kare s-a stat ku pičoarili, da ku mînile s-a ținut la mižloku țițăĭči. Țițeĭka piste mižlok a fost învăluită ku bračirili. Țițăĭčile s-a fakut la Sîntoader. Țițăĭka a fost fakută dim lemn, da a fost și o formă legată de kraka lemnuluĭ ku frengie, șî aĭa s-a kemat dădăuș. — Ljuljaška se pravila od jake grane drveta. Na vrhu je imala kuku da može da se okači o granu drveta, pod kojim su se skupljali momci i devojke na ljuljanje. Dole je imala dašćicu na kojoj se stajalo nogama, a rukama se držali za sredinu ljuljaške. Ljuljaška je preko sredine bila omotana tkanicama. Ljuljaška se pravila na Todorovce. Ljuljaška je bila napravljena od drveta, ali je bila i jedna vrsta koja js o granu vezivala užetom, i ta se zvala dadauš. (Zapis po sećanju: Vojkica Paunović, Šipikovo, avgust 2017.) [Tim.] | [Vidi] |
2) | čedîr | umbrelă | кишобран | čedîr (mn. čedîre) (i. s.) — kišobran ◊ a porńit ploaĭa, da ĭeu am uĭtat čedîru, și toată m-am udat — počela je kiša, a ja sam zaboravila kišobran pa sam sva pokisla [Tim.] ♦ dij. sin. umbrĭel [Por.] ♦ dij. sin. parazol [Buf.] | [Vidi] | |
3) | dădăuș | dădăuș | љуљашка | dădăuș (mn. dădăușă) [akc. dădăuș] (i. s.) — ljuljaška ◊ dădăușa ĭe un feļ de țițăĭkă, kare ĭe ļegată de kraka lemnuluĭ ku frengie — dadauš je vrsta ljuljaške koja je za granu drveta okačena užetom ♦ sin. țițăĭkă [Tim.] ♦ dij. var. dăĭnăĭuș [Crn.] ♦ dij. sin. kukiță [Por.] ♦ dij. sin. kukă [GPek] | [Vidi] | |
4) | krĭakă | creacă | грана | krĭakă [akc. krĭakă] (i. ž.) ● v. krĭangă [Por.] ∞ krĭangă | [Vidi] | |
5) | pĭatră | piatră funerară | споменик | pĭatră3 (mn. pĭetre) [akc. pĭatră] (i. ž.) — (rel.) spomenik, nadgrobni kamen, znamen ◊ la noĭ pĭatra la-l mort să puńe lă anu — kod nas se nadgrobni spomeniku pokojniku podiže na godišnjicu smrti [Tim.] ♦ dij. sin. znamîn [Por.] ∞ pĭatră | [Vidi] | |
6) | skursură | scursură | остатак | skursură (mn. skursurĭ) [akc. skursură] (i. ž.) — ostatak ◊ bĭa și mînkă, kă aște sîn skursurile če a ramas de la praznik — pij i jedi, jer ovo su ostaci od slave [Tim.] | [Vidi] | |
7) | străfiga | străfiga | кијати | străfiga (ĭuo străfig, ĭel străfigă) (gl. n.) — klijati ◊ să străfigă đe răčeală, kînd aĭ tusă — kija se od prehlade, kad imaš kijavicu [Tim.] ♦ dij. sin. strănuta [Por.] | [Vidi] | |
8) | tontoakă | tontălău | глуперда | tontoakă (mn. tontoače) [akc. tontoakă] (i. ž.) —(augm.) gluperda ◊ numa să fače o tontoakă grea, kare nu înțeleğe nimik — samo se pravi da je teška gluperda, koja ne razume ništa [Tim.] ∞ tuont | [Vidi] | |
9) | tululoĭ | torofină | шаровина | tululoĭ [akc. tululoĭ] (i. s.) ● v. turuĭag [Tim.] ∞ kukuruḑ | [Vidi] | |
10) | vîzlă | vâslă | евењка | vîzlă (mn. vîzle) [akc. vîzlă] (i. ž.) — (bot.) evenjka, venka ◊ vîzlă ĭeste viță de viĭe ku strugurĭ la ĭa, atîrnată la streșină să să usuče de ĭarnă — evenjka je kita spletenih grozdova, obešena pod strehom da se suši za zimu [Tim.] ♦ dij. sin. ivenk [Por.] ∞ viĭe | [Vidi] | |
11) | șușa | drum | пут | șușa (mn. șușele) (i. ž.) — put ◊ pănă la oraș să merğ tot pe șușa, să nu daĭ de drept pe potekă — do varoši da ideš samo putem, nemoj da ideš prečicom [Tim.] ♦ sin. drum, kaļe [Por.] ∞ drum | [Vidi] | |
aa ăă bb țț čč ćć dd ḑḑ ğğ đđ ďď ee ff gg hh ii îî ĭĭ kk ll ļļ mm nn ńń oo pp rr ss şş śś tt ťť uu vv zz žž źź |
||||
|
||||